Notiuni de proiectare a tamplariilor la cladiri cu functiuni civile ed.a 2-a Ana-Maria DABIJA oma OER oN RCDGENERALITATI Elemente de limbaj, materiale, domenii preferentiale de utilizare. Tamplarile Inchid goluri tn perete. Atunci cand separa spafi interioare, témplarile asigurd numai functile de inchidere / separare si eventual contact vizual. Daca usile sunt preponderent elemiente care permit trecerea dintr-un spatiu in altul, asigurdind in acelasi timp separarea intre cele doua spati ferestrele au roll principal de a asigura trecerea lumini, aerisirea, contactul vizual intre cele doud spati, Altfel spus, nu este obligatoriu ca o Usd s& fle transparent sau translucida; rolul ei este s& mentin& cele doua spatii pe care le separa Intr-o legaturé relativa, Faptul c& unele usi asigura si luminarea spafilor si contact vizual este o caracteristicd special, ocazionala. Ferestrele ins trebuie s& fle macar translucide. Cele mai multe ferestre se deschid, permiténd si aerisrea, Nu este Insé obligatoriu. Aptitudinea de a lasa s& patrunda lumina este ceea ce defineste 0 fereastra. Tamplarile sunt interioare si exterioare. Tamplrile exterioare pun — in mod evident ~ mult mai multe probleme decét cele interioare, prin faptul fi elope, trebuie s& unctuni principale: Rolul principal al anvelopei este de asigurare a protectiel cladiriiimpotriva actiunii agentior climatic, Pe langa protectia impotriva intemperilor, anvelopa mai realizeaz un ansamblu de functiuni specifice in vederea asigurari unui microctimat interior stabil, care sé permité desfagurarea actvitatilor propri cladiri, De asemenea, prin exigenta de economicitate in exploatare a clédini, se urmareste relatia costuri- performante, din punct de vedere al economiel energetice in exploatare.9, conf, documentatiei Veka ‘Tamplariile trebuie s4 incapa in golul lsat in pereti. De aceea dimensiunea totalé a tamplariei trebuie sd fie cu cAtiva milimetri mai mica, pe fiecare parte, decat dimensiunea totala a golului. Cu cat, este in functie de tipul de tamplarie - fereastra, usa interioara, uga exterioara - de materialele din care este realizata aceasta, de sistemul de fixare in perete. ‘Tamplarile au o componenta "rezistenta’, realizata din lemn, metal, plastic sau beton si o component de “inchidere”, transparenté, translucid sau opacd. Intotdeauna panourile sunt transparente sau translucide la ferestre, avénd in vedere c& rolul principal al ferestrelor este acela de a permite luminarea naturalé a spatilor. Pentru usi, panourile de Inchidere pot fi att transparente c&t si opace i pot fi realzate din stcla, lemn, materiale plastice (transparente, translucide sau opace), metal. Ambele componente, precum si ansamblul insusi trebuie s& satisfac’ in totalitate cerinfele de calitate (exigentele esentiale). Montarea tampliriei in perete se face cu dispozitive diferite, de la traditionalele "gheremele" (sau “ghermele" - ambele variante find corecte), pana la suruburi autofiletante speciale, care traverseaza zidéiria. Firme specializate in domeniu asigura o gama larga de guruburi gi accesori pentru a asigura 0 buna montare a témplariei in gol. Gheremelele sunt un fel de dibluri. Ele se deosebesc de acestea din urma prin aceea c se monteaza pe masura ce se realizeazA peretele, in vreme ce diblurle traditionale se monteaza in perete, prin spargeri locale gi cimentare. in mod uzual témplaria se monteazA din lateral, in céte doua - trei dispozitive pe fiecare part. Tamplérile contemporane utilizeaza diblur, suruburi si ancore, care traverseaza elementul de tamplarie sie fixeazé in perete. Fig. 2 Exemple de fixrl in perete: a) diblu_b) suru c) ancora (conform documentatei Gealan) Spatiul ramas intre perete gi t&mplérie (numit tn general “Iuf’, prin preluarea din limba german a cuvantului "aer’) se etangeaza in mod traditional cu hairte, cAlf, vata minerala sau mai modem, cu spume de poluretan sau din alli polimer, injectate. Avantajul spumelor injectate este pe de o parte acela c& inchid foarte bine spatiul, si pe de alt parte c& insusi materialul asiguré gi o foarte bund izolare termicd, precum si etangare la umiditate S-a constatat c pierderile de cdldura din spatile interioare cdtre exterior sunt considerabile ca urmare a neetanseitafilor menfionate mai sus si a celor datorate témpliriei efective (suprafete de "bataie” imperfecte).. Revenind la aleétuirea tamplari \ Este 0 component fix. Materialele din care se pot realiza tocurile sunt lemn, plastic, metal, beton.e in general tocul este un element vizbl al implariei: poate fi totusi mascat in retrageri ale peretelul, fie acesta din beton, fie din zid&rie - nuit "cu urechi" (conf. fg. 3) <0 _ — mone Fig. 3 Zidarie cu urechi intermediard, partea de ra acesteia se numeste supralumina (sau oberlicht, preluat din germandi si Tnsemnénd acelasi lueru). Aceasta poate fi fixd sau mobili (cercevea). Intalnim adesea ferestre cu supralumina mobila la bucdtéri, permitand o mai eficienta si continua ventilate a incperi La unele témplarii (mai ales la cele vechi) apare o subimp&rtire a foil de sticla, cu baghete orizontale sau verticale. Acestea sunt sprosurile (In german Sprosse), sau nervurle. Ele au apérut din considerente pur functionale, anume imposibiltatea tehnic& (In perioada respectiva), de producere a uunor geamuri de mari dimensiuni. Golurile erau mari, dar au fost tnchise cu mai multe panouri de dimensiuni mai mic; sprosurile sunt dimensionate astfel incat s& reziste la sarcina follor mici de stic si de aceea sunt mai subti decattraversele si montanfi. Numarul de canaturi contribuie la definirea tamplairiei, in vedere (elevatie) : Ly montant toc |_j_____montant supralumina travers intermedia’ too ceroevea f:——montant cercevea -montantintermediar toc a} travers inferioara cercevea {________ 44 —traversa inferioaré toc: prag Fig Exemplu de fereastré in doud canaturi si cu supralumind. Numérul de randuri este numérul de foi de sticla pe care le are o tmplarie vazuta in sectiune. in mod uzual tampléile din locuinfe au dou randuri (dou cercevele si pe fiecare cercevea cate 0 foaie de geam), din considerente de izolare termica. vitrina ins are in mod curent o singura foaie de geam care separa interiorul de exterior, deci un rand.Im tari cu clima mai rece decat in Roménia, se pot prevedea témplarti cu tel si chiar cu patru randuri, nu neapératfiecare rand pe o cercevea independenté (ar fi si prea greu subansamblul si foarte incomod). Mai trebuie definit sensul de rotre a canaturilor: pentru usiexisté 0 convent difeita de la tard la {ard - si uneori de la 0 perioad& la ata, in cadrul aceleiagi ti Sensul de rotire este sensul de misgcare a acelor de ceas; ce diferd de la o {ard la alta este daca se standardizeazA sensul de inchidere, sau de deschidere intie, insa! Produsele importate sunt realizate in conformitate cu star le din tarile de origine a acestora si prin urmare se subordoneazé lor! iin ceea ce priveste ferestrele, lucrurile stau mult mai simplu: conventia internationala este cd pentru definirea sensului de migcare a cercevelelor, privtorul se aseaza in exteriorul casei si, cercevelele care se deschid in exterior definesc ferestrele cu deschidere exterioard, cercevelele care se deschid in interior definesc ferestrele cu deschidere interioara. | ZILA 2 Ik ZI 2 —— SEs Figs Reprezentarea convenfionala valabilé in Romania, pentru sensul de deschidere a ferestrelor Conventile grafice sunt ins putin diferte: daca th reglementérile romanesti schema unei ferestre sau usi reprezint& chiar 0 perspectiva (fig. 6), in tarile Uniunii europene, perspectiva se abstractizeaza pana la un triunghi, cu un varf reprezentnd elementul care se roteste iar latura opus& lui reprezentand celementul pe care sunt montate balamalele. (ig. 6) LV x A Fig.6 Reprezentarea conventionalé europeand a sensului de deschidere a ferestrelor Exist tamplai la care o foaie se deschide cate exterior si o foaie se deschide catre interior, este situatia uzual, obignuité, din Romania la locuintele cu regim sc&zut de inaitime gi la unele institut publice construite pana la cel de-al doilea razboi mondial. Pentru c& acestea erau cele mai comune, cele mai obisnuite tipuri de tamplari, au fost denumite ca atare, adicA témplaril cu deschidere obisnuité, De ce s-a renuntat la ele? Pentru c&, pe de o parte nu puteau fi prevazute oriunde (la parter exista riscul accidentiri pietonilor, daca in fata casei nu exista un spafiu de protectie, de pild un spatiu verde), la etaj nu se putea spala cerceveaua cu deschidere exterioard) si pentru c&, pe de alta parte, datorta lor se puteau produce accidente (0 cercevea lasaté multé vreme deschisd, sau vitata, peste care ploua sau ningea mai multe sezoane, putea sa se stice si si se desprind’, accidentand trecdtori), Astel c&, desi cu un comportament higrotermic foarte interesant - dupa cum se va vedea -ferestrole cu deschidere obisnuita au “iesit’ din scend, facdnd loc celuilalttip de ferestre, cu deschidere interioard. Majoritatea blocurilor de locuinfe (si nu numai), au ferestre cu deschidere interioara, duble, fie cu randuri cuplate - separarea celor dou cercevele facandu-se atunci cénd se spalé geamurie - fie cu randuriindependente, cele dua cercevele deschizandu-se separat. | {In spatile Incdlite ale cladirlor civil s-au utilizat in general tamplérii duble din lemn. {n spafile mai putin incdlzte — si neinc&lzite - ale cladilor civile (casele de scara, de exemplu — s-au ulilizat in general témplari simple (In unele cazuri s-a scos cerceveaua interioard a témplarilor duble, pentru a réméne un singur rand; aceste témplai pierd caldura atat prin neetangeltate (ifitratii de aer), ct si datorité existenfel unui singur rand de geam.Terminologie In conceptia acestui breviar (si tn acord cu Ghidul priv existente), termenil de mai jos, prezentati n ordine alfabeti \d reabilitarea ferestrelor la cladirile civile au urmatoarea semnificatie: Bagheti clement linear, cu. secfiune redus’, la fereste, utiizat la fixarea ‘geamurilor sau la acoperirea unor rostui Cptuseald (de usa) Ram sau panou care acoperd spatiul golului de zidarie (niseaz& golil din zidérie pe grosimea acestuia) Cercevea subansamblu mobil, montat pe tocul ferestrei, realizat din elemente rezistente (traverse si montanfi) si tn care se fixeazA elemente de ‘suprafata transparent sau translucide; Deschidere interioara tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea 0 sensul de rotire al cercevelelor este spre interior. Deschidere exterioara tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea ca sensul de rotire al unei cercevele este spre exterior; ferestrele cu deschidere exterioard sunt simple sau duble, cu deschidere obisnuité (in care caz cerceveaua dinspre exterior are deschidere exterioara) Deschidere obignuita tip de deschidere a ferestrelor, caracterizat prin aceea c& sensul de otire al cercevelei exterioare este spre exterior, iar al cercevelei interioare, spre interior Fereastra ‘ansamblu de témplarie prevazut cu geamuri, agezat intr-o deschidere (gol) in zid, cu rol de asigurare a luminarii naturale sau lumindrii si ventirii naturale. In functie de geamurile folosite poate fi asigurata sau ‘impiedicata vederea spre sau dinspre exterior, Fereastra simpla fereastra cu un singur rand de cercevele sau ochiuri fixe, care formeazé 0 singura suprafata de inchidere; Fereastra dubla fereastra cu dou’ rinduri de cercevele, in cazul existentel unor ochiur fixe, acestea sunt la randul exterior, randul interior trebuind s& fe format umai din cercevele care, prin deschidere, s& permita curétarea spatiului dintre cele dou’ randuri; Fereastra dublé cu deschidere “obignuita" fereastra dubl& la care r&ndul exterior se deschide th afar, lar réndul interior se deschide spre interior, Fereastra dubla cu fereastré dubla la care ambele randuri se deschid independent spre deschidere interior; se mai poate numi si ‘fereastré dubla cu deschidere interioard, “interioara" cu randuri independente’ Fereastra ‘dubla | fereastrd dublé la care cercevelele celor dou randuni sunt soldarizate cuplata inte ele, putdnd fi actionate simultan, deschiderea find spre interior. Legaitura dintre cele doud randuri find prevazuta si cu balamale, este posibilé deschiderea pentru curatarea spafiului dintre cercevele; Fereastra tripla fereastr& cu trel randuri de cercevele, care se deschid spre interior. Cele trei randuri pot fi acfionate independent sau mixt: un rand independent, doua rénduricuplate Garnitura de etangare element liniar din material sintetic, cu aderent@ pe geam sau montat pe traverse / montanfi, ce asigurd etangarea (la apa, aer, vant) a subansamblului fereastra.Jaluzea (stor venefian) {ip de stor alcatut din gipc), lamele metalios sau din plastic, dispuse paraleborizontal pe chingi, snururi sau Kinjisoare care permit atat Tidicarea si coborarea lamelelor, cat si schimbarea unghiului acestora, astfel incat sa se impiedice sau sa se dozeze patrunderea lumii si a razelor solare in The&pere. Pentru protectia impotriva razelor infrarosi fn timpul veri, jaluzelele se monteaza fie intre randurie ferestrelor duble, fie la exterior, in care caz se prevad ghidaje impotriva futur Lumina in contextul tamplariilor, reprezinta partea efectiv vitraté a golului (fara tocuri, grosimi de cercevele, cutii pentru oblon etc) Montant Piesa lineard vertical, de rezistenta a subansamblurilor ferestrel; Oblon Denumire generala pentru dispozitive de protectie mobile, cu alcatuire rezistenté si rigid, amplasate la exteriorul ferestrelor cu deschidere spre interior. In functie de alc&tuirea si sistemul de manevrare al obloanelor, acestea poarta si denumiri specifice. Obloanele obisnuite de tip traditional sunt alcatuite din panouri relativ late, din scanduri asamblate (sau din panouri de tabla ambutisaté, sau profile de plastic extrudat), sau din rame si tabli; deschiderea se face pe balamale spre exterior, panourile putindu-se rabate pe fatada. ‘Oblon cu clapete ("Persiene") Tip de oblon alcatuit din panouri relatv late, avand un cadru rigid, cuprinzand lamele ce formeaza clapete orizontale cu fata Tnclinata, fixe sau mobile, care realizeazi o reducere a patrunderi uminil, respect, la cele mobile cu clapete, chiar intunecarea completa a incéperi gi 0 ‘Imbunatatire a protectiel contra intemperilor. Deschiderea se face spre exterior, oblonul puténdu-se rabate pe fatada. Obion pliant Tip de oblon realizat din panouri inguste (sau lamele) rezistente, articulate intre ele si dispuse in mod obignuit, vertical; acestea se pot strange pachet langa spaletul ferestrel. Obloanele pliante pot fi si cu lamele orizontale, plierea facdndu-se in partea de sus a ferestri. Pachetul de panouri stranse poate rammane vizibil, sau poate fi ascuns intrun locas special prevézut. La unele obloane pliante mai performante, lamelele culiseaz pe ghidaje (te sau sine metalice). Oblon rulant Tip de oblon alcatuit din sipci sau lamele orizontale, care culiseaza pe un sistem de gine si se adund prin rulare intr-un spatiu propriu prevazut special in cadrul golului din perete, la partea superioara a ferestei. Panou vitrat (unitate vitrati; vitraj) Unitate constituté din stica sau din materiale organice transparente sau translucide, cu caracteristic! si geometrie bine defiite, care se monteaz& tn structura de rezistent& a ferestrei (toc sau cercevea); Perdea de fatada Sistem exterior de protectie solaré, realizat din tesdturi din fibre rezistente mecanic, la raze ultraviolete i infrarosii si susfinut pe structura tn general metalic& Prag Traversa de jos a tocului Randuri (la ferestre) Numérul de suprafete de inchidere (foi de geam) ale ferestrei; Stor Perdea din panz& compacta, sau din baghete orizontale care formeaza un panou derulabil, dispus(a) in mod obignuit itre randurle ferestrelor duble; se poate ridica prin rulare la partea de sus pe un ax orizontal prevazut cu un resort, Storurile montate in exteriorulferestrelor trebuie si fe facute din tesdturi din fibre rezistente la actiuni mecanice, la raze ultraviolete gi sd fie prevazute cu dispozitive de protectie gi cu ghidaje sau rame impotriva fluturarii sau sfasierii$Spros (nervura) Piesa vertical sau orizontala, relativ subtire (max. 40mm), cu rol de figidizare a cercevelelor, sau de subimpartire estetica a cercevelelor ‘sau a ochiurilor fixe; Tamplarie Ansamblu realizat din elemente lineare de rezistenti (traverse si montanti) si elemente de suprafaté (transparente, translucide sau opace); tamplarile pot fi ferestre, usi, glasvanduri, etc; termenul poate fi utlizat si pentru defiirea elementelor liniare de rezistent& impreund cu elementele opace de suprafata (tabi, panouri, etc) Tamplarie __intraun | Témplarie cu o foaie mobi canat Tamplarie in 2canaturi_| Témplarie cu dou foi mobile Tamplarie dubla Tamplarie previzuta cu dou fol montate la distanfi una fala de cealalti, in grosimea golului, pentru a asigura o izolare mai bund Toc Subansamblu de t&mplare, rezultat din asamblarea unor piese lineare (montant i traverse), consttuind rama perimetrala si eventual impartire fixd in ochiur a tamplariei respective; Travers Piesa lineard orizontalé de rezistenfa a subansamblurilor tamplie Usa ‘Ansamblu format din toc si foaie de usd, care se monteaza in golul din perete si care permite circulatia dintr-un spatiu tn aul Usa armonica Usa prevazut cu un sistem de articulafi care permite ca deschiderea gi Inchiderea sa se asigure prin plerea fetelor Usa batanta Usa la care foaia se deschide in ambele sensuri Usa pliant’ Usa realizata din mai multe canaturi asamblate; Inchiderea se asigura prin plierea canaturilor, prin intermediul balamalelor | Usa turnanta (rotativa) | Us care se deschide prin rofirea Tn jrul unui ax vertical Usa fereastra ‘Ansamblu de fereastra, cu usd cu prag inclus’, speciic pentru ‘nchiderea golului din peretele exterior, cdtre balcon; la partea inferioara poate avea traversa cercevelei mai lati sau suprafata de inchidere opacd Geam cu emisivitate scézut’ (low-e) Geam acopert cu 0 peliculd de oxizi metalic care reflect radiatia cu lungime mare de unda (radiatia terestra). Emisivitatea suprafetelor este redusé de la valoarea de 0,9 in cazul geamului car (transparent) la mai putin de 0,1. Capacitatea de a reflecta radiatia cu lungime de unda din registrul 3 ~ 0,3 1 oreste cu 80%. Acest tip de radiatie este emis de pete, tavane, pardoseli si celelalte obiecte din incdpere.Geam reflectant in documentatile stréine acest tip de geam se numeste “laminated”. Traducerea prin “laminare’ nu este corect, nefind vorba despre o laminare propriu zis, ci despre o prelucrare la o anumita temperatura si presiune a ansamblului geam folie - geam. Tip de geam tratat, care are prevazutd pe 0 fal o pelicula de oxizi metalici, care reflecta lumina Geam de securitate Geam care asigur& siguranfa in ullizare; din aceasta categorie pot fi mentionate geamul stratificat si geamul armat, ale c&ror cioburi nu se desprind de pe suprafata vitrat, find mentinute de folia din material plastic sau de reteaua de armare Geam securizat Tip de geam care, datorité tratamentulul termic (Incdlzire gi racire brusca), asigura o mai buna rezistenta la incovoiere; caracteristica acestor geamuri este c& se sparg In cioburi netdioaseFORME $I MATERIALE Montant Si ig Reducerea profilelor laformele T, L, Z Desigur, am ales exemplul cel mai clar, dar ORICE profil, din orice material, poate fi descompus la esenta, aga cum se vede din imaginea de mai jos unde reducerea este la forma literei L_: LO Led Fig. 8 Exemple de profile metalice pentru tocuri (forma L) ‘SISTEME UZUALE DE DESCHIDERE ‘Tamplarile se pot clasifica in functie de sistemele de deschidere utilizate, in: Tamplarii pivotante. Pe balamale sau pe pivoti ele rotesc canaturile, “maturand” o suprafaf& din incpere. Balamalele sunt agezate in plan cu grosimea cercevelei care se roteste, pivotii sunt Tn plan perpendicular pe aceasta. Dacd balamalele sunt pe traversa inferioara si cerceveaua "se rastoama" peste utilizator, catre interiorul incdperi, tamplaria se numeste "basculanta”. Dacd balamalele sunt pe traversa superioara, cerceveaua trebuie mentinut pe pozitie "deschis&" cu distantier Modul in care se roteste t€mplatia trebuie s& protejeze interiorul Incdperil impotriva ptrunderil apei de ploaie sau zpezii. Astfel, in absenta unor protect exterioare (copertine, stresini late, etc) este interzis’ deschiderea catre exterior, cu balamale pe traversa inferioard, pentru c4 acest tip de deschidere atrunderea apei in casa. Interior Interior GRESIT Fig. 9 ‘Scheme privind deschiderea témolarilor cu balamale pozitionate pe traversa 10Din ce in ce mai mult fsi face loc pe piata roméneasc& un tip de deschidere combinat: in cadrul aceleiasi tamplari, fereastra se deschide spre interior, pe balamale fixate pe montantii tocului si cercevelei, si, printr-o alta actionare a cremonului, cerceveaua basculeaza cétre interior, pe balamale fixate pe traversa inferioara si cu cursa limitata print-un sistem de distant, la o deschidere exclusiv pentru ventlatie, Pretul relativ mare al accesoriilor de feronerie face ca, desi extrem de interesant, sistemul s& nu fie incd foarte raspandit la no. Tamplarii culisante. Sub aceasté denumire genericd se grupeaz’ o gama larga de tipuri de tamplari- uss ferestre. In congitile particulare ale climei din Romania (clima temperat continentald excesiva), sistemul ca atare nu asigura o bun& etansare la apa si vant, dar in combinatie cu alte témplai si realizand impreuna cu acestea spat tampon (de tip sera, geamlac, wintergarten), reprezinté soluti viabile si pot i recomandate. In functie de migcarea pe care o au foile mobile — pe verticalé sau pe orizontala - putem clastfica aceste tipuri de tamplarii in culisante pe verticala (sau ghilotina) si culisante pe orizontala. Pentru a se putea deplasa, este nevoie ca foala mobild sa fie prevazut8 cu un sistem de culisare, care in general este un sistem de sine si rotite, pe care alunecd foaia mobili; coordonarea miscarii si planeitatea elementelor mobile se asigura printr-un un sistem de ghidare a foilor mobile La tamplarile de dimensiuni curente (ferestre si usi) culisarea trebuie asistati de elemente care usureaza alunecarea: rotite si (in unele cazuri) bile. Tamplarii culisante pe vertical op Fig. 10 ‘Schité de tamoldrie culisanta ve verticalé (ahilotiné) Daca dimensiunile foii nu sunt mari (un ghigeu, de pild), rama foli mobile culiseazé int-un locas Tealizat cu ajutorul unor piese de completare. Sistemul este, in mic, cel utiizat la realizarea unor tipuri de usi de dulap sau de vitrina, Posibilitti de culisare vertic fs neasistatd de dispozitive speciale rizantalal Unul dintre elementele de care trebuie sa se {ind seama, atunci cand se proiecteazé astfel de témplri, este acela 0 scripefi, contragreutatile, cablurle trebuie mascate in ‘cuti’ accesibile (care s& permit intretinerea periodica a acestora, de pildd ungerea scripetilor). Aceste ‘cuti’ se vad (ocupa din spatiul golului din perete, diminuand ‘lumina’) De asemenea, trebuie s4 se aiba in vedere UNDE culiseazé panoul: intr-un parapet, in etajul de mai jos, de mai sus... In aceste situatii trebuie prevazute si spafii pentru curafire, la partea de jos a elementelor de mascare a dispozitivelor de culisare. 1Despre témplérile culisante pe verticald trebuie spus c& migcarea acestora este preluata de un sistem de cabluri, scrpef si contragreutati (fig. 12). Fig, 12 ‘Scheme a mecanismelor de functionare pentru o tamplarie ghiloting Foaia de geam este ‘tinuta' pe verticalé pe fiecare parte de un cablu care merge la 0 contragreutate (fig. 12). Sistemul este valabil pentru ferestre de dimensiuni mici; la foi de geam de dimensiuni mai mari, pentru a evita ridicarea mai mult a unui col (si implicit rotrea si blocarea geamului), este necesar ca geamul sa fie sustinut de cate doud cablur, flecare dintre ele mergand la c&te o contragreutate (fig. 13). Schifé de tamplirie ghilotind cu scripei dubli si doua contragreutafi Tamplarii culisante pe orizontali Una din problemele tamplarilor care Inchid goluri mari, cum sunt si aceste tipuri de tamplari, este depozitarea foilor atunci cand deschiderea golului este maxima. Exist dou sisteme mari de realizare a tamplarilor culsante: cu sistem de culisare la partea superioara si ghidal os sau cu sistem de culisare la partea inferioard si ghidaj sus. Tn primul caz, pe foaia de usa este fixat dispozitivul de culisare, reprezentat dintr-un sistem de rotite (‘céruciorut’), care alunecd pe sine (fig. 14). Sina este montatd pe un element de constructie (grinda, planseu).. Fig. 14 Dispozitiv de culisare (documentatiafirmei Geze) 12Una dintre cele mai importante - si grave - probleme a reprezentato posibiitatea ca la partea inferioara a usii, acolo unde sunt ghidajele, sé se acumuleze praf gi noroi, care s4 conduca la ridicarea in timp a usii gi, in final, la iesirea el de pe sisternul de culisare, cu toate consecintele pe care le implica (prabusirea usii si posibilatea de a accidenta pe cineva). Prin prevederea unui element — opritor, se evité iesitea céruciorului de pe sina de culisare, Problema se poate rezolva | artizanal prin prevederea unui surub de migcare (fig. 15). Fig. 45 Exemplu de tamplarie culisanta, cu dispozitiv de culisare vertical si ghidaj in pardoseala Un alt sistem utilizat este acela in care un miez metalic se migca in interiorul profilului - sina, prin rotirea unui sistem de bile (de fapt, ca urmare a frecdrii), asa cum se vede tn fig. 16. Fig. 16 Dispozitiv de culisare cu miez metalic gi bile (documentafia frmei Geze) Fig. 17 de mascare a dispozitvelor de culisare itate din laminate de tip c« ‘care alunec in slturi practicate in cantul usii, sau fixate pe cantul usii gi care alunecd In locasuri practicate in pardoseala (fig. 18.d si .e), cu o comportare mediocra in timp datorita riscului de ‘impiedicare pe pardoseala sau al aceluia de a se acumula murdarie in locas, la acelea mai performante, cu bile montate in cantul inferior al usii (fig. 18.b), care se rotesc (si asigura miscarea) in 13spatii prevazute special in pardoseli (care au posibiltatea de a fi curate), exist& o gama larga de posibiltati de asigurare a ghidajelor la pardoseala. Ca principiu general, riscul ca murdaria sau gheata (In cazul tamplarilor exterioare) s& se aglomereze si 8A creeze probleme in funcfionarea témplariei apare la dispozitivele de ghidaj ingropate in pardosealaifig. 18.2), care nu au posibltate de curdtire (cum e in cazul 18.0) ‘Scheme pentru dispozitvele de ahidal la pardoseala Prin extrapolare, sistemul se utilizeazé pentru realizarea unor pereti mobili de mari dimensiuni (inaltime maxima: 16 m). Mai mult, performantele asigurate de aceste panouri mobile sunt mai ales de izolare acusticd intre cele dou’ spatiiobtinute prin compartimentare Fig. 19 Perefi mobil, cont. documentaiel Mippe Tamplatii culisante pe orizontala, cu dispozitivul de culisare la pardoseala i dispozitivul de ghidaj fa partea superioara (sus) Sunt posibile gi aveste sisteme, cu problemele menfionate anterior, de inc&rcare cu murdérie si praf a dispozitvelor de culisare. De asemenea, daca tn cazul anterior sina de ghidaj putea lipsi, existand in pardoseald eventual ghidaje locale (uneori, a tamplarii foarte grele, cum sunt peretii mobil, si acestea pot lipsi), in cazul tamplérillor cu dispozitiv de culisate la pardoseala, aceasta sind nu poate nici lipsi, nu poate nici s& fie mascata. 14Fi ‘Tamplarie culisanta: dispozitive de culisare la pardoseala in cazurile in care geometia sinei de culisare este un profil aplicat pe pardosealé si nu ingropat in aceasta sau in grosimea foli de us, pe care aluneca rottele, prevederea acestor témplaii este posibiti la exterior, deoarece in cazul acfiunii vantului pe fatada foala se va lipi de profi, marind astfel etansarea, Solutile indicate la exterior asigurd, datorita periufelor de etangare, si o oarecare barieré la trecerea vantului, micgorand pierderile de cldurd. Pentru acest tip de t&mplari, dispozitivele de ghidai, relatv similare celor prezentate anterior, trebuie si fie continue pe intreaga lungime a elementului care culiseaza (fereastra sau usa). Fig, 21 ‘Tamplarie culisanta; dispozitive de qhidaj la partea superioara © problema care trebuie rezolvaté prin proiect este de a se stabili unde culiseaza folle: se astem in lungul unui perete, se impart in mai multe ‘pachete" (find in acest caz necesare mai multe sine, pentru ‘otirea si culisarea foilor, utilizind un sistem de macaz), se mascheaza in spatele unor ante sau nige sau chiar in spati inchise cu usa (aseméindtoare dulapurilor), aga cum se poate vedea in fig. 22: oe Pi | - | ok iy Fy ‘Tamplarie culisanta; posibi tide stocare a foilor de usa 15Avand in vedere cd greutatea follor de usa se transmite balamalelor gi de aici pereteli, este indicat sa nu fie mai mult de doua foi de us& care descarca in final pe perete, pentru a nu face necesar& prevederea de balamale foarte puternice, sau pentru a nu se disloca balamalele din perete, WW A Fig. 23 Reprezentare schematica a timolériel oliante ‘Sunt timplrii care combina cele doua tipuri, asiqurand si alunecarea pe o sind si plierea pe balamale sau foarfeci (sistem care pretinde si un schelet vertical, realizat din montanf). Astfel, greutatea foilor este transmisa dispozitvelor de culisare, degajand balamalele si permitand foi cu suprafele mai mari, sau deschideri mai mari in cazulfollor articulate cu balamale agafarea folor de cispozitivul de culisare se poate face in mijlocul laturii de sus a foi, Sistemul nu necesita prevederea de ghidaj la pardoseala; se utlizeazA la exterior rnumai daca se prevede sind continua de ghidel, pentru asigurare si etangare la vant. Daca agatarea folor se face tn dreptul articulator ghidajul la partea de jos este obligatoriu. 7 | a b ig. ‘Tamplarie pliant-culisanta cu agatare a foil a) pe mijloc b) in dreptul articulate’ Un az particular al témplarilor pliant culisante este cel al tamplérilor armonicd. Acestea au fele inguste, realizate in general din materiale elastice. Aspectul follor, aseménator cu al instrumentului muzical, le-a dat numele. Tamplarii combinate Este posibila combinarea, in cadrul aceluiasi gol (de fereastra sau usa), a doud sau mai multe tipuri de deschidere. Tamplarii speciale Utiizate in industrie, asigurand accesul mai ales la depozite, aceste tipuri de usi speciale au foaia realizata dintr-un material plastic transparent gi elastic. Forma foii de usa, de asemenea speciald, permite ca vehiculele mari, care transport materiale, s8 poata intra sau iesi din depozit “impingand’ usa cu botul masini, Desigur aceste usi au o duraté relativ scurt& de viaté, find inlocuite periodic. 16TIPURI UZUALE DE FERESTRE Ferestre cu deschidere “obisnuita” Caracteristicileferestrelor cu deschidere “obignult” sunt: = Sistemul de deschidere asigurd o efansare la ap si vant mai bund decat alte sisteme de deschidere: in momentul in care bate vantul, cerceveaua exterioara este presati pe toc, mérind etangarea atat la vant c&t sila apa de ploaie impins& de acesta. + “Nu este necesaré prevederea lcrimarelor (dispozitive care indepérteazé apa de ploaie de pe traverse, la ferestre fara supralumina = In cazul in care fereastra respectiva are supralumina, datorité prelingetii apei pe traversa intermediar8, exist pericolul de a se infillra apa de ploaie, impinsa de vant, inre traversainferioard si cercevea, find necesara prevederea lcrimarului pe traversa intermediara, sau pe traversa inferioar a supraluminil, Deficienele feresrlor cu deschidere “obignulta” sunt Ferestrele cu deschidere “obignuita” se intretin dificil (cerceveaua exterioard este greu de curatat), daca nu sunt amplasate la parter sau in dreptul unor loggii sau balcoane * Ca un corolar la conditia de mai sus, apare obligativitatea amplaséiil ferestrelor de la parterul cladirior cu fatada direct la trotuarul de circulatie al strazi, la indltime convenabila, pentru a nu pune in pericol trecdtorii (atunci cénd ferestrele sunt deschise). Ferestrele cu deschidere “obignuita trebuie amplasate astfel Int s8 permit’ intrefinerea lor (la parter ‘sau in dreptul unor loggi sau balcoane) si s@ asigure impotriva pétrunderi prin efracte. Ca urmare a acestor deficiente, tamplirile duble cu deschidere “obignuits" nu au fost folosite la clair inalte, aria de utilizare a fost restransa la cladiri de mica importanta gi, in cele din urma, utilizarea acestui sistem a fost redusa, producta restréngandu-se numai pentru necesittilepiete. Pana in perioada interbelicd, inclusiv, ferestrele erau realizate, in mod curent, cu deschidere “obignuits’, mai ales la cli cu putine niveluri, dat fiind comportarea bund la ploaie si vant. Fig. 25 Exemplu de tamplarie dubla, cu deschidere obignuita 17le cu mai multe ~compacte sau Ferestrele cu deschidere interioara au fost cele mai utilizate tipuri de ferestre la cla niveluri. De asemenea, atunci cénd in cadrul tamplariei erau incluse obloane (obignuit rulante), deschiderea ferestrelor era obligatoriu catre interior. Aceste tipuri de ferestre cuprind doua tipuri de sisteme: + CEASE 25) Fig. 26 Exemplu de timptirie dubla, cu deschidere interioard cu cercevele independente = cucercevele cuplate (ig.27) Fig. 27 Exemplu de tamplarie dubla, cu deschidere interioard cu cercevele cuplateinterior LT B a>b posibila “ureche" de zidarie Fig. 28 ‘Tocul cercevelei exterioare a tmplériei cu deschidere interioard cu randuri independente este sensibil mai lat = Sistemul permite o intreinere usoara (ambele cercevele pot fi curdtate din interior = La ferestrele duble cuplate se asigura o etansare mai mare la infitratile de aer, datorta faptului cd cercevelele celor doua randuri find solidarizate intr ele, isi impiedica reciproc deformatile in imp. Deficienfele ferestrelor cu deschidere “interioara” sunt: = Ferestrele duble cuplate au, prin constructe, o etanseitate la vant mai slab decat cele duble cu rnduri independente, la acelasi tip de deschidere. = intretinerea in timp a cercevelelor ferestrelor duble cuplate realizate din lemn sau otel e dificil, deoarece: ~ exista riscul ca tn timp s& nu se mai poat deschide cercevelele intre ele pentru curaitare daca, uurmare a revopsitlr, are loc suprapunerea straturlor de vopsea si/sau lipirea intre ele a acestora. ~ este favorizatéi murdérirea, datorité pétrunderii aerului Increat cu vapori si cu praf prin faltuile tamplariel, in spatiul de aer creat intre cele doua foi de geam; acestia condenseaza si lipesc praful pe peretii geamului COMPONENTA “ REZISTENTA” A TAMPLARIILOR: TOCURI $1 CERCEVELE Cateva cuvinte despre materialele din care se fac tamplarile. Fara a epuiza domeniul, vom prezenta 0 abordare istoricd succinta a materialelor, incepand cu lemnul, apoi metalele si plasticul. Betonul armat, desi a ap&rut istoric inaintea tamplarilor performante din plastic sau metal, va fi tratat doar in cateva cuvinte la sférsitul acestui subcapitol, data find ultlizarea lui relativ restrénsa. Forma profilelor este, in linii mari, aceeasi, diferentele aparand datorité performantelor de rezistenté mecanicd a fiecdrui material in parte. MATERIALE Lemn Lemnul este un material cald gare calitatea c& “respira’. Lemnul are capacitatea de a prelua vapori din atmosferé, int-o oarecare masuré, contribuind la reglarea naturalé a umiditfi' mediului interior; totodata, insa, tamplariile din lemn de esenta moale (brad, in mod uzual) au deformatii mai mari decat cele din esente tari (ster) Caracteristici ale ferestrelor cu profile din lemn, rezultate din caracterstcile materaluli = Rezistenta mecanicd a tampliei este diferté In functie de esenta de lemn utlizata. = Apar modificari ale geomettie ferestrei si deformari ale elementelor componente, deoarece: = lemnul este un material care se deterioreaz& tn timp (se deformeaz&, putrezeste, etc) 19. gradul de contragere la uscare conduce la aparitia de deformari la imbinarile intre piesele ‘componente, mai ales ale cercevelelor. = Etangarea intre toc si cercevea faicandu-se prin suprafetele de bataie ale falturilor, in timp se ‘Inregistreaza o reducere a etansarii datorité deformarii pieselor componente ale tamplariei. = Inflamabilitatea si combustibilitatea tamplariilor din lemn este o alta caracteristica negativa importanta a acestora, Ca urmare a caracteristicilor lemnului (sensibilitate la umezeala), durabilitatea ferestrelor cu deschidere obignuité este mai scazuta; astfel, la ferestrele realizate cu profile din lemn, cercevelele exterioare s-au deteriorat mai repede (at&t componentele din lemn, cat si accesorile metalice), datorité faptului cd au fost expuse direct agentilor de mediu (apa, z8padsi, soare). Mai rezistente decat témplzriletraditionale din lemn masiv — dar si mai scumpe — sunt témplarile din lemn stratificat sau lamelar. Metal Principalele materiale care s-au utlizat pentru aceste ferestre sunt ofelul (obisnult, inox) si aluminiu, 4. Tamplatii cu profile din ofel Caracteristici ale ferestrelor cu profile din ofel * Au rezistenta mecanic& mare (in raport cu ferestrele realizate cu profile din lemn sau materiale plastce) ‘Au rezistenté bund la agentii de medi Deficientele principale ale ferestrelor realizate cu profile metalice sunt cauzate de_pierderile de ccldura importante prin material, fapt care favorizeaz’ apariia condensului pe fafa interioard a ferestrel * Sunt grele (prin comparatie cu ferestrele realizate din alte materiale sau din aluminiu) Materialele din care sunt realizate profile sunt: a laminate curente b laminate speciale c din banda si tabla de ofel d profile metalice combinate a. __ Ferestre cu profile de ofel, realizate cu laminate curente Acest tip de ferestre s-a folosit foarte putin la ferestrele cladirlor civile inainte de 1960 si atunci cu precddere la spatii tehnice sau la spatii de serviciu nefncaizite; domeniul de utilizare al acestui tip de tamplatii este in arhitectura clédirlor industriale. Din faminate curente din ofel s-au realizat profile de tamplérie pentru spati fard pretentii de izolare termicd, Sistemul este intalnit in special la ferestre simple (ig.29.a), dar s-au realizat gi ferestre duble cuplate (fig.29.b) a. Fereastra simpla b, Fereastra dubia Fig. 29 Exemple de ferestre realizate, cu profile din laminate curente ‘Sectiuni orizontale 20Caracteristici ale tamplariei realizate cu profile laminate curente . io = Pret scazut in comparatie cu alte tamplarii metalice = tamplariile din otel obisnuit se finiseaza prin vopsire, in general pe santier; in ateliere se face doar o grunduire anon Deficiente ale tamplariei realizate cu profile laminate curente = sistemul de asamblare al profilelor laminate pentru obtinerea unui profil de tamplarie reprezinta un procedeu artizanal, in consecinta imprecis si greoi. . “Suprapunerea unor parti ale laminatelor curente, in scopul realizarii profilelor de tamplarie, reprezinta o ingrosare si respectiv o ingreunare suplimentara, inutilé a ferestrei. = izolatie termica foarte proasta (Acta =58 W/mK) = neglijarea intretinerii in timp a integritatii suprafetelor vopsite reprezinté sursa unora dintre deficientele aparute la aceste tipuri de tamplarii (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar si acoperirea cu vopsea in exces a determinat blocarea mecanismelor de inchidere) b. Aceste ferestre s-au folosit foarte putin in Romania (din cauza costului ridicat) si numai inainte de 1940 (Palatul CFR, clédirea CAM - ulterior devenité CSP s.a). Aceste ferestre, cu toate cd erau duble cuplate, neavand intreruperi de punte termica si nici garnituri de etangare, au dat rezultate proaste in ceea ce priveste comportarea higrotermica, in conditiile climei din tara noastra, si au pus probleme de ‘imbunatatire a situatiei dupa putini ani de utilizare. Din laminate speciale s-au realizat profile pentru tamplarie, cu acuratete dimensionala gi o oarecare etansare (de prin anii '50 exista lacaguri pentru garituri, la profilele ferestrelor simple), dar pastrand multe dintre dezavantajele otelului: Fig. 30 Exemplu de profil din laminate speciale Astfel de profile au fost produse pentru ferestre simple, cu suprafata de inchidere cu geam termoizolant (fig.31.a) iar din anii '60 si pentru ferestre duble, cuplate (fig.31.b). 21\ a. simpla, cu geam termoizolant b, dubla, cuplata, cu geamuri simple Fig. 34 Exemple de ferestre din profile laminate speciale; sectiuni orizontale “ Caracteristici ale ferestrelor cu profile din laminate speciale de ofel pentru tamplarie = rezistenta mecanica ridicata si rezistenta la agentii de mediu_ = tamplariile din otel obisnuit se finiseaza prin vopsire " Deficienfe ale ferestrelor cu profile din laminate speciale de otel pentru tamplarie = neglijarea ‘intretinerii in timp a integritatii suprafetelor vopsite reprezintaé sursa unora dintre deficientele aparute la aceste tipuri de tamplarii (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar si acoperirea cu vopsea in exces a determinat blocarea mecanismelor de inchidere) = costuri de productie importante c. __ Ferestre din banda de ofel, prelucrate la presa liniara sau la presa cu role, Principial este vorba despre tehnologii diferite care permit, prin natura indoiturilor si profilatilor bandei de ofel specifice tipului de presa utilizat, grosimi mai mici de tabla, profile de tamplarie mai fine, deci greutate mai mica si imagine mai agreabila in acelasi timp. Diferenta de tehnologie de fabricare conduce la diferente ale performantelor celor doua tipuri de produse. ct Au inceput sa se utilizeze dupa 1960; au fost executate in ateliere sau chiar in fabrici de produse metalice. ) ive Cutitul Fig. 32 profile indoite la presa liniara (ABKANT) 22Presa coboara, apasa cutitul care indoaie tabla pe baza formei matritei. Pentru fiecare profilatie e necesara o noua operatiune => manopera mare, precizie mediocra. Tabla trebuie calata dupa fiecare indoire. chiar si dupa intrarea in productie a uzinei metalurgice de la lagi, care producea gi profile pentru tamplarie din banda indoita la presa cu role (profile care au fost si standardizate in 1967). Fig. 33 Exemplu de fereastra simpla, din banda de otel, prelucrata la presa linearé Caracteristici ale ferestrelor din tabld sau banda . in raport cu ferestre realizate cu alte tipuri de materiale (lemn, plastic) materia prima — banda de otel - are grosime mare (1,5 - 2,5 mm); in consecinta, ir au consum de manopera multa si scumpa atat pentru confectionarea profilelor, cat si pentru asamblarea tamplariei, reflectata in final intr-un produs artizanal, cu performante slabe tamplariile din ote! obignuit se finiseaza prin vopsire, in general pe santier “ Deficiente ale ferestrelor din tabla sau banda de ofel prelucrata la presa lineara (abkant) au greutate mare, ca urmare a grosimii bandei de otel prin tamplariile din profile laminate. (Acte! =58 WimkK), dar totusi mai mici decat neglijarea intrefinerii in timp a integritatii suprafetelor vopsite reprezinté sursa unora dintre deficientele aparute la aceste tipuri de tamplarii (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar si acoperirea cu vopsea in exces a determinat blocarea mecanismelor de inchidere) c.2 Au inceput sa fie utilizate in Romania dupa intrarea in productie a tamplariilor pentru constructii (respectiv ferestre tip SECCO), in fabricile specializate de la Bucuresti si Buzau. 23Numai fabrica de la Bucuresti producea tamplarie pentru cladiri civile; la Buzau s-au produs profile pentru tamplarii destinate constructiilor industriale. - Se indreapta tabla sa nu aiba neplaneitati. - Se taie banda la latimea profilului desfagurat. - Rolele, grupate in rame, in diferite pozitii, indoaie tabla mai fin si cu mai multe profile; grosimea benzii de tabla este de 1-1,2 mm. - Un dispozitiv de sudura (continua sau in puncte) inchide profilele. 1 © EHH} -EHE- casete / rame cu role Fig. 34 profile indoite la presa cu role “ punte termica), au fost utilizate pentru cladiri publice, pentru invatamént si sanatate si chiar la blocuri de locuinte. Profilele de tamplarie sunt mai delicate, deoarece sunt realizate din banda mai subtire, si aveau geamuri gata montate din fabrica. | | 1 P —— a Fereastra simpla b Fereastra dubla Fig. 35 Exemple de ferestre din banda de ofel, prelucrata la presa cu role (profile SECCO) \ Caracteristici ale ferestrelor cu prof din banda Spe Coe es - cu indoituri multiple, care confera rezistenta mecanica ridicata si greutate redusé, prin comparatie cu cele din banda indoita la abkant . -precizia indoiturilor implica 0 mai buna pasuire a profilelor, precum si posibilitatea realizarii e fiind un produs industrial (confectionarea profilelor e automata), manopera se reduce la asamblarea profilelor cu utilaje speciale = montarea geamurilor se face in fabrica, eliminand si aceasta manoperé de pe santier, dar impun&nd un transport si un montaj mai atent. = finisarea acestor tamplarii se face in fabrica, prin dispozitive automate sau semiautomate, de vopsire si uscare rapida in cuptoare. Se produc si tamplarii din banda de inox, care nu mai necesita alt finisaj.“ Deficiente ale ferestrelor cu profile din banda de of = Cu toata greutatea mai mica decat a celorlalte tamplarii din otel, prin comparatie cu alte materiale (aluminiu sau plastic), sunt totusi mai grele. od “ strainatate — gi se importa si in Roménia — profile din banda indoita la presa cu role, prevazute cu -Intreruperi de punte termica si cu geamuri termoizolante performante = neglijarea intretinerii in timp a integritatii suprafetelor vopsite reprezinté sursa unora dintre deficientele aparute la aceste tipuri de tamplarii (lipsa revopsirii la timp a condus la ruginire dar si acoperirea cu vopsea in exces a determinat blocarea mecanismelor de inchidere) d. S-au produs gi tamplarii din profile metalice combinate, in care o parte dintre profile erau realizate la presa lineara (sau la presa cu role, dar respectand dimensiunile si formele profilelor prelucrate la presa lineara) si o alta parte dintre profile erau din laminate curente Nu fost inregistrate astfel de ferestre la cladirile de locuit; exemple de astfel de ferestre se pot intalni la unele cladiri pentru invatamént realizate in anii 70. Fig. 36 Exemple de ferestre cu profile metalice, din banda prelucrata la presa lineara si profile din laminate curente 2 CASES CT RECA TRATSROTED Aceste tipuri de ferestre au fost le civile construite pana in 1989, datorita pretului rideat S-au produs la Sltina.Proflele pari montarea de geamur simple sau fermoizhante Realizarea profilelor prin extrudare Aluminiul, incalzit la 400°, se preseaza printr-o filiera prevazuté cu o duz& cu forma profilului. impingerea masei de aluminiu se face cu un piston. in interiorul filierei exist un miez (“punte”) care desface suvoiul de aluminiu solid (la 400° e solid), in mai multe parti. Dincolo de punte materialul se recompune (nu apuca sa oxideze fetele), rezultand profile inchise, tubulare. Se prevad “punti” separate pentru fiecare tub. 25Rezulta piese cu profilatii foarte fine, cu pereti subtiri, rigidizati (aluminiul e de trei ori mai moale decat otelul). 41. aripioara de bataie are locas pentru garnitura de etangare element local care permite ingurubarea — se prevad cate doua astfel de elemente pentru incrucisarea guruburilor pe cele doua 2 laturi e posibila realizarea asamblarii cu miez in care se infileteaza suruburile, caz in care nu mai apar profile profil de fixare la perete profile care permit clipsarea; sunt doua, ca sa permita montarea geamurilor simple (a) sau vitrajelor termoizolante (tip ,termopan”) Fig. 37 Explicitarea componentelor tamplariei din aluminiu (CaraeterstieFele ferestrelor cu profile din aluminiu’ Aceste ferestre sunt realizate cu profile speciale extrudate, care asigura: = Este posibila finisarea automata, din fabrica, a profilelor, fie prin vopsire (pulverizare cu aer comprimat, sau prin procedee electrostatice), fie prin eloxare (anodizare). Finisarea prin eloxare (anodizare) a profilelor, procedeu specific aluminiului Piesa / profilul liniar din aluminiu se introduc intr-o solutie de 20% acid sulfuric in apa; cuva galvanicd se leaga la catod gi piesa de aluminiu, la anod. Curentul ionizeaza cu ioni de O2 in zona Al, producand un oxid de Al (alumina) transparent, cristalin. Fig. 38 Schema cuvei aalvanice + 26Aceste cristale sunt poroase. cristale de oxid de aluminiy element de aluminiy Fig. 39 Cristale de alumina Pentru colorare, se introduce piesa intr-o alté baie, cu substante grase, cu coloranti, care patrund in pori. 7 colorant Fig. 40 Colorarea aluminei- etapa 1 Alumina (oxidul de aluminiu) este avida de apa. Pentru a se pastra culoarea, porii se inchid prin imersarea piesei intr-o a treia baie, de apa fierbinte. Daca se urmareste pastrarea culorii metalului (argintiu), se trece peste a doua baie. Fig. 41 Colorarea aluminei—etapa 2 Atentie la rezistenta la lumina a colorantului! Nu orice colorant are rezistenta la radiatiile infrarosii si ultraviolete. Pentru eficienta d.p.d.v. economic se imerseaza elemente liniare, nu subansambluri. \ Deficiente ale tamplariilor omogene din aluminiu (fara dispozitive de intrerupere a partir ferris) = pierderile termice prin profilele metalice sunt importante (X01 = 220W/mK); = _ se inregistreaza condens pe fata tmplariei Profilele realizate inainte de 1989 nu aveau prevazuta intreruperea puntilor termice, fapt care a condus la pierderi de caldura gi condensuri pe fata profilelor de tamplarie. 27“ puntilor termice. Acestea asigura, pe langa performantele ridicate in ceea ce priveste stabilitatea dimensionala, acuratetea si calitatea imaginii, montajul exclusiv mecanic - deci precizie si viteza de executie mare -, finisajul de buna calitate - realizat de asemenea in fabrica -, dimensiuni ceva mai reduse ale profilelor (si datorita profilatiilor asigurate prin tehnologia de fabricatie) in conditiile in care pot fi realizate deschideri ale tamplariei relativ mari si o performanta superioara sub aspect termic. in (Apur =0,04 W/mk), (Apve =0,05 WimK), sub Acest sistem, in oricare dintre -“materialului cu conductivitate termicd mare, care este aluminiul. variantele sale, asigura 0 foarte buna compatibilitate cu cele mai performante tipuri de vitraje. exterior gamtanetae, interior SiaisenarPve da O alté mentiune trebuie facuta in ceea ce priveste dimensiunile profilelor: rezistenta mecanica a aluminiului este mai scazuta decat cea a otelului; prin urmare, cu cat dimensiunea golului este mai mare, cu att mai robuste sunt profilele, sau cu atat mai mici devin panourile vitrate. La vitraje de mari dimensiuni se recomanda de aceea, utilizarea profilelor de otel. 28“fermice (asigurand o profilatura mai fina, deci dimensiuni mai mici, grosime mai mica, deci greutate mai redusa a profilelor), “ locaguri speciale. Evident operatiunea se realizeaza in fabrica. Ele constituie un sistem cu performanta termica foarte buna (otelul comportandu-se din punct de vedere termic mai bine decat aluminiul), dar cu pret ridicat. ET intr-o prima etapa (istoric vorbind) - si la témplarii de dimensiuni reduse sau care nu presupun performante ridicate - se pot prevedea tamplarii realizate integral din PVC (fara profilele de “armare”). Fig. 47 = ‘au rezistent& mecanicd redus& (cu atat mai mult la profilele fr “armaturi” din teava); tn 29= nu necesita intretinere in timp, plasticul fiind colorat in masa, sau finisat cu pelicula acrilica, aplicata in timpul procesului de fabricatie a profilelor. = posibila imbatranire a materialului si modificare a culorilor (mai ales la tamplariile albe), in functie de materialul plastic utilizat si de rezistenta la razele ultraviolete = durata de viata verificata efectiv este de circa 30 de ani (la tamplariile “de firma”) Tendinta ultimilor ani este de imbunatatire a performantelor tamplariilor din mase plastice. Astfel, pe Fig. 48 locumentatie Veka) in ultimii ani s-a trecut de la profilele cu doua camere, la profile cu patru, cinci, ase si chiar sapte camere. Pe langa pretul mult mai ridicat al acestor profile (plasticul a fost gandit ca o alternativa ieftina la lemn), un alt motiv pentru care ele nu se prea utilizeaza este ca, odata cu crearea de noi compartimente creste si ... robustetea profilului. “superioare celor din lemn sau PVC. Producatorii sustin ca rezistenta termica a acestor profile este Acest tip de tamplarie - utilizat exclusiv in industrie - poate avea ochiuri fixe realizate exclusiv din beton 30sau/ gi ochiuri mobile, adic tocuri din beton si cercevele (mai usoare) din metal, lemn sau plastic. 1 beton+metal Fig. 49 Tamplarie din beton O categorie speciala de tamplarii o constituie tamplariile mixte, realizate din combinatii de materiale: si, in aceleasi conditii, Trebuie precizat ca aceste combinatii nu se fac pe santier, ci in fabrici specializate. in combinatia lemn cu aluminiu, trebuie tinut cont la fabricatie si de variatia dimensionala dependenta de conditiile atmosferice a lemnului. Este necesara asigurarea aerisirii lemnului si posibilitatii de contragere a acestuia (aluminiul are coeficientul de dilatare diferit de al lemnului), prin jocul elementelor. — mentinerea expresivitatii si ,cdldurii” lemnului catre spatiul interior, desi costul acestui tip de tamplarie este cu circa 30% mai mare decat al uneia realizate integral din aluminiu => > lemn+aluminiu Fig. 50= V siIR) — senzatie de suprafata calda ctre interior, datorité materialului plastic = ee PVC +aluminiu my 52 Pentru comparare, tabelul 1 prezinta performantele termice ale diferitelor produse utilizate ca profile pentru componenta de rezistenta, conform documentatiilor firmelor de specialitate. Datele inregistrate reprezinta o exemplificare si nicidecum valori unice. Tabel 1 Valorile U si Rr pentru componenta rezistenta a tamplariei Produse transmitanta rezistenta termicd termica_ Lemn grosime medie 1.6 Wim?K 0,62 m’kK/W (tocuri sau cercevele duble cuplate) > 80 mm Lemn grosime medie 2.0 Wim?K 0,5 m2K/W (tocuri sau cercevele duble cuplate)50-80 mm Lemn grosime medie 2.8 Wim? 0,35 m’K/W (tocuri / cercevele) < 50 mm Plastic 2,8 Wim?K 0,35 m’K/W fara armatura metalica Plastic 3,6 Wim’K 0,27 m’K/W cu armatura metalica si geometrie superioard 2,0-2,3 Aluminiu cu rupere de punte termica, 3,6 Wim’kK 0,27 m2K/W de latime >10 mm. Aluminiu cu rupere de punte termica 5,0 Wim’ 0,2 mK/W de [atime <10 mm Aluminiu, fara rupere de punte termica 7.0 Wim?K 0,14m2K/W Otel, cu rupere de punte termica 2,9 Wim?K 0,34 m2K/W Otel, fara rupere de punte termica 4Wim2k 0,25 m2K/W Aluminiu (exterior) + materiale sintetice (PVC interior) 4,8 Wim?K 0,55m2K/W Aluminiu (exterior) + lemn (interior) 1,8 - 2,2 mK 0,55 - 0,5m2K/W‘Tamplaria din sticla este utilizaté cu precédere in cazul spatiilor publice, in ideea asigurarii unei comunicari vizuale maxime intre spatii. Acest tip de tamplarie presupune ca vitrajul satisface conditia de rezistenté mecanica pe care in mod curent o preia componenta de rezistenté a unei tamplarii. Tocurile se realizeaz@ din metal. Dispozitivele mecanice care asigura miscarea partii mobile, dispozitivele pentru etangare, etc. tot din metal, sunt sustinute de sticla cu rol structural. Sticla utilizaté pentru aceste tipuri de usi sau pereti este tratata: se foloseste cel putin un geam simplu securizat (care se sparge in cioburi netaioase), dar o solutie mai eficienta — care depinde, desigur, si de dimensiunile golului pe care il inchide - este utilizarea sticlei stratificate la care 0 foaie de geam este securizata. Acolo unde nu trebuie sa apara altceva decat sticla (foile de usa sau ansamblul liftului, ca in imaginea de mai jos), singurele elemente metalice acceptate, fara de care nici nu se poate, sunt balamalele, shield-urile, mainile curente (pentru a putea deschide / inchide usa), broastele si in general accesoriile pentru asigurarea manevrarii. Intr-un caz ca acesta de la Sainsbury, in care componenta de “siguranta in utilizare” prevaleaza, geamul trebuie sa fie multistrat (de securitate), pentru ca daca se sparge, fragmentele sa ramana pe pozitie, pana la inlocuirea foii. Fig, 53 Usa din sticlé, la lift panoramic (N. Foster - Sainsbury Art Centre) sursa foto: Button& Pye Glass in Buildings 33Principiul esential céruia i se subordoneaza vitrinele este rezistenta la sarcinile orizontale provenind din De aceea proiectarea vitrinelor presupune: “proprie a geamului si preluarea incarcarii de pe geam, asemeni structurii in cadre a unei case: stalpii si grinzile preiau incarcarile plangeului. In consecinta, profilele pentru vitrine sunt mai robuste (deoarece lucreazé asemenea grinzilor). Totodata, daca dimensiunile sticlei impun proiectarea unor elemente de contravantuiri, acestea pot fi realizate tot din sticlé multistrat, cu rolul de a prelua deformarile sticlei, datorate presiunii vantului. “circulatiei pe langa ele; din ce in ce mai mult se iau in considerare masuri de protectie impotriva vandalismului. Fig. 54 Sursa foto: Glaverbel O alté problema o reprezinta inlocuirea geamului, in cazul in care acesta se sparge. O montare a baghetei din interioru! spatiului prezinté mai mult siguranta la efractie, dar presupune un deranj major in incapere (inchiderea magazinului, desfacerea vitrinei, curatarea cioburilor, etc). Montarea baghetei pe exterior permite inlocuirea geamului fara a impiedica desfagurarea activitatilor din interiorul spatiului pe care il delimiteaza vitrina, dar (in cazul baghetelor fizate cu suruburi) trebuie ca dispozitivele de fixare sa fie dese, pentru a asigura o buna protectie la efractie. 34lepinde de ) O clasificare a tipurilor de sticla, de la cea mai rezistenta la cea mai putin rezistenta, este urmatoarea : Rezistenta sticlei de securitate ("stratificata") depinde de grosimea foilor componente si de compozitia acestora. Cand acestea sunt identice, sticla de securitate poate fi proiectaté pentru a rezista incarcarilor de scurta durata, aceleasi ca pentru sticla monolita de grosime echivalenta. in cazul vitrajelor cu foi multiple (de pilda tip "termopan") presiunea exercitata pe foile de geam va induce tensiuni si deformari pe ambele foi ale acestuia, deoarece gazul e incompresibil. m Siguranté in exploatare Alaturi de performantele vitrajului indeobste in ceea ce priveste acustica gi izolatia termicd se cere astazi un raspuns corespunzator sub aspectul protectiei contra efractiei. Se considera ca un geam asigura aceasta cerinta daca prin distrugerea - sau incercarea de distrugere a - geamului integritatea fizica a utilizatorilor nu este pusa in pericol (cioburi netaioase la sticla securizata, cioburi aderente la sticla de securitate si la sticla armata, nepenetrarea geamului la sticla antiglont...) Daca vitrajul este in mod normal casant, prin utilizarea sticlei multistrat, folia interioara impiedicd sau intarzie spargerea sticlei. Daca sticla securizata poate rezista suprapresiunii reprezentate de explozie, se poate in schimb sparge ca urmare a molozului antrenat de unda de soc. Sticla stratificataé, avand inclusa o foaie de sticla securizata, asigura integritatea vitrajului, presiunea exploziei fiind transmis componentei de rezistenta, care trebuie sa ramana intacta. Modul de asamblare a vitrajelor influenteazd siguranta in exploatare a acesteia. in general se recomanda urmatoarele: © perimetral trebuie sa se acopere marginile sticlei pe cel putin 30mm e — baghetele trebuie fixate in suruburi astfel incat s4 nu se smulga in urma exploziei ¢ materialele de etansare utilizate trebuie sa fie de inalta rezistenta (neopren sau rasini siliconice) Elementele vitrate ale fatadelor constituie zone critice in ceea ce priveste comportarea la foc atat faté de un incendiu provenind din exterior, cat si fata de unul interior. 35Atat componenta rezistenta cat si cea de inchidere trebuie sa fie stabile la foc 0 perioada comparabila de timp, ca ansamblu coerent, pentru a nu exista riscul ca una dintre cele doua componente ale partii vitrate a anvelopei s4 cedeze, in vreme ce cealalta are capacitati neconsumate. Acest fapt ar duce la propagarea focului in ciuda masurilor de prevedere luate pentru materialul de constructie in sine. De asemenea poate fi Iuaté in considerare adoptarea unor profile mixte (lemn + aluminiu, plastic + aluminiu), pentru preintémpinarea propagarii incendiului pe fatada. Transmisia caldurii prin elementele vitrate se face prin aceleasi modalitati ca si in cazul componentei opace a anvelopei. Comportarea tamplariei este diferité in functie de materialele constitutive ale componentelor de inchidere si respectiv de rezistenta. in calculul performantelor termice ale partii vitrate a anvelopei, 20 - 30% din valoarea totala este data de componenta rezistenta (toc, cercevea). ¢ ot Fig. 55 Exemplu de tamplarie ,,scandinava” conf. Button& Pye 7. Rezultate experimentale au aratat ca dupa care aportul termic devine nesemnificativ. * D. Button & B. Pye Glass in Buildings Pilkinton Glass Ltd. 367 Criza petroliera a anilor ‘70 a condus la definirea unei noi generatii de produse: sticla cu emisivitate redusa (low emissivity glass sau sticla low-e). in esenta este vorba de (in infrarogu, 2,5 - 50 mm), “intre foile de geam. Daca in spatiile de aer cuprinse intre foile de geam netratate, 60% din schimbul termic total se datoreaza schimbului termic radiant intre suprafetele de sticla, in cazul in care una din foile de geam este tratata, schimbul termic radiant devine aproape nesemnificativ. Procedeul consta in plasarea pe exteriorul foii interioare (fata a treia numarata dinspre exterior spre interior) a panoului vitrat (fig.) a unui strat de saruri metalice semiconductoare. Prin aceasta. factorul solar al vitrajului nu se reduce semnificativ, ceea ce pentru comportarea termica de iarna constituie 0 calitate evidenta. Stratul de sdruri permite captarea energiei solare, dar totodata impiedica pierderea caldurii. Efectul de izolare termica asigurat de pelicula Low E se datoreaza capacitatii acesteia de a reflecta tadiatia cu lungime de unda mare. elicula de oxizi metalici transparenti ? oe exterior “ interior = fadiatie infrarogie cu .u.mare (2,5 - 50mm) Ses, CALDURA ae Fig. 56 Comportarea unui vitraj cu pelicula de protectie Low E Existé doua tehnologii de realizare a peliculei de oxizi cu emisivitate scdzuta: soft coating (pelicula -sensibila, moale) si hard coating (pelicula rezistenta) Diferenta intre hard gi soft coating este aceea ca pelicula soft trebuie protejaté impotriva oricarei ‘atingeri (mana, carp, etc), deoarece “se ia"; in consecint& acest tip de pelicula se prevede fn interiorul -panoului vitrat, pentru a fi protejat (nu in contact cu mediul interior sau exterior al incaperii). Pelicula ‘hard este rezistenta (intr-o oarecare masura) si se poate aplica si pe un geam simplu, dar intotdeauna c&tre interiorul tamplériei (nu in contact direct cu mediul interior sau exterior al incaperii), pentru o Elaborarea vitrajului izolant cu emisivitate joasa (LowE) a corespuns nevoii de a folosi energia rezultata ca urmare a aportului solar si de diminuare a pierderilor termice. . Argonul si Kryptonul sunt gazele cel mai frecvent utilizate pentru cregterea rezistentei termice a ansamblului, dar se folosesc si alte gaze. . Aceasta se asigura prin realizarea unor subimpartiri (diafragméari) orizontale. Practic se poate realiza prin impértirea in celule a spatiului de aer, folosind de pilda materiale plastice subtiri. Materiale transparente sau translucide, ca de pilda aerogelul pot fi introduse in spatiul de aer. Aerogelul este un compus cu structura poroasa, avand 90% aer si 10% silicagel si cu 0 conductivitate termica A=0,02 WimK. Este insa foarte sensibil la apa, vitrajele necesitand o etansare foarte buna pe contur . 37