Managementul de caz în asistenţa socială este ,,o

metodă de a oferi servicii, prin care asistenţii sociali

profesionişti evaluează nevoile clientului si ale familiei
sale în colaborare cu el, coordonează, monitorizează,
evaluează şi susţine clientul pentru a accesa servicii
sociale care să răspundă acestor nevoi’’
(National Association of Social Workers, 1992,
,,NASW Standards for Social Case Management’’).
Reprezintă ,,un set logic de paşi şi un proces de
interacţiune în cadrul reţelei de servicii prin care se
asigură că beneficiarii primesc serviciile de care au
nevoie într-o formă de sprijin eficace, eficientă şi la un
cost acceptabil (Weil M., Karls J., 1985 , ,,Case
management in human services practice’’).
 Managementul de caz este metoda de lucru
obligatorie utilizată în domeniul protecţiei drepturilor
copilului şi reprezintă ansamblul de:

 tehnici,
 proceduri şi
 instrumente de lucru

care asigură coordonarea tuturor activităţilor de asistenţă

socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul
superior al copilului de către profesionişti din diferite
servicii instituţii publice şi private.
 Planul individualizat de protectie

 Planul de recuperare pentru copiii cu

dizabilitati

 Planul de reabilitare si/sau reintegrare sociala

pentru copiii abuzati, neglijati, si/sau
exploatat
 Managementul de caz este metoda prin care:
Se stabilesc,
Se coordoneaza şi
Se ajustează
serviciile necesare satisfacerii nevoilor sociale ale
clienţilor, identificându-se resursele materiale şi
umane necesare, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de
viaţă ale acestora.
 de coordonare a activităţilor în implementarea PIP;-
 de colaborare şi mediere a relaţiei dintre MC din cadrul
DGASPC precum şi a relaţiei acestora cu serviciile publice
deconcentrate sau ONG
 de execuţie prin planificarea tuturor activităţilor în sensul
asigurării mijloacelor umane, materiale şi financiare
necesare pentru îndeplinirea responsabilităţilor;
 de reprezentare a copilului, familiei şi MC în raport cu
celelalte instituţii;
 de evaluare şi monitorizare a progreselor înregistrate de
către copil şi familie înatingerea obiectivelor PIP;-
 de lucru cu clienţii, cu OPA sau cu alte servicii şi instituţii dincomunitate;
 de transmitere a informaţiilor ( în interiorul cât şi în exteriorul instituţiei);
 proceduri de recrutare, pregătire, evaluare, precum şi de coordonare a MC;
 proceduri de lucru cu echipa multidisciplinară;
 proceduri pentru asigurarea un sistem eficient şi calificat de supervizare a MC;
 proceduri de asigurare a confidenţialităţii informaţiilor precum şi proceduri
specifice pentru asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal;
 proceduri legate de accesul personalului la baza de date şi informaţii (registrul
intern de evidenţă al CMC, CMTIS);
 proceduri scrise privind primirea, înregistrarea şi soluţionarea reclamaţiilor.
 Identificarea, evaluarea initiala si preluarea
cazurilor
 Evaluarea detaliata/complexa
 Planificarea serviciilor si interventiilor
 Furnizarea serviciilor si interventiilor
 Monitorizare si reevaluare
 Inchiderea cazului
 informaţii despre copil,

 informaţii despre părinţi/reprezentant legal/persoană de îngrijire,

 informaţii despre alte persoane relevante,

 starea copilului la momentul evaluării: indicii despre faptul că acel copil este înafara
oricărui pericol sau, din contră, în iminenţa unui pericol, starea psihică şi de sănătate,

 descrierea mediului în care a fost găsit copilul,

 se face cineva vinovat de situaţia prezentă?

 determinarea factorilor care au contribuit la situaţia prezentă,

 dacă se impune decizia scoaterii copilului din mediul în care a fost găsit,

 concluzii.
 evaluarea iniţială care stă la baza acceptării cazului pentru
serviciile sociale şi este baza orientării evaluării detaliate,
 evaluare detaliată, bazată pe expertiza membrilor echipei
multidiciplinare care o realizează şi care vor lua decizia finală
în legătură cu copilul. Este foarte important ca evaluarea
detaliată să includă şi evaluarea familiei (atunci când există), a
problemelor, resurselor şi nevoilor acesteia în contextul în care
aceasta funcţionează.
 identificarea informaţiei demografice;
 identificarea şi detalierea problemei în cauză şi a datelor relevante;
 starea de fapt a clientului, elemente ajutătoare, factori de risc şi
impactul mediului;
 un plan de intervenţie care să includă obiectivele şi metodele de
acţiune. MC poate să desfăşoare o evaluare mult mai detaliată, după
cum o cere fiecare caz în parte (necesităţile clientului, problema,
starea de fapt şi elemente sistemice relevante). Datele strânse pentru
o astfel de evaluare pot proveni de la client, familia sa,
reprezentantul legal, sau alţi asistenţi sociali/specialişti implicaţi în
cazul respectiv.
 O problemă este diferența dintre situația prezentă, actuală, și
situația dorită.
 MC trebuie să cadă de acord că situația respectivă este o
problemă
 Trebuie verificat dacă există o problemă și se pot colecta date
despre această situație
 Este bine să se măsoare dimensiunea problemei (câți copii din
sistemul de protecție sunt implicați, câți membri ai
personalului se confruntă cu această problemă, etc.) dar fără să
se încerce o măsurare excesivă
 Se pune accentul pe procese și sisteme și nu pe învinuirea
indivizilor pentru greșeli
 Se face o listă a consecințelor problemei, atât cât este posibil
1. Problemele care afectează direct interesul
superior al copilului, pentru care personalul
trebuie să ia măsuri imediat
2. Problemele care afectează mai multe persoane
3. Problemele care pot fi rezolvate utilizând
resursele disponibile la nivelul direcției/instituției
4. Problemele care pot fi rezolvate cel mai repede
5. Alte probleme considerate importante prin
consecințele lor
 Se utilizează repetat (de 5 ori) tehnica întrebărilor:
„De ce?” pentru a explora relația cauză-efect care să
la baza unei anumite probleme.
 Scopul principal al acestei tehnici este de a descoperi
cauza rădăcină a unei probleme. Aplicarea acestor
întrebări urmărește evitarea presupunerilor sau a
capcanelor logice și descoperirea adevăratei legături
de cauzalitate între efect și cauza rădăcină.
 Este posibil ca utilizând repetat întrebarea „De ce” să
ajungem la răspunsuri generice de genul: nu sunt
suficienți bani, nu este suficient timp sau resursele
umane sunt de vină, cauze ”istorice”. Se identifică
numai cauzele care pot fi analizate.

 Întrebarea „De ce?” ar putea fi înlocuită cu „De ce

procesul a eșuat?” Este important să gândim – atunci
când aplicăm această tehnică – faptul că nu oamenii
eșuează, ci procesele.
 Problemă. Participarea la cursurile de formare profesională
(suportate de angajator) a angajaților SPAS și DGASPC este
deficitară
 De ce? Personalul nu este motivat să participe la aceste cursuri
 De ce? Fiindcă cursurile nu răspund nevoilor lor de formare
 De ce? Fiindcă nu există o bună identifcare a nevoilor de
formare a personalului
 De ce ? Fiindcă nu există o analiză coerentă a eficacității și
eficienței individuale în cadrul serviciului
 De ce? Fiindcă nu există o procedură de normare/ evaluare a
activității personalului (cauza rădăcină)
 Prioritizarea problemei (poate fi o problemă
neimportantă)

 Identificarea cauzelor rădăcină (se pot face confuzii

între cauze și efecte)

 Recomandări (poate nu au fost explorate toate

soluțiile posibile)

 Stabilirea limitei de timp (poate fi nerealistă)

 Culegerea şi organizarea de date relevante pentru caz
 Conectarea şi interpretarea datelor
 Evaluarea modului în care clientul funcţionează, ce
capacităţi şi puncte tari şi slabe are, ce resurse sunt
disponibile
 Definirea problemei sau problemelor cărora ne vom
adresa
 Planificarea intervenţiei presupune decizii cu privire
la obiectivele intervenţiei
 Evaluarea detaliată a copilului şi familiei trebuie să
răspundă la următoarele întrebări şi să urmeze paşii propuşi de
aceste răspunsuri, indiferent ce profesie are evaluatorul:
 - Ce evaluăm?
 - Pentru ce evaluăm?
 - Pe ce bază evaluăm?
 - Cum şi cu ce evaluăm?
 - Obiectul evaluării?
 1.aria socială,
 2.aria medicală,
 3.aria psihologică,
 4.aria educaţională.
 Datele sociale sunt înregistrate în raportul de Ancheta Socială

 Datele medicale: sunt înregistrate în Fişa Medicală a copilului

 Datele psiho-pedagogice sunt înregistrate de către specialiştii (psiholog,

psihopedagog, pedagog, educator, invatator, profesor/diriginte) care au
evaluat copilul: nivelul de inteligenţă; capacitatea de învăţare (atenţie,
memorie, nivel de prelucrare a informaţiilor vizuale sau auditive, limbaj
oral, citire scriere, comportament, psihomotricitate, gândire, pricepere,
abilitate, deprinderi); nivelul achiziţiilor şi cunoştinţelor - gradul de
asimilare a cunoştinţelor din curriculum-ul şcolar; traseul şcolar - nivele si
tipuri de şcolarizare parcurse de copil; măsuri psihopedagogice de sprijin
pentru corectarea tulburărilor de învăţare etc
Această etapă este cea de implementare, prin care toate prevederile
planului (PS, PIP,PIS) devin imperative ale acţiunii destinate
obţinerii răspunsurilor la următoarele întrebări:
 Ce rezultate sunt aşteptate?
 Ce trebuie să facă specialistul implicat?
 Ce trebuie să facă beneficiarul?
 Cine mai poate fi implicat?
 Care sunt responsabilităţile fiecărei părţi implicate?
 Cum pot fi obţinute rezultatele aşteptate?
• consilierea, • acompaniere socială,
• participarea la grupurile de suport, • Vizite la domiciliul
• ajutor financiar/material, beneficiarului,
• consultanţă juridică, • discuţii cu familia lărgită,
• terapie individuală sau de grup, • facilitare şi mediere,
• oferirea de informaţii generale de • asistenţă medicală,
planificare familială, • recuperare,
• educaţie şi instruire, • educaţie formala/informala etc.
 1)colectarea şi organizarea informaţiilor
referitoare la progresele înregistrate însoluţionarea
situaţiei copilului şi familiei;

 2)analizarea şi evaluarea acestor progrese.

 colectarea permanentă a informaţiilor de la toţi
furnizorii de servicii implicaţi,
 implicarea familiei şi copilului în revizuirea
progreselor,
 întâlniri formale de re-evaluare periodică,
 consemnarea informaţiilor obţinute
 a)copilul este în siguranţă (într-un mediu sigur)?
 b)ce schimbări au apărut în factorii care contribuie la
riscul de abuz/neglijare?
 c)Ce progrese s-au facut în atingerea obiectivelor şi
rezultatelor stabilite prinPIP/PS?
 d)Cât de eficiente au fost serviciile propuse în
atingerea obiectivelor şi rezultatelor?Dacă au fost
ineficiente, ce modificări trebuie făcute pentru a găsi
serviciifolositoare familiei şi/sau copilului?
 e)Care este nivelul actual de risc în familie?

 f)Factorii de risc au fost reduşi suficient pentru ca

familia să-şi poată protejasingură copilul şi să
răspundă în mod adecvat la nevoile lui de dezvoltare?

 g)Reintegrarea în familie se poate produce într-un

timp estimat sau este nevoie de o planificare a
protecţiei speciale pe termen lung?
 Etapa monitorizării post-servicii reprezintă o etapă
intermediară între intervenţia susţinută, efectuată în baza
PIP/PS, şi momentul închiderii cazului respectiv,
contribuind la consolidarea rezultatelor obţinute prin
implementarea PIP/PS dar şi la o dezangajare treptată a
specialistului şi trecerea la auto-susţinere a familiei,
eventual cu sprijinul structurilor comunitare consultative
din localitatea în care trăieşte.
 are loc în momentul în care procesul de asistenţă
şi/sau protecţie acopilului nu se mai dovedeşte a fi
necesar şi familia îşi redobândeşte capacitatea optimă de
autonomie şi funcţionare.
Modalităţi de închidere a cazului:
 Inchidere
 Referire
 Intrerupere de catre familie
 Sinteza motivelor iniţiale pentru care a fost deschis cazul.
 Natura serviciilor oferite şi activităţile desfăşurate de
diferiţi practicieni şi defamilie pe parcursul intervenţiei.
 Descrierea nivelului progreselor înregistrate în raport cu
obiectivele şi rezultateledin PIP/PS.
 Sumarizarea oricăror altor semnalări de abuz/neglijare
care au apărut în cursulintervenţiei.
 Evaluarea nivelului de risc şi siguranţă de la momentul
închiderii cazului.
 Probleme sau obiective care au rămas nerezolvate sau
neindeplinite
 Motivele si modalitatea de inchiderea cazului
 Modul de organizare cu familia a procesului de inchidere a
cazului, inclusiv strategii pentru problemele si obiectivele
ramase nerezolvate/neindeplinite dar si pentru pastrarea
rezultatelor pozitive obtinute.
Orientate spre client:
 Să se realizeze evaluarea complexă a nevoilor clientului
 Să se asigure că serviciile și intervențiile planificate
corespund nevoilor clientului
 Să se medieze accesul clientului la diferitele servicii
 Să se evalueze şi să se monitorizeze progresele
înregistrate de către clienți în atingerea obiectivelor
planurilor de intervenție;
 Să se realizeze susținerea sistemului formal și informal
de îngrijire
Obiectivele orientate spre sistem:
 Să coordoneze activităţile în implementarea
planurilor de intervenție;
 Să colaboreze cu serviciile publice care au
responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale,
precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care
desfaşoară activităţi în domeniu;
 Să promoveze furnizarea serviciilor de calitate
 Să limiteze costurile
 Managementul de caz centrat pe resurse
– se orientează, în primul rând către administrarea
și gestionarea resurselor existente la nivelul
clientului și obținerea altora din partea serviciilor
sociale sau a rețelelor sociale ale clientului

 Managementul de caz centrat pe rezultate

◦ Luarea în considerare, în mod deosebit, a
obiectivelor și rezultatelor intervenției propuse
 Managementul de caz centrat pe problemă
◦ Abordarea situației din perspectiva “paradigmei
deficienței” prin luarea în calcul, în principal, a punctelor
slabe, a disfuncționalităților și amenințărilor

 Managementul de caz apreciativ

◦ Orientarea intervenției către punctele tari ale sistemului
client, către oportunitățile acestuia
 Nivelul rezolvării problemei – modul în care au fost stabilite
obiectivele tangibile și gradul de atingere a acestora, prin
măsurarea schimbărilor intervenite în situația beneficiarului
 Procesul de management
◦ Criteriul pertinenței (adecvarea dintre obiective și activități)
◦ Criteriul conformității (adecvarea a ceea ce se desfășoară
cu activitățile propuse)
◦ Criteriul eficienței ( raport calitate/cost)
 Satisfacția clientului
 În îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor ce îi revin, MC
operează cu date cu caracter personal ce sunt
supuse unui regim strict de circulaţie şi control (vezi
Legea nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu
caracter personal şi Legea nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date).
 Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date, cu modificările ulterioare;
 Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si
protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice;
 Codul Muncii, alprobat prin Legea nr. 53/2003;
 Legea nr. 188/1999(r2) privind Statutul functionarilor publici;
 Legea nr. 682/2001 privind ratificarea Convenţiei pentru protejarea
persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter
personal, adoptată la Strasbourg la 28.01.1981, cu modificările
ulterioare;
 Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
 Ordinul nr. 52/2002 al Avocatului Poporului privind aprobarea Cerinţelor
minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal;
 Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 46/1995 (EG)
pentru protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor
personale, individuale şi pentru libera circulaţie a datelor.