Semnele de alterație

Diez, bemol, becar

melodia
Să ne reamintim - Ton și semiton Să ne jucăm și să verificăm

Între fiecare 2 note alăturate-succesive există o distanță.

● cea mai mare distanță dintre 2 note alăturate (vecine) se numește TON
(notat cu „t”)

● cea mai mică distanță dintre 2 note alăturate se numește SEMITON (notat
cu „st”)
Semnele de alterație
Alterațiile = semne grafice care se scriu pe portativ, înaintea notei muzicale, pe același spațiu/linie a notei în dreptul
a cărei se află, respectând locul notei de pe portativ. Ele modifică înălțimea sunetului/notei astfel:

● Diez/diezi - semn de alterație care modifică înălțimea sunetului cu un semiton ascendent (urcă
înălțimea sunetului cu un semiton).

● Becar/becari - semul de alterație care anuleaza efectul diezului sau bemolului.

● Bemol/bemoli - semn de alterație care modifică înălțimea sunetului cu un semiton descendent (coboară
înălțimea sunetului cu un semiton).
Clasificare alterațiilor
În funcție de unde apar și cum sunt scrise, semnele de alterație se pot clasifica
astfel:

1. Alterații definitive/armură/constitutive - sunt cele plasate imediat după

cheia sol. Au efect asupra întregii lucrări muzicale pentru notele pe care le
reprezintă la cheie
2. Alterații accidentale/pasagere - sunt cele care apar pe parcursul lucrării
muzicale, diferite de cele de la chei. Ele au efect doar pentru nota pe care
o alterează și doar în măsura respectivă
3. Alterații de precauție - ne amintesc cum trebuie să cântăm nota
respectivă. Ele de obicei sunt trecute în paranteză
 Audiții
Marșul lui Radetzky a fost compus
Pe deal pe la Cornățel, interpretată
de Johann Strauss-tatăl cu ocazia
de artista Maria Tănase
sărbătoririi generalului Radetzky
căruia i se datorează victoria
armatei austriece asupra italienilor
la Custozza, în anul 1848. Datorită
ritmului energic, specific marșului,
această piesă a devenit pentru
austrieci un al doilea imn național
Poemul coral Miorița, compus de Paul
Constantinescu, se bazează pe trei melodii
ale cunoscutei balade și pe textul cules de
Vasile Alecsandri. În locul pasajelor recitate
din baladă, numite în popor „băsmite”,
compozitorul alternează cele trei versuri
melodice reprezentând melodii din diferite
zone geografice. Melodia redată mai sus este
din Rășinari, fiind alcătuită din patru rânduri
melodice, dintre care primul se repetă.