Analiză.

Interpretări muzicale comparate

Student: Florea Eugen

coordonator științific: Prof.univ.dr.habil Ioan ARDELEAN

La favorita – operă în 4 acte copmusă de Gaetano Donizetti, pe un libret

de Alfonso Royer, Eugene Scribe și Gustave Vaez.

În această operă este vorba despre un tânăr călugăr, ce este copleșit de

valurile iubirii, aceasta, se întâmplă în momentul întâlnirii cu frumoasa Leonora,
la ceas de seară, în timpul rugăciunii la mănăstirea din Castilia.

După adiția din anul 1952 a oprerei La favorita, condusă de Nicola Rucci,
voi analiza din punct de vedere vocal rolul lui Fernando, interpretat de tenorul
italian Gino Sinimberghi. Acest tenor liric este un model în cânt, ca și audiție.

Analiză interpretare vocală:

- Efectuează messa di voce impecabil, trecerea graduală de la pianissimo la

un fortisimo este lejeră și pe aer.
- Leagă și poartă sunetul fără a da mai mult aer decât atât cât trebuie, pentru
ca sunetul să nu fie mai sus sau dimprotrivă mai jos.
- Atunci când mișcarea artistică îi permite să iasă mai mult în evidență,
nuanțarea este executată perfect, alternând piano și forte.
- Ornamentele sunt efectuate ireproșabil, fiecare notă bine delimitată, unde
este cazul.
- Cântărețul nu face abuz de amplificări de intensitate în cazul
portamentelor.
- Fiecare frază cântată de acesta are calități impresionante, puse într-o
lumină favorabilă.
- Coerent în înțelegerea textului cântat, cântă vocalele, lăsând consoanele
doar ca rampă de plecare a sunetului.
- Capabil în executatrea unui tril cu voce piena.
- Remarcabil este faptul că fiecare sunet se face auzit cu aceeași claritate,
intensitate și mai ales acceași culoare.
 Gino Sinimberghi este cu adevărat stăpân pe ceea ce înseamnă cânt
frumos. Vizibil și audibil este că acesta iși cunoaște aparatul vocal,
respirirația este artistică-voluntară și poziția corpului conștientă în așa fel
încât să ne facă, atunci când îl ascultăm, atenți, hipnotizați în mod plăcut
de o interpretare fără cusur.