În limba română, 

jurnalist (spre exemplu Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, titlul celebrului jurnal al lui I.
D. Sîrbu, publicat postum) circulă în paralel cu un barbarism, diarist, calchiat din limba franceză și
folosit, între alții, de Eugen Simion. Este posibil ca acest termen să se extindă și să devină un termen
generic pentru autorul de jurnale. Jurnalele pot fi divizate în linii mari în două categorii: intime și
anecdotice. În prima categorie pot intra jurnalele lui Amiel, Shelley, Benjamin Constant, Lev
Tolstoi, Franz Kafka și André Gide, în cea de-a doua cele ale lui Samuel Pepys, sau Thomas Creevey