© MANINA ROMANA cceseurajarea navieamiral a Marinel Militare remane Distrugitorel ,MARASESTI } paged PROMOTIA 1993 FIVER DE COMANDA SIDE STAT MASOR — Cipitan-lovotenent ANASIA [ON — Capltan-locotenent PREDA LIVIU — Capitan ée rangul Ill DORDEA DUMITRU itan-locotenent SASU GHEORGHE — Cipitan-Lacotenent DIMA VLAD — Tocotenent-major CAPATINA DANIEL || = Gipitan ce rangul ll PETROVICI TUDOR = Cipitaa-locotenent BRATOSIN NICOLAE | = Gipitan e rangul Ill GIOSAN VASILE — Capitan de rangul IM TONGHIOI VICTOR — Gipitan-locotenent NAGHEL ALEXANDRU os sbmarine — Capitan-locotenent ANGHETESCU LAURENTIU Campionit undolee radio pag. 13 pag, a strategied pag. 17 Intimplisi in targut micit | pag. 10-11 calvarul prizonicrilor || pag 19-20 | Letedele al¥e ale Marit || sere pew 2 COLEGIUL DE REDACTIE: Cpt. Rs. 11 Kean DAMASCHAN, redactor sef, maior Corcctor: FI CARCEANU Rodica; tina CIUCU; "Cerespondents, pil, Didel VIDRASCL. ‘Tehnoredactare: George SARBU Roepoineabit dy numse: Cinitanctoco'enen! Anasie GAGNIUC Echipa’ de tipograf: A. STOIAN, ©. RADOL, Me Hie, D. DUCA, L Lerea, F FIRLOG, Redactia: CERCUL MILILAR ‘CONSTANTA strada Traian ne. 29, telefon 61.81.27; 61STOO/2S8 Coda nr 35)MARINA ROMANA EUROPA DE EST / VEST SI STRATEGIA [DEZJINTEGRARII PASNICE Sait tee a Poo a creraies Seat Wh ees Biante ltr etait Sees eee SSN Sa ied Tretnre, eltlgemire Sian WA Selo Sor Saal n ‘lta ape ave "0 eae nal nth 3a sale ene ese Flr pte sf atime oral sana st sno Be bee econ Sica GMa ae" cas Hoes eal Ss Suc ate Se ary teh ne Setdat "neh ae" Pia is Sy MR de erie eter te ace BEE oe eae ab: Bes Rata SS eli prom dese 2 SSSR ate ic bameoms sence pon SG LOS SE Bical prrvntecte dete Rn Re Teg dea ae rk de Se a spit einige tener pl an pate oa! tl ge von ener thn oan Tat, sa SEA ERG eh ee te cing Tati in SESE aE ae lat omae'y extuceaiauiet ate contd “*e°Bia aale Brae comeing, ore toc dep at di SARIS pe ide ROME POR SNe in We aute cope cam eo SEahcneee ome: eens Ses luropene, constituie importante ele: mente ce navura sa concuca. st 1 mutate condita tn politica exe tema a marllor pute ¢ cit si a calonalte state evropene, Chiar dacé mu se_maj_ resimte temeren constants a unvl conflict fntre EST st VEST 1 chiar in con. cifiile uno: posibilltati: mat meri de cooperare internationsla, — spo- este, in Moc paradoxal, “eventur nitatea prolilerdrit iy BALCANT MUBSPUL RURCPET nor erizn regional si nationale, prevocate in pprineipal de dezintegtare, cit si de fendinele unor state din zoné do a obLine hagemonin. regional Eyolutinsituatiel politien-milita. rein statele din zona BALCANT LOR ramine in continuare marca th pe ce 0 pane de perpetuares proseieler demozeatico interne, jar pe de alta parie, cao” consedint’ 4 acestora, dle escaladarea contlic- felor de nalura etnies) regio 28, ambele avind co scop (conform Scenariulul Dreconizat de principo- ele pateri europene), aineirea pro- cesulul de dezintegtare in exiU- GOSLANIA dar 51 inlueres acestu- nin alle state ext-otropsne In local unei stiri de. spirit ac tive, afensive si concordante, EU- OPA este sistenatic expusd dis pputelor ‘politice pf ceomomice a Vergente, servitutilor plete, nexock rilor pentru oriestsel — convenite consumului excesiv In dauna pro: Gusulul intern brut osellant. Calar si fn EUROPA OCCIDENTALA, die Vianté la rinduci dy dowd tabere, una. praatlanticé si alta simultan allonalisté si nestatomle pragme ca, adoptares Fozitiei politico-e- ‘conomice avantajoase snsirzie. Soli- aritatea statuata in anil rizboiu- ul rece, in VEST, se sfiesle inci si accepte ca parteneri agai pe cel din EST. In mod ostentativ si chiar brutal, relajia cinire cele doug ,sensibilitayi —zonale™ cont rentale scoate in evidenté. dou I rope cu interese divergente Disparitia regimurilor — ccmunis- te din rile EUROPE! rastvitene, care a declanjat un amplu proces ide transformant in toate sactoarel= vietil sosial-politce $1 econcmice a evidentiat, totodata, dorinia vAdi- tan neectacn clo apropiero «t inte rare in familia lemocratiilor vest-eurepene, Pentru atingerea &- ostoroictive a. fost initiaté a Sievirel’s competiie, toate” satele Eoete cominnte din’ CENIRUL #1 ESTUi, EURODEL incersind. sa se integrese eit mel vapid. organise Ihele. illice, esonamice i shiar Imiliate (APO) went europens, eo. The ‘core at te ‘wsigare.Peiostete in aeordaees. programecr de spre jin economics tinanenr. Mult Ynnp na vorbit chiar espre we scissament= al evalulies democrn ilar in taeile ssteeuropene, conte Genindtrse ca’ POLONIA, “CbHO SLOVACIA sl UNGARIA\ trebule St Senefiicze de un -tsatament™ preferential din. partea Occidents Kien unmare a fipsuiti es ele sar la tion, sta avansit cree fini statulut democratic So ponte faoresia 8 si acensta.discriminarm Bromotala eu “bund yftifa de de nele state occidentale a dus la ere fea stéril de fapl extern Zane fa fortela tari comuniste cin RUROPA de EST: In. actuslul context olitiee-cco: notnic sl geostrategic european, mmareat de incertitudin privind. 12° Monires caportulul ‘de: orfey de redarea unor aliante si apacitia al- {ore “de. "mociflesrea raporturlor bilalerale, ROMANIA se afa intro rituojfe niu pres faversbile, puting fi, tn orice moment, afectstd de constein(ele gmavirit ™ sonfietelor Interne din statele vecine, supusa fe instgt uior seen 91 jocutl Bo Litice generatoare de cituatii de crizd polities, economical si social seu chiar unor acjiuni diveete sin- gulare say ‘concertate. ka este Te Woits sf acorde atentie deoseDita Sondérii g stucleri sutaror taetoe rilor, politel. economici. gosiali. ft Raneiait si mifitich In vederea con struiril si dezvaltacti, pe taze nol, fa relatilor sile internationale. Dat fine carastersl tranzitoria al. et pel, acest difiel proces. presupune abseata diserimindtilor sau prefe- Tinjelor deciarae cao condlie stabilitatit detinirii ulterioare a op- tiunilor strategice romanest! $1 se pare ci pind in prezent diplomatia Tomaneased a Tousit acest lueru Eroderes marilor puteri va per mite aftrmarea anor nol puter se gionale, tit datorit# erejterii po- fenfialutui militar al aeestora elt, raj ales, al celui economic. Tats Geel, ca Wasitura domtnania a at ceatul afieglt de milenia devine faceea cf puterile regioanele in dex Nallare nse Vor mat baza pe e7i- terit ideologice in impunerea urtt anumit statut politi ot pe puterea economies iar la nevole, chin pe fea militar ‘capitan de rangul 11 ‘Marius VELCEA(@ MARINA ROMANA — marea noastrd cee de toate zilele: Distrugatorul , MARASESTI“ — NAVA-AMIRAL A MARINE! MILITARE ROMANE Distragitoral »MARASUSTIY a intrat in dotarea Marine Méluare Romine, tt eniversdrea a 75 de ant te ta neultata Dili a MARASES- TILOR. SINBOL a Jost atari, 51 BOL, este 51 scum. Dorim comoracilor nostri din Comantomontut Marine! Miltare of per severeze ix pregtirea é¢ upid a personatutni acestet nave impunitonre pentru a putea sé devin in vittor 0 unitate combutivd de care toti acel tore.aratenta Is stranittec Romani sa ind soma 2 OCTOMBRIE 192 Generat-tocotenent buMItU CIOrLINA Seerelar de Stat get a Marcin Sta Major In anal 1982, tm Santieral Naval sit prin. destinatio gi tradifie u- ‘Mangaliaavea'loc Taassrea la api nul raft de Muze @ eelel mal mari si modeme nave "La 26 seolembrie 1983, la bord fde lupti — do eoncoptie fi exert- cote. incorperat tn vederea sails tie romineascd| — crucigitgrul wor gerit staeitl militar peimol eehic portelicopter ,MUNTENIA® Din a- —paj de militar in ternens sel mionteng in segisicel Suurte &—?'Ye“puntt in cazaemi, In gebte sau auzurat cul aceasta fastivitale, e= joa, th sala maginilon, pretutindead venimentele cele mai semnificati- nde postul ‘de lupea, mpune. pre we-din activitatea navel se deruiea- nla “‘adolescentalut in unifarma 2 cronolagie asomereadeeuiaulul — Vlcumnariny nncrejea dubindeple. va vietil ei sia celor care Hau vitali- —Jenfele pe’ care fuse capacit&ti zat Mecanismrele ‘eniru ai activa combative le impun coedunll spre functiomalfiiza, Mina widi Ofer gare pinteste complexa 4 comple meticulos, prescipst mat mult de progdlire imarinareavell & eciipalu 5 ifea unor etribusiuni apa luk rent formate gi mai Dulin de cele Ziua de 2 august 1965 marcheash ekaton pe sare fo pulca conferi —inkrarea offcialg- a navel i serve yasata Abskaiol “aealaet ie ut Mavin ilove, transeris lapidar, eu o-caligratie a- “Pavilionul, geacul’sl_marele_pa- {Sie une ceyuglar’ st upreaDe IMper” vost sean Se athe Mae SDP sonalé tetroactiv.” Datorez elpita- sfrhdterenscl pe care istoria tunel nnulullosotenent Liviu Kaitero bu: pack apuse evita astazt s-0 mal T2- 1nd parte din facilitate acestut vies incase fual prim volum memorialistic h&- “La & august 1967, erueipGtorul — frotuoasi un mary dea lungu Il foralului, Printre ‘oaspetil bordu- Ini-se afla cel caro, prints-un nabs rnult mirasol, dol ant mal trziy va ‘event tin. simaol al fntregit opti = generalul-colorel Vesile™ Mile unstiul aparari: mationtle, Pe 6 funle 1086, ganticrul preia ava fn vederes efectudril-unor 1 frirt de tntreliaere #1 modemizere, nlre dovd epoch, dupa reginalcea silat qi efbaciteth sale, Ie. 30 funie 1990, ‘eracigdtoru! .MUNTE- NIA" devine distrugatorul ,TIMT- SOARAN Tete anotimpal aperaate. Jor si — in vieta armatel. recorda- 8 mai mult’ca ‘oricind. Ia’ ealté Me cotidiene —, Sulul innostor al Schimbiriiow pare, aeparte eed veni o modi, un jel declarat si In- aeotste urmat, Circumsoris tn ace leqi tempo, Ordinal. comandentalul Nazinel Militare nr, 12 din 20 au- aust "1000, Desetluleste ‘maiostios, © data pentiur toieauna, efigle US hal nave anaseati fn tradiiile naa fe macindresti, frsemn si ‘mbold > prejuire a ceea ce a fost ex Gi vu dainut. Cu sila de oneare ql Viele tn shutba.uatrlel — nave oa umdral de ‘ordaj I — rememo- Heagd epopeen distrugavarulUl IEA RASESTT. La 9 martie 1992, data numirii sa- Je in functia de osmandant. dl e&- pitan de rangul I Alewsndcu ‘icon, Succrsocul contraamiralulat Pete Anghal,capitanulut de rangul Vasile Manole #1 al eapllanulut de aes 2 ieindes Ten ne rnumai revelatie unel_ ,hirotenisiri* bnorante, eit, at ales,"ceritadinea ‘ok miciahen dea teansfotma aeasts Fedulablld fortaresta. plutitoare I fio. unitate” ecmbativd Fang se va imple Uratile.visenntral glee, reprezentental. Comisiel Fol tie'a NATO, mult prea’ incintat st er si ns’ cenotate eS th peo md timona I eadreana_ hin ‘Be ‘alttel, dunt intrares cficialé fn stare. 06 operativitate, 2a. font vitatea de depanere a Jurimintu- If militar de eatre rout contingent de inert recruti (29 august 1982) Irsuit ministeul apararit nationale, domnul zeneraL-losotenent’ Niculae Spiraiu a fost Gueuros sa oe coh vingd ca) Merina Dailitara este. 0 ferfa pa cara sa posta santo indie ferent ‘de condifii $i fn oflce mo: Tent Relestle seviste: yMARINA RO- tm paginile sale ysermnalul de recu- noagiers" a. navel noatre amral, nnattind speranta cA se va aflame eu la contluenfa eu siaju! maryu- rilor sale tenerare de instrustie Dregatire marindreaseé tn larg!MARINA RONANA, seitil =. MEMORIA ILUSTRULUI INAINTAS Jn anu 1914, statul roman a eo- mandat santieeului italian Pattison din Neapole 4 contratorpiloare, Izbueniresprimului rézboi_mon- aint a determina autocilifite alle lace italiane sa folovsate dou dinire contraterplloerele deja con- struite, In operatiunite navale ale fale Dupi raizboi, la 1 julie 1920, so- sexe Ts Constanta dow intra ‘cole patra ‘contratomplloare care au pri- mit numele de ,MARASESTI* (ex Nibble) si wMARASTI (ex Spar’! ero) find Tneadrate in Divirin de Stave, Aceste nave aveau urmatonrele cargcteristi: éeplasament — 1-700 tone; pesca} 360 met: Lunginien mazima — 9436 metri, latimea — Sar mete: viteza'— 3 Na: puis rea masiail—~ 45,000 CP; auton. mie 1700 Men Brau dotate cu: 8 tunuri le 32 mm; ¢ tunvrl de 76mm, ambele tip Aumsicong; 2 mitralitre de 132 min 1 2-grupuri lanstorpile bt pate de 450 mm Distrugétorul_,.MARASESTI" in- reprinde acjluni’ de formare a 'e- chitaielor pein lesiri ‘periodice tn mare sau prin velaje mai tung, ‘in anul 1926, tunurile de 152 "mim do po distrugitearele ,MARASEST?" 5) .MARASII" stat inlocuite ew thi- uti de 120 mm cu ture biindate Tunurile detarcate ou fost folosite Ie construiren primei ‘ater de consid a mstinel — baterla. Tr ‘Tata Ympreund cu distrugatoarele yRE- GELB’ FERDINAND" 3 REGINA MARIA", in septembrie 199), 5-2 consiitult Fscacrila de distrugatoa re in cadeul Perjel Navale Mari me lisattuctiea Comadeanentie Iai maninat In anvl 1099 distrugatorul MA RASESTT este modernizat Ta 26 junie 1841, impreuna ca alte pave ale: maritel, partieip Ja aeliunen naval& de la’ Capul Tuzh in urma carela crucsaicrat soviets “MOSKVA este seulurda, fer THARKOV" se retrage avar at. Intre [4 aprilie—i4 mal 1941 parteipa impreura eu alte forte ne vale romAnesti le cperatiunen de evacuare a forlelor romana cin Cr Mea, cunoseuld sub numede de sOperatiunen” 60.090" Beenimentele de la 23 august fol ghseyte Escala de atrage: toare in portul Censiania, da mars Parle a navelo care o compureat Se afld in anefietent, Tn ziun de 20 augeet 104K, coman: dantal Forteior Navale Maritime 31 al teritoriulal Debroge’, contra: Anviraul Hovia Micellasiupaimeste tun ultimatum. dia” batten ‘Coman- ‘hmeniului Foslelor Navele Sovie- ee din’ Marea Neagra eu WRato- Dees nat ‘Toatd Tota romaneesol de str bol si auxiliary ai fhe mutata “Te Sulina ‘el. predate Comansdamentur Tui, Maritim Sovletiet La bondul distrugdiearelor afla- te Jn goviul Constanta, patrundl tn ziua de 5. seplembrie’ 18, orale 4600, “ofileri si soldat! sevictie inarmaji, care debaved echipajele roménerth Cu aceasti osaxie Comantanta! ORDINUL COMANDANTULU MARINET MULITARE in af august 2900 ‘Urez navei si echipajului “BUN. Comandantul Marines Militare Viceamiral Gieorgme ANGHELESCU Nr Escadrilel de distrugatoare, capitan. comandor Dumbravi Alesancru 28 Sinuskie ar ofiferul de garda, 8 Hilanul Tudor Nivolse ote Hinit prin impunsituri de baionets, ea turmare’aprestunilor 1am ‘lor aevietiitor, Cu toati oporitia si protestele e chipajelor reminesti. navele noas- eta drumul porturilor sovietioe Ta © cclombrie 1985 slistzagdtonre- le. .MARASESTT" si. .MARASTT" Sinr’retrocedate, primindl denumi- He taetice DI gl Di, apoi. dups 1852 — DIL si respectiv B12. Intee 12581960, sint”trimise Ta topit odati cu inireaga Mots din rath inl politico-militare superioare ‘Cornet GREAVY Paging vealizate de Locotenent-najor Marian MOSNEAGU@ MARINA ROMANA — marea noastré cea de toate zilele PREGATIREA DE LUPTA — CERCETAREA—ACTIVITATEA iN EGONOMIE e — complexé, dar eficient& inlantuire — inainte dea. vi solicita, informa despre activitatea ce se desfasoaré in Central de Seafandri, v-ag ruga SH ne daft lleva date despre dum- eaveaetek qi functia ceo Ae{ineth — Nu wrens sf fac um currieutum ae fa etena 2 ne ed dint oltean. Absoit ta 196 Academta Milteard chnicd Bucuresti, fy 1018 am us Hint decterantura, devenind doc- for enginer: Am fost pupte an lector tn imitewrad de Moving lircea. cet Batrin" la catedra de. Electrotehnt- eG 'Tn eceastt perioadd arn editat fat multe cursart, intre core cele de tnsialags electrice navale, deuce Hlondrt electrice gi am contibuit Ta onstrairea laboravoradu de masini fimetoare — Stu ed ath ucrat, matt timp in cercelare, inelusiv aici, la Cone tral de. Seafandrl, unde scum cin (elf comandant — Da, an fost fuf Iaborater cor- ‘etare-patrundere om sud cpl, pind fi mat 1900, etna am fost munit eomanzine. "am avut pina ‘acum mal multe Iuerdrt de cercetare, in- venti #f fnoeafil, personale eau re~ dlizate'in colectiv fiotalizind un numer fe £7, pe parcursul @-15 ant de activieate)."Fasionat de activi ‘on domaniul scaiandveriel, 0 fiat studit $f cercetiri privind @chipamentets § tehvicle de seu fuondare, asa ‘nett, tn aces: centr Ta ova actual, pot souxe cain poreurse; eu taijloace proprit, toa fe elapele, de" le cercetara-pretecta re, la prototip de producti Aver ‘cum fostilitaten le a eehipe. um ‘seafandnu cu materiatele. produse mumat ia aol fn Jard, dar achiztitox idm st dia bnpart. — Dincalo de realirssite de pins in 1292. at dori Si prezeniaa cle iMloriior hos ie de actualitate, recente fit in plon milter, ot pi ca prac. ek in economia najionals, — In avul 1992 am indeptinit ix oialitate ‘plank de activity. ‘Sprefenatut anal untiaten a fort tnspestabdy obfinindue sealife cotioul general de BINE. Au fost recstate toote Tisinnile ch ican Jordi, previsute in ple fectuet, im lus, ore de Ie cererea parteneriior nostri, ne sedi 1a platformele Ge fore}, fae laze sat pertra verificaresaperel Feporterd mat” ceutd sf elemente srviw ev domaul ‘ptan de rangul T doctor inginer DUMITRU NANU comandantul Centrului de Scafandri forma eit in codratprogaee én acest cn, pentru prima dard sa organized fabere fa mance, ve ant rament af fortitcore. Se eseeutd taleurl ch porate Ta punct fe, pectie pe punfic nadeler, inl Tad autel infersenfia rapied a tea: int nevformante care va fac cinste si dovedese. seriorifatea, cu- raul si respoasabilitatea caive plicafi direct in scexte temerars se {hunts Stiu ef im comeniul acesta, entra a se executa luerari deca Mate, sink nevesare tehnic mo lemme, compadbite 1a nivel amok a1 Ce would in instalati gt apa falurd vet unatea bo care 0 — Au fost achiziionats de la un inane de cereesast din. Backrest foi costume de neopres, aradar Draduse fi not in tard, Instituut a olaborat, pentrw realizarea mode ita prokttp, eu” enitatea, oan Hii moderne Ge curdtire a cperel ull a navelor, in accator, aparatara Brush-Kart System, coee co deters ulna “socteuipte, comp” 1p particulore sine soticite tot mat dex Sint al seafandrt cure ax in Fistat irme ‘portieutare, dar mu Gispun de tehiied, Caw exemple fa temperntur! reéuse, seafendrsh nu pot luera sub apa mat mult de Ov ork, dowd; sint necesat mat Pealld' dotatt corespuncdior, altfel toate’ mijtoneefe aduse pentru Ii cre (macarade, nave, instal inate) trebule 50 sien” le dena = Recent ayt avut 0 soltetare ponte sfectuarea de Tweed Ia 9 Condueti, intre platformele ,Prome- teu gh guplier, Stu ch au fost prebiome. = Da, temperatura epei find scleuld,'scafanctrit nu. pecean Beer matt sub apa Aw fost necesnre cose fume “sveciate, eu tnsateie dete je Nu e wor sa. controlezt st ofee! fe 49 de mctit ents 1 grate temperaturd it in@ MARINA ROMAN = Ai abordat problemete _lega te de pregatirea »scafandrilor de cceccecare, Desigur ¢8 mult mai mille pot ft ise, dar ap dori ca in fnenet intervi $4 iasistalt ne Lait fa proctied, pe aciivitatea ceo ddesfipoar% oamenii din Contrul de ‘Seafondri, tn ‘economic, Ftind @ unitate cae se bazea 2a pi mutefinaniars, Siniem Fatere Sayé 18 stadilim contracte gi sd elec dm lucréri Ia diferiti partenert Colaoortm cu peste 40 de tntrepsine ert 31 institutt, fetre care wn loc Important i oeape Petron” st pilacron’, .Perramin, _ ,;toralin® Inve Iueririle reie’ mai importante se insertu: qstuparea unor gaxri te Spa ctenpurea, or aae-ollce, CO mit se desldsuard cupd un program fiz. Pot avea loc zixa, roaptea, pe dreme bund sau rea. Spre exempiu, fin siete do i #1 Ptonwarie am fost Jalicitall 14 controlan « navi ce rebuia of plece tn curd. Am ro~ Zelvat tot! bine st tm tiny ule deoarece avem grape de scalandri pregitigl corerpinatter fi gate. ort — As dori, si dati citeya exem- ple de vontributit recente in econ0- Ite. — Gn st vortese in eifre, sealan ri #1 echipnjele navetor Antina" HF yRacavilde au aout, tn ain 1692, in medic, 80 de aile de tesire in Mare, ceca ce mc! papi au mon= tet contucte pe fandul mari, an moniat jacketurt, relsere ete. Lue crul sud apd presupene asistenta o- Dligetorte de ta suprajata si, ane- ort, oun a fost situasta Le yProme- teu! gexfandrté trebuie si so depo. actort de rise 4 conditit deosebite, fin care numai priceperea, rezistenta $1 sidpinirea de sive a scafundritor pot determina incheteroa cu succes Side caitinte 9 Tuerertior Am jost solicitaji de .ICEPRONAV" pentru astuparea ior erépéturt in peretti bacinulus portuar; ta Cernavada Seafencrid nperl au evecuiat wor irs Ta celuze st ports, canal, ew fimare concomitesta sub apd per tru prezentaren situntiel celar inte result. De asemenea, spectatistt ca nadion! do la contra’ tormenuste Gre de la Cernavadd au solicit « SStenta pentru lurrdterii ewe ae intrat in. reactoare, sud _prestuni pentru efectuaroa anor verificdrd La TurnunSeverin se inestigat ca Je" poniru ritcerea-coberirea navel Cum e si firesc, pe ling gre ‘ulate de ondin tebe, sau de\lu- ‘cru Ia dincimoy mai cvell, Drestt pun, si uncle diffeuagi de ordi ‘elit’ Asigurarea cu brans, plate breton de seufundare, | miltari ‘problemi. Cam" fe rezotvatt — i coet en pilueite: cheltulslie fowancsare, pe wal ce trecat @ realiont heneficit, ch cure aver. posibititarea sd cumpardi echipa- ‘mente, materiale. Greutaien com Ste fn Uirocratia care intirsie pont bilitatea de a fototi oficiont #1 ope rativ acest bunt. De aiel $1 diffe taiile de care vorboatt. Date tind fachualeie ‘condifi, nana 0. prot rom oyu cam sty, udled aya cum puter” Ovi, pemtrit norma stabil seafandritor, ca xt asiguram avelast numér de calori, ina este si ie dim ciocolatd, spre exemply, care fortified alta @ si le umplem far- furtie cu alte. produse, care corer und in cvloriy dar cantar’ prem due alte efecte’— tngreunare, corp Supraponderal, dimintareeperfor~ Nimelay fisice. eto. Mati intrebat Sum. rezale aceste protieme, Prin fersiciiie de logistion, tenmic si da ccigurare, tuceredm procurared ain ‘nae if de oalitate qitot ce ae este tiecesar, aul! pontru ineesirare teh nica cf 4 pentra hrand. — Centrul de Scafandni este re- seit ca. dotaroy posibilitats 9h vate, na nummal in bazinul MS Hi Negre, ef chiar pe plan euro- oan, Ce ne patel spune in aceas- th privint Noi avem o doare, inct de to Infunrwer central, foarte bunt Boulgur, acestea, tnfiinjete, de ae fiom le ant, tmpiled moderntzare’ fin cuucinaie a teteueity apr abu Ht imsiclotiier $i, tecmai de accen, rercelarea sttatified a Iuat 9 mare famplcare, mat ales prin Taberatarl POSA. Tretuie si realizam echipa- oneate vot mat vtablte, rehnologil de soufundave diverse, medicine Riper bunted si testeze si sd dtubiteased nol standarde si limite de actiune, Hidicted performentele umane’ prin Snetods moderne, control efistent #t Iralanent. covespunetior, Agader, otaren sé ‘nistunile. sine’ prozentul, Seer ce am relevae reat sus, eltorut! — Perspective frumease, pe care w dorim sh le. cealizali 3h 8 Ob linett rezuliate remarcabile in a- coast complexd, dar eficient’ lanjuire: PREGATIRE De LUPTA — CERCETARE — ACTIVIFATE IN ECONOMIES nverviu reallzat de capitan, locotenent Ananie GAGNIUC a@ MARINA ROMANA ANIVERSARI MARINE — 1993 13, MARTIE: 30 de ani (155631653) de Ta victoria ‘escudret ‘lendeze asupra celei engieze in bi. falta de to LIVORNG. 16 MARTIE: 125 ¢e ani (1603. 1687) de ta veniren in ford a navel “Stefan cel Mare" (3521), constrix iG 1a Lintz, in Austria. A iatrat in compuncres marine miltare sa porticipet ta rézboul de Indepen- dente. 7 MARTIE: 4) de ont de ta cre- area (1.631953) Organizatiet Con sultative Interguvernamentale per ire Navigatta Martina (INTERGO- VERVAMENTAL MARITIME CON- SULTATIVE ORGANIZATION EMCO, orgnniznite speciatioaza € O.NU,, ey sediul la Londra, Ro- indala a’ ederct ta EMCO. in tat 1968. 25 MARTIB: 148 de ant (25.03 1245) de la menfionarea rordnilor a locuitort pe teritoriad din apre- pietea Danivit gia Mavéi Negre tn- 0 sarisoare @ papel Innocentin al Weien (243—1253}- 26 MARTIE: 50 de ani de ta ba- qita navait emertano-nipond dts sone insalslor Comandor; 2 fast lténa bidélte desfayuratd dupi formula slaried @ dueluti de ar Terie cx navele dispuse in Unie de str (26081915) 30 MARTIE: $01 ant de «ina Roman I, domaul Moldoveh, seine titulea2d dom din munte pind ta mare" (2008.1398) APRILIB 10 APRILIE: 30 de ani de cind sxbmarinadatomte "american TSHRESHER® mun moi reventt fa iaprafaa (10011913). TT APRILIE: 30 de ani de te tan saree 1a tp (17. 081965) @ primutut Rebmatin Mole onglen (,PRRAT- NowGir). 26 APRILIE: 80 de nt de ta semarea, la Petersburg (26041913), ‘2 wai protocol prin care Bulgaria Gedeusd itomanict otepul Sisira $1 itera miei tertort tn sutul Da- broget Contraaratrat George PETRE Infanteria marina contraatacd Macsiluin teu, respletnd aie sacadat, pe un grin: turite * sane de 25 macarale de 1— etre aie ttemetat mai multe colo Tureia ore serine tn Maren Non si dispune de 25 macarale ce 10— {176 (tn Safonau mal multe e010 grt ge o tntndere de i095 Rome: 2s ‘tmef‘ort, Bande tansportare is Moree Reap Cartala tx 20) Seine aprovimatio te ‘centre de carina yi mincrew gree cage Hordog'e,a Reqatub Portals in senaaren ot tot eis ae ingore Sept EOET I E, Soee ae Fepermccnste Fut er pe pave efat Siew de even por cS Be spurt IEP el oa’ oat, Bore teu HBO lone profte Rice, 2, sear ete arg eat ie din bastnt ie sud at Mara fe Coren jure din rele oe PS. hee Negre sitesi pe ‘cotta Anatotct thor @ represred cabotsot cu te. UMpotrioa fle trees, pe care a Sif ewaomste, fn spec, prin dee fontutal cette port tare OG ener Telaren nay ferro cacthay de ces te "a ‘htore Neeprés Penira UM leQaturl rstlee sf Jrouar ee Ce See nisare redus’ si vosibiitat restr — molt neoxistind portyri, efectuare a reparatilor, activitatea cet etlocan PURELA iiceeees Pan ie a a ti is fe eee ens Se ee en pp ee es ees eee wx dianetru de cirea 2 cabturt, Fm * Preah oe alte Sines ante nortl * ZONGULDAK a1"2s" tatitudine Prcoase st formation “nites Sliuat in pariea de vest a goljw —noraied si 55°49" longitudine stich) epee a ce ete a Pease iui omonim, portal TRABZON | ¢ ente.principalut port. dtm ‘extrem Geto de Gircare cle turtitr Se oxpa bain euprinsd intre Ghiuzelhir faten nostiek @ Amatoliel. — Agezat feorie. Kizitirmak, Pyil-rrmak, Ma- Sat sé gura de warsare a rtulud De- pe coaita de E gi SE a gotfatut, cw inlal ga, reprechid vingueek, ‘ob, ghirmek, agineimea acestut port, Rseingl nume, ecere pore carbonifer navele cw un tonaj mei mare de porturt de pe coasta Anatoliet se Poaliseeat ce nave do cabota} ea eae Ge Ge athe Sheri : nT BC EOTS Suet Cadel (an a Symon fore nn, se, TE AE catty Beate ene ita et dicd si 36°20” lonaitudine esticd), “tetas tar cole de nord, valuri pi tungt de’ 43? si respecti 448. me- centnil aamoisiratiy al provinciet iornce care pertelteust tepitirils tra Cele trel cane pentra cdrbunn portent port tuncese in Maree New: jnfords Traficul cruel este gra. Portal alsyune de dou diguri 2 de siren 62 talline tone. Perit Protectcare tet feagl de d'kts BIOL (arentente Brey tnctue Ge flan, 22 mallee tone, Pent lomesriexperdind fn generat tutun, se Uranit (atvist tateutinn nor Seplnnemente de peste Ping tii alt Bmp Sion. Siar emit eh at ne Bagh ia ea erat" ra tn port nerd i eral ae es uli nme de pnd te 000) Le 66 Mm V—SV de caput Ka- tilor prin derttaten de ma ¥ fart gener tt sac a centetrore. tte, Olerd condi de aprovistmna. Ta>urun se a{ld gortul TIREBOLU, for clconstraivea ual terminal de fevcu combucioit sh mict renaratd MOY de identifiat dupa culmlé ferrpBeas te. elute dineetd cx raveateViteoa do increas ‘Munglor ‘Sie i minaretete ore= Constanta Sirtvcchial tees sate core ewe de aprovimativ 7000 to f#l. Bste wn port de cabotaj, na- egat priniro cate ferati de Ankara ne/ai pin imermsadtal gepation prin fncermodtat slepurtion = In partea de Sect a pentnantet Ghivestn se aftt portul GHTRESUN, tdominct de culmea Claltepe, Este Dpeofitat pe vsmaitul de mirfurt ge Inerate. Port expect INE3OLU 6+ poreazt “mdrfurt inir-un itm de 0120 toneford. Dix causa vintu- Tilor extrem de violonte, pe Hm Refavorabil navele sint nevolte st paraseased Vale. * Portal AMASRA este amenajat pe coaita de vest @ bad Buble L man. Cheu! tuag de numat 200 de metrt este afectat trafieumt tocat Capitan de raga’ 116 Biefan CEORGRSCU