MARINA ROMANA Uae Mahayana eV Y9 NR. 42 (OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 1996)poten MARINA ROMANA Din SUMAR:. © APLICATIA ,CLASSICA ‘96” COLEGIUL DE REDACTIE: ag. 4 Redactor sef: |Comandor loan DAMASCHIN, [Secretar general de redactie: wee Bags 8 ILtcol, Costin CONSTANDACHE, Redactor: [Capitan Costel SUSANU. «& OASPETI AI MARINEI MILITARE . «= MAREA CRUDA Icorector: Fioare BRANZA, Dactlografiere: CARCEANY Rodica, Fotoreporter: Valentina CIUCU. ta NAVIGATOR! IN LABIRINTUL CUNOAGTERI... pag. 18 Culegere text realizata la Central de Calcul al Marinei Militare 1° PERIPLUL NAVEI ,,MIDIA” IN JURUL EUROPEI ... pag. 18 ce ,DEFECTIUNEA” TURTUCAIA .. teseeeessssns POEs ZO Operator calcul: Ana RUSU i NOUTATI EDITORIALE pag.2z, Redactia: Cercul Militar Constanta Str. Traian nr. 29 ——_—— tn | Telefon: 61.81.27, NZ 61.57.00/238 1 MAGAZIN sseesnes PAG-26 Revista MARIVA ROMANAeste difuzata in Bucuresti, porturile Constanta, Mangalia, Galati, Tulcea, Braila,| Tiparul executat la S.C. Calarasi, Giurgiu, Drobeta Turnu-Severin $i orasul lasi. POLIGRAF S.A. Cititorii se pot abona prin RODIPET'S.A., Piata Presei Constanta Libere nr. 1 Bucuresti. Str. LC. Bratianu nr. § Tel.: 66.57.10 Revista MARINA ROMANAse afla la pozitia 5043 in Pere catalogul publicatiilor difuzate de RODIPET. Tehnorecactare computerizaté: |COPERTA \SESTI-nava amiral a Flotei Militare Romane Valentina MAZILU COPERTA IV: Aplicatia ,CLASSICA 96" Costel SUSANUMARINA ROMANA WARINA ROMAN 25 OCTOMBRIE - ZIUA ARMATE! ROMANE NEMURTIORN La feorare ofangce Be toamnat damit Prenpigat tngdebonce Se ageerne cacue Dimpreand oe gandut Tssina pees De neseiute morminte Pile cotaapicer Go dorm somnut Rinisect al enoucec Sub glee tance... EB autumnatel Oneagice tl pdmantatul romanese at toheraler ede mbue cee cane ae eidit in tomelia je tatonta Cut Amd in ebermitare Papta oé pfertfa Get dace Honeurétont. arantul existenfei noastie, sunt ofiferil, matgtri mintan gi noasue bine. El, co atic de vino etétatoare stihnfitarli Arora 1a tevine — victoriosiice stergeau lacrimile ce jnvatra strzbunilor, Arata misiunea de mare onoare, dar gi pe obrazul sfant al tari, la Carel, Romana este, iotodata, cUM (Ol ala Ue Haste ayundere In Tr BE eolombrio 1044; al cunt spunea marala Ralcescu. "0 ‘amfiteatrul’ acestal coll a MENTORII! Ei, ce-au adus sooals a natiunit, O gcoali de dragostel de tard, cine sunt muceniceasca jerta In toamna Gapaial, pate uin tierce go00l8 ~MENTORII? Cine reprezinté patimini noastre. acum 80 de an, « vieti, la care $-a invatat si se temelia pe care se construieste In 1916, jertfé cu care trebuia fnvalé chipul de ei bl fara, acest respect gi aceasta pial - xy vann ul oo platogte endlajertla dineoreeendecul afariiuna? Fi sunt pe lumea aceasta - implinitea reparabilu) miracol_ al NEMURITORII; ¢! sunt soldatil etemului vis romanese, la Alba, Supravielultl noasire Ca neam, acale jet eidlcasdzboals de la 1 dooomorie 1040. Gi gi att prin urgille gl furtunile Istorlsi. Si aparere e gliel strabune - toate, asemenea lor, @ caror jertfa 0 be este mal firese cecat spre gloria poporulul roman, de regasim, coborand 1a tmp, In Sentimentul, Wensmis din @eétere. El eunt ei ce gi-au lost tnate clipele de cumpand ce ne ‘ceneratie tn deneralia, alfiecerui sufletul fntr-unul —singur, jaloneaza istoria - la Plevna, parsat adevarat al acestui vechi nepieritor, prin veac, acela al Caluyareni, Podul Tnalt, lo 31 bland poper, 00 nu co simte Eroului Necunascut, Si, In Rovine, la Posada... El sunt matur gl deplin decdt dup ces aceaeté toamna, omagling da NEMURITORI! Ei —eunt frecut prin aceasta gcoaia = ziua on Ogilrea Romana MENTORI geolll de Armata RomAnd agazata sub prasdram pe-a lor morminte, romaneso cas! Armate Romana, semrul afant al dragestel ce florile foamnel gi géndul noatrd Lor te vor urma plids, generate fara? Un sentiment 1ey@alt, ploc. Céel pe umerll lor, ol calor dupa ganaratia, Lor ne inching™n. dosigur. el tn et€t de ororata topli fn gil, ca pe umerl unor In Inerec pe care romani caratd urlagi ete agezaid Romania de Armatal situdnd-o, in eptiunealor, azl gi Roménia viltoare, Po jartia inrunten itu sttlul, Dar for, devatétes or] negtuté daca “profesor” acest! $00! cladesc gi naUejule 9i sperant “Costin SORLIANEAIUSMARINA ROMANA th PARTENERIAT PENTRU PACE «ihe APLICATIA ,,CLASSICA ’96” pice “CLASSICA 96", int anumai lund de alle dupa ces mai amp gi complex ‘activate de pana acum, din cadrul *Partoneriatului pentcu Pace’ - aplicatia "COOPERATIVE PARTNER. "96", gazduitS de Romania - releva ccontinuitates gf serloztatea eforturtor {ani noastre, de a faco dovada unui pertener fer, credibil, competitv prin IntermediulArmatet Romane, alMarine! sale Militere in realizarea, in spiritual *Parteneriatului pentru Pace", a compatiniitatt $i interoperabiitai cu forjele maritime rithare ale statelor ‘embre ale NATO, al falor partenere, in’ domeniui operatiunitor navale Desfagurata in perioada 34 august "9. septembrie 4996, in portul Constante, in apele feritoriale ale Romaniel si in mara tiberd, aplicatia “CLASSICA 'Se" 2 fost organizata $1 condued de Statul Major General al Mi Htliei, eu sprijinul Statulu Major al Marinelpiltara a Romie Publica, ia continua, opt ale paricipantlorie conferinjade pres organiza le sosirea navelor dinmare, opiniic@ relava programul, scopul, cconcluzii asupra modu in care s-3 sdestdgurateplicatia “CLASSICA '96". ‘Contraamiral Virgil STOICA, prim-loctitor al gefului Statului Ma- Jor al Marinei Militare a Romani “La aplicatia “CLASSICA "96" ficipat 11 nave de lupté $i and stalelor membre NATO (Grecia - fregata SMACEDONIA’, italia - dietrugatorul “ARDITO", fregata *ORSA", nava logistica ‘VESUVIO" si S.U.A. - distrugatonil “BRISCOE si statele partenere - Romania gi Ucraina (cu Corvatele "VINNITA' si ‘CERNIGHIV’) precum sipatru eicoptere ambarcate, ‘Statul Major al Marinei Miitare ‘a Romariel a patticipat cu fregata “AMIIRAL PETRE BARBUNEANU™ si troivedete toriloare. Grupareanavelé combinata a fost condusa de contraamiralul Manlio Gallic ‘comandantul Divziei a I-a a Italie, Tactica aplicatiei a avut In vedere dostagurarea tn commun a operafiunilor de control al mail (embargo, edutare Fregate ARDITO - Italia sisalvare pe mare, raportarea situate: aeriene si navale, executarea ‘manevrelortactice in cadrul grupérlor ‘navale combinate), far scopul acestela ‘este de a contribul la procesul de *Parteneriat pentru Pace", prin ceoperarea reciprocd dintre NATO si arllepartenere, urmarindu-se pregatirea unei grupati operative ‘avale in executarea operatunior de menfinere a pil “CLASSICA '96" a parcuss tre tape: cea de pregatre Tn port (31 au- gust-2 septembrie) n cadrul caretas- au executat concentrarea fortelor avale in portul Constenia, antrenamente si exorcitii de ‘ransmisiuni, echimburi de experient3, gedinje de planificare a activitajior practice de pe mare, In cea de-a dous tap& @-5 septembrie) s-au destagurat Aactivitifie practice pe mare (manevea navelor in formati, convoaie, exerci cu elicoptere ambarcate, cfutare antisubmarin utilizand 0 finté subacvaticé autopropulsata). Ultima etapa a constitui-o cea de bilan} gi ‘ai tn port, de desfagurare a unor activitati cultural-sportve, Relevand ‘succesul aplicatie! “CLASSICA ‘96" dorese s& monjionez cd tn coea ce priveste Statul Major al Marine Militare Roméne, acesta - ca gi toti marinart ‘oméniinclug aoliunt a preocupat si fre © bund gazda, s& asigure — conditi optime desfagurar acesteia’ yatraamlral Manlio GALLICCIA, comandantul Diviziel ata Navale a tall: "Consider ci sscopul principal al aplicatiel CLASSICA "96", care a fost afins cu succes, ba constitut realizarea Increderi Participantilor in capacitatea lor de a conluera pe mare, in diferite | ipostaze specifice comunicati, manewe ale navelor in ‘otmatje, exerciti de supraveghere navala, de cautare si salvare pe mare, reaprovizionarea pe mare, cautare ‘antsubmarin ete. Sicred ca este demn de evidentiat faptul cd s-a reugit © foarte bund progatire a aplicafei, 11 faza sa inal, clariicancu-se pandila detaliy roll flecdrei nave, al fiecdrul fechipa}, astfel incat atuncl cand am ‘ajuns pe mare, conlucrarea a fost ‘excelent, far posibilele dificult ta ‘care ne géndeam n-au exist Gred, de asemenea, ci un pect inferesant a fost schimbul de oameni realizat Intre nave - pe SARDITO™ s-au ambarcat doi offi romani gi dol uoraineri, iar pe navele ne au fost ofei imericani care, tof, s-au Htalient $i integrat foarte bine ‘activité’ echipajelor gazda. Cred ca toate aceste contacte umane au faciltat Infelegerea reciproc’ gi au contsibult Ja buna desfagurare a apicafeMARINA ROMANA Camandar Paul D. DANKS. U.S. Navy. comandant a Diviionuli 20 Distrugatoare: "Ca gieomandantalunea din cele dou erupt da forte din cadrul apleaiei, cred & Problomele ce le-am anicinal - dierente inte tptri do nave, de limba, da nrocedur speciice- 34 fostfoarte bine lovato sivs7aivate namare (Cred c& experiente pe care au céstigat-o toate ravele particpante priind activtatea in eamin dovadeste veloarea siutitates eplcatei a care fom luck parte, Impariant oste 28 volonfiasm aceasta experion'd dobancita, in interiorul Marinetor nvastre, aatfel Ioét urmatearolo ‘xetciti comune $8 pernease3 de a nivel pe Lave Fans eelleat eum, 38 cunoescd, atl, 0 scendena, Sunt foarte ipresionat do spintul Ge parvanenat in cate au euijuet iwate echipajele nevelor paricipante side céte luc au reaizat, impreuna, in ata ie Sault Un.” Capitan-comandor Petros C. Pannow, comanganiul Tregatel_ "ACEDONIA” (Grecia) Th ce ma paveste, Ga Ue ail 9 ath dintte membsil echipgulii pe care-| conduc, sunt pentru prima gata in port consis, tv Romania. Dorese 28 emarc eu piacere modul excelent, cordil, cu care am Soravora cd mannan ordi piv wh cegi se cei Barticipan| laaplicelia “CLASSICA 96", pe care o apraciez Ca douse 2 ula hil Parteneriotul pentru Paco” ‘ha interesatexperenia Stetuli Major al Marine filiare @ Ronnie a nities smnéni 9 coneider, poniru mine, find impotart aces sch de exerieni profesional litter altzat vv pric epcotsh. Oper 28 aacst fo! do actiuni comune se vorregeta fe in apes Romani, fein ‘ole Grevei- piv voi eva 9 su eoesia do. aricipa ‘Consider, ca sicalegiime, c® marinari omni vor orednd ere hi Orevie gi oper om copitaltoioa ov cere vor B inidmpinali 58 fie pe micura Cosi cu care afostTnl&mpinat echipajul navel *MACCDONIA” Distrugatorul BRISCUE - U.S. NAVY Frogats MACEDONIA Grecia ““Caitan-comandor Vasile GIOSAN, comandantul frogatei “AMIRAL PETRE BAREUNEANU® Romania): “Qele peste 80 de ove cat au renrezertat exertile inmare, in cecil apicate! CLASSICA Se" sav consitut inke-un program deosebt de dens si vena care a soictat echipejer §:le-a perms sa realzeze acea armontears in colaberate teciproca ce consitue unui dni cbiectivele Srncipale ae acyuntor ain eaoruy Partenenaxuiut pen Pace’ Inirucst am mai partcipat sila ate epicat in cade Paterenaiuutpalsanniperitse eva eateee vette Ae rotate (n sens profesicna) survenit a eceestd ubima apical, CLAGOICA 0G", Cate verbo in prmtl én. de tn exercitu de reaprovizionare In mare si tranefer de ‘moter recline fn dows side mars) de la bordel navel logstice "VESUVIO", simutan, prin bord, la cate doud nave, poi sxerciite de spuntaro.Tanearea ein slcoptar 2 {rel oameni pe puntea fregatel noasire si ‘neuperaea or ngorrfiieeetanieatinpramied pe ‘BARBUNEANU' § care a decurs in condi foate une. Insférst.In‘setu? de manevre navale comune efectuat pe aaa cele Fe care tha. avusesem prieiul s8 le facem in cadtul actvitatiior din Parteneriai, au fost - fa "CLASSICA 96"- 9 citeva pe care le-am facut ima date cu nave pateneré cd exernpiutrecen direct ain formate de girth formatie de fort. In Sonctuste, prio, oesgur, compa Travel noasite,cied 8 aplicaja la care am iuet parte Uoretiuie v buna vaperienla ui pile} ue 6 televat posible noestre de cooperare, de ctune comung, alls de parteneri stain. Eckipajul navel @ avut ¢ bund comportare, dovedind redutabictopitudin profesional po care le af, din réndul sau remarcaadv-se, in caersi acostel aplieatil. goful mecanic, locotenert-comandor Liviu LUNGU, ofiteru se. Sued, Inentonent.cnrmandce Batre INEST cépitan Sorin VOINEA (se ransmisiu, autor set mecani¢ maistwumiltar cl ae Veronia TORDACHE™. Locotenent-colynel, Cstin CONSTANOAEHEC il PARTENERIAT PENTRU PACE, __ MARINA ROMANA COOPERATIVE PARTNER ‘96 Concluzii la cea mai complexé activitate din cadrul “Parteneriatului pentru Pace” estaguraté in perigada 21-27 iulie - Dp "COOPERATIVE PARTNER ‘96" a fost © aplitetic Lu Wupe HATO gi stote oartenere peniru pace, destinata s@ promoveze infolegerea, increderea si cooperarea intre natiunile NATO giparionere. Au paricipat 21 do nave dalint gi auxiliare dir Fortele Maritime Militare ele Bulgariei, Germanial, Grectel, itallel, Well Brian, Alandei. Romaniei, Soaniei. $.U.A., Turciei $i Ucrainei, Infanteria Marina a S.U.A., Ktallei $i Ruan iici, Aviajia 0.U.A. gia Reménici, oboorvatod milter invita de organizatori side c&tre Statul Major General al Armatei Roméne. Aplicatia a folaeit 1m cranatint nalitic oenetal axat pe o situalie fictiva, generat de deciansarea nel putemice calamitay! naturale 9i a wuustet dint fo demonstratie de “operatic de asistenla destisurare a cuprins portul Constenta, marea teritorala a Komantel $1 apele internationale ale Marii Neare, in zone litoralului roménesc. Aunpluarea acestul exeroifiu complox, care s-au imbinat tipur si procedes de lupta diferite cu asistenta umantara, a ‘exprimat, adafa fa nis, imnnrtanta actiunii ‘comune pentru mentinerea mari ca mijfoc de comunicate yi Ue prietenie intre ponoare. Redam, In continuare, cdteva epini oxprimate a conferinta de pres organizaté ‘a inchelerea aplicatlel, GHEORGHE IINCA - ministrur apararii nationale “A fost o stptaméné de intens& cooperare, care a TaCUL Ca UlTeretyete Haliunale 98 95 lopeascé In efortul comun facut in numele ideil nobile de mentinere a pacii Suntem satisfécuti ca Romania @ foot gazda eolui mai reprazentativ gi enmplow exercfiu organizat in cadrul “Parteneriatului pentru Pace. Lincolo dé semnificaya sirct mlliara, ay putea <4 afirm o€ el rasounde moral Increderi pe care poporul roman o are privind integrarea Rumdnici in strusturle curopene gi oursatlantia Se slie din sondajele de opinie c& peste 95% din cetdtenii maturi ai (Sri noastie sunt de acord cu pelitica de incadrare in NATO "Partanariatul renin, Pace" a facut ca In Roman, in contextul general alreforme! mittare, sase creeze forfa de nrenfinere umaritara si evacuere a necombataniilor inisiuni de menfinere a pdoii, oxcoutat de catre Fortele NATO si partenere si un | program de exercilii de "suptavegnere navaig in cadrul embargoului". cu participarea unitafior navele si avietiel SIAIEICT ITIeMWe NATO 9H panlcnere: Scopul aplicatiei, indeplinit cu succes, a fost realizarea inleroperabiltati fntre Torfolo NATO gi {rile partenara privind cenceptele doctrivare si aplicative ale operafillor de mentinere a pacil, acistanta iimanitara si evacuate @ personalului necombatant. Raionul deMARINA ROMANA a pavii. Activitatilo batalioanolor de mentinere 2 pacii si a spitalelor do ‘campanie rom&nest in Somaita, Angola gi tn cadrul micinnil IFOR din Bosnia - Hertegovina, sunt deja cunoscute opiniel publive internajionale. ‘Aprecierile de cate se bucura militar roméni din partea conducerii O.N.U. $i NATO ne daw stimuleazé aotiunile de vitor. Este odeschidere remarcabla in politica miltars ramaneacr’ ra lasd ine de dezvoltare, si prin intermediul armatel, @ spiritulul umanitar al ramanior. Din propria noastra istorie si din experienfele tragice ale conflictelor tiiate Ui ullissis ani gtim et de prefiooes gi do necesera este pacea. Cred ca acest exercitiu a fost un bun prile) de manifestare a profesionalismmulut militar gi a dorinfei de cooperare A prestipits tin efort mare, dar consider c& ideea de pace gi cooperare menta once efort. va muyumesc wiurot peniru tot ce ati fScul pentru reusita exercitiulut “COOPERATIVE PARTNER '96" ‘Amtral MARIO ANGELI - comandantul Fortelor Navaie Aliate din sudul Europei - COMNAVSOUTH: ‘Am petrceut 48 de oro pe mare gi ne-am implicat cu tolii in buna desfagurare a acestei aplicatii. Cele 31 de nave apartinand NAIU $1 statoler parfenare au acfionat in comun. in condi ‘optime. Am inceput cu o operalis de convciere, suprayegnere maritima, ac{iuni pe tinpul nop escar‘ara cu 2 nave amfibii - AUSTIN si SAN MARCO gi am incheiat cu evacuarea newumbatantitor in zena Conotonfe Sud Agigea. S-au executat exercifi de lransmisiuni gf transier de materiale, vizandu-se cresterea interoperabiiat intro fale parionore, Teate antimila ean dacfagiirat conform planutilor initjale, forjele participante demonstrand, cu succes, reale aisponibalkati gi capacitati de noonerare” Viceamiral-comandor GHEORGHE ANGHELEDSUU - $evut Statulul Majur at Morinet Militare Romane: “Consider Inoredoro gi Ne multinationals aplicatia “COOPERATIVE PARTNER '06" ca fiind soa mai complex activitate de pana acum In cadrul acestui {ip de relati internationale. Ea @ reprezenta: un pas important in oforturile pe care le facem pentru PARIENERIAT PENTRU PACE adaptarea navalar gi arhinajelar ramAnasti la ‘erintele si conditile de acfiune ale navelor NATO, eforturi pe care le von intensifica in viitor, aducéndu-ne astfel 0 contributie Tasemnata la menfinerea unui climat de securitale in zona Mi Neyte. Neveie roménegti au deeféqurat actiuni concrete, eficiente, cu navele {aritor partenere, iar echipajele au colaborat perfect. Sunt multumit ce modul in eare e-au desfagurat activities! consider ca am facut un pas in directia realizérii compatiiliats forjelor noastre manure cu ceve ate 1anlor partivinante la aplicatie” Contraamiral FRANK D.C. ROPERS - comangantu! Grupartt Naveic Ue interventic Mediterana - COMSTANAVFORMED: “STANAVFORMED 4 sosit la Constanta pentru a 30 antrona improuné cu Forisle navale ale lator riverane Mérii Negre - Romania, Bulgaria gi Ucraina - pentru a stabili g: 2 exersa procecun comune in damanittl opscafiunior maritime si de @ Incuraja 0 Inielegare reciproca intrs fortele ravale ale siatelor memixe NATO yi parteneri reste din Marea Neaard. Rezuttatele sunt pozitive si apreciez in mod deosebit competenta cu care au fost aluiale toate activiitle planificate’ Tn cadrut conferintei de pres s-au exprimat de asemenea, aprecieti pozitive pentrs modul in cars mace moda @ eds aseet aveniment fn atentia opiniei publice, semnalele grimite constituindu-se in dovezi de apreciere 51 aprooare ain partea pontiatat nenini aniivitailes destasurate in cadrul “Partenesriattlui pentru Pace" Gatitan Castel SUSANHMARINA ROMANA (Kaden OASTET! AL MARINEI MILITARE sty) EUNIUNEA $EFILOR DE STATE MAJORE ALE MARINELOR, ILITARE DIN TARILE RIVERARE MARI REGRE. In perioada 22.27 septembrie 1008 » a deotépurat le Constanta Reiniunes seficr de Siata Maire ale MarralorMitare fin Yin runrane Miri Nlagre Ae parivinetdlagah an Guta, Bugaia Ucaira,Federaia Rusd Romania Adlivtatea a aft la pia edi, find umarea ure tate @ safull StatsluiMajoral Marine Mita Turee, mand sd ee destAgoare nua}, prinrotabe, In ura cn rl partiparte, Scopul pritcipal I reprezinia gezvorarea reayior de colaberare g\ intaritea ‘noredei reciproce in kazinul Mari Nege, In cadul erie a feotyrenentalestetegiynind earyuatea ctr hAh arial ‘nar gf, in concept stator partsipante, au fost ausynute i cgimantaie api pind roaderniaaren Tnvakimdrtull do ‘mann. Un pune! distinct al poaramulu |e eaasttut abordare problemelor rfertoare Ia “Partenenialul vertru Pace’ Toaie temele prezentaie au fest foarte bine receptate de cate partsipan},reuniunea dovedindus!utitale, [SEMINAKUL GUIKANUAMEREIULU! HAA A= NORTHWOOD - ANGLIA COrganicatin tls de 245125 septembrie 1998, Seminar! Comandamentului Maritim 2 fast 0 actune a Celilo! de Coorderare a actvtiior prvid 'Parteneia penin, Face’, care a fos! invtatd_ 58 particpe gi Marina Miltard Roman Seminatuts-a acresatgefior Stotelor Majore Navale 3 geflor Opeiatir Navaie ae najunior patenere gl a fos. uimat oe esehiverea ofciaia 2 Centulul de comsiaa Norewo0a, ofeit un program ée vide especie hs apele costiere drag, protecta pascultiul acfuni hiavegteice, vamala 51 sitinrencia| a arenets ativtate a podiopat pmol. loaito al sefului Staal Major al Marine Nitare—contcasmiral Veal Stoica, ingot de pta-comandarul Dumitru Sand, REUNIUNEA SUBGRUPULU! HAVAL NATO DE PREGATIRE PENTRU LUPTA fn aceeasi perioad’ (22-27 septembrie 1996) Gur tans yaa y acest Inyzonarta actuate a caret exganizare in Romania se inscie pe fia elorturlor armatel 8 tmegrere in structure euroauantice, Acest organism a fost creat in cadrul NATO cu scopu faciini schimbului be injormaii, executarea pregaurn pentru lupta, verfectorarea si exindarea Intelegerl multnationale in omen, A in cilele de 26 $i 29 septembrie a sosit fa Constanfa 0 delegatie americand condusd de dina Deborah Lee. asistentalsecretarului andrarial SUA pentru fortele de rezenva, priej cucare aufost vizitate cbicctivele co lara fa care au aotionat detagamenile ‘americane paricipante la exercitiul CORNERSTONE ‘90, it luis iunie-islis 1989. Owspeit au vizkat de asernenea Spilsiul Militar Constanta, Orfelinatul Case Sperariej" si Centrul International HOLT.MARINA ROMANA 9 (uk OASPET! Al MARINEL MILITARE _ se) “@MERIGO VESPUCCI pperisate 19-19 august 1990 portal Constante a primit veka navel-scoslé Itallene "AMERIGO VESPUCCI", CApitanul de vas Riccardo Ricci are In suooraire un ecrapa format ain 12 one, 227 ‘subofiteris! marinar, La bord au fost ambarca{ideasemenea | 10 elevi ai Academiel Navale tallena din Livorno, care au etectuat cu acest crlel mersul de instructio de vara. Stulenti itaieni s-au intalnit cu slucentii Academiei Navale "MIRCEA CEL BATRAN’, au viaitat Centrul io Seafarer si difarita otiertve furistice Pe timout statonérilin oor Constanta a fost prazent la bore amiralulde divizie Quinto Gramellin, cemandantul Academies Navale din Livama, eara a narliinat si la festvititite dedicate Zilei Marinei Romine. Nava-gcoal "AMERIGO VESPUCOI" are @ hungime de €2,4 m, l3fimea 15,5 m, Indkimea arboradei- £4 1, pescajul-7,2 m si deplesamentul de 4.146 tone, USS "LA SALLE” AGF - 3 Nava am:a\a Flat a Vis dn Mesterana. USS"LA SALLE” sa afal penru a doua card ia potul Constant, pericaca 10-27 august 1096, USS’ LA SALLE” a deve avi eral la 8 nolembrie i ce echipanvent foie de comunicat capaciatea 8 cieze ofce opera ‘plea forelarnavale.sotiene levste st ammiby Nava cemandaié de cemavrul Mark 8. CAREN ar ingiia de 482m, geutses 13000 tene 1 un ecnpay Torna iin 2 de oie 9480s marrat Stall NaoralFoteia Ve, anbarcat fe rove, nurare 120 ee een 9) ranoant Inceyan va 12 luie 1985 WoeamratuiChares 8. ABEOT a covert smandant Eivvrera \hagiarere Sut Novela cuore te Sud ances USS “ROBERT G. BRADLEY” - FFG-49 Fiegata purtatoare de rachete “ROBERT G. BRALLEY apartne U.S, Nuuy sf 4 vizitat Rumaiia fe penioada 17-22 augus! 1998. Nava are lungimea de 135 Mm, laimea = 14m, vileza maxima - 30 nogurl gt deplasamentul - 2.890 tone. Echipajul navel este format in 15 offer, 18 subofien gi 125 macinan, ata sub comanda comandoruiui Mark A, Stearns, Fregata ispune de o instalate de lansare rscnete nava-nava HARPOON, ventru apéraree antiaeriana - rachete STANDARD, un fun cu tregere rapid, calitrul 76 mm, Procium i motalatittanetorpi tin MK-A?. Pentr impotriva sutmorinalor si 2 navelor ce supratatd se BEG) wtiizcazt cole asud eliecptore LAMPS AME III - ight ‘Asbome Mult-Purpose, TCG “CEZAYVINU GAZI HASANPASR" @ TKS "SOCULLU MEHMETPASA” Cele dou rave tycogti sau aflatts Constants in perioada 10-13 septemone 1ws, CaractetsictE oe consvutyE sunt Woniice. lunatines » 96:2 m, lajimea - 11,8 m, pescajul- 44 m el ceplasementul- 2.960 tone. YCG ‘CEZAYIRL! HASANPASA' 99 alé sub costand malorlu de maring Orban Ertnuc ga sosit cu un ectypa trrrat din 20 offer, 88 subnfial 180 shanti 144 cadet sis ofial ev. Cantar de mariné Nivazt Senol este comiandantul TCG "SOCULLU HEHMETPASA’ sil echip juli format ain 20 often, 65 subofiter, 151 shiden}, 113 caéet gl 8 ofciall civil, Programul 4 Insiue Inti la StotviRhsiur at arin Miitare st Prefeclura vzite le Acadia Navalé “MIRCEA CEL BATRAN’ gla ate ebleetive de intetos cok Mioxet 90,10 MARINA ROMANA Ptrmata vi secietatea contemporand ramaucasea MISIGNI GM@NITA@RE @LE MGRINEI MILITARE populate in aproaierea fuiviul Dundrea, Dele gi {Brmulu Madi Negre gi dispunerea unkaior Marines Miltare Tm aceste zone sunt elemente care fac necesard elaberarea une! concepth unice de paricipare a unitor de marina In sprinul popula civile.Labaze acestor action Sau prncpile Umantare ale functionéri Marine Miliare: capatitate de reactc rapid, solidariiatea umang fora fn interest! eamenio. ‘Sunt Freeventeintervenile marinel pentru cdutarea 5 salvarea vii pe mare, ajtorarea echipaelornaveor gi Platformelor de fora), flaturarea urmarilor inundatilor, transporul bolnavilor cil cu salupe rapide, acordares de ‘torn vedorea refacer unorc&i de communica aectate de inundati, z3pada sau geal ‘Unt din obiectvele Parteneriatului pent Pace este siintensificarea prog parteneror pentru a participa ia Inistun! de cautare salvaro gl desfégurarea unor opealini Umanitae". Msiuni de acest gen au fost gi vor fn care fective s! mijoace ale Mariel Mita patrund in zone Gefavorizate sav aflate in difcultate, transportand Imedicamente, materiale diverse, ori acoidand asiste {erie sau medicals, Thfuncte de siuaga creat, L Ibartatea de navigate pe mare si fuviu, concentrarea sidartatea oamenior de pe mare sface parte din mesevi. Misiuni de asistenfa populajiel victima a problemelor de sanatate ‘Acastea sunt: blocarea sau amenajarea calor de ‘acces pe apa unor zone ce necesita fizoate saulegate temul de comuricafi existent, preluarea gi evacuarea bonauilor, aprovzionarea puncielr de prim auto, sptleor Si ispensaretor cu medicamente, aperaturd medical sau Spocialisi; asigurarea sau' transformarea. unor ‘compartimente ale navelor in cabine pentru tatarea gi fecuperarea viclimelor, laboratoare de cercetare etc monitorizarea zonelor afectato de boli contagioase sau Calamiate pent respectarea masurio:prfvacies, de calre popula inforventia militar-umanitara prin interpunerea {intre grupuri aflate in conflict ort Intreruperea unor pericole de natura militara : De reguld caste misiuni se executd in spilinul Lnitaor de menfneree dtdini, ce apartin Minsteruui de Interne gi se execula tn scopulcoagular star confictuale pang la'dozamorsarea ei pe cl amiable. Roll miltalor este de supraveghearespectarea unorinielegertinie pr $i.a combate free distructve. In rmisiunile umanitare ale Marinet Miltare pot fi urmatoarele: Misiuni de evacuare a populate civile Din’ randul _acestora mentjonam: amenajarea locurilor pentru ambatcare-debarcare a ‘Bniior, sinistrafiir gi materialelor pentru’ ajutor; preluarea si evacuarea r&niglor, sinistratir, bolnavilor 3 'materialelor tehnologice aflate in pericol asigurarea —_transportului, sinistraiiior, bolnavilor 5 ‘materelelortehnoiogice la punciele de prim ajutor sau locuri sigure; ccarcetarea si amenalarea calor de reglement juice Misiuni do deminare sau eliminarea _unor obstacole petculoase existente pe mare sau ‘luv aufosts vor fin sarcina unor nit ale MA Forte si mijloace participant la acfiuni umanitare Forfolo si miloacole cu care unit ele Marine Miitare pot s& desfagoare actiuni cu caracter lumantar sunt nevele do lupt aflate Inzona unde se impune interventia, umanitara; nave specializate = emorchere, salupe remorcher §1 ‘acces pe apa care focurile greu accesibile, — monitorizarea temporard @ zonelor calamilate prin inroducerea rigotlor miitare ce eficientizeazd operatiunile de salvare; cdutarea ‘1 recuperarea victimelor apelor sau a altor catastroe. Misiuni de interventie in caz de catastrofa naturals, tehnologica sau ecologica Tn aceasta categorie se Inscrlu: transportul de materiale gi echipamente pentru trietea hrénifior, blnavior Si sinistral cum arf: cortri, mijoace pentru Imbéiere gi Spalarea echipamenteler,filrarea apei, aprovizionarea cu apa, combustibil sau alimente, bucdtari de campanie, echipament de protectie etc; dotarea navelor cu mijoace de cercetare gi protectie chimica | de radiale, existent specialgtiorin acest domeniu, dau posibilitatea ca acestea 88 intervind pe apa peritu limitarea efectelor unor accidente la centrale nucleare sau combinate chimice i petrochimice. De aserrienea, mentiondm od misiunile de odutare gi salvare pe mave sunt specifice si se desf@goara frecvent in timp de pace. Execularea acester misiuni cere disponibilitate totals pentru echipajele navelor specializate, cat si pentru cei ce ‘suntin serviciu permanent pe navele de interveniie media, sau In puncte de comand. Aceasta misiune releva salvare, nave gi salupe hidrografce, nave de cercelare chimica si de radial, ceamurl, bacuri, galupe rapide pentru transport, magini de lupté pentru infanteria maring, spitale de campanie, scafandriltransportall cu nave, ambarcafuni lusoare sau paragutall, grupe de salvare avarl, subunit! de infanterie mating. Este posibil ca amploarea misiunitor lumanitare 8 creasc’ daci avem tn vedere participarea ‘armatel la actiuni umanitare ce se desfégoara in cadrul Parteneriatului pentru Pace. Marina Miltara are fn dotare rave de salvare specializate si de transport cu mare ca- pacitate, ce pot actiona la distanje mari de porturile romanegi, Participarea sctvd Ia cedrul actiunilor umanitare va juca un rol important in procesul evolutiv de faciltare a ‘ransparenii,n planifcarea nalionalé a apararigstabilrea busetolor. Este necesaré dezvoltarea relafilor de cooperare tetarme, de interoperabiltate cu alte institu, pentru planificarea comuné a unor arvitat de instruct gl exerci ‘menite s& dezvolte capacitates participantior de a-siasuma rmisiuni de cdutare salvare gi operafiuni umanitare. Comandor Dumitur PREDAMARINA ROMANA U 1 eveniment petrecut recent vine sa iustreze xcelent cu forte incontestabil’ a faptului concret referirile domnului comandor Pumitni Breda, tn articalul @8u pring miciunito Uumanitare ale Marinei Militare Romaine. Este vorba despre unul dinly eveis everinente nascute ain graculderisc side impravizibil pe care-!infunta nu ‘umai profesionisti ci ¢ tofi cel ce-si leagé, intr-un fel sau altul existenta de munca pe mare Nar && refacem “filmu” acestei intémpliri comentate, bund bucaté de wieme, de wna wuriotanfent, gf 98 Incepem cu momentul sd cel mai dramatic. T septembrie 1996, ora 14.00. in largul mai, la 8 Mm de t&m. sub un cer fncruntat si sub un puternic vant de vest- dinspre uscat -ce stérneste cohorte de valu inepumnato, troioameni, affat intr © bare deschisé, de pescan, sunt la capatul puterior. De mal De de 3U de ore sé lupta cu marea Si sansa potrivnica, pentru supravietuire, pentu Vial Plecati din portul Tomis din Corstanta, la ascii, in arg, In dimineata zilei de 6 soptambrio, ei rei sunt suroringi de schimbarea vantului care- Hinipinge spre arg. Neriorocinitecurg apo una aupa alta, Motorul, in care-si pusesera nadejdea, se defecteaz’ si toate incercérile lor de a! repara sunt fark suirces, Cai trei scatramele gi ineeared sf lupto astiel Impotrva valurior. La scurttimp una din rame Se rupe, iar cine 2c Liuvicasds.Siluaiia hiveye 4 fie dramaticd si oamenii simt forul cumplt al ‘mort. Se intuneca... Singurul fir subtire al n3dejdi se leaad de semnaiarea dispatitiel lor sio operatiune de salvare din pariea profesionistilor. Noapis, vart, Luminile uscatuisi oe 9¢ pierd tnchopilave tna cate una... ca i speranta celor trei, Disperati, ‘ament desiac rezervorul de bevzina al motorului, inmuaie in el fasii de hane laanrind incarcand sA semnalzeze naufragiul...forture para fizadamice {gicoitroi potroce noopte do oalvar. Frigul dinaintca Zorilor mugca din carnee oamenilor epuizat}. Eimai ‘spera Inca, dar orele Se succes menoton parand 8 le numara sansels pierdute... Ora 07.00, apoi ofa 10.00. dimineata. apoi amiaza. Marea se Zburlogie merou givantul continua 23.i poarte epro larg. 7 septembrle, ora 14.00... Nautiagiayt se gandesc cu groazd cd peste cdteva ore se va intuneca iar $i ealizeazd c& nat mai rezista - au antl si valul patric - fa ned 0 noapte. Dar iat c8 speranta sirafulgerd bruse, luninand sufletele Uecrddajuile, th porta cerutul Incruntat. © silusta de nava cenusie se contureaz’ lar, dijindu-se spre ei. E salvarea, nesperalé in NAVA D_M_ 29 SALVEAZA TREI NAUFRAGCIATI Fre urma cu 0 cipa. Saivarea din haurie mari) crude. S| aceesta salvare ia chipul ureinave, militare - Dragorul maritim 29. in scurt timp, nave oe apropio gi preie la bord naxfregieti si barca, Maini gril i concuc pe cei treiin Gareu Imberbatandu-l Cu un ceai nerointe $1 9 gustare consistenté, dar, mai ales, cu c&ldura sufieteascd, proprie marinarulul, Trei ‘ameni - Casmici lon gi Dumitru (tat gi fu) si Tudoran Nicolae - datoreaza, astfl, vieja eollipajulul navel D.M.28, aparthananianines Miltare Romane. Asemenea atator altor ‘oameni ai mérii ce au primit, fa momentul Aotrivit. mana infines, ealvatnare, 2 marinarior miltari Le comanda navsi salvatuave ‘ocatenent-comandor Octavian Seculu este © maivecte” cunostinta a ciitoriorrevistel “MARINA ROMANA" care la preventat in numerul dedicat Zilei Marinei ca pe unul din ofitorii co, prin oalitétile sale umane 3i profesional, fac cinste Marinei Miltare. lata, agadar, daca mai era nevore, ca recomandarea caduroas’ a sefilor si ‘comandor Vasile Hasovschi si c4pitan- comandor Potro Mugat 2 avut 9 nov’ 3i neasteptata confirmare, Conducdnd nava D.N.29 ofa In Wustaca de neva de garaa, ofiterul a primit ordinul de participare la ‘operatiunea de salvare, pe 7 septemtrie, ora 44.50 Cu nromptindines prafesicnigtilor ‘camenii echipajului condus de locotenent- wumende: Sewuiy au exeuulal 1apll manevrele necesare sinavas- dirt in cel mai scurt timp spre raionul de cercetare indinat 1a ora 14 00, maictrut militar loea 3 IVa Anton Neagu, odservator in babord, descoperd barca, le circa 4 Mm relevnient prova babord 45 grade... Ce’ tei nautragiati sunt salva. Sefulde echipaj, maistru militar principal Nicolae Predaiiipreia cu intelagerea si compasiunea unvi adevarat om al mari Comandantul, ofiterul secund, e&ptan V. Tipau, ofterul cu navigatia, c&pitan A Tricd, ‘mastl mitar clasa @ ila C. Kotamu, tot! cameniiectipeiuli au satsfactia modestéa Profesioristlor ce si-au implinit cu succes mistunea gi a camenilor oo au ealvat viata altor oameni Locotenent- cetonel Costin. COUSTANDACHEMARINA ROMANA Vivat Academia 1A INCEPUT DE NOU AN UNIVERSITAR Interviu cu comandorul Corneliu CRISTESCU rectorul Academici Navale “MIRCEA CEL BATRAN” -Domnule comandor, vA propunems@incepem discutia dospre noul an univorsitar in Academia Navald cu... 0 retroapectiva, despre modul in care sau destagurat examencle fo viltori marinari care face ‘acum primul pas in acest univers profesional. Un faptoe a bucurtintregucoletiv profesional al Academia ‘fest ebilunea uni mare numb de canaidalila examen de acters din aceasté toarnnd, Actfel, Ia Faculistea de Marind Mltard au concurat 5 candidal pentru un loc iar Facuitatea de Marina CW, Infuncle de sect,3.5sirespectv 4,5 pe unloc. Mul dine eancia ‘au fost fearte bine pregatil, fat relevat de rezuate - primi zece candidal au objiut, la examenul de admitere, medi peste nav, iar notele minime au fost 8,25 la Marina MlliarS gi 7.94 - 6,60 la Comercial si Exploatarea Pertuard. Ne-au bucurat aoeste rezulate ‘indcd ele dovedesc nunursiprestgiu pe care a dobanditAcaderis in eandurite tinerel generatii, ol gi tealearea unl sectice aduee in anfiteatrele institu tier cu eale ‘alti si d'sponiiPtat Intelectuale ce vor ‘onera, suntem sigur, profesia de marina. -Cuce noutiy) Intampina student ‘oul an universitar,in ‘Academia Navali? = Acastea Sunt estulde numeroase gt | lenportante, mai ales c& vizeaz’ un domenix “iorbinte” : modernizarea bazei materiale necesare stagurii, ta var, a procesulu! instruct. feducativ, Dintro acestea voi aminti cava, Asttel, din partea Minister Tavakamantutu am primit un notab spin cene-a permis ‘amengjarea a cinci s8H muitiuncyionale (mobil retroproiectoare etc); am prmit, de asemenea, un coplator de mare capaotate §1uimeaz’ s8 primim - fopt deosebit de imbucurator-0 tipogratie computerizata ceva permit ecitarea unr cursus urd de speciaitato, att de necesare studentior. (0 renizare doosebita ce va avea urmiri benefice asupra instr $ perecionaiispecialigtior din marin, ta nivel tenn éectuale, este simulator pentru sistemul G.§4D.S.S. (un nou sistem e telecomunicafi ce so va sega confoim prevederior internationale In dameniu, pana la 1 februare 4907, la bordulfiecSrei nave va tebui s& existe un ofr brevetat pent acest sistem), Instalarea simulstoruul in Academia Naval teste radu colabordi cu compania de navigate "ROMLINE" pent ‘care vom instr un numérde offer, pentru sistemulG.€MD.S.S. Deo, ‘Academia igi asuma misiunea perfecionaricadrelor cin raring ‘comercial in acest domeniu al tennial de var, fat ce ne enoroa2é, ‘ca sincrederesacordaté de colaboratortnosti raijonali-companila ‘deravigaie comercial, Tota acest capitol ap adzuga modemizarea ‘unui ude dete laboratoare ce invétares limbior strdine ciscipine, ‘scurt tim, a toate navele gi, ‘dupa cum 80 se, d2osebit de importante in formarea unui offer de marind mitra sau comercial. Este voroa de lboraterul de mba englez’ medorncat cu sprnul U.S.Navy, prin pregramul MIL-TOAMIL, de laboratoarele de limba franceza gi germand, tealzate eu sjutocu colegio nos - marinas mia! frances ‘german. Dorese 8 relay, ce asemenea, un fat cu 0 conotai, -amzice, senimentals. Ast, fogl studen| al Academiel Nava, din promote "74, "75, 78,77 au dort $8 ofere fostel gcoll da ‘nim g matin, un dar sinbolc-o trumoasé fatand ateana, ‘ub forma une’ prove de nava, pe care o amplasim chiar la Intrarea prinepala Academie -Domnule comandor vi rugam sa va refeifncateva ‘euvinte, gi la modul in care 20 va deofagura, in acest an Universita, practica marindreasca a studentlor. ‘Sperm ca pad in primdvara anu 1997 88 inte in functiune noua nava-seoald “ALBATROS*, fapt Intuent’ deosebit ‘supra instru practice a studenfior Facutai ae Marina Comercial care vor putea efectua ste, In vard, primete lor vole de studi. Be {| aserenea, sperim a pana la sfryitl acestui an niverstars& rele eficiens® nava- coal "MIRCEA" (aflatd de mal mutt timp in santier, pentru reparati capitale) pe care-si vor desfaguca programul de instuire rmarindceascd vitor ofr ai Marine Miitare = Doriti si adresafi cateva cuvinte studentitor Academie! Navale, acum, la Inceput de an universitar? Desigur, eu mare pldcere. Dorese tutor studentior ost mult euoces, att celor care au facut acum primil pag in Inala noasté cit gi celorlalj, mai alos studenflor dn uml ‘an pe care asteaplao penoadd ce neces efortu sorte penta afialza cu succes studite incepute, prin defitivarea tucrérior Ce ploma gi sustnerea exameneler de icanté examenelar de breve. Si, cunoscandu! feats bine, cunt sigur ed vor obj reaulate care si le aducd saisaci, or, ct gi noul, profesor gi ‘mentor lor. Cc, aga cum ne-am steuit si IvSlém, seat sles 0 profesie - MARINA - i care nimlc nu se poate face far rmuned s dau sr, interent de prof -nlitarsau comercial = diseplina ce repreznts una dn conse xiomatce ale vila bord Lecotenest~coloach Coste. COUSTANDACHEMARINA ROMANA 13 qfa Catarge la ortzont fia) PERISCOP oF in gedinta de analiza a situatiei la tnvalalurd ye aiul guclar 1985-1996 s-au evidentiat: 10 clase integralste (fara corigent), clasa cu media csa mai mare - a Xl-ar (8.46), diriginte profesor Cristina Chilat, comandant de companie capitan Dorel Ungureanu; elevii ‘care au obtinut cole mai mari medi sunt: Emil Cojocaru- 9,69, Paul Cusmin -£,64 si Nicolae Suigirel - 9,45. s@ Ausustinut examen! de bacalaureat 120 de elew din ‘anul IV, tind promovan toy A fost declarat sef al oromotiei, cu media 9.51 elevul plutonier-major Dan-Silviu Popescu s@ Poniru oxamenul do admitere din acest an au fost scoase ia concurs 100 de locuri, find tnstily 240 Ue Lanuidali. Cea mei mae mecie la admitere (9,76) a fost obtinuté de elevul Marian Petrovici @ La examenul de admitere in invaf4mantul militar superior s-au objinut urmatoarole rezultate: Ia Academia Naval MIRCEA CEL BATRAN" au fost scoase la Concurs 20 Ue luvuri, 18 vintre ele find ccupate de elev! al Liceulut Militar ALEXANDRU IOAN CUZA"; la Academia Tehnica au tost aamsi 4, la Institutul Militar ce Educatie Fizica si Sport - 2, la Academia Trupelor de Uscat - 5, la ‘Academia de Aviatie gi Aparare Antiaeriand - 6, 12 elevi ai liceului au fost admgi la Scoala Miltara Malgtri de Marina AMIRAL MURGESCU". (& Cindi dinte elevii cu rezultate foarte hune [a invatatird aut fast racompensati in aceasta vara cu o tabard in Ungaria - Paul Cusmin, Emil Oancea, Razven Crintoa, Florin David si Cosmin Chiriac. fo In junta Septeribite ticeu! a fust duiat cu paratur’ electronica audio-video si mobiller| ergonomic pentru doua Cabinete, muitifinefinnala preciim si cui iin anarat modem, de gimnastics DASO-CADO. oF Po 16 coptombrie a avut loc| festivilatea de deschidere a anuitii scolar 1996- iyy7, Comandantul liceului, capitan- comandorul Gheorghe Ana a prezentat elevicor| si invitafilor obiectivele si priortatile acestui an. Au participat reprazentanti ai Directiail invatamantului Militar, Statului Major al Marinei Militare, fogti comandanti ai liceului, maso media $i parinti S@i STAM DE VORBA, FARA CATALOG, DESPRE RESPECTUL FATA DE PROFESOR Pare a piima vedere a ttulu,ca gi cum vas invita s& recapituldm abecedaru. Cum adica? $8 fie nevoie ca dupa ani siani de scoaié s8 reamintim mécer unuia dntre el ima iter’ din afabetul comport scolare - respectul fale de protesor? Exist cineva care trebuie sa fe convins sh.sirespecte dascdlui? 8 cearéaraumerte? Cu nepuiintl E ca gi cum Fam ineba: ‘De ce smi iubesc mama”. 0 _acemanea inttebare n-am auzit el nu va flauzi& nciodata ‘Argumentele il inconjoaré pe fiecare intocmai ca senile raeni olin da elp8, <= toner Tn fintaariei si aleétuiesc de la bun inceput insasifinta sa. De ce s& lubagti mama? Dantas ne evi gi, in rmesrin(S. nent céteva milioane de motve. De ce s&istinezi profesor”? Pont e8 eg elevul ef. Collate mative milaara gi ola = decurg din acest izvr, pe aceasta albie, intocral ca a Un u, revereiil, merc tmproopatat,nisiodetS osoat. C3. zenalizdm picdiurie? De pisos! ‘31 und, ue Ue 98 abun avco! subicut? Poni <8 suntem atia scolar, oameri in curs de formare, cu ovale, poucner § Caden, Perigu Ga ett vai puee cardinale dar Incé ne mai rtécim, Penitu c8 ne ubim mana dar uneor o suparam, ne respectam proteson dar unecr! Utam, Pentru ca, deg! stim cd nu exisia Intreberee “De ce sil respectam’’, nu glim foldeauna sa raspunaem ia Intrebarea “Cum sa respectam?” Respectulfata do profesor se maniesta concomitent si obligatoru in cel pun tri direct: faté de perscana sa, {até de munca 2, fad de cernile sele. Eun iunahi ain care nu putemsmalge ricio laura nara cia ne calulém toate manifestarile. Respeciim, asadar, persoana profesorului. Ce presupune aceasta? O atitudine preveniloate,polticoasd, cuvincoasd. Neiubim profesoru, far ca pwn towards ce joacd Exist canumi distant’ pe cerenuo pute nesocot. Exsté dstanta dela banca la aledrd, care ce pstraant gine eric gin varantd gia plimbare. Omul de le catedra este ghidu, ficieny tau cel ral propia, dor aceasta nu Ineoamnd...mbriligero Fl calduzeste dar nu te tine pe genunchi, Unselt discret este ‘ee mai bund inimpinare, G2 onclisém soum “ipotonu: {runghiulu! aminit-espectu fal de munca sain las& f feopeulan ye profesor pentru o8 munca co epar{ing iar atitudinea cuviincicas’ fel de dascal este o fajeta a FeSpeviulu fa ue huey votestv Nu pregatim tema doa pentru afi escultei deoarece respunsuite Var, preuise, prumple pilnwean, pelanyé uta din catelog, onoié in nima profesonuli. Deciceleacea mai una de 24 respecta pe profedor este ceva w call supeticare a propriei neastre munciscolare. Socotkiflecere ‘aspuns, facare tema, 0 telegrama pe acresa proresorutul Ea poale continevesti bune sau vest proaste,Aleget! singunt! Elen sergent Cosmin TFTIMIE Paging realizata de ceva Liceulul Militar wAlexanaru toan Guza”, sub cuvrdunarca capitanului Neculal CUCORANU.Viceamiral CONSTANTIN IORDACHE 41 ae eniin urma, manu 1900, tz ui ie uniitie Marinei Miltare, ta Divizonul Dragcare- mine, se prezenta pentru 2-§| ua in primire funtta de soeciaist mine-draga] un tandir ofter de manna, absolvent al Scoli Navaie, Era locotenentul Constantin ORM ACHE De atunci, slujnd un ideal ce onoteazéi cariera do cfiter- indapliniroa cu cinsta 2 msitinilincredintate pe parcursu @ peste 4 decenii, muncind cu truda gi Uaruite, Jomniesa a reugit 08 ating’ une din eolo ra inate trepte ierarhice miltare - aradul de viceariral, Am-lcctltoral jetului Statuiu Maju al Marine’ Miltare 4. in utmul an de activitae, Inspester pentru Marina in canducerea Ministeruiui Aparani Nauienaie. “Fugit Irreparabile tempus”..altfel spus, curgerea impiacabila a timpului ne aduce, pe fiecare intra noi inclisiv pe cel c=-si asuma ce profesionist robilamisiune a armelor pusé inslujba apart, la emontul adovrvlu monrantul inchsieni marcia iit, a ofller acty si schimbarea statutulu cu cet de ofiter frozen Pentiu domnul -viceamiral Constantin IORDACHE aces! mutient a vat maroat incepand cu luna august 1998 Ne facem ¢ datotle de onaare ina felevaun scurt curiculur vitae al unui emer care she pusamprenia tmp de pests 4deoenii pe destinaleunor structuri miltare de marina MOUSW pe cea Te RVeIL! Stanilui Major al Marinet Miltare, Rezultatele obtinute ‘primi zni de actvitate ca offer. caltate profesionale MARINA ROMANA eu 1eumandal, ca, la numai 4 ani de la absolviro, incepand cu 1959, s& acupe functia de comandant de ava dragoare fa Thuvl, far un an mal tateiu pe vee Ue loctitoral comandantuluiunitati de nave auxliare Itre ‘nil {966-1969 a urmat cursunie Academiei de inaite Studi Miltare, a absolve Gind numit sef de Stat Ma- jor al unei unitai de nave antisubmarin, iar Incepand ‘1074, enmmandant al aceleiasi unit Experienfa acumulatd in functile de comandant do navé gi got do stat majar, stil imprimat in sistem de conducere al unittii au determinat ca rezuttatele 38 fic ye mésure muncii depuse, aatfel of, intro ani 4971-1975 unitatea s-a Insoris cu caificative foarte une la pincpatele caleguiii de preyatire In urmatori 4 ani ai cariarei, 1975-1979, i-a fost inoredinfat® 0 importenta funcie ca set de Sec} in Stacul Major a Marnei Miltare, find numt apo! comandant al unel brigazi fluviale Incepand cu anul 1983 domnulul vioeamiral Constantin IORDACHE, pe atuncitn gradul de cApitan de rangul i, -2 fost Incredintaté functia de lectitar al comandantiiii Marine! Niltare | a fel ca si in functile anterioare domnia-sa §-2 pus amprenta personal acupra modului de lueru al compartmentslor i structuriior din subordine tn special in cea ce livegie sister! ue invél&ant si pregatre de lupta. Unmomentimporiant din viata gicarera sa, care merta a tlevocat, -a consttut momentul Uecemorie “69°, Fard a intra in analiza exhaustic& @ modului in care s-au derulat everimentale, prin orf imprejurarior, aitancese la conducerea fortelot din Marina Miltars cdomnie-sa, n pofida situatilor confuze gi contradictor, 2 lust dacizi ce au cortrhuit la saivarea mult viel ‘omenesti. Atunci cand istoria va elucida circumstantele deoiaguririi cxenimontolar custom convingi c3 va beneficia moral de toate meritele cei revin In cadrul ‘aUesu INUIIEH Uevoebil al istuici nveate nafjonele Pasiunea si d&ruirea cu care sta exercitat proves de marimar au fost Imprimate $1 Uelor Jol fi, tot ofiteri de marin. Locotenent-comandor Adrian IORDACHE, ful cal mare, este deja comancant al unet fregate. Sunt doar cdteva revere din viata si caviera Une! ofiter care, la momentul adevarului, suntem convingi c4 trBiogte eentimenhil ratariat implinita Experienta acumulaté de-a iungul unei cariere ‘exempiare, putorea do mune’, Incinatia epre etuciu gi analiz8 politico-miltar’ dovedite In multe articole publicale deja pang tn prezent, credem o8 ae vor regs ‘in scurttimpin elaborarea unorlucrér de teorie miftar. Revista MARINA KUMANA Va 7 onorata Sa public $1 in continuare materiale oe vor purta semnatura \igeamiralului Constantin IORDACHE, iar pentru ca fa 17 octombrie domnia-sa isi aniverseaza ziua de nastere, fi urdm mu’ s€n&tate, putere de munca si bucuri in viata La mulfi ani, domnulo vieeamirall MAR Tint ROME etMARINA ROMANA Marinei Romane, atunci c&nd vor face refeririia Janul ée grafic 1904, vor consemne indubitetl, @ pe un important eveniment, urmare 2 reformei cenerale a armatei dup& anu! 1990, infintarea Fio‘ei Maritime Primit comandan: al acestel mari unit operative - contraamiral NCOLAE EREWIE S-a nascut a 28 merle 18s in oregul Sighisoara, unce si-afScutbrimiianide scoala inclusiv liceul.“Cantecu de siren” ndlSduind dincolode Carpap Pan in inime Ardcalului infiéedratimaginat tandrului abiaiesitdinadolescenia 5: mangaindu- auzut precum in antichitate legendaruli Ulisse, -a indreptet pasiispre {arm da main, aenio iincia 2 simtit o8-gi poate tmplini Yocatia de navigator Inceputurie au fost tacute in anut 1¥9o, cena past centru prima oaré ne norte Scoli Militar de Offteri de Marina din Constanta, pe care a absolvito Inanul 1859. Asprul drum of vatiereiveufier de mand arcurs treapta cu treapta, de la locotenant ia amiral, ‘cu peste treized de ani de ambarcate a bordul navelor | aabordatpiopiig.L a inooputou funstia do comandant unitate de lupté pe 0 nava dregoare 51 La incheiat apo%eotic in funcitle de ulim comandant al aproapei ccantanarei mariuint®t mariims. ivizia da Mara (1AOS. 1994) si prim comandant zl Flotei Maritime, C= timpurilor vitoare care vor sorie istoria Asceneitineatn srarhia mifiars 2 avut ca vecton munca, pesiunea, déruirea, Principiul de beza in aouvratea provesionaia:jucrut Dneraduit. Notam cateva repere dn cariere militaréa comniei sale lanicitreizeci de ani, cup ce trecuise prin funcia de fn 1006 | 2¢ theredinfcax’ comernia uci save Ueotul de comptex2i in ceea ce priveste manevra g sistemul pregatiniide lupta - Dragorul de baz 13, inte enii1989- 1974 urmear’ cursus Arademiei de Inake Studi Uiltare repartzet, la absolvire, ca ofter de Stat Mejor jg Count de Insvucie éi wannel. Lupa un an este Aumitcomandant de nava antisubmatin, arin petioada 1974-1978, sef de stat major ta un civizionde corvete. In eoseai poricad8 timp Ue 2 ani, @ (val Uelagat 11 Marina Cividt navigend pe 3-4 tipun de nave indeplining inclusiv functia de c&ritan pe nava-scoalé NEPTUN. Domnia sa igi aminioste cu muits piacere gi noctalgic chiar despre acea reribada si se mandreste cu faptul ca, rasucing multe tuse orare (necontabitzate| a viztat 31 de téri si sta avrins nioa in peste 50 de orasa - port Incepand vu auul 1970 Uuupa funetia de comandant unitate Dragoere Baz&si auitoare de mine. Spirit pragmatic, bun organizator, perscnalitate deosehit’, adevarst profesicnist al mari, a impue respect tuturor sudordonatilor, mull tine ofiteri aleganau-i ca mode! in exerctaree protesial Experienta acumulatd in cel anrcana 20 ca ani de ambercare, der si imprejurSrie Lau racomandat (Lunia! voli sate) peru ruicise oe provesar gt ger ak caledrei de marinarie din Institutul de Marina "MIRCEA CEL BATRAN’ in perioada 1987-1990, Inanul 1060 o fect numit comandant a Diviziei Maritime, iar in 1994 comandantal Flotei Martime. Pe ottmpui canerel, dupa cum afirré domnia sa, a fost spfijnit g2sind totodat’ muité inielegera din partes sofei - Stelia Ovetd Wu ouiiinvares ststulull 3! wecerea In rezerva, incepand cu luna august 1996, “primal amiral roman provenit din Ardeal” aste hotérat 38 continue Viale activa, conctruindu gi"eu proprile main" » cSeuté de vacanj& (\cea mai maye realize a vieti") gasindu-si In siérsit, timp 58 se ocupe si de “cea mai mare avera! cni neni, ‘aSrerévani', d&ruii de flea sa, Alice-Steliana, inginer mecanic - cercetdtor gi sginerete sau, inginer nevanst Demnule contaamira,inloc de conctuzi rvista MARIA ROM AMA § citori Bi v8 ureaz’ muta 2bndtete gi La mulfi ani!MARINA ROMANA NAVIGATORI £NLABIRINTUL CUNOASTERIL... cs a D : 3 A Ul 3 Z I fi APLICABILILATBA bieotul de studiu al radiesteziet! Qh identificarea tehnicilor prin care, ca urmare a sensibilitSti organismului uman, se pot pune in evidenté sursele subterane de apa, Zicdmintele minerale sau petrolifere, falille de rupturé, golurile subterane, cavemele sau alte formatiuni carstice, obiectele submarine ete. Pe parcursul dezvoltariiistorice a omenirii, metodele radiestezice au capatat si aplicabilitate militara, pentru ‘inceput in China anticd, unde acestea erau frecvent folosite, atat pentru descoperirea surselor subterane de api at gi pentru obtinerea unor previziuni asupra campaniilor militare, Instrumentele utilizate de catre radiestezisti sunt foarte simple, fie cd este vorba de baghete confectionate din len, fie pendule metalice, purtate lao oarecare ‘ndltime fata de sol, care reactioneazé in anumite locur Dupa primul razboi_ mondial, Ministerul de Razboi. al Republi Franceze, negasind metode mai eficiente pentru depistarea depozitelor subterane de munitii gi a proiectilelor ramase neexplodate, a apelat la abilitatile radiestezice ale abatelui BOULY, un paroh dintr-o localitate din Franta. Rezultatele au fost uimitoare, servicille abatelui fiind solicitate in numeroase acfiuni oficiale ulterioare. Trupele expeditionare germane din “Afrikakorps” aveau in component’, In cet de-al doilea r&zboi mondial, militari cu astfel de sensibiltati magnetice, a cdror principala misiune era descoperirea surselor subterane de apa Dupa al doilea razboi mondial aplicabilitatea militara a radiesteziel a intrat intr-un con de umbr&, pentru a reveni, “in forta’, odata cu implicarea S.U.A. in razboiul din Vietnam, trupele americane fiind confruntate cu situatit in care nu puteau depista ascunzatorile subterane folosite de vietnamezi. Ascunsi in difetite excavatil foarte bine mascate, unite printr-o adevarata retea de tuneluri, vietnamezii ti atacay pe americani, fird ca acestia s poatdi banui macar din ce parte “rasareau’ atacatori Robert McNamara, ministrul apararii de atunci, depagit de aceasta situatie neobignuit’, a lansat un apel national la care spera s& se Faspunda cu idei si sugestii care s& elute la rezolvarea acestei probleme militare ce devenise majora. Semnalele de rspuns au fost prompte gi, maiorul Manley din Corpul Puscagilor Marini (U.S. Marine Corps) a luat legatura cu Louis Matacia, un specialist in radiestezie care domicilia in localitatea Falls Church din statul Virginia. Pentru demonstrarea abilitatilor acestuia a fost reconstituit un sat vietnamez cu toate detalile, inclusiv ascunzisurile si constructile genistice subterane, la baza militaré Quantico, a puscasilor marini, Matacia @ refacut integral si cu fidelitate harta lucrérilor subterane, precizénd si dimensiunile acestora. Totodaté, au fost selectionati-o serie de soldati care prezentau apliludini de radiestezisti si care au fost instruifi in. depistarea ascunzatorilor si tunelurilor subterane, Rezultatele nu au tntarziat s8 apara. Sptaménalul "The Observer’ din 13 martie 1967, 0 publicatie editaté la Saigon gi destinata exclusiv militarilor din Corpul Expeditionar din Vietnam publica articolul “Pugcasii marini in operatiunea DIVINE destinata trupelor Vietcongilor’, din care spicuim: “O straveche metoda de localizare a apel in zone aride, cu ajutorul baghetei divinatorii, a feecoreecal reactualizata si destinata uzului militar tnMARINA ROMANA a a NAVIGATOR! IN. LABIRINTUL CUNOASTERIT of) MILITRARA Vietnam. Metoda de localizare a structurior subterane si a ator obiecte cu ajutorul instrumentelor denumite tijele indicatoare ale lui Mataciaa fost folasiti do eaire pugcagii marii ultimele treizile ale operatiunii INDEPENDENCE, Ja trei mile vest de An Hoa. Tijele lui Matacia sunt formate din doua sAarmeidentice, indoite in forma de L, cu o lungime totala de 34 inch. Puscagii marini opereaza cu tijele, tinand cate una In fiseare mn3, intro pozitie paralel’ cu solu marcnd directia mige&rii lor. Dac& operatorul se deplaseez4 deasupra sau in tungul structurii, s€rmele vor pendula pe aliniamentul arectzia Intradiica printre puseasii celui de-al doilea batalion din Regimentul 5 de puscasi marini, tijele divinatori au fost primite cu scepticism, dar au putut fi localizate eu ajtitarl lor cateva tuneluri ale vietcongior. Fruntagul Don R Steiner a incercat pentru ‘intaia oard tijele in cadrul unei actiuni de patrulare, folasindiia in manmentil in care trecea pe langé o coliba vitnameza. Intrand inauntru puscasii au descoperit un tunel ce lega pe locatari de un bunker aflat exact sub poteca pe care tijele au reactionat’. Tn rzhoiul din Vietnam radiastezia a fot uilizata side citre U.S. Navy care, spre deosabire de trupele de uscat, nu era la prima experienta de acest gen. Inca din 1959, Verne Cameron, un cunoscut radiestezist american, a luat legtura ou U.S. Navy, propundndu-i o experienta inedita amplasarea pa hart a intragulii diepnzitiv deo lupt& al submarinelor americane i rusesti, aflate in misiune pe intregul ocean mondial, Viceamiralul Maurice E. Curtis accepta provocarea gi il invita pe Cameron la o baza naval de pe Coasta de Vest 2 Americil. Acesta se tne de cuvant siintocmeste, sub priviile uimite ale specialistilor, o hart cu cispozitivele de lupta adoptate in accl moment de flotele americene gi tusegti de cubmarine. Ca gi cum nu ar fi fost de ajuns, Cameron ‘pluseazé" si indica pozitia singurului submarin atomis ernerican, la vremea respectiva, pozitie cunoscuta de un numér strict limitat de oficiali, consternafi de precizie localizari Aoliunce oposialiotuiui a rimas f8r8 unmari imediate (seu vizibile!) ‘insa, end Cameron a primit oinvitatie in Africa de Sud pentru a cepista unele resurse sublerane, CIAFa intersio iegirea de pe teritoriul S.U.A. invocdnd “asigurarea seouritatii sale persorale” In fosta URS.S. metodele radiestezice doavolteto au feat donumite ou titul generic de "biolocatie” si au fost indrepiate fn special spre prospect naturale de minerale gi petro! navigatia markima. in 1982 A.l. Plujnikov, un specialist in domeniu, a fAcut o informare cu privire la biolocatie, din care extragem un fragment *Navigand fn jurul Europei pe o nav de mare tnnaj, am efectuat exporionte de bislecalic a obiectivelor plutitoare. Am putut lozaliza nave pang la distanta de 22,2 Mm, adicd ia peste 40 Km, Pozitile era confirmats prin radiolocatio, deci, nu putea fi vorba de nici o gregaaia” Exempiele prezentate au adus in fat& oginii pubtise ined unul dintrs fenemonolope eare gtinta le-a sesizat ca atare ins’, cu: mijloacele de care dispune in acest moment, nusle poate explica. ea resurselor preoum 3i tn Capitan Castel SUSAINee 18 martnati le bord avea 98 adaugo Ia istaria Marine a doua exoreitiide tip , PASSEX” in cadrul actiuni ‘cu doud nave portugheze $itin momente ale acestui mars de in in numerele precedente ale revistei am acordat un spatiu mal lary vieitei navel MIDIA in Angliz Impresionatflind Ge modulin care ineularit Prin nerumtaivle mazce, ebusiumata lor istorie, a Portsmouth, principalul port militar concurand, Fuca, te Gulul de pert musoc. Toten plimhare ne ‘trazile oragulti, simpla consultare a oricarui localnic seecre pansipalcior puncte da atractio ii va indica, inverisbil, nava VICTORY. Celobra nava-amiral a {ul Nelson, din ow mai putin celebra batalie de la TRAFALGAR, 71 octombrie 1805. aga ‘Acostaté la unui cin cheurle batrénulus port, sfiand evsies soler poste doud cute do ani, rare au trecut de La legitea din docurile de la Chainam, VICTORY, simbol pesle eM esse oe a neornnat pln lzrinai bite oe, is inal Sonat calargele. gata parca sa-si intinda velele, sa pomesse4 spre un nou Trafalgar, acolo unde istona ir Rica, oi g amialulul de pe punte, Nelson, sa me in rheraurice. Putin au fost materi ormare care s8 nu dorita Vata "cea mal cunoscula dine navele tumir, curm atiwne ‘daidul siel. merinar de prcfesie, Cunoscandu foarte bine lone. am bast, tu fare mole, pe Screw auzatel wav, tireand la puntea supericaré, acolo uide pe oplacé erasciié cuitere aurite: “HERE NELSON FELL - 21 oct. 1805" IGIA CRZUT NELSON 21 oct, 1808" ‘Nava pe care ne afiam este cea de -2 cin poarta Devs liciteUe legen, rina nave afodt cnnetnatd fi 569 ca nav comercalé purtand numele CRISTOPHER, Tne ie01 fect date Mesinal la Sahni si rahotarat VIGTORY, arin 1588 arata cu 31 detunur avanc 600 de tone q 200 de rnarinaci A nadicinat ce neva amiral alu sit Sonn Fawking a batalile dn Canalul Naneci din anu 1538 and a ‘net sevffindalé eoroace in totalitate “Invincitla ‘Armada ‘A devianav VICTORY 2 875 detore, 42 de tur si270de marinara fost consiutta nul 1bzuKeconsi usa Jn 1635 - 1029 de tone 51 €2 de tunur,a participa ia ny mai putin de 8 batali navale - Lover (1082), Porand (5050), Gabbard (1653), Schevennngen (1683), Orfordaess (1688), Salebay (1572), shoonvent ior), Texel (or), ‘ise dé 2 tia neva VICTORY a fost conetruta in 1678 avand 1480 10Ne, 100 Ue Wns 9174 marinas purting hhumele original ROYAL JAMES, A foct rebotozaté in 1591 $12 panlclpat la lalate vaval deo Barfiour (E62) {h arul'1737 e fost constuit ie Porsimounth a patre © ¥il4 Ge istorie pentru Marine Romani Tn porioada 22 lunie - 76 august 1996, nava logistica ,MILIA", cu 116 often 4 Militare Romane 0 noua fila concretizata introun mats deinstructiein premiera in Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordulul. -aulhveg mits mals oe ta ocaZe gl alle premiere: iiargulwwvea mai mars durstS- 65.70, parcurgandu-se aproximativ saat Mint vizitarea a6 porturi (-isabona, Zeebrugge, Amsterdam, Portsmouth, Gibraltar), executarea sParteneriat penira pace” -unul in Qooanul Ailantic in Mediterana cu o nava engleza, Reciam In continuare principalcle istructie, spicuind din jurnalul de bord. MARINA ROMANA PERIPLOL N¢VE! MILIT@RE MIDI@” iN JURGL EGROPE! Jurnal de bord (VIII) ‘maigtri militar! g) avd cunumele VICTORY de 1920 tone, 110 tunun st $y ‘dn rearinar, S-a scufundat in urma unel furtuni in Canal ‘wanecifin anul +74 ‘Acincea 12Vé, cea care se aflé zl in Dooul v.2 din Porsimoutt la dspezifa vizkatorior @ fost constulté hve anil 179-1765 la Chaiam avand un deplasament de 2162 fone. 104 tunur gi un echupa format ain ooo ue uate VICTORY a os! desernnata, incepénd cu anul1778, ca navi amiral la catargul carela sess «borat flamure ‘Smirali: Keppel (1778), Hardy (1779), Francisc Drake (1780), Parker (1/81), Lotd tome (1782), Lora lood (1780), “Icha Jervis (1795). & participa la batslife navale de fa Uaraat hr re) g beim Visera 1797). ini onli 41708 1700 2 ‘ost folosié ca nava spial pentru prizoniari de r@zbol ier TReefeane cu 1oGd adore reve amiral euiHorage Nalenn ‘Dub batlia de la Trafalgar cénda fest grew avatiaté VICTOR" a fos: reparaté sontinudndu-si destinis da nave Smval. Bucurandu te de o atentie deosebitda fost mentinuts Bree we phtie 4 in eotitata (dun reparali renetate) peste o suta de ami, in anti 1908 find chiar navé-socal Erodul do uzued avaneal a dalerminal Amiralitaiea 8 0 fefeok compet radandusi caracterisicile de la Trafalgar si Find apot traneforeaté fr navlemuzeu, istrusé de un bombardament aerian al aviatiet germane tn anrd “G4? fnstrenaral si refScuta in mai multe fandun pentru ca incepand cu 1973 58 poatd fiviztats ceMARINA ROMAI Horatio Nelson s-a ndscut la 29 septembrie 1768, find ol cincitce fiv din cei 11 c@fi aavut reverencul Edmund Nelson din turnnam Inorpe, tinutul Norfolk. Mama sa. Gatharine avaa un frate, cApitan devas, care flva Arul Horatio, de rutna’ 12 ani,ca*midshipmen’ pe nava KAISONNABLE. Dupa numai patru luni pleaca in indille de Vest. manifastandu.gi dintru inceput derina de a descira cat mai ills tains Uin ta iraitnazel $) navgayel Le 18 ani, grafic si influentei unchiutui sau ajuns intre tmp le Amiraltato, aflat pe nava WORCESTER dé oxomenul pentru a Intra in randul ofiferiior cu gradul de locotenent. Este numit al doilea locotenent pe nava LOWESTOFT far annine BRISTOL ava-amiral a lui Sir Peter Parker. in timp ce 80 afla in Indille de Vest, in 1770, i se incredinjeaz’ prima comand a unei nave, brcul BADGER. La 2‘ de ani va promova Bpitan pe nava HINCHINARNKF (28 tun). Se va distinge, intre timp, int-o operatiue Ft compinata impotnva spaniolilor in Golful Mexic, un ani mai férziu parisind zona la comanda navel AI REMARLE (28 tuntri), Paces de ia Versailles va avea ca efect reducerea numérului navelor de lupté engleze, vai Nelson va pieca ain ou in Indille de Vest ia comanda nevei BOREAS, Aci o va Ccunoaste pe vitoarea sa sotie Francis Nisbet, 0 ténar& vaduva cu un copil. Infors tm Anglia, pand in 1793 va bSi S ani de ace, in lnigte cu familia fe Burnham Thorpe, aflat in rezerva Reizbucrirea osititétilor cu Frantall va readuoe in orim Planta comanda navel AGAMEMNON in fia cin Mediterana, Aicio va ciinnaste pe Fmina Hamilton, ect ambavadonul ‘englez la Napol, cu caro va incepe o idild ca va dain pana 4a ofall view Sele despartindu-se, in tap, de losta soe Participé la mai multe actiuni in cacrul flotel englaze din Mediterana, iar la capturarea cetaji Sastia din Corsica igi v2 pierdo un ooh In 1797 in timp ce se afla sub ordinols emiralula John Jervis pe nava GAP IAIN partici Ia bit3lia de la Cap San Vincent imeotriva unei flot= spaninis uns ce dlistinge Ccontribuind la victoria flatel engleze, Drept recompensa va primi Ordinul Bil gi gredul de aim) (la nuinal 38 Ge ani). Atland despre pregatirile lui Napoleon pertru ocuparea Egyptului amiralul Jervis 1 ‘rimite pe Nelson, in mai 1738, in fruntea unei escadra, s4 impiacice plecarea irancezilor din portul Toulon La 19 msi 1799, Nepoieon reugeste totus! s€ plece neobservat din Toulon cu 400 de neve de transport si 35.000 de soldati spre Egipt unde ajunge la sfarsitul luni ule. Bemind ingraba in urmérirea Sencezii, Nobsun Tvl prin toala Mediterana pe Nepoleon La 1 august 1798 catre pranz, in Goitui Abukir, Nelson descopar’ flota de tupta francezd (care anooeris traversarla) Hntiriras do atac acto luata imeciat si, in curs duo’ amiezi gi seri, ota franceza tn imposibiltete do menovid ve fi euuyplel vistrusa. In Zu urmétoare se vor salvadcerdoua nave do inio si dows fregate. La Lonara va fi sévbatort si primit in trum, find onorat cu illu de Baron de Nit Ari vine gi sit! aly Hain ears i ve datuio fettd - Horatia, In 1801 este avansal ia yreuul de viceamiral $1 nutnit secundul lui Sir Hyde Parkes, comandantul Fictei din Marea BaiticS. Acesta porit int-o misiune la Copenhaga peniru a Ahtine naiitaltaten Danemarcai, il timito os impetuosul s8u secund fa comand’, Horatio, cu escadra in port. Aci disttuge, presi, ora cereza atiata la ancora, astfel cd Danemarca este nevolta s& accente consitile Anglia. now vietorie obfinuta de Netson, noi onorur a Loria In anu 1809 i forojio Netovn cate snunul i wunanda Flotei din Medterana arborandu-si flamura de amiral pe nava VICTORY. Voar dotani avezu s&-i mai despartd de Trafalgar, de stralucitoarea viciorie sini mai ifn da gloniaeut edu efargit Goosen toars Ort Mist SERTN ina oe ‘Gantinniara fa pa