Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metodologie ANAR Si AU - POP
Metodologie ANAR Si AU - POP
1. INTRODUCERE 1
5. DEFINIŢII 17
Apa reprezintă o sursă regenerabilă, vulnerabilă pentru societate, materie primă pentru
activităţile productive, sursă de energie şi cale de transport, precum şi factor determinant în
menţinerea echilibrului ecologic.
Utilizatorii de apă sunt obligaţi să folosească judicios apa, să asigure întreţinerea
instalaţiilor proprii şi a celor din sistemele de alimentare cu apă şi (după caz) a celor de
canalizare şi epurare a apelor uzate.
Dreptul de folosinţă a apei şi obligaţiile corespunzătoare se exercită în conformitate cu
prevederile legii nr. 107 din 25 septembrie 1996, lege care are ca scop principal protejarea şi
conservarea resurselor de apă.
Sistemul actual din România de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate ridică
unele probleme legate de cunoaşterea calităţii acestora, respectiv a volumelor de ape uzate şi
a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în receptorii naturali (ape de suprafaţă) prin intermediul
sistemelor de canalizare, cu sau fără epurare.
Din raportările trimise de România la Eurostat, rezultă următoarele probleme
referitoare la apele uzate:
- informaţiile privind capacităţile de epurare a apelor uzate nu au fost raportate până
în 2003 la Eurostat;
- deşi la nivel local există date privind situaţia apelor uzate, acestea nu sunt colectate
corespunzător prin Administraţia Naţională “Apele Române” sau Institutul
Naţional de Statistică din lipsa unor metodologii adecvate;
- registrele existente privind staţiile de epurare nu acoperă toate unităţile, fiind
necesară o situaţie cât mai completă a acestora, pe judeţe, bazine hidrografice şi pe
ţară.
- datele care se colectează trebuie să corespundă cu Directivele Uniunii Europene
privind apele uzate şi anume:
Directiva Cadru a Apelor - Water Framework Directive nr. 60/2000 ;
Epurarea apelor uzate orăşeneşti – Urban Waste Water Treatment, nr.
271/1991;
Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării – Integral Pollution Prevention and
Control, nr. 61/1996;
Substanţe periculoase evacuate în ape, nr. 464/1976, amendat cu nr. 692/1991 -
Discharge of Dangerous Substances in Water.
Efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate are
drept scop principal obţinerea unor informaţii necesare fundamentării politicii naţionale a
României în domeniul mediului şi apelor, asigurarea datelor solicitate de către Eurostat în
vederea integrării ţării noastre în sistemul informaţional general al Uniunii Europene
asigurându-se astfel armonizarea statisticii de mediu din România cu standardele şi normele
Uniunii Europene.
Prin efectuarea anchetei statistice pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate
se urmăreşte obţinerea informaţiilor necesare privind cantităţile de ape uzate şi de poluanţi
evacuate în receptori naturali prin intermediul diverselor tipuri de canalizare, cu sau fără
epurare.
1
2.2 Obiectivele anchetei statistice
Ancheta statistică privind colectarea , epurarea şi evacuarea apelor uzate îşi propune
realizarea indicatori statistici privind:
- Numărul de staţii de epurare orăşeneşti, industriale şi independente existente la
nivelul ţării, capacitatea proiectată şi capacitatea existentă a acestora, precum şi
calitatea efluentului epurat, debitul apelor şi încărcarea cu substanţe organice;
- Volumul şi concentraţia de poluanţi prezenţi în apele uzate industriale (pe tipuri de
activităţi ) şi menajere evacuate;
- Modul de colectare a apelor uzate brute, volumul şi calitatea acestora la intrarea în
reţeaua de canalizare orăşenească, industrială sau independentă;
- Volumul apelor uzate şi calitatea celor care sunt supuse proceselor de epurare în
staţii de epurare orăşeneşti, industriale sau independente şi calitatea efluenţilor
epuraţi ce sunt evacuaţi în receptori naturali ( râuri/lacuri şi Marea Neagră);
- Volumul de nămol rezultat pe tipuri de staţii de epurare (orăşenească, industrială şi
independentă) şi tipul de prelucrare, valorificare, depozitare etc.
- Estimarea numărului total al locuitorilor din oraşe/comune şi al celor din
locuinţele conectate la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate.
Ancheta statistică are o sferă de cuprindere exhaustivă fiind înregistrate toate unităţile
de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în receptori naturali, stabilite de către
Ministerul Mediului. Cercetarea statistică se efectuează cu o periodicitate anuală, de regulă în
lunile aprilie - mai ale anului curent, având ca perioadă de referinţă anul calendaristic
precedent, (1 ianuarie – 31 decembrie).
2
2.6 Principiul înregistrării datelor
3
3.1.1. Formarea apelor uzate, tipuri de surse de poluare a apelor
Apele uzate afectează calitatea apelor de suprafaţă (receptorul) în care sunt evacuate
direct proporţional cu debitul de apă uzată şi cu concentraţia poluanţilor pe care aceasta le
conţine. Influenţa asupra apelor receptorului este cu atât mai mare cu cât debitul/volumul
receptorului este mai mic. În cazul evacuării apelor uzate în lacuri sau în Marea Neagră
trebuie ţinut cont de faptul că evacuarea apelor uzate asupra receptorului are şi un caracter
cumulativ, cantitatea de poluanţi evacuată acumulându-se în timp.
Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se află în suspensie. Acestea sunt de
natură anorganică (săruri minerale) sau organică (diverse substanţe organice) şi pot să fie
toxice, inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese naturale
cauzatoare de efecte nedorite pentru apele receptorului în care au fost evacuate (râuri sau
lacuri). Evacuarea de ape uzate în receptorii naturali poate conduce la degradarea sau
distrugerea faunei şi/sau florei receptorului, la scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apa
receptorului având efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia şi/sau asupra
fenomenului de epurare naturală (autoepurare) care are loc în apa receptorului. Aceasta poate
favoriza producerea unor efecte negative asupra receptorului şi formelor de viaţă pe care le
conţine (intoxicare, eutrofizare etc.).
Poluarea apei – orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei,
peste o limita admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct
sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în scopurile în
care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996).
Poluarea apei înseamnă introducerea directă sau indirectă (ca rezultat al activităţii
umane), a unor substanţe sau a căldurii, care pot dăuna sănătăţii umane precum şi calităţii
ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, activităţi care pot
conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile,
precum şi alte folosinţe legate de apă.
Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orăşeneşti, industriale,
pluviale şi de drenaj) sunt cele colectate într-un sistem de canalizare şi evacuate în receptor
natural prin conducte sau canale de evacuare.
Surse difuze de poluare reprezintă emisii evacuate în mediu în mod dispers (care nu
descarcă efluenţi uzaţi în ape de suprafaţă prin intermediul unor conducte în puncte
localizate).
Pe ansamblu se disting următoarele surse majore de poluare difuză:
Agricultura;
Depunerile atmosferice;
Materialele de construcţii;
Industria;
Traficul auto;
Populaţia din mediul rural.
Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting
două categorii de surse difuze diferenţiate:
Surse locale - corelate cu solul şi scurgerile prin antrenare cu precipitaţii, în apele de
suprafaţă sau prin percolare, în apele subterane, aplicarea de pesticide şi îngrăşăminte
minerale fiind un exemplu tipic în acest sens.
Sursele locale de poluare au ca provenienţă următoarele grupe ţintă:
Populaţia – cea neracordată la un sistem centralizat de canalizare;
Industria;
Agricultura.
Surse regionale şi transfrontiere - în această categorie sunt incluse poluările difuze
transmise la distanţă faţă de locul de geneză, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide
şi solide.
4
Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine în
sprijinul aplicării prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicită ca pentru fiecare
bazin hidrografic să se efectueze o analiză a caracteristicilor acesteia, şi de asemenea, o
analiză a impactului activităţilor umane asupra calităţii apelor de suprafaţă, precum şi Planul
de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice (Ordinul nr. 913/2001 al Ministerului Mediului
şi Gospodăririi Apelor).
Sursele difuze de poluare reprezintă o componentă cheie în procesul de poluare a
apelor de suprafaţă. Impactul lor asupra calităţii apelor este în creştere, fiind în legătura
directă cu reducerea încărcării cu poluanţi evacuaţi direct de sursele punctiforme industriale şi
comunale. Cuantificarea poluării provenite de la sursele difuze de poluare se face cu greutate.
Întrucât încărcarea cu poluanţi de la sursele difuze de poluare nu poate fi măsurată se
folosesc metode variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de
suprafaţă.
Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt :
metode de calcul a balanţei poluanţilor;
metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizând informaţii din baza de date
ca şi din modelele existente specificând încărcarea de poluanţi a unei arii din bazinul
hidrografic.
Apele din sursele de emisie punctiforme se pretează epurării şi pot, de aceea, să fie
analizate statistic. Poluanţii acestor surse pot fi cuantificaţi şi controlaţi înainte de evacuarea
în receptor. Urmărirea statistică a surselor punctiforme întâmpină mai puţine probleme faţă de
cea a surselor difuze. În cele mai multe activităţi productive, emisiile sunt generate de surse
punctiforme. Pentru aceste surse, relaţia dintre parametrii de calitate ai apei afectate şi
activităţile poluatoare este directă şi, în principiu, poate fi măsurată.
5
Apele uzate menajere provenite din gospodăriile populaţiei, pot fi evaluate pe baza
unor factori standard de emisie, cum ar fi locuitorii echivalenţi (populaţia echivalentă = p.e.).
Locuitorii echivalenţi se determină potrivit relaţiei de mai jos:
Unităţile industriale mici, care evacuează ape uzate fără poluanţi specifici, pot fi
evaluate, ca şi activităţile casnice în locuitori echivalenţi. Unităţile economice mari pot fi
evaluate separat, pe baza determinărilor (monitorizării) emisiilor la sursă.
6
Consum chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) (CCO-Cr) – concentraţia
masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru
oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie prezente în apa
uzată (SR ISO 6060-96);
Azot amonical (NH4+) – conţinutul de azot sub formă de ioni de NH 4+ din apa uzată
(STAS 8683-70);
Azot total (NTOT) - conţinutul de azot total din apa uzată (STAS 7312-83);
Azotaţi (NO3-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotat (STAS 8900/1-71, SR ISO
7890/1-98 iar pentru apa de mare STAS 12999-91);
Azotiţi (NO2-) - conţinutul de azot sub formă de ioni azotit (STAS 8900/2-71, SR ISO
6777-96 iar pentru apa de mare STAS 12754-89);
Fosfor total (PTOT) conţinutul de fosfor total (SREN 1189-99);
Cianuri (CN-) – conţinutul de cianuri (CN-), prezente în apa uzată sub formă de cianuri
simple şi cianuri complexe (STAS 7685-79 şi SR ISO 6703/1-98);
Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) – conţinutul de sulfuri din apa uzată, care cuprind:
hidrogenul sulfurat dizolvat, sulfurile solubile în apă şi alte sulfuri prezente în materiile în
suspensie şi care sunt solubile în acizi (STAS 7510-66 si SR ISO 10530-97);
Sulfiţi (SO32-) – conţinutul de sulfiţi (SO32-) în apa uzată (STAS 7661-89);
Sulfaţi (SO42-) – conţinutul de sulfaţi (SO42-) în apa uzată (STAS 8601-70);
Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C 6H5OH) – conţinutul de compuşi fenolici (STAS
7167-92);
Substanţe extractibile cu solvenţi organici – conţinutul de substanţe extractibile cu
solvenţi, prin care se înţeleg: grăsimi animale şi vegetale, hidrocarburi (uleiuri minerale,
hidrocarburi grele), combinaţii cu funcţiuni hidroxilice, carbonilice, carboxilice, compuşi
cu azot, insecticide, săpunuri, ceruri, răşini şi gudroane care se extrag cu solvenţi (SR
7578-96);
Detergenţi sintetici biodegradabili – conţinutul de detergenţi sintetici anion activi
prezenţi în apa uzată sub formă de alchilsulfonaţi de sodiu, alchisulfaţi de sodiu,
alchilarilsolfonaţi de sodiu, precum şi alţi detergenţi anionactivi (SR ISO 7875/1,2-96);
Plumb (Pb2+) – conţinutul de ioni de plumb în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (STAS 8673-79);
Cadmiu (Cd2+) – conţinutul de ioni de cadmiu în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (SR ISOP 5961/93);
Crom total (Cr3++ Cr6+) – conţinutul de ioni de crom trivalent şi hexavalent în apa uzată
(STAS 7884-91 si SR ISO 9174-98);
Crom hexavalent (Cr6+) – conţinutul de ioni de crom hexalent în apa uzată (STAS 7884-
91 SR ISO 11083-98);
Cupru (Cu2+) – conţinutul de ioni de cupru în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (STAS 7795-80);
Nichel (Ni2+) – conţinutul de ioni de nichel în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (STAS 7987-67);
Zinc (Zn2+) – conţinutul de ioni de zinc în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (STAS 8314-87);
Mangan (Mn2-) – conţinutul de ioni de mangan în apa uzată (sub formă elementară sau de
compuşi anorganici sau organici) (STAS 8662/1-96 SR ISO 6333-96);
Clor rezidual liber (Cl2) – conţinutul de clor liber în apa uzată (STAS 6364-78);
Produse petroliere – conţinutul de produse petroliere în apa uzată (SR 7277/1-95, SR
7277/2-95);
Cloruri (CL-) - conţinutul de cloruri în apa uzată (STAS 8663-70);
Floruri (Fl-) – conţinutul de fluoruri în apa uzată (STAS 8910-71);
Arsen (As+) - conţinutul de arsen în apa uzată (STAS 9411-83);
Calciu (Ca2+) - conţinutul de calciu în apa uzată (STAS 3662-90);
7
Fier total ionic (Fe2++ Fe3+) - conţinutul total de ioni de fier în apa uzată (SR ISO 6332-
96);
Mercur (Hg2+) - conţinutul de ioni de mercur în apa uzată (STAS 8045-79);
Argint (Ag+) - conţinutul de ioni de argint în apa uzată (STAS 8190-68);
Molibden (Mo2+) - conţinutul de molibden în apa uzată (STAS 11424-84);
Seleniu (Se2+) - conţinutul de seleniu în apa uzată (STAS 12663 –88);
Magneziu (Mg2+) - conţinutul de ioni de magneziu în apa uzată (STAS 6674-77 SR ISO
7980-97);
Cobalt (Co2+) - conţinutul de ioni de cobalt în apa uzată (STAS 8288-69).
8
3.1.5. Metode de analiză utilizate pentru caracterizarea fizico-chimică a probelor de ape
uzate
10
- concentraţia de nămol activ din bazinul de aerare (substanţa volatilă = s.v.), obţinut
prin calcinarea la 6000C a nămolului adus în stare de substanţa uscată;
- concentraţia oxigenului dizolvat din amestecul apă uzată-nămol, din diferite zone ale
bazinului de aerare;
- valoarea indicelui de volum a nămolului activ, IVN (sau indice Mohlman) din bazinul
de aerare;
- vârsta nămolului activ din bazinul de aerare.
Pentru prelucrarea nămolurilor:
- conţinutul procentual de substanţă uscată, respectiv umiditatea procentuală a
nămolurilor de prelucrat (w, s.u.);
- conţinutul procentual de substanţe organice (substanţe volatile) şi respectiv de
substanţe minerale a nămolurilor de prelucrat;
- pentru nămolurile care intră în procesul de fermentare metanică este de dorit a se
cunoaşte compoziţia sa pe grupe principale de substanţe (hidraţi de carbon, grăsimi şi
proteine);
- temperatura, pH-ul, conţinutul de acizi graşi volatili (AGV) şi alcalinitatea
amestecului de reacţie din bazinul de fermentare a nămolurilor;
Pentru gazul rezultat din fermentarea anaerobă a nămolurilor:
- producţia de gaz (Nm3/kg s.v. îndepărtată);
- concentraţia procentuală de CH4, CO2 şi alte gaze (dacă este posibil).
Apele uzate rezultate în urma diferitelor activităţi umane sunt, în general, colectate şi
transportate printr-o reţea de canalizare într-o staţie de epurare, de unde sunt evacuate în
receptor. Ele pot fi stocate într-un bazin impermeabil de unde sunt transportate ulterior într-o
reţea de canalizare. În unele cazuri, apele uzate sunt evacuate direct în receptor, fără a fi
epurate. Mai jos sunt prezentate pe scurt obiectele care constituie sistemul/reţeaua de
canalizare, staţia de epurare, precum şi prelucrarea nămolurilor rezultate în urma epurării
apelor uzate.
Sistem de canalizare: totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor executate pentru
colectarea şi transportul apelor uzate (reţea de canalizare), pentru epurarea apelor uzate (staţie
de epurare) şi evacuarea în receptorul natural a apelor de canalizare. Acesta colectează şi
transportă apele uzate orăşeneşti şi/sau industriale şi/sau pluviale (meteorice).
Sistem de canalizare unitar: reţea de canalizare care colectează şi transportă toate
apele de pe teritoriul localităţii sau al obiectivului care se canalizează (ape uzate şi ape
meteorice).
Sistem de canalizare divizor: reţea de canalizare care colectează şi transportă prin cel
puţin două reţele separate toate apele din bazinul care se canalizează (de obicei una pentru
apele uzate şi alta pentru apele meteorice).
Sistem de stocare a apelor uzate: colectează apele uzate în vederea evacuării
ulterioare a cesteia în sisteme de canalizare orăşeneşti sau industriale.
Staţie de epurare: Totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor realizate pentru reţinerea
poluanţilor prezenţi în apele uzate. O staţie de epurare este alcătuită din una sau mai multe din
trepte de epurare: primară (mecanică), secundară (biologică) şi terţiară (cu reţinerea azotului
şi/sau fosforului).
Staţie de epurare orăşenească: staţia de epurare care îndepărtează poluanţii din apele
uzate orăşeneşti astfel încât efluentul epurat să poate fi evacuat în receptori naturali sau să fie
refolosit.
Staţie de epurare industrială: staţia de epurare care îndepărtează poluanţii din apele
uzate industriale şi/sau menajere astfel încât efluentul epurat să poate fi evacuat în receptori
naturali sau să fie refolosit.
Staţie de epurare independentă: ministaţii de epurare a apelor uzate provenite de la
zone rezidenţiale izolate, sau mici unităţi sociale şi/sau comerciale care conţin de regulă
treapta primară şi cea secundară de epurare. Un bazin de stocare a apelor uzate la locuinţe
11
individuale sau grupuri de locuinţe, poate fi considerat staţie de epurare individuală cu treaptă
primară (mecanică).
Prelucrarea nămolurilor: nămolurile care rezultă în urma epurării primare şi
secundare sunt prelucrate în vederea reducerii volumului prin deshidratare în scopul
depozitării finale. După deshidratare, nămolurile pot fi utilizate în agricultură la fertilizarea
solurilor (atunci când compoziţia lor o permite), sau depozitate final şi incinerate.
Pentru CCO, CBO5, MS, NT, PT, se utilizează unitatea de măsură tone/zi, calculată
după cum urmează:
Pentru metale grele se utilizează unitatea tone/an, calculată după cum urmează:
13
În practică, chiar dacă evaluarea mediului şi a efectelor politicilor de mediu este
dificilă, utilizarea datelor privind epurarea apelor uzate poate oferi o imagine semnificativă a
protecţiei mediului şi a vieţii.
1. Prezentarea chestionarelor
14
Chestionarul “Anchetă statistică privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor
uzate”
b) Pentru metale grele: arsen (As), cadmiu (Cd), mercur (Hg), cupru (Cu), crom (Cr),
nichel (Ni), plumb (Pb), zinc (Zn) în tone/an, calculată astfel:
16
În acest capitol sunt colectate numai date referitoare la aportul surselor punctiforme de
poluare (ape uzate evacuate din sectoarele economiei şi din activităţi casnice).
- Subcapitolul 3.2 “Ape uzate evacuate”, cuprinde date privind debitele şi cantităţile
de poluanţi, definite în subcapitolul 3.1, referitoare la:
Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare orăşenesc:
- cu staţie de epurare orăşenească (SEO);
- cu staţie de epurare industrială (SEind);
- fără epurare.
Apele uzate menajere evacuate în sistemul de canalizare propriu:
- cu staţie de epurare independentă (SEI);
- fără epurare.
Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de
canalizare orăşenesc:
- cu staţie de epurare orăşenească (SEO);
- fără epurare.
Ape uzate brute provenite din activităţi economice, evacuate în sistem de
canalizare propriu:
- cu staţie de epurare industrială (SEind);
- fără epurare.
Efluentul staţiei de epurare orăşenească, din care:
- evacuat în receptor natural;
- reutilizat.
Efluentul staţiei de epurare industrială (SEInd);
Efluentul staţiei de epurare independentă (SEI);
Evacuările în râuri şi/sau lacuri sau Marea Neagră.
Datele sunt colectate de către persoana responsabilă cu protecţia mediului sau de către
secretarul primăriei în cazul în care nu există o persoană cu o astfel de responsabilitate.
În acest chestionar se înregistrează date privind:
- numărul total al locuitorilor din localitatea respectivă, indiferent dacă imobilele
acestora sunt sau nu conectate la sisteme de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate, iar
din numărul acestora se evidenţiază:
- numărul locuitorilor din imobilele conectate la sisteme de colectare, epurare şi
evacuare a apelor uzate, respectându-se cerinţele înscrise în chestionar, referitoare la: diferite
sisteme de epurare sau colectare a apelor uzate (staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti care
asigură epurarea primară, secundară şi terţiară, alte sisteme de epurare), la sisteme de
canalizare a apelor uzate orăşeneşti – cu sau fără epurare – precum şi la sisteme independente
de colectare a apelor uzate.
17
4. PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
5. DEFINIŢII
Nr.
Acţiuni întreprinse Responsabil Colaboratori
crt.
1. Elaborarea ghidului anchetatorului INS MM
2. Tipărirea chestionarelor INS
3. Definitivarea listei unităţilor ANAR MM
4. Stabilirea necesarului de anchetatori ANAR INS
Expedierea instrumentarului statistic
5. ANAR
la unităţile teritoriale ANAR
Instruirea anchetatorilor la nivelul
6. ANAR INS
unităţilor teritoriale ANAR
7. Definirea programelor informatice ANAR INS
8. Derularea operaţiilor în teren ANAR
Procesarea şi validarea datelor la unităţile teritoriale ANAR
9.
nivelul unităţilor teritoriale ANAR ANAR INS
unităţile teritoriale
10. Transmiterea datelor la ANAR
ANAR
11. Prelucrarea datelor la nivel central ANAR INS
Validarea rezultatelor şi întocmirea
12. ANAR, MM
volumelor de date centralizate
Transmiterea datelor centralizate la
13. ANAR
INS
Transmiterea datelor centralizate la
14. INS
Eurostat
20