PREDAREA-ÎNVĂŢAREA CITIT-SCRISULUI ÎN DEBUTUL ŞCOLARITĂŢII OBLIGATORII (Cl. I-II) CITIREA ŞI SCRIEREA ÎN CL.

a II-a

1. PERIOADA POSTABECEDARĂ (postalfabetară)

1.1. → antrenează relaţii specifice între conţinuturi/capacităţi – obiective

1.2. → vizează formarea deprinderii (abilităţii) de citire corectă, conştientă, logică şi expresivă a unor texte accesibile;
1.3. → vizează formarea deprinderii de scriere legată şi de aşezare corectă a textului în pagină;
1.4. → concluzie: finalul perioadei marchează, în clasa I şi la începutul clasei a II-a, încheierea parţială a procesului de iniţiere în citire şi scriere şi debutul etapelor consacrate
lecturii şi redactării din clasele III-IV

Etapa postabecedară se desfăşoară la începutul clasei a II-a (PA) şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire, scriere şi exprimare specifice predării-invățării citit-
scrisului în clasa I: formarea deprinderilor de citire a unor texte mai lungi, redarea conținutului acestor texte, scrierea unor texte închegate. Citirea şi scrierea continuă să fie exersate în aceeaşi
lecţie, potrivit modelului integrat de achiziție a acestor deprinderi complementare.
Organizarea lecției pentru predarea citit-scrisul în perioada postabecedară (PA) are un design didactic specific textului epic și, respectiv, textului liric, care presupune următoarele
momente:

I. MOMENTELE LECŢIILOR DIN ETAPA POSTABECEDARĂ. TEXTUL EPIC (PA)

• Trezirea interesului pentru citirea textului

Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului, trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. El poate
prezenta o povestire scurtă, de 3-5 propoziţii, în legătură cu textul şi, când elevii sunt atraşi mai mult de povestire, se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe, prin citirea
textului.
• Citirea textului de către elevi, în şoaptă sau în gând
În acest moment al lecţiei, elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând, pe când ceilalţi pot
continua cu citirea în şoaptă.
• Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului
Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă, profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. Întrebările nu se pun la întâmplare, ci urmărind acţiunea
din text.
• Citirea în lanţ
De obicei, elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie, textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. În perioada postabecedară, elevii citesc
mai multe propoziţii, iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului.
• Prezentarea, pe fragmente, a conţinutului textului
După citirea unui fragment, profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. La aceeaşi întrebare, profesorul poate solicita mai
multe răspunsuri, acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. În urma răspunsurilor primite, profesorul, împreună cu elevii, stabileşte, în 1-3 propoziţii, ce ar trebui reţinut din ceea
ce s-a citit. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment.
• Povestirea conţinutului textului
Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect, povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme, deoarece în povestire se adună concluziile sau ceea ce s-a reţinut de la fiecare
fragment.
• Citirea model a profesorului
• Citirea după model
• Citirea selectivă.
• Exerciţii de scriere.
Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul.
Exerciţii de cultivare a limbii
 În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia.
În ansamblu, exercitiile de scriere și de cultivare a limbii acoperă aproximativ o treime din oră.

II. Momentele lecţiilor din etapa postabecedară. Textul liric (PA)

• O scurtă prezentare a poeziei, în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii;
• Motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei;
• Citirea textului în şoaptă, de către elevi;
• Întrebări în legătură cu textul;
• Citirea textului, explicarea cuvintelor şi a expresiilor;
• Citirea model a textului de către profesor;
• Citirea după model;
• Memorarea şi recitarea unei strofe;
• Exerciţii de scriere.

CITIREA ÎN CLASA a II-a (DUPĂ perioada postabecedară = PPA)

Abordarea/ algoritmul textului epic și liric în clasa a II-a

După parcurgerea etapei postabecedare, se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a, cu accent pe:
(i) formarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conştientă şi, dacă este posibil, expresivă;
(ii) formarea deprinderilor de exprimare corectă;
(iii) formarea deprinderilor de scriere corectă a unor texte închegate mai lungi.

I. Momentele lecţiilor de citire în clasa a II-a. Textul epic

• Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii: Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare.
• Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului
Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului, prezentând aspectele cele mai atractive din text.
• Citirea textului de către elevi
La această dată, cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. Dacă unii nu pot încă, sunt lăsaţi să citească în şoaptă.
• Întrebări în legătură cu textul
• Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor
Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. La această dată, profesorul începe să-i deprindă pe elevi să folosească
dicţionarul, pentru explicarea cuvintelor noi. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării, cuvintele noi, care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate, sunt
folosite și în alte propoziţii.
• Citirea model a textului de către profesor: Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei.
• Citirea după model
• Întrebări în legătură cu textul: Cu aceste întrebări, profesorul urmăreşte fragmentele textului.
• Exerciţii de scriere: Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. Însumate, răspunsurile la întrebări vor constitui povestirea conţinutului textului.
• Povestirea textului
• Citirea selectivă
• Exerciţii de scriere: Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual.
• Exerciţii de cultivare a limbii: Se rezolvă de regulă exerciţiile din manual.
 (Molan, coord. 2006: 77)

II. Momentele lecţiilor de citire în clasa a II-a. Textul liric

• Integrarea textului în unitatea de învăţare.

• Motivarea elevilor pentru citirea poeziei;
• Citirea poeziei de către elevi;
• Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi;
• Exerciţii de scriere;
• Decodarea textului;
• Citirea model a profesorului;
• Citirea după model;
• Memorarea versurilor (cel puţin o strofă);
• Recitarea versurilor;
• Exerciţii de scriere.

(Molan, coord. 2006: 78)

 CITIREA LA ÎNCEPUTUL CL. a II-a (ÎN PERIOADA POSTABECEDARĂ) (PA)/ CITIREA ÎN CL. a II-a (DUPĂ PARCURGEREA ETAPEI
POSTABECEDARE(PPA)
(PA/ PPA)
ANALIZĂ COMPARATIVĂ
Algoritmul citirii în cl. a II-a: la începutul clasei a II-a, în perioada postabecedară (PA) și în restul clasei a II-a (PPA)

• Modelul didactic 1: citirea în perioada postabecedară – PA ( > lectura textului la începutul clasei a II-a)
• Modelul didactic 2: citirea după parcurgerea perioadei postabecedare – PPA ( > lectura textului de-a lungul clasei a II-a)

CLASA A II-A
(V. Molan – coord., DLR, MEC, 2006: pp. 74-75, 76-77)

ABORDAREA TEXTULUI EPIC ŞI LIRIC ÎN CLASA A II-A

Momentele lecţiilor din clasa a II-a
Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)
Modelul didactic 2 (cl. a II-a PPA)

TEXTUL EPIC

Modelul didactic 1 (începutul cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)
(textul epic)

1. Trezirea interesului pentru citirea textului;

2. Citirea textului de către elevi, în şoaptă sau în gând;
3. Întrebări în legătură cu acţiune şi cu personajele textului;
4. Citirea în lanţ, explicativă;
5. Prezentarea, pe fragmente, a conţinutului textului;
6. Povestirea conţinutului textului;
7. Citirea model a profesorului;
8. Citirea după model;
 9. Citirea selectivă;
10. Exerciţii de scriere;
11. Exerciţii de cultivare a limbii.

Modelul didactic 2 (Cl. a II-a, PPA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (cl. a II-a, după parcurgerea perioadei postabecedare)
(textul epic)

0. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii;

1. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului;
2. Citirea textului de către elevi;
3. Întrebări în legătură cu textul;
4. Citirea în lanţ a textului, cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor
5. Citirea model a textului de către profesor;
6. Citirea după model;
7. Întrebări în legătură cu textul;
8. Exerciţii de scriere;
9. Povestirea orală a textului;
10. Citirea selectivă;
11. Exerciţii de scriere;
12. Exerciţii de cultivare a limbii.

CITIREA LA ÎNCEPUTUL CL. a II-a (ÎN PERIOADA POSTABECEDARĂ) (PA)/ CITIREA ÎN CL. a II-a (DUPĂ PARCURGEREA ETAPEI
POSTABECEDARE(PPA)
(PA/ PPA)
(V. Molan – coord., DLRM, MEC, 2006: pp. 75, 78)
ABORDAREA TEXTULUI EPIC ŞI LIRIC ÎN CLASA A II-A
Momentele lecţiilor din clasa a II-a
Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)
Modelul didactic 2 (cl. a II-a PPA)

TEXTUL LIRIC

Modelul didactic 1 (începutul cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)
(textul liric, citire explicativă)

1. O scurtă prezentare a poeziei, în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii;
2. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei;
3. Citirea textului în şoaptă;
4. Întrebări în legătură cu textul;
 5. Citirea textului, explicarea cuvintelor şi a expresiilor;
6. Citirea model a textului de către profesor;
7. Citirea după model;
8. Memorarea şi recitarea unei strofe;
9. Exerciţii de scriere;

Modelul didactic 2 (Cl. a II-a, PPA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)
(textul liric, citire explicativă)

1. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei;

2. Citirea poeziei de către elevi;
3. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi;
4. Exerciţii de scriere;
5. Decodarea textului;
6. Citirea model a profesorului;
7. Citirea după model;
8. Memorarea versurilor (cel puţin o strofă);
9. Recitarea versurilor;
10. Exerciţii de scriere;

REFERINȚE:
Nuţă, Silvia (2000). Metodica predării limbii române în claselor primare. Bucureşti: Editura Aramis.
Pamfil, Alina (2007, 2009). Elemente de didactică a limbii române: clasele primare. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, Bucureşti, Piteşti: Paralela 45.
MEC.1
Molan, Vasile; Bizdună, Maria (2006). Didactica limbii şi literaturii române. Program universitar de formare în domeniul PIPP. Bucureşti: MEC – PIR

COMENTARIU DIDACTIC REFERITOR LA ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE CELE DOUĂ MODELE DIDACTICE CONSECUTIVE DIN CLASA A II-
A

DE LA MODELUL DIDACTIC 1 (PA) LA MODELUL DIDACTIC 2 (PPA).

ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI
 CLASA A II-A
(V. Molan – coord., DLRM, MEC.1, 2006: pp. 74-75, 76-77)

ABORDAREA TEXTULUI EPIC ŞI LIRIC ÎN CLASA A II-A

Momentele lecţiilor din clasa a II-a
Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)
Modelul didactic 2 (cl. a II-a PPA)

TEXTUL EPIC

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)
(textul epic, citire explicativă)

1. Trezirea interesului pentru citirea textului;

2. Citirea textului de către elevi, în şoaptă sau în gând;
3. Întrebări în legătură cu acţiunea şi personajele textului;
4. Citirea în lanţ, explicativă; Modelul didactic 2 (PPA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei
5. Prezentarea, pe fragmente, a conţinutului textului;
6. Povestirea conținutului textului; postabecedare)
7. Citirea model a profesorului; (textul epic, citire explicativă)
8. Citirea după model;
-------------------------
0. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii;
1. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului;
9. Citirea selectivă; 2. Citirea textului de către elevi;
10. Exerciţii de scriere;
11. Exerciţii de cultivare a limbii. 3. Întrebări în legătură cu textul;

4. Citirea în lanţ a textului, cu explicarea cuvintelor și a expresiilor

--------------------------------

5. Citirea model a textului de către profesor;

6. Citirea după model;
7. Întrebări în legătură cu textul;
8. Exerciţii de scriere;
9. Povestirea orală a textului;
10. Citirea selectivă;
11. Exerciţii de scriere;
12. Exerciţii de cultivare a limbii.
 CITIREA ÎN CLASA a II-a/ LECTURA TEXTULUI LITERAR ÎN CLASA a II-a

COMENTARIU DIDACTIC REFERITOR LA ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE CELE DOUĂ

MODELE DIDACTICE CONSECUTIVE DIN CLASA A II-A

DE LA MODELUL DIDACTIC 1 (PA) LA MODELUL DIDACTIC 2 (PPA).

ASEMĂNĂRI ŞI DEOSEBIRI

TEXTUL EPIC

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)
0. ------------------------
Modelul didactic 2 (PPA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

0. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii;

Comentariu:
- Conexiuni intradisciplinare, intertextuale: alte lecţii bazate pe texte ale aceluiaşi autor sau cu o temă
asemănătoare, afinităţi tematice între diferite alte texte ale aceluiaşi autor;

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)

1. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului;

Modelul didactic 2 (PPA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

1. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului;

Comentariu:
- Se observă corespondenţa momentelor 1. din cele două modele;
- În ordine motivaţională, momentele 1. din cele două modele se deosebesc totuşi prin grade diferite de
complexitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ: de la captarea atenţiei şi suscitarea interesului (acţiune şi
personaje) pentru citirea textului (scurtă povestire incitativă), la trezirea, menţinerea şi întreţinerea curiozităţii
pentru cunoaştere şi înţelegere (mică prezentare persuasivă: atrăgătoare şi convingătoare)
 Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)

2., 3., 4.
2. Citirea textului de către elevi, în şoaptă sau în gând;
3.Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului (dezideratul citirii
conştiente: obiectivarea, antrenarea citirii conştiente);
4.Citirea în lanţ, explicativă;

Modelul didactic 2 (PPA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

2., 3., 4.
2. Citirea textului de către elevi; (ar trebui ca majoritatea elevilor să poată citi deja în gând;
dacă unii nu pot totuşi, atunci sunt lăsaţi să citească în şoaptă!)
3. Întrebări în legătură cu textul; (consolidarea citirii conştiente, cu orientarea atenţiei
asupra cuvintelor-cheie, a nucleelor de semnificaţie, a legăturii dintre părţile textului, dintre text
şi titlu etc.);
4. Citirea în lanţ a textului, cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor (explicitarea
datelor textului, în vederea restituirii înţelegerii mai complexe a mesajului pregăteşte atingerea
obiectivelor didacticii lecturii din cl. III-IV);
Comentariu:
- Se observă corespondenţa momentelor 2., 3. şi 4. din cele două modele;
- Sublinierea diferenţelor dinspre Modelul 1 înspre Modelul 2 marchează aceeaşi diferenţă calitativă, care se
accentuează pe parcursul clasei a II-a;
- Esenţială este observarea mutaţiei metodologice, potrivit căreia prima citire este a elevului, cu toate
implicaţiile didactice (benefice pentru elevi) care decurg din această inversare de roluri profesor-elev!:
o acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care
elevul se va folosi de-a lungul întregii vieţi;
o citirea textului de către elevi este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar: elevii
pătrund în text prin forţe proprii, ei se apropie treptat de mesajul textului, pe măsură ce-l
descoperă şi-l înţeleg în ritm propriu;
o elevul realizează prima citire a textului, deoarece încurajarea apropierii elevului de textul literar
prin forţe proprii vizează transformarea lui din ascultător în cititor, stimularea interesului
pentru lectură;
o raportarea ulterioară la un model de citire expresivă este de natură să le dea elevilor încrederea
şi spiritul de iniţiativă atât de necesare în confruntarea cu necunoscutele vieţii ficţionale sau ale
celei reale, să le diminueze dependenţa de tutela adultă, în sensul emancipării lor cognafective
viitoare, al stimei de sine şi al autonomiei personale.
 Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)

5. Prezentarea, pe fragmente, a conţinutului textului;

6. Povestirea conţinutului textului;
Comentariu:
• Cele două momente (5. şi 6.) – care nu au corespondent în Modelul didactic 2! – au rolul de a pregăti citirea
model a profesorului (momentul 7), respectiv raportarea la acest model (momentul 8)
Modelul didactic 2 (PPA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)
• 0. ------------------------

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)

7. Citirea model a profesorului;

8. Citirea după model;
Modelul didactic 2 (PPA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

5. Citirea model a textului de către profesor;

6. Citirea după model;
Comentariu:
• Recunoaştem în ambele modele prezenţa celor două momente corelate ale scenariului didactic;
• Citirea model a textului de către profesor (5.) şi raportarea elevilor la acest model, prin citirea după model
(6.) nu mai sunt anticipate sau precedate de secvenţe pregătitoare, pentru că profesorul cunoaşte deja ritmul
de citire şi de înţelegere al elevilor, din faza postabecedară a primelor 3-5 săptămâni din clasa a II-a, ca urmare
a exploatării Modelului didactic 1 în perioada respectivă;

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)
• 0. ------------------------
 Modelul didactic 2 (PPA)
Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

7. Întrebări în legătură cu textul;

8. Exerciţii de scriere;
9.Povestirea orală a textului
Comentariu:
• Această succesiune de momente ale Modelului didactic 2 nu are corespondent în designul Modelului 1;
o 7. Întrebări în legătură cu textul; dublarea secvenţei de întrebări în legătură cu textul (3. şi ulterior
7.) are rolul de a pregăti prima secvenţă de scriere (8.Exerciţii de scriere), care nu exista în acest
loc în Modelul didactic 1;
o Întrebările în legătură cu textul (din momentul 7.) conduc la povestirea scrisă a conţinutului
din momentul 8.Exerciţii de scriere, care, într-o strânsă înlănţuire integrată, precedă şi antrenează
povestirea orală a conţinutului, care se realizează în momentul 9.Povestirea textului;
o Potrivit aceleiaşi viziuni integrate, succesiunea momentelor 8→9→10→11 reprezintă o serie care
integrează povestirea scrisă (8.) → povestirea orală (9.) → citirea (selectivă) (10.) → scrierea
(11), în condiţiile în care, în Modelul 2 există 2 secvenţe de scriere (8. şi 11.), faţă de numai una, în
Modelul 1 (10).
o În Modelul 2, 9.Povestirea orală a textului nu mai precedă citirea model şi citirea după model (ca
în Modelul 1), ci succesiunea momentelor 10→11→12, prin raportare la care are drept miză
înţelegerea deplină a mesajului, îndeplinind ca atare un dublu rol: (a) anticipează a doua secvenţă de
scriere (11.) şi, pe această cale, (b) facilitează înțelegerea mesajului, prin integrarea mai accentuată
a citirii şi a scrierii.

Modelul didactic 1 (cl. a II-a PA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (în perioada postabecedară)

9.Citirea selectivă;
10.Exerciţii de scriere;
11.Exerciţii de cultivare a limbii;

Modelul didactic 2 (PPA)

Momentele lecţiilor din cl. a II-a (după parcurgerea perioadei postabecedare)

10. Citirea selectivă;

11.Exerciţii de scriere;
12.Exerciţii de cultivare a limbii;

Comentariu:
• Recunoaştem în ambele modele prezenţa celor trei momente finale corelate ale scenariului didactic;

1. CONCLUZII REFERITOARE LA METODOLOGIA APLICĂRII NOULUI CURRICULUM PENTRU

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (LECTURI CURRICULARE, LECTURI DIDACTICE)
► ELEMENTE DE NOUTATE ÎN CURRICULUMUL PENTRU CLASA PREGĂTITOARE ŞI CLASA

CONCLUZII 1_Cadrul curricular-didactic european comun de referinţă pentru predarea-învăţarea citit-

scrisului în limba maternă (CCECR_PIRLS)
▪ Principalele direcții de modernizare a curriculumului românesc au la bază diagnoza actualului curriculum și a sistemului de
educație, dar și câteva repere europene, precum cadrul calificărilor și competențele-cheie. Două dintre aceste direcții,
promovate de OECD_PIRLS, sunt flexibilizarea curriculumului prin personalizarea educației și centrarea pe elev. Acestea
implică atât o bună cunoaștere a nevoilor de dezvoltare ale elevului, în funcție de care se construiește demersul educațional,
cât și utilizarea unor strategii didactice care să angajeze în activitate toți elevii și care să permită adecvarea la diferitele nevoi
și stiluri de învățare ale acestora.

CONCLUZII 2_Legea educaţiei şi noul cadru curricular-didactic pentru învăţământul primar (în Aria Limbă și
comunicare)
▪ Programele aprobate prin OMEN 3418/2013 au fost adaptate în funcție de noutățile apărute în Planul-cadru pentru
învățământul primar aprobat prin OMEN 3371/2013, potrivit căruia disciplinele din trunchiul comun au alocat un număr fix de
ore. Odată cu dispariția plajei orare, au dispărut și conținuturile marcate cu asterisc, destinate a fi parcurse în situația în care
cadrul didactic ar fi optat să folosească plaja orară pentru extindere. Drept consecință, în programele școlare aprobate prin
OMEN 3418/2013, toate competențele și conținuturile au caracter obligatoriu.

▪ Programele au o structură nouă, care permite introducerea într-un singur format a celor trei programe de clasă
pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, pentru o mai bună vizualizare și urmărire a continuității și progresului la nivelul
competențelor și conținuturilor. Această prezentare ajută la o conectare permanentă cu clasele anterioare și/sau
următoare, asigurând coerența curriculumului, orizontală și verticală, inclusiv între nivelurile de școlaritate.
▪ Alt element de noutate îl reprezintă structurarea conținuturilor pe domenii specifice, care, de asemenea, arată continuitatea
și progresul de la un an de studiu la altul. Competențele specifice și conținuturile cuprinse în programe sunt în strânsă
corelație.
▪ Noua programă conține o prezentare mai detaliată a conținuturilor, cu scopul de a sublinia elementele asupra cărora
trebuie să se pună accent în exersarea competențelor specifice.
▪ Gruparea conținuturilor pe domenii ajută la urmărirea apariției/continuității/evoluției acestora de la un an de studiu la
altul.
o De reținut faptul că exemplele de activități de învățare sunt doar propuneri de valorificare a experiențelor concrete
ale copiilor, ele putând fi sau nu folosite, completate, adaptate în funcție de condițiile oferite de colectivul de elevi, de
materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție.
o Fiecare cadru didactic poate veni cu propriile propuneri de activități de învățare, subordonate aceluiași scop: formarea
competențelor specifice prevăzute de programa școlară.

CONCLUZII 3_ELEMENTE DE NOUTATE ÎN CURRICULUMUL PENTRU CLASA PREGĂTITOARE ŞI

CLASA I

3.1 ELEMENTE DE NOUTATE PREZENTE LA CLASA PREGĂTITOARE

▪ Analiza comparativă a programelor aprobate prin OMECT 4686/ 2003, OMECTS 3656/ 2012 (vechea programă școlară) și
OMEN 3418/ 2013 (noua programă școlară = noul curriculum pentru CP și Cl. I-II) permite evidențierea principalelor elemente
de noutate curricular-didactică actuale. Clasa pregătitoare face parte în prezent din învățământul general obligatoriu. Așa cum
reiese din însăși denumirea sa, clasa pregătitoare are rolul de a pregăti elevul pentru învățarea specifică în primul rând clasei I,
dar și următorilor ani de școală. Acomodarea cu mediul școlar se face într-un mod cât mai prietenos, principalul context de
învățare fiind jocul, ca activitate predominantă pentru vârsta de șase ani.

▪ Pentru elementele pregătitoare, studiate și exersate până în prezent în primele 6-8 săptămâni din clasa I, avem acum la
dispoziție un întreg an școlar. De aceea, noua programă include la Comunicare în limba română trasarea elementelor
grafice care intră în componența literelor de mână: linii, puncte, bastonașe, zale, bucle, semiovale, ovale, nodulețe
(competența specifică 4.1.).
➢ Trasarea elementelor grafice presupune exersarea musculaturii fine a mâinii și coordonarea vizual-auditiv-
motrică, elemente absolut necesare pentru învățarea scrierii de mână la clasa I.
➢ Prin urmare, aceste exerciții vor fi realizate cu resurse variate (plastilină, ață, bețișoare, nisip, geamuri aburite,
tablă, markere de diferite culori și grosimi, foi veline, foi liniate, etamină, suport electronic etc.) și în diferite
tipuri de activități, cât mai atractive pentru copii.
De exemplu, activitatea poate fi organizată pe ateliere de lucru simultane, astfel încât să existe varietate, să
poată fi mai bine urmărite și supravegheate atelierele cu grad de dificultate sporit.
➢ În programa veche, acesta era un element de conținut prevăzut pentru cei care optau să aloce mai mult de 4
ore pe săptămână la această disciplină. Noua programă este construită conform noului plan-cadru, adică pentru
5 ore pe săptămână.

▪ Formarea acestor competențe specifice trebuie să se realizeze pornind de la respectarea particularităților de vârstă ale copiilor
de 6 ani. În acest sens, este necesară o abordare specifică educației timpurii, bazată în esență pe stimularea învățării prin
joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a demersului didactic.
➢ De aceea, activitățile de învățare propuse sugerează modalități concrete prin care pot fi exersate și formate
aceste competențe, toate bazate pe folosirea unor suporturi intuitive – obiecte, semne, imagini. Activitățile de
învățare sunt sugestii pentru formarea competențelor.
 ➢ Materialul didactic sugerat în activitățile de învățare propuse nu are caracter de obligativitate. Ele pot fi și
trebuie adaptate specificului fiecărei clase, inclusiv în funcție de resursele de care dispune fiecare cadru didactic care
predă la clasa pregătitoare. Cadrul didactic trebuie să urmărească permanent realizarea de conexiuni între toate
disciplinele, prin oferirea unor contexte de învățare relevante pentru realitatea cotidiană a elevului de clasă
pregătitoare, care să îl mențină amplasat în mediul cunoscut lui și care să fie totodată atractive, instructive și
folositoare.

3.2 ELEMENTE DE NOUTATE PREZENTE LA CLASA I

▪ Începând din anul școlar 2013-2014, elevii din clasa I (și a II-a) beneficiază de programe școlare care valorifică experiența de
învățare acumulată până la vârsta de șapte ani, inclusiv în clasa pregătitoare, fără a conține însă obstacole pentru cei care nu au
urmat cursurile clasei pregătitoare și s-au înscris direct în clasa I.
Conținuturile sunt abordate concentric și progresiv, fiind reluate și adăugate metodic, piesă cu piesă. În timp ce clasa
pregătitoare este un an de acomodare pentru micul elev, clasa I este primul an de integrare efectivă în mediul școlar, care
aduce ca principal element de noutate introducerea calificativelor.
▪ În programa de Comunicare în limba română, elementele grafice care intră în componența literelor de mână nu sunt
incluse în lista de conținuturi, fiind prevăzute în programa de clasă pregătitoare. Acestea pot fi reluate în primele două
săptămâni de școală, în perioada de recapitulare, de data aceasta pe liniatura tip I.
▪ După cum arată și denumirea disciplinei, în primii trei ani de școală, accentul se pune pe comunicare, orală și scrisă. Elevii
trebuie să învețe să comunice în contexte concrete, pentru ca învățarea să își producă efectul și în alte situații
asemănătoare, reale sau simulate. Astfel se explică și introducerea unor elemente de scriere funcțională precum biletul,
invitația, scrisoarea și jurnalul, realizate cu text și desene și încadrate în teme sau proiecte accesibile școlarului mic.
Este introdusă linia de dialog, ca semn de punctuație folosit în formularea de întrebări și răspunsuri, alături de punct și
semnul întrebării. Sunt incluse, de asemenea, transcrierile, absolut necesare pentru formarea deprinderilor de citire și de
scriere, precum și scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunțuri), pornind de la experiențe trăite.
▪ Totul se introduce treptat, ca și la clasa pregătitoare, folosind suportul intuitiv, în contexte de explorare a mediului apropiat și
cunoscut elevului. Problemele vor fi inspirate din orizontul tangibil al elevului de clasa I. O astfel de învățare holistică,
apropiată universului de cunoaștere al copilului de șapte ani, are avantajul de a fi mai interesantă pentru copil și de a asigura o
înțelegere mai profundă a conceptelor. Noile programe promovează învățarea experiențială, prin implicarea directă a elevului
în realitatea studiată. Accentul este pus pe valorificarea în contexte reale a cunoștințelor, abilităților și valorilor însușite,
prin creșterea ponderii activităților cu caracter practic-aplicativ în cadrul fiecărei discipline școlare (dimensiunea aplicativă a
cunoașterii).

BIBLIOGRAFIA TEMEI

*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2013). Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română – Clasa pregătitoare,
clasa I şi clasa a II-a. Anexa 2. Aprobată prin Ordinul OMEN Nr. 3418/19.03.2013. Bucureşti: MEN.
*** Ministerul Educaţiei Naţionale (2013). Programa şcolară pentru disciplina Limba și literatura română – Clasele a III-a – a IV-
a. Anexa 2. Aprobată prin Ordinul OMEN Nr. 5003/02.12.2014. Bucureşti: MEN.
Ilica, Anton; Jovin, Ileana (2001). Metodica învăţării limbii române în ciclul primar. Arad: Editura Universităţii ,,Vasile Goldiş”.
Molan, Vasile (2010). Didactica disciplinei limba şi literatura română în învăţământul primar. Bucureşti: Editura Miniped.
Molan, Vasile (2013). Didactica predării Limbii şi literaturii române în învăţământul preşcolar şi primar. Suport de curs.
POSDRU/87/1.3/S/63709 – 2007-2013: „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din
învăţământul superior”. Bucureşti: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Molan, Vasile; Bizdună, Maria (2006). Didactica limbii şi literaturii române. Program universitar de formare în domeniul PIPP.
PIR. Bucureşti: MEC., Unitatea de învăţare Nr. 3. Predarea-învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a. 3.2..
Predarea-învăţarea citit-scrisului la clasa I. Predarea integrată a citit-scrisului, pp. 42-86. Bucureşti: MEC – PIR.
Nuţă, Silvia (2000). Metodica predării limbii române în claselor primare. Bucureşti: Editura Aramis.
Pamfil, Alina (2007). Elemente de didactică a limbii române: clasele primare. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, Bucureşti,
Piteşti: Paralela 45.
Pamfil, Alina (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective complementare. Piteşti: Paralela 45.
Sarivan, Ligia; Cerckez, Matei (2005). Didactica ariei curriculare ,,Limbă şi comunicare”. Bucureşti: MEC, Proiectul pentru
învăţământul rural.