Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în
executarea de elemente specifice precum sărituri, piruete ș.a. pe o suprafață acoperită de gheață. Cele 4 discipline în care se poate concura la nivel Olimpic sunt proba de individual masculin, individual feminin, perechi și dans pe gheață. Disciplinele non-olimpice includ patinajul sincronizat. În competițiile de seniori, patinatorii execută de regulă două programe: programul scurt și programul liber care, depinzând de disciplină, pot include elemente precum piruete, sărituri, pași, ridicări, sărituri aruncate, „spirala morții”, secvențe de pași ș.a. În România, patinajul începe să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La 17 februarie 1874, membrii Asociaţiei de patinaj din Cluj au participat la primul concurs public, Clujul devenind, la începutul secolului XX, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. După 1910, patinajul artistic a început să fie practicat de tot mai mulţi pasionaţi. Primul for de conducere al patinajului din România a fost "Comisia de patinaj", înfiinţată în 1922, care a devenit mai târziu federaţie.
În istoricul Federaţiei Române de Patinaj (FRP) este menţionat
Andrei Somodi, care s-a antrenat şi la Berlin, alături de marii campioni, precum faimosul Rittberger. În "Gazeta Transilvania" din martie 1913, a apărut articolul "O patinatoare distinsă, română: ... Din Viena ni se scrie că la mitingul de patinaj, a obţinut primul premiu domnişoara Miţi de Lemeny din Braşov". Maria Pop a fost campioana României mulţi ani, iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop.