Alexandu Lapusneanul

Pers principal, eponim

scriitorul se distanteaza de realitatea istorica, prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra
istoriei. Conceptia sa nu este identica cu cea a cronicarilor, el incercand chiar sa motiveze
comportamentul domnitorului, spre deosebire de cronicari. Astfel, este accentuata ambitia
personajului, care, in tendinta sa de a-si depasi conditia, de a intra cu orice pret in istorie, incearca sa-si
mentina puterea prin orice mijloace, chiar daca unele sunt de o cruzime iesita din comun.

Pers romantic—pers exceptional ce actioneaza in situatii exceptionale

- Construit in antiteza cu pers secundar-sotia lui, Ruxanda

- Puternic individualizat
- are o ascensiune spectaculoasă şi o cădere pe măsură;

Memorabil datorita- monumentalitatea lui

- exceptionalitatii romantice
- forta de a si duce planurile la bun sfarsit

tipul – domnitorului tiran

statut social- domnitor in 2 randuri in Moldova, in sec 16

- sot al Ruxandrei, fiica lui Petru Rares

statut psihologic- psihologie complexa

- bun cunoscator al psihologiei umane – pe care o foloseste intr un mod perfid

statut moral- imoral- face orice ii sta in putinta pt a detine puterea , pt a se razbuna, nu tine cont de
nicio norma, nu da dovada de omenie

Personajul nu evolueaza, chiar si in final fiind dominat de o singura trasatura definitorie: cruzimea. In
agonie, pe patul de moarte, el nu ezita sa-i ameninte pe toti cei ce-l vegheaza, inclusiv propria familie.

Destinul sau e acela de a impune autoritatea domneasca prin orice mijloc- el neabdicand de la propriul
destin nici in fata limitelor omenesti- boala, moartea ,, eu nu sunt calugar, sunt domn,,

Autorul ii mmarcheaza destinul prin cele 4 replici memorabile- plasate in ,,fruntea,, capitolelor, ce au rol
de motto, si sunt evidentiaze 3 ipostaze ale sale- voda, domnul, tiranul, bolnavul

Trasatura dominata- cruzimea

Scena 1- ospatul

Scena2- prezentarea piramidei de capete

“Leacul de frica” promis cu umor negru doamnei Ruxanda, piramida din capetele boierilor, reflecta
sadismul celui care stiuse sa-si stapaneasca impulsul violent in momentul cand, prin rugamintea ei, are
impresia ca doamna vrea sa se amestece in conducerea tarii: “ Muiere nesocotită!,,
cd-

Naratorul se implica direct in prezentarea personajului, tradand o viziune subiectiva, prin comentariile si
judecatile de valoare emise: “Lapusneanul nu avusese vreme a-si dezveli uratul caracter”, “rosti o
desantata cuvantare”. si celelalte personaje il caracterizeaza direct,

Boierul Stroici,, tiran,,

Mitropolitul Teofan,,crud,, ,,cumplit,,

Motoc si domnita Ruxanda ii subliniaza “virtutile”, din nevoia de a obtine favoruri. Astfel, chiar si in
momentul uciderii celor 47 de boieri, desi speriat de moarte, Motoc il linguseste, declarandu-se de
acord cu fapta domnitorului: “Maria ta, ai urmat cu mare intelepciune…” Domnita Ruxanda, crezand ca-
si poate indupleca sotul sa inceteze omorurile in randul boierilor, i se adreseaza si ea elogios: “Bunul
meu domn! Viteazul meu sot!”.

De asemenea, in spiritul esteticii romantice, este detaliata vestimentatia personajului, nu neaparat din
ratiuni estetice, cat mai ales din necesitatea de a evidentia puterea acestuia: “Purta coroana Paleologilor
(...) avea cabanita tuceasca.”- sugereaza puterea ostentativa pe care o detine

ci-

Portretul fizic este schitat, accentuandu-se acele trasaturi care pun in evidenta caracterul crud, dur si
firea imprevizibila a acestuia: “ochii scanteira ca un fulger”- impulsivitate.

Trasaturile sale de caracter se evidentiaza in scene revelatorii precum cea a intalnirii cu boierii de langa
Tecuci, unde dovedeste labilitate psihica prin trecerea de la aparenta stapanire de sine la exteriorizarea
autoritatii si la cinism in dialogul cu Motoc.

Hotarat- scena revenirii lui in Moldova, fiind in fruntea unei armate numeroase, pt a si recupera tronul
de la ,,rapitorul Tomsa,, pe care nu l ar fi pierdut daca nu era tradat de boieri

- in intalnirea cu solia formata din 4 boieri care ii spun ca nu e dorit de norod- le

raspunde ferm,, daca voi nu ma vreti eu va vreu, raspunse L, a carui ochi scanteiara
ca un fulger, si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc, si voi merge ori cu voia, ori fara
voia voastra,,
- Ii avertizeaza pe boieri,,voi mulgeti laptele tarii, dar a venit vremea sa va mulg eu
pe voi,,
- Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichidarea
posibilelor opozitii, culminand cu uciderea celor 47 de boieri si incheindu-se prin
revenirea asupra hotararii de a se calugari.
- Intreprinde numeroase actiuni pt a lichida posibilele opozitii—
- Incendiaza cetati, desfiinteaza armata pamanteana sau confisca averile boieresti

Abil politic—concentrata in replica,,prosti, dar multi,,- care a trecut in limbjul comun, functionand ca un
proverb, exprimand un adevar universal

Disimulant- regizeaza invitatia la ospatul de impacare- intinzandu le boierilor o cursa

In ciuda defectelor sale, care sunt evidente, el detine calitatile necesare unui conducator- avnd abilitati
in cea ce priveste- relatiile umane, diplomatia, cunoasterea psihologiei umane- dar care devin mijloace
perfide

Mai apare o scenă inspirată şi din letopisetul lui Miron Costin, si anume cea a uciderii lui Motoc de catre
multimea infuriata; in textul lui Costin aceasta scena este pusa pe seama boierului Batiste Veveli, insa
Negruzzi o utilizeaza pentru a surprinde capacitatea domnitorului de a manipula masele.