Tatiana Moºteanu

– coordonator –

Emilia Câmpeanu Alice Ileana Panaite Andreea Stoian

Lucian Þâþu Delia Cataramã Iulian Braºoveanu
Roxana Tudor György Attila Emilian Miricescu

FINANÞE PUBLICE
Note de curs ºi aplicaþii
pentru seminar
- Ediþia a III-a -


EU
Editura Universitarã
Bucureºti
Tehnoredactare computerizatã: Ameluþa Viºan
Coperta: Daniel Þuþunel

Copyright © 2008
Editura Universitarã
Director: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33,
Sector 1, Bucureºti
Tel./Fax: 021 – 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

EDITURÃ RECUNOSCUTÃ DE CONSILIUL NAÞIONAL AL CERCETÃRII

ªTIINÞIFICE DIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Finanþe publice: note de curs ºi aplicaþii pentru seminar /
coord.: Tatiana Moºteanu ; Emilia Câmpeanu, Alice
Ileana Panaite, Andreea Stoian, ... - Ed. a 3-a, rev. -
Bucureºti: Editura Universitarã, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-749-344-6

I. Moºteanu, Tatiana (coord.)

II. Câmpeanu, Emilia
III. Panaite, Alice-Ileana
IV. Stoian, Andreea

336.13(075.8)

Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate Editurii Universitare

Distribuþie: tel/fax (021) 315.32.47

(021) 319.67.27

ISBN 978-973-749-344-6

2
 CUPRINS

TEMA 1
Abordãri teoretice privind finanþele publice .......................................................... 7
1. Concepte cheie ............................................................................................... 7
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 7
3. Teste grilã ....................................................................................................... 19
4. Studiu de caz .................................................................................................. 27
5. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 28

TEMA 2
Politica ºi mecanismul financiar ............................................................................... 29
1. Concepte cheie ............................................................................................... 29
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 29
3. Teste grilã ....................................................................................................... 43
4. Studiu de caz .................................................................................................. 52
5. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 52

TEMA 3
Sistemul cheltuielilor publice .................................................................................... 55
1. Concepte cheie ............................................................................................... 55
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 55
3. Teste grilã ....................................................................................................... 64
4. Aplicaþii ........................................................................................................... 70
5. Studii de caz ................................................................................................... 75
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 88

TEMA 4
Eficienþa cheltuielilor publice .................................................................................... 89
1. Concepte cheie ............................................................................................... 89
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 89
3. Teste grilã ....................................................................................................... 107
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 110
5. Studiu de caz .................................................................................................. 113
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 114

TEMA 5
Analiza cheltuielilor publice în cadrul grupãrii funcþionale ............................... 115
1. Concepte cheie ............................................................................................... 115
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 116
3. Teste grilã ....................................................................................................... 130

3
 4. Studii de caz ................................................................................................... 132
5. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 142

TEMA 6
Resursele financiare publice ...................................................................................... 143
1. Concepte cheie ............................................................................................... 143
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 143
3. Teste grilã ....................................................................................................... 149
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 152
5. Studii de caz ................................................................................................... 159
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 165

TEMA 7
Fundamentarea teoreticã a impozitelor .................................................................. 167
1. Concepte cheie ............................................................................................... 167
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 167
3. Teste grilã ....................................................................................................... 178
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 185
5. Studii de caz ................................................................................................... 188
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 194

TEMA 8
Impozitele directe ........................................................................................................ 195
1. Concepte cheie ............................................................................................... 195
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 195
3. Teste grilã ....................................................................................................... 202
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 204
5. Studii de caz ................................................................................................... 216
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 219

TEMA 9
Impozitele indirecte ..................................................................................................... 221
1. Concepte cheie ............................................................................................... 221
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 221
3. Teste grilã ....................................................................................................... 228
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 230
5. Studii de caz ................................................................................................... 231
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 234

TEMA 10
Împrumuturile de stat ................................................................................................ 235
1. Concepte cheie ............................................................................................... 235
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 235
3. Teste grilã ....................................................................................................... 245
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 250
5. Studii de caz ................................................................................................... 252
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 259

4
TEMA 11
Datoria publicã ............................................................................................................ 261
1. Concepte cheie ............................................................................................... 261
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 261
3. Teste grilã ....................................................................................................... 268
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 275
5. Studii de caz ................................................................................................... 280
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 285

TEMA 12
Sistemul de bugete. Bugetul general consolidat .................................................... 287
1. Concepte cheie ............................................................................................... 287
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 288
3. Teste grilã ....................................................................................................... 300
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 314
5. Studii de caz ................................................................................................... 322
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 322

TEMA 13
Echilibrul financiar ..................................................................................................... 323
1. Concepte cheie ............................................................................................... 323
2. Aspecte teoretice ............................................................................................ 323
3. Teste grilã ....................................................................................................... 335
4. Aplicaþii .......................................................................................................... 343
5. Studii de caz ................................................................................................... 352
6. Întrebãri recapitulative ................................................................................... 357
Bibliografie .................................................................................................................... 359

5
6
 TEMA 1
ABORDÃRI TEORETICE PRIVIND
FINANÞELE PUBLICE

În acest capitol, vom prezenta aspecte de bazã privind conceptul de

finanþe publice, precum ºi relaþiile sociale, economice ºi financiare existente
în procesul constituirii fondurilor publice ºi al repartizãrii acestora, pe
diverse destinaþii, sub forma bunurilor publice.

1. CONCEPTE CHEIE

• finanþe • funcþia de repartiþie a finanþelor

• nevoi individuale
• nevoi colective
• nevoi semipublice
• bunuri publice/bunuri private
• relaþii de repartiþie
• relaþii de credit
• funcþia de control a finanþelor
• stat jandarm
• stat providenþã
• stat intervenþionist
• stat al bunãstãrii

2. ASPECTE TEORETICE

Evoluþia istoricã a finanþelor publice

În orânduirile social – economice, finanþele s-au manifestat ca relaþii

sociale, de naturã economicã, apãrute în procesul repartiþiei produsului
social ºi mai ales al venitului naþional, în strânsã legãturã cu îndeplinirea
funcþiilor ºi sarcinilor statului, respectiv:
• în comuna primitivã, statul încã nu se formase, iar funcþiile publice
erau îndeplinite de oameni aleºi de întreaga comunitate; funcþiile de
conducere erau onorifice; nu se utilizau metode de constrângere speciale;
• în orânduirea sclavagistã, predomina economia naturalã închisã,
funcþiile publice erau onorifice, iar cheltuielile statului erau acoperite prin

7
prestaþii în muncã sau în naturã la care erau obligaþi supuºii statului. O
datã cu dezvoltarea economiei de schimb, a apariþiei banilor, statul folosea
ca resurse, pentru acoperirea cheltuielilor publice, impozitele ºi împrumu-
turile;
• în feudalism, relaþiile marf㠖 bani nu au devenit preponderente ºi,
ca urmare, statul continua sã foloseascã pe scarã largã prestaþiile în muncã
ºi dãrile în naturã, veniturile domeniale ºi drepturile regaliene;
• în capitalism, acoperirea cheltuielilor publice se realiza numai pe
seama resurselor bãneºti. Activitatea statului viza douã funcþii, respectiv
funcþia internã de menþinere a ordinii interne ºi de asigurare a funcþionãrii
instituþiilor specifice economiei capitaliste ºi funcþia externã de apãrare
a þãrii, a independenþei ºi a suveranitãþii naþionale, de întreþinere a
relaþiilor diplomatice cu alte state.
La formarea fondurilor necesare statului participã persoanele care îºi
desfãºoarã activitatea în sfera producþiei materiale ºi nemateriale cu o
parte din veniturile lor realizate în procesul distribuirii ºi/sau redistribuirii
venitului naþional.
Contribuþia individualã la fondurile publice variazã ca formã ºi mãrime
de la o orânduire la alta, de la o categorie socialã la alta, de la o þarã la
alta ºi de la o persoanã la alta. Cu toate acestea, fondurile financiare
publice sunt reprezentate, în principal, de prelevãri de resurse la dispoziþia
statului care au un caracter obligatoriu.
În procesul procurãrii ºi repartizãrii resurselor de care are nevoie
statul pentru îndeplinirea funcþiilor ºi sarcinilor sale, apar anumite relaþii
(raporturi) sociale. Acestea sunt de naturã economicã ºi exprimã
repartizarea unei pãrþi din produsul social ºi, mai cu seamã, din venitul
naþional, prin intermediul statului, între diferite grupuri sociale. Aceste
relaþii reprezintã relaþii financiare sau, pe scurt, finanþe.

Conceptul de finanþe publice

În vorbirea curentã, ca ºi în literatura de specialitate, se folosesc mai

multe expresii ale cuvântului finanþe, cu sensuri apropiate sau diferite,
dupã caz: finanþe, finanþe publice, finanþe private, etc.
Pentru cuvântul finanþe s-au folosit expresiile:
• finatio, financias ºi financia pecuniaria, cu sensul de “platã în
bani”, în secolele al XIII-lea – al XIV-lea;
• finis cu sensul de “termen de platã”;
• hommes de finances ºi financiérs, pentru denumirea arendaºilor de
impozite ºi a persoanelor care încasau impozitele regelui; finance, respectiv

8
“o sumã de bani ºi, mai ales, un venit al statului”, ºi finances, pentru a
desemna întregul patrimoniu al statului, utilizate în secolul al XV-lea, în
Franþa;
• Finanz, respectiv “platã în bani”, ºi Finanzer (“cãmãtar”) în
secolele al XV-lea – al XVII-lea, în limba germanã.
Economiºtii considerã finanþele ca reprezentând:
• fonduri bãneºti la dispoziþia statului;
• bani ºi bunuri utilizate pentru funcþionarea instituþiilor publice;
• totalitatea resurselor ºi a sarcinilor care se referã la activitatea
instituþiilor publice, precum ºi regulile care determinã regimul acestora;
• gospodãria statului ºi a altor organizaþii politice, precum ºi regulile
ºi principiile care stau la baza administrãrii bunurilor economice ºi a
banilor;
• mijloace de intervenþie a statului în economie;
• ansamblul activitãþii desfãºurate de sectorul public al economiei,
inclusiv administrarea finanþelor publice ºi politicile financiare moderne;
• relaþii sociale, de naturã economicã, care apar în procesul constituirii
fondurilor publice de resurse bãneºti ºi al repartizãrii acestora în scopul
satisfacerii nevoilor generale ale societãþii.

Concepþii care stau la baza abordãrii finanþelor publice:

Concepþia clasicã, potrivit cãreia intervenþiile statului asupra activitãþii
economice limitau libertatea de acþiune a forþelor pieþei; Astfel, activitatea
economicã era guvernatã de principiul laissez – faire, laissez – passer.
Activitatea economicã trebuie sã rãmânã apanajul întreprinderilor private,
întrucât orice participare a statului perturbã iniþiativa privatã, libera
concurenþã ºi acþiunea legilor obiective ale pieþei. Statul trebuie sã se
limiteze la sarcinile sale tradiþionale vizând menþinerea ordinii interne,
apãrarea þãrii ºi întreþinerea de relaþii diplomatice. În aceastã concepþie,
sarcina finanþelor publice constã în asigurarea resurselor necesare întreþinerii
instituþiilor publice, funcþionãrii normale a acestora. Impozitele, împru-
muturile ºi celelalte metode de procurare a resurselor bãneºti financiare
trebuiau concepute astfel încât sã aibã un caracter neutru, sã nu modifice
relaþiile social – economice existente.
În aceastã epocã a statului - jandarm, preocuparea specialiºtilor era
orientatã spre problemele procurãrii resurselor necesare guvernului, utilizãrii
lor eficiente, repartizãrii sarcinilor fiscale pe categorii de plãtitori, contrac-
tãrii ºi rambursãrii împrumuturilor, întocmirii ºi executãrii echilibrate a
bugetului, respectãrii anumitor reguli ce þin de disciplina financiarã ºi de
buna gestionare a fondurilor publice. Conceptul de finanþe avea un pronunþat
caracter juridic.

9
 • Concepþia modernã, potrivit cãreia finanþele sunt considerate un
mijloc de intervenþie în economie, instrumentele utilizate fiind veniturile
ºi cheltuielile publice. Locul statului - jandarm este luat de statul –
providenþã (statul - bunãstãrii). În legãturã cu activitatea economicã a
statului se afirmã tot mai mult concepþia intervenþionistã potrivit cãreia
autoritatea publicã trebuie sã joace un rol activ în viaþa economicã, sã
influenþeze procesele economice, sã corecteze evoluþia ciclicã, sã previnã
sau sã limiteze efectele negative.
Vorbind despre finanþe este necesar sã facem distincþia între finanþele
publice ºi cele private (tabelul nr. 1.1.).
Tabelul nr. 1.1.
Asemãnãrile ºi deosebirile dintre finanþele publice ºi finanþele private

Finanþe publice Finanþe private

• cuprind statul, unitãþile administrativ
teritoriale ºi alte instituþii de drept public;
• se confruntã cu probleme de echilibru
financiar;
• resursele se procurã, în cea mai mare
parte, prin mãsuri de constrângere luate
de autoritãþile publice ºi, într-o mai micã
mãsurã, pe baze contractuale;
• statul poate lua mãsuri în legãturã cu
moneda naþionalã în care se constituie
fondurile de resurse financiare;
• sunt folosite în scopul satisfacerii
nevoilor generale ale societãþii;
• gestiunea finanþelor publice este supusã
dreptului public.
• cuprind întreprinderile economice, bãn-
cile ºi societãþile de asigurare-reasigurare
private;
• se confruntã cu probleme de echilibru
financiar;
• resursele se procurã pe baze contrac-
tuale, prin confruntarea cererii ºi ofertei
de capital de împrumut;
• întreprinderile private nu pot influenþa
legal moneda în care se constituie fon-
durile financiare;
• se urmãreºte realizarea de profit de cãtre
agenþii economici;
• gestiunea financiarã a întreprinderilor
private urmeazã regulile dreptului
comercial.

Nevoile individuale ºi nevoile colective; bunurile private ºi

bunurile publice

La nivelul unei societãþi se disting urmãtoarele categorii de nevoi:

• nevoi individuale;
• nevoi colective;
• nevoi cvasipublice, respectiv cvasiprivate.

Nevoile individuale depind de preferinþele fiecãrui om, diferã în

funcþie de vârstã, sex, ocupaþie, mediu social, zonã geograficã ºi sunt
satisfãcute pe seama bunurilor care sunt capabile sã ofere valori de
întrebuinþare necesare oamenilor. Aceste bunuri private (alimente, haine,
locuinþã, transport, etc.) sunt procurate prin mecanismul pieþei.

10
 Nevoile colective sunt satisfãcute pe seama unor activitãþi (servicii)
organizate de autoritãþile publice vizând asigurarea apãrãrii naþionale,
menþinerii ordinii interne ºi a securitãþii civile, pãstrarea echilibrului
ecologic, protecþia socialã, etc. Aceste nevoi reclamã existenþa unor
instituþii publice capabile sã ofere cetãþenilor utilitãþile publice (bunurile
publice) de care au nevoie.
Nevoile cvasipublice (semipublice) întrunesc trãsãturi specifice atât
nevoilor individuale, cât ºi nevoilor sociale ºi pot fi satisfãcute atât pe
seama bunurilor publice, cât ºi pe seama bunurilor private. În aceastã
categorie distingem nevoia de educaþie ºi instrucþie, de culturã ºi ocrotire
medicalã.

Având în clasificaþia anterioarã, bunurile care satisfac aceste nevoi se

circumscriu urmãtoarelor categorii:
• bunuri private;
• bunuri publice;
• bunuri cvasipublice, respectiv cvasiprivate.
La baza satisfacerii nevoilor individuale ale populaþiei stau bunurile
private care pot fi procurate de pe piaþã într-o anumitã cantitate ºi la un
anumit preþ, în condiþii de concurenþã (figura nr. 1.1.).

hranã locuinþã transport

nevoi individuale subiective

preþ

bunuri private caracter concurenþial

piaþã

cerere ofertã

Figura nr. 1.1. Caracteristicile bunurilor private

11
 Aceste bunuri, precum: alimentele, hainele, locuinþa, transportul, etc.,
ce satisfac nevoile individuale, pot fi procurate de consumatori direct de
la producãtori sau de la cei care le comercializeazã. Preþul acestora este
stabilit de piaþã, în funcþie de raportul existent între cererea consumatorilor
ºi oferta producãtorilor. Aceste bunuri nu pot fi produse în cantitãþi discre-
þionare, datoritã limitelor existente atât la nivelul factorilor de producþie,
cât al resurselor bãneºti disponibile ale cumpãrãtorilor. Dacã un cumpãrãtor
consumã o unitate dintr-un anumit bun, atunci cantitatea disponibilã se
micºoreazã în mod corespunzãtor. Astfel, putem spune cã un consumator
intrã în concurenþã cu ceilalþi cumpãrãtori, întrucât o unitate dintr-un bun,
ce serveºte la satisfacerea unor nevoi individuale, nu poate fi consumatã
decât de o singurã persoanã.
Nevoile oamenilor nu se limiteazã numai la cele individuale satisfãcute
pe seama bunurilor private. Pe lângã acestea, oamenii au ºi nevoi colective
satisfãcute prin bunurile publice oferite/asigurate de autoritãþile publice
(figura nr. 1.2.). Aceste bunuri prezintã anumite particularitãþi în ceea ce
priveºte accesul la consumul lor.

protecþie
apãrare iluminat public
socialã

nevoi colective

bunuri publice consum neconcurenþial

ºi indivizibil

autoritãþile publice

Figura nr. 1.2. Caracteristicile bunurilor publice

De bunurile (serviciile) publice beneficiazã întreaga colectivitate,

indiferent dacã membrii acesteia au participat sau nu la efortul de finanþare
a acestor bunuri. Prin urmare, consumul este indivizibil ºi neconcurenþial.
Caracteristicile bunurilor private ºi ale bunurilor publice, prezentate
mai sus, pot fi sintetizate astfel (figura nr. 1.3.):

12
 consum individual consum nedivizibil

consum
consum concurenþial neconcurenþial

acces condiþionat acces necondiþionat

Bunuri Bunuri
private publice
procurate prin asigurate de
mecanismul pieþei autoritãþi publice

antreneazã costuri antreneazã

individuale cheltuieli publice

Figura nr. 1.3. Bunuri private vs. bunuri publice

O anumitã parte a nevoilor populaþiei, respectiv nevoile cvasipublice

sau semipublice pot fi satisfãcute apelând atât la bunuri publice, cât ºi la
bunuri private (figura nr. 1.4.).

bunuri private

preþ

educaþia bunuri
cultura cvasipublice
ocrotirea medicalã cvasiprivate

bunuri publice

Figura nr. 1.4. Bunuri cvasipublice/cvasiprivate

În cazul nevoilor semipublice, furnizarea de utilitãþi de cãtre autori-

tãþile publice se face în mod selectiv, pe baza anumitor criterii de eligibi-
litate a beneficiarilor. De exemplu, la acordarea de burse, se þine seama de
rezultatele la învãþãturã ale elevilor sau studenþilor ºi/sau de situaþia
materialã a acestora.

13
 Satisfacerea nevoilor membrilor societãþii se poate realiza prin inter-
mediul bunurilor publice, al bunurilor private sau al bunurilor semipublice,
în diferite proporþii (figura nr. 1.5.).

bunuri publice bunuri private

subordonate
satisfacerea subordonate
maximizãrii
nevoilor maximizãrii profitului
bunãstãrii
producãtorilor
consumatorilor

bunuri cvasipublice

Figura nr. 1.5. Bunurile destinate satisfacerii nevoilor membrilor societãþii

Participarea autoritãþilor publice la satisfacerea nevoilor colective

este determinatã de imposibilitatea sectorului privat de a oferi servicii ºi
bunuri, deoarece:
• nu este organizat, sub raport tehnic, sã desfãºoare astfel de activitãþi;
• nu poate stabili, cu exactitate, beneficiarii acestora, pentru a le
solicita plata preþului datorat;
• deºi este capabil sã producã anumite bunuri ºi servicii, nu îºi asumã
asemenea sarcinã, datoritã incapacitãþii beneficiarilor de a suporta costul
acestora.
De asemenea, imperfecþiunea pieþei determinã intervenþia statului în
viaþa economicã (figura nr. 1.6.).

existenþa externalitãþilor producãtor

Piaþa Intervenþia
competiþia imperfectã consumator
imperfectã STATULUI
informaþia incompletã a autoritate
agenþilor economici

incertitudinea
Figura nr. 1.6. Caracteristicile pieþei imperfecte

14
 Conþinutul economic al finanþelor publice

Pentru satisfacerea nevoilor publice ºi cvasipublice se utilizeazã

fonduri publice, constituite astfel (figura nr. 1.7.):
participanþii canale de prelevare
- întreprinderi private - impozite
- întreprinderi publice - taxe
- întreprinderi mixte - contribuþii
- întreprinderi cooperatiste - redevenþe, chirii din
fonduri ale
- instituþii publice concesiunea ºi închi-
statului
- populaþie rierea terenurilor ºi a
- persoane fizice ºi juridice altor bunuri proprietate
rezidente în strãinãtate de stat
- donaþii
- ajutoare
- împrumuturi

Figura nr. 1.7. Constituirea fondurilor publice

Formarea ºi repartizarea fondurilor publice genereazã fluxuri de

resurse bãneºti în dublu sens:
- agenþii economici → colectivitate
ºi populaþia (stat) relaþii sociale (prin
natura lor – relaþii
- colectivitate → beneficiarii economice)
(stat) fondurilor bãneºti
Relaþiile social – economice reflectã procesul repartiþiei ºi circulaþiei
produsului intern brut, în cadrul cãruia se disting:
- relaþii bãneºti schimbare a formelor valorii

transfer de valoare (transfer de sume bãneºti)

- relaþii financiare persoane fizice fonduri
(finanþe) sau juridice din economie

Relaþiile economice, exprimate valoric, care apar în procesul

repartiþiei produsului intern brut, în legãturã cu formarea ºi repartizarea
fondurilor bãneºti necesare pentru satisfacerea nevoilor colective ale

15
societãþii, constituie relaþii financiare (finanþe). Apariþia relaþiilor
financiare este determinatã de transferul, în formã bãneascã, de valoare,
de la persoane juridice sau fizice, la fondurile ce se constituie în economie
sau la dispoziþia persoanelor juridice sau fizice beneficiare. Deci, are loc
un transfer de putere de cumpãrare. Dacã transferul se face în naturã
(schimb de bunuri), atunci vorbim de relaþii de repartiþie ce nu sunt relaþii
financiare. Relaþiile de repartiþie pot deveni relaþii financiare, cu condiþia
ca transferurile sã îmbrace forma bãneascã.
Aºadar, în cazul finanþelor publice, transferul de valoare are
urmãtoarele trãsãturi:
• reprezintã un transfer de putere de cumpãrare, de valoare;
• de regulã, nu presupune contraprestaþie;
• se realizeazã, în principal, cu titlu nerambursabil, definitiv; serveºte
scopului satisfacerii intereselor generale ale societãþii.
• fãrã contraprestaþie directã;
Exemplu: pentru impozitul pe profit vãrsat de o societate comercialã
la bugetul de stat, aceasta nu poate solicita statului rambursarea acestuia
sau o contraprestaþie directã sau imediatã, de valoare egalã. Contraprestaþia
este prezentã, ca excepþie, în cazul plãþii dobânzilor la împrumuturile de
stat.
• cu titlu nerambursabil (subvenþii cãtre regii autonome, instituþii
publice; transferuri cãtre populaþie – alocaþii pentru copii, burse, ajutoare,
pensii). Rambursabilitatea intervine, ca excepþie, în cazul împrumuturilor
de stat, garanþiilor depuse de administratorii ºi cenzorii societãþilor comer-
ciale, de persoanele care gestioneazã bani sau alte valori publice;
• obiectivul politic este reprezentat de satisfacerea nevoilor generale
ale societãþii.
În cadrul relaþiilor financiare sunt incluse (figura nr. 1.8.):
• relaþiile ce exprimã un transfer de resurse bãneºti fãrã echivalent ºi
cu titlu nerambursabil, considerate relaþii financiare sau clasice, ce îºi
gãsesc reflectarea în bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor
sociale, bugetele fondurilor speciale etc. Acestea se reflectã la finanþele
publice;
• relaþiile, ce exprimã un împrumut de resurse bãneºti pe o perioadã
determinatã, pentru care se percepe dobândã, numite relaþii de credit;
• relaþiile, care exprimã un transfer facultativ sau obligatoriu de
resurse bãneºti în schimbul unei contraprestaþii, care depinde de producerea
unui eveniment aleatoriu, numite relaþii de asigurãri – reasigurãri;

16
 Relaþii clasice
Relaþii de credit
(transfer de resurse bãneºti
fãrã echivalent ºi cu titlu (împrumuturi de resurse
nerambursabil) bãneºti)

Relaþii financiare
(finanþe)

Relaþii de asigurãri – Finanþe ale întreprinderilor

reasigurãri (formarea ºi repartizarea
(transfer facultativ sau fondurilor bãneºti la dispoziþia
obligatoriu de resurse întreprinderii)
bãneºti)

Figura nr. 1.8. Componentele relaþiilor financiare

• relaþiile, care apar în procesul formãrii ºi repartizãrii fondurilor

bãneºti la dispoziþia întreprinderilor, în vederea desfãºurãrii activitãþii
acestora, numite finanþele întreprinderilor.
De asemenea, noþiunea de finanþe este folositã în dublu sens:
1. finanþele în sens restrâns (relaþiile clasice);
2. finanþe în sens larg, care cuprind ºi relaþiile de credit, relaþiile de
asigurãri – reasigurãri ºi finanþele întreprinderilor.

Funcþiile finanþelor publice

Funcþiile de bazã ale finanþelor publice sunt: funcþia de repartiþie ºi

funcþia de control (figura nr. 1.9).

constituirea fondurilor publice

Funcþia de repartiþie a
finanþelor publice
distribuirea fondurilor publice pe beneficiari
raporturi de
intercondiþionare

constituirea fondurilor în economie

Funcþia de control a
finanþelor publice repartizarea fondurilor pe beneficiari
eficienþa utilizãrii resurselor financiare

Figura nr. 1.9. Funcþiile finanþelor publice

17
 Funcþia de repartiþie a finanþelor publice are un caracter obiectiv ºi
se manifestã în douã faze distincte, dar strâns legate între ele:
• constituirea sau formarea fondurilor;
• distribuirea sau repartizarea fondurilor pe destinaþii.
Participanþii la constituirea fondurilor sunt regiile autonome, socie-
tãþile comerciale cu capital privat, de stat sau mixt, instituþii publice ºi
unitãþile din subordinea acestora, populaþia, persoanele fizice ºi juridice
rezidente în strãinãtate, etc.. Formele de participare sunt reprezentate de
impozite, taxe, contribuþii, amenzi, penalitãþi, vãrsãminte din veniturile
instituþiilor publice, redevenþe ºi chirii din concesiuni ºi închirieri de tere-
nuri, venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat, împrumuturi
de stat primite de la persoane fizice ºi juridice, rambursãri ale împrumu-
turilor de stat acordate, dobânzi aferente împrumuturilor acordate, donaþii,
ajutoare ºi alte transferuri, etc..
Mãrimea fondurilor publice este influenþatã de:
• volumul P.I.B;
• rata formãrii brute de capital;
• rata consumului;
• regimul amortizãrii mijloacelor fixe etc..
Provenienþa fondurilor publice se modificã în funcþie de:
• politica promovatã de stat;
• gradul de dezvoltare a sectoarelor sociale;
• raportul dintre resursele interioare ºi cele atrase din afarã.
Fondurile de resurse financiare publice constituite la nivelul statului
sunt distribuite fie pe beneficiari (persoane fizice ºi juridice), fie pe domenii
de activitate (învãþãmânt, sãnãtate, etc.).

Cele prezentate se referã la redistribuirea, cu ajutorul finanþelor, a

produsului intern brut, pe plan intern. Însã, putem vorbi ºi de o redistribuire
a resurselor pe plan internaþional, respectiv:
• primirea sau acordarea de împrumuturi externe;
• plata ratelor ºi dobânzilor aferente împrumuturilor externe;
• achitarea cotizaþiilor ºi contribuþiilor datorate organismelor interna-
þionale de cãtre stat sau alte entitãþi de drept public;
• primirea sau acordarea de ajutoare externe de cãtre stat.

Funcþia de control a finanþelor publice are o sferã mai extinsã de

acþiune decât funcþia de repartiþie, axându-se asupra felului în care sunt
utilizate resursele financiare publice. Controlul este realizat prin intermediul
organelor de control financiar ale statului ºi asigurã combaterea unor acte
de indisciplinã în utilizarea resurselor financiare ale statului.

18
 Având în vedere cele prezentate, rezultã cã finanþele publice repre-
zintã un sistem de relaþii economice prin intermediul cãrora se asigurã
constituirea ºi repartizarea fondurilor de resurse financiare publice
necesare dezvoltãrii economice ºi sociale a þãrii, precum ºi satisfacerii
celorlalte nevoi obºteºti.

3. TESTE GRILÃ

1. Apariþia finanþelor publice a fost generatã de:

a) apariþia societãþii;
b) scindarea societãþii în clase antagoniste;
c) apariþia comunei primitive;
d) apariþia economiei de schimb;
e) folosirea banilor.
Rãspuns: b)

2. Principiile de bazã ale constituirii ºi repartizãrii fondurilor financiare

publice sunt:
1. resursele mobilizate la dispoziþia statului sunt produsul muncii
celor ocupaþi numai în sfera producþiei materiale;
2. prelevãrile de resurse la dispoziþia statului au caracter obligatoriu;
3. repartizarea cheltuielilor este uniformã;
4. cheltuielile publice sunt repartizate direct ºi indirect, diferenþiat
pe grupuri ºi categorii sociale;
5. fondurile mobilizate la dispoziþia statului provin din munca
celor ocupaþi în sfera producþiei materiale ºi nemateriale.
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 5;
c) 2, 4, 5;
d) 1, 4 ,5;
e) 1, 3, 4.
Rãspuns: c)

3. Separarea statului de societate în sfera relaþiilor economice îºi

gãseºte expresia în aceea cã:
1. statul are veniturile ºi cheltuielile sale proprii;
2. statul are veniturile, cheltuielile ºi datoriile sale proprii;
3. statul îºi procurã resursele cu ajutorul constrângerii pe care o
exercitã asupra membrilor societãþii;

19
 4. statul urmãreºte îndeplinirea unor nevoi individuale;
5. statul îºi procurã resursele prin contribuþiile (fãrã titlu obliga-
toriu) agenþilor economici.
a) 1, 2, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 5;
c) 2, 3;
d) 2, 4, 5;
e) 1, 4, 5.
Rãspuns: c)

4. La formarea fondurilor necesare statului, pentru îndeplinirea

funcþiilor ºi sarcinilor sale, participã:
a) numai persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în sfera
producþiei materiale;
b) numai persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în sfera
producþiei nemateriale;
c) atât persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în sfera producþiei
materiale, cât ºi cele din sfera producþiei nemateriale, contribuþia
individualã variind, ca mãrime, de la o categorie socialã la alta;
d) atât persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în sfera producþiei
materiale, cât ºi cele din sfera producþiei nemateriale, contribuþia
individualã fiind aceeaºi pentru fiecare categorie socialã;
e) nici una din variantele de mai sus.
Rãspuns: c)

5. Conceptul de finanþe publice, în statul modern, are un pronunþat

caracter:
1. juridic;
2. economic;
3. sociologic;
4. politic.
a) 1, 2;
b) 1, 3;
c) 2, 3;
d) 2, 4;
e) 1, 2, 3, 4.
Rãspuns: c)

6. Obiectul de studiu al finanþelor publice nu îl reprezintã:

a) metodele ºi tehnicile de analizã a echilibrului financiar al firmelor
private;

20