I I.

iNcERC,q,Rr
NnnrsrRUCTrvE
i

1.1.Introducere

Conform STAS 6652-52U.2],incercirile nedistructivetrebuie si ofere informatii asuora

proprietililor de rezisten{dsaua unor mdrimi caracteristiceale unui material,elementsaustructurl de
rezisten{d,frrd a le supuneunor solicitdi carcsd determinemodificareastructuriiintemesauruperea
materialului,elementuluisaustructuriide rezistenfd.
Denumireade ,,incercarenedistructivi" in anumitecaanrisedovedegtea fi
prin aplicareaincercirii se produc degrad[ri locale ale elementuluiincercat, dar cire nu .r,,orafecta
capacitateaportanti,respectivcomportareape duratade via!5 a construcfiei.
Prin folosirea acestormetodenedistructivese unndregtedeterminareaunoi proprieti{i sau
mlrimi direct mdsurabile(frecvenfaproprie de vibrafie, vitezade propagare , amortizareagi atenuarea
vibraflilor, modulul de elasticitatedinamic Eo, modulul de lunecareGa, coeficientullui poisson
dinamic vd, atenuarea radiafiilordepenetrare,
atenuarea undelorelectromagnetice, densitatea aparenti
Pap,duritateasuperficiald,capacitatea electici, existentagi addncimeaunei grosimea
degradat,dimensiuneagolurilor), dar qi proprietd{i qi mdrimi indirect mlsurabile (rezistenfala
compresiunesauintindere,umiditatea,foSade rupere,coeficientulde conductivitatetermicl, modulul
de elasticitate static). Determinareadirectd a proprietdlilor gi m-drimilorpresupgne utilizarea
nemijlocitd a acestormetodenedistructive,din care ulterior, prin prelucrarearezttltatelor,pot fi
obfinutecaracteristicileqi informafiilecare reprezinlLde obicei scopuifinal al incercdrilor,gi anume
propriet5filegi mdrimile determinateindirect, enun{atemai sus.

abelul careprivescincercdrilenedistructive
normatlve sr Drescfl
Indicativ Denumirenormativ Observafii
srAS 6652n-82 Incercbrinedistructive Sinteza,clasificare,indicafii generaleprivind
ale betonului principile gi domeniilede utilizareale tuturor
metodelorde incercarenedistructiveasupra
betonuluivalabileRomdnia.
c26-8s Normativ pentru Incercarea betonuluicu sclerometrulSchmidt
incercareabetonului incercareabetonuluiprin metodeultrasonice
prin metode incercarea betonului prin metoda
nedistructive nedistructivacombinat[

Clasilicdri gi domenii de aplicare

Normele romdnegti fac o deosebire clard ?ntre incerc5ri nedistructive qi incerciri

semidistructive. Pe de altd parte normele americane gi autorii americani considerl incercirile
semidistructive
detipul pull-out,pull-off, gi altele,cafEcdndpartedin incercdrilenedistructive.
STAS 6652/l-82U.2l - oferi o clasificarecuprinzdtoare a incerc6rilornedistructive,dupdcum
umreazi:
a) metodeacustice,caresebazeazdpeformareasaupropagmea undelorelasticein beton:
- metodade rezonanf[;
- metodaprin goc;
- metodeleclasicecu impulsultrasonic;
- metodacarotajuluisonic;
- metodaundelorde suprafafi;
- metodaemisieiacustice.
tr) metodeoptice,carese bazeazdpefenomenele de interferenfispecificemetodelorelectromagnetice:
- metodelederecul;
7

- metodelede amprentb;
- rnetodaprin penetrare;
- metodaprin smulgere;
- metodaprin explozielocali;
- metodaprin dezlipire.
e) metodeatomice,caresebazeazdpeexplorareabetonuluicu ajutorulradia{iilornucleare:
-'rnetoderadiograficecu radiafiiX saugama;
- metoderadiometricecu radiaf;igamasaubeta;
. metodacu neutronirapizi' :
- metodade rezonanfdmagneticdnucleard.
d) metodeelectricegi electromagnetice, care se bazeazdpe mdsurareaunor proprietili electriceale
betonutuisaude propagarea undelorelectromagnetice in beton:
- metodarezistivl (conductometricn);
- metodacapacitiv5;
- metodaabsorbfieimicroundelor;
- metodainducliei magnetice(metodapahomefruh.ri).
e) metodeterrnicecaresebazeazbpemisurareatransmisieiradia{ieitermice(in&arogiiprin beton):
- metodaradiografic[ (radiometricd);
- metodaradioscopicl(termovizual6).
f) nnetodenedistructivecombinate,ce rezttlthdin utilizareasimultanl qi combinatLa dou[ sau mai
multemetodenedistructive,in vedereamSsurdriiaceloragicaracteristicialebetonului,dar cu o precizie
superiord:
- indicedet recul;
,
- metodelevitezdde propagare
- metodelevitezdde propagare- atenuareaultrasunetelor;
- metodelevitezdde propagare- atenuarearadiafiilor gama;
- metodelevitezdde propagare- amprenti;
- metodelevitezddepropagare- for!6 de smulgerei '
- metoda pahometrului - radiometricd (radiograficl).

incercdrilenedistructivepot fi utilizatepentru[.2]:
- determinarea propriet5lilorelsto-dinamice alebetonului;
- defectoscopia betonului;
- determinarea grosimiistraturilordegradate;
- determinarea comport5riila acfiunichimic-agresive;
- determinareacomport[rii la acfiuni fizic- agresive(temperaturiextreme);
- estimarearezistenfilormecanicealebetonuluiin lucrare;
- determinareadensit6,tiiaparentea betonuluiin lucrare;
- deterrninareaumiditblii betonului;
- determinareapozigiei, acopeririigi diametrularm[turilor in beton;
- urmdrireacomportdriisubincdrcareasimpl[ pi repetatla betonului;
- controlulinjectbriicablurilorpentruprecomprimarea betonului;
- misurareagrosimiidaleloraccesibilepe o fafS;
- detenninarearazeide ac{iunea unorutilajede compactareabetonului;
- determinareazonelorin carebetonula suferit degradiri structuralein timpul solicitlrilor.
Determinarea proprietb{ilorelasto-dinamice alebetonuluisepoatefaceutiliz6nd:
- metodelede rezonanfd;
- metodeleprin goc;
- metodeleulffasonice deimpuls;
- metodaundelorde suprafal5.
Defectoscopia betonuluisedetermin6prin: :
- nretodaradiometriclcu radiafii gamagibeta;

8
- metodeleradiograficecu radiafiiX saugama;
- metodeleutrtrasonicede imPuls;
- metodacarotajuluisonic;
- metodaradioscopici(terrnovizual[);
- metodaradiograficd;
- metodaholografici;
- metodaundelorde suPrafaf[.
Determinarea grosimii straturilorde betondegradatsubacfiuneaagen{ilorfizici sauchimici se
determin6prin:
- metodeleultrasonicecu imPuls;
- metodeleradiograficecu radia{iiX saugama;
radiometricdcu radiafiigamaqi beta'
- noetoda
Determinarea comportdriibetoanelorsaumortarelorla ac{iunichimic-agresive sefaceprin:
- metodelederezonan!6;
- metodeleprin goc;
- metodeleultrasonicecu imPuls;
- metodaradiografic6 bazatdpeatenuarearadiafiilor gama;
- metodaradiometricdbazatdpe reimprlqtierearadiafiilorbeta,in beton':
Determinarea comportariila acfiunifizic-agresiveprin:
- metodeleultrasonicecu impuls(preferatdin situu);
- metodede rezonanft(preferuth in laborator);
- metodaradioscopicd (termovizuali);
- metodaradiograficd (radiometricl); :]
- metodeleradiometricecu radialii X sau garna'

Aprecierearezultatelormecanicealebetonuluisepoatefaceprin:
a) metodecu precizierelativridicatd:
- metodacombinatiivitezadepropagare- indice de recul;
- metodacombinati vitezadepropagare- forld de smulgere;
- metodacombinatdvitezadepropagare- diametrulamprentei;
- metodelecu impulsultrasonic;
- metodacombinatavitezadepropagare-atenuarea radia{iilorgama.
b) metodecu carcterinformativ:
- metodelede recul;
- metodaundelorde suPrafafd;
- metodelede amPrentd;
- metodaprin penetrare;
- metodaprin smulgere;
- metodacu explozielocald.

Determinareadensit6liiaparentea betonului:
saureimprigtierearadiafiilorgama
- metoderadiometricecu radlaliigu*u saubetabazatepeatenuarea
saubeta.

Determinareaumiditdlii betonuluiproaspatsauintarit:
- metodaabsorblieimicroundelor;
- metodacapacitivd;
- metodaincetinirii neutronilorrapizi;
- metodaderezonan[d magneticS nuclearb;
- metoderezistive.
 Determinarea gi diametruluiarm5turilorin beton:
poziliei, acerperirii
- metoderadiometricecu radiafii gama gi beta;
- metoderadiograficecu radiatiiX saugama;
- metodapachometrului.
Cornportarea betonuluisubinclrcareasimpl5saurepetat6:
- metodaemisieiacustice;
- metodeleclasicecu impulsultrasonic;
- metodelede rezonan![;
- metodeleprin goc;
- metodeloradiograficecu radiafiiX saugama.
Controlulinject[rii cablurilorpentruprecomprimare:
- metodeleradiograficecu radia{iiX saugama;
- metodeleradiometricecu radialii gamasaubeta;
- metodelecu impulsultrasonic.
Mdsurareagrosimiidatelordebetonaccesibilepe o singurdfa{d:
- metodaundelorde suprafal[.
Deterrninarearazei Ceacliunea unorutilajefclositela compactarea betonului:
- metodeclasice cu irnpulsultrasonic;
- metodeleradiometricebazate pe atenuarearadia{iilorgamasaubeta.

1.2.Metodeacustice j

Metodede rezonanli
1,.2.1.

Domeniide aplicare:
- studiulproceselordin timpul int6ririi betonuluiqi parametriice le influenfeaz[:
- determinarea caracteristicilor, elasto-dinamicealebetonului;
a constantelor
- comportareabetonuluisubcicluri de inghefI dezghel;
- comportarea betonuluiin medii agresive.
Epruvete [1.1]:
- cilindrii sau prisme - cu lungimeaL ) 4'a, unde: L este lungimeaepruvetei,iar a este latura
epruvetei;
- secfiunea constanti;
- formaalungitd.
Principiulmetodei:
- sub ac{iuneaunui impuls exterior - epruvetavibreazdliber, dupi o anumiti lege --* rezultdnd
fenornenulderezonanf6,carepoatefieviden}iatprinmetodeelectronicegiacustice.
informaiii obfinute:
- modululde elasticitatedinamic;
- informatiiglobaleasupraelementuluidebeton.
Dezavantajelemetodei:
- in cazul analizeiunui elementin ansamblulsdu,utiiizAnd aceastbmetoddnu se reugeqtelocalizarea
zoneidefecte;
- aceastlmetodl poatefiutilizatd pentrudetenninarea moduluiluide elasticitate,insSvalorile obfinute
astfel sunt mai mari decdtin canil rezultatelorob{inutefolosind testestaticestandardcu h'eptede
incdrcaremai mici gi deforma,tiimai mari, motiv pentru care aceastdmetoddnu esterecomandati
pentrudeterminarea valorii de calcula modululuide elasticitatein proiectare.

10 i
I
i
t
$
g
t
 1"2.1.1.Ilesfrqurareaincercirii

n. Metoda rez itudinale

Arrncniceimpare[i. 1]: Precizflri:
l. Axa epruveteitrebuiesd coincidd
cu axapaipatorilor.
2. Palpatoriise aplic[ pe felele de
capdtaleepruvetei.
3. Rezemareaepruveteise face pe
un material amortizor,pe o l6{ime
minimd care sd asigurestabilitatea
epruvetei,gi pe toat6laturasecfiunii
transversalea epruvetei.
4. k: I,3,5r...annoniceimpare-
pozi[ia reazemuluieste la mijlocui
k:3 epruvetei
k: 2,4,,...armonice pare- doud
reazeme aqezatesimetric fal6 de
O; t .r,
k:_5 centrula distanfa:* =
2k

Armonicepare[.1]: Legenda:

N - nod in planul median(numdrul

de noduri din planul median este
egalcu ordinul s5u)
L - lungimeaepruvetei
E - emildtor
R - receptor

k:l armonicafundamentali
k:2 armonicaa doua
\'
k=3 armonicaa treia
k:4 armonicaapatra
k:5 arrnonicaa cincea

Fig. 1.1.Schemaaparatuluide rezonanfi

11
 Rezultatele:
- modululde elasticitatedinamicdeterminatconformJones&Fdcdoaru[1.IJ:

4.i
'tL\l
E
t2d - --; L'
fZ
'.Lk .l *l A (1.1)
k'g

unde:
k - moduldevibrare;
fs1- frecvenfala vibrafii longitudinalea epruvetei,la excitareaarmoniceide ordinulk;
L - lungimeaepruvetei;
yu - greutateaspecificl aparcntd a materialului;
g- acceleraliagravitalionalS : 9,81m/s2;
Ea- modululde elasticitatedinamic.

Modululde elasticitate
corectat:

ESot= cr Ec
(r.2)
unde:
cr- estocoeficientul de corectie.

Tabelul
a L2. ValorileC1 ilindriit
CT
Raport(d/1, ) Dd = 0r15 Dd = 0,25 Dd = 0,35
0r1 1,00 1,00 1,01
4,2 1,00 1,01 1,02
003 1,01 1,03 1,06
0,4 1,03 1,07 r,l2
0r5 1,07 l,l3 r,zCI
0,6 l ,r7 1,26 1,36
0.8 1.60 t.67 1.77

unde:
- pentruepruvetecilindrice: d - diametrulcilindrului;
- pentruprismecu secfiunepdtratdin loc de diametruld, seva folosi valoarea:

d =7,15.a (1.3)

unde:
a - laturaepruveteicu secfiunepdtratd;
- pentruprismecu sec{iunedreptunghiulariin loc de diametruld seva foiosi vaioarea:

o=E(".4 (1.4)

unde:
a,b- laturile epruvetei cu secfiunedrepfunghiularl;
- D6 coeficientullui Poissondinamic.
Conform rnetodologiei RILEM [1.4.],modulul de elasticitatedinamic corectatse determind:

t2
 L.r2.fr.p.C,
F._.":L (1.5)
k2

unde:
L,P,k_auaceea9isemnificaf;ecainstandardelerom6neqti;
Cl' factorde corectie,

.n2 .v.J
.- _, **k2
UL=r { i.6)
e.f

unde:
L - lungimeaepruvetei;
p - densitatea materialului;
A - aria secgiuniikansversalea epruvetei;
u- coeficientullui Poisson;
J- momentulde inerfieal sectiuniitransversale.

Tabelul1.3.Valorile ismaticeuzuale
Dimensiuniepruveti
k:1 k:2 l<=3
tmml
100x100x550 1,00 1,01 1,03
1 00 x1 0 0 x3 0 0 1 ,01 1,06 1,24
200x200x800 1,00 1,03 1,i0
40x40x160 1 ,00 1,03 1,10
100x100x400 1.00 1.03 1.10

- pentruepruveteav6ndsecfiunea
transversald
circular5:
4

t =n'l $.7)
4

- pentru epruveteavdnd secfiuneatransversali dreptunghiular[,considerdndb grosimearespectivh

indlfimeaepruvetei:

, =o;l' (r.8)
t2

- pentruepruveteav6ndsecfiuneatransversaldphtratl:
=:-
J-a4 ( 1.9)
t2
Pentru prismele sau'cilindrii av6nd inil,timea de cel pu,tin trei ori dimensiunilesecliunii
qi C1=1,folosindfrecvenfelefundamentale
trasversale fi,f2, fi, f+ sepoatecalcula:

Ea= 4.r :.ti.p.( t+u) ( 1.10)

Ea= 4.t].r | ' p.( t- 2.D) ( 1. 11)

E e = 4 , r : . f : . p . ( 1 + u ) . ( i- z " u ) ( 1 .i 2 )

13
r
I

Ed =4.r:.ti.p.( t+ u ) .( t- z.u ) ( 1.13)

1 - 3 .u
b. Metoda rezonanlei la tncovoiere
Modulul de elasticitatedinamic [1.1]:

q g n 2 .r a .yu .fi,,
Ed= ( 1.14)
g .u 2 - k?

unde:
L - lungimeaepruvetei;
k - coeficientcaredepindede ordrnularmonicii;
yu - greutateaspecificdaparentlamaterialului;
g - accelera,tia
gravitalionalS;

Armoniceimparefl]:

Legenda:
EI,E2 - emildtori
Rl, R2 - receptori
L - lungirneaepruvetei
N - nod in planul median
(este superior cu o unitate fafa de
numirul armonicii n:i+ I )

Tabelul1.4:
14"r37

Modulul de elasticitatedinamiccorectat:

n C Of F
Ld =La.Ii ( 1.15)

m care:
Tt - factor corectiv,din Tabelul 1.5.,io funcfie de de raportul a/l Si de numdrularmoniciei,
pentruovaloarevo

ConformnormelorRILEM [1.4]
6 4 ' f : . m' L 3 . 7
k

" ( 1 .16)
( zk+l) o.z' .J
l4
unde:
fp - frecven{ade rezonan{Ila vibralii din incovoiere
m - masaepruvetei
L - lungirneaePruvetei
k - mod de vibrare
J - momentulde inerfieal secf;uniitransversale
T - factorde corec{iedin Tabelul1.6-t'8.

abelul1.5 actonlii de i ee T
a/l Tr Tz Tr Ta Ts
0,1 1,07 1 ,1 8 1,33 1,56 1,81
a12 1,27 1 ,7 3 2,40
0,3 1 ,5 8 2,80
0.4 t.94

a unei 8rrnzidin beton cu

Tabelul1.6.Valorile coeficientuluiT pentruvibralia fundamentald
unea
CoeficientulPoissonu, Dimensiuniie
gnnzii
"tl r xr: 0 .i 5 0.20 0.25 0.30 lmml
0 "0 3. . ..... 1.075 1 .0 77 t.079 1.082
0 . 0 5 . ...... 1 . 1r3 1 .1 36 1 .r 3 9 1.r42
0 . 0 6 . ...... 1.2a3 1 .2 10 1.216 1.222 100x100x700
0 . 0 7 . ...... t.289 1.298 r.307 1.315
100x100x600
0 . 0 8 . ...... i.308 1.400 t.412 1.425
100x100x500
0.09....... 1 .5 0 1 1.517 1.531 1.545
i00x100x400
0 . 1 0. . ..... 1.625 r.646 1.668 1.695
100x100x360
0 . 1 1. . ..... 1 .7 6 3 1 .7 87 1.814 1.845
0 . 1 2 . ...... 2.073 2 .1 08 2JsA 2.180

Tabelul 1.7. Valorile coeficientului T pentru vibrafia fundamental[ a unei grrnzi din beton
cilindrici
CoeficientulPoissonuu

0 .t2 ....... 2.063 2.098 2.t35 2.t65 300 100

0.09....... r.620 t.640 1.660 1.677 400 100
0.07....... 1.385 r.397 1.409 1.418 500 100
0.06....... t.286 t.295 1.304 t.312 600 100
0.05....... 1.20r 1.208 1.215 t.220 700 100
0.04....... 1.131 1.r34 1.139 r.143
0 .0 3 ....... 1,.075 t.076 0.078 i.081
0.02....... 1.033 1.034 1.035 1.037
0.01.....". 1.008 1.009 1.009 1.010

Tabelul 1.8.Valorile coeficientuluiT p@ cuburilor din beton

,[y l,.t: T "rae T "ll
t,q.t T

0.r2 6.41,4 0.20 6.744 0.30 7.t61

0.15 6.537 0.25 6.951 0.34 7.329

15
r
c. Metuda rezononteila torsiune

Legenda:
E - emil6tor
R - receptor
L - lungimeaepruvetei
-F--F-
I Ll I L'l I N - nod in planulmedian

v \i

l=l

Rela{iadatl de Fdc6oaru[1.1] pentrumodululde lunecaredinamtc:

' Ga = 4: Lz ' fln ' P' (1'17)

unde:
f*- armonia de ordinalk al frecvenfeiproprii la torsiune;
Ga- modululdelunecaredinamic;
p,- densitatgaapprentIa materialului;
L - lungirneaepruvetei.

Modulul de lunecaredinamiccorectat:

Gf' = Go'R ( 1.18)

unde:
R - coeficientdecorecfie:
- penffuprismesecfiunea R=1,183
transversaldpdtrate:
- pentruprismecu secfluneatransversalddreptunghiulari:

-b+h-
R- hb (1.1e)
q! -z.sz(4''l'
* a.2{!l'
h \h) \h)

unde: I
l" - lXtimaa pnnrrrptai.
vllrsvslvrt

h - inillimeaepruvetli.

ConformnormelorRILEM[ 1.4]:

_ a. t ' f i . p. n (1.20)
"- d kz

t6
unde:
f1- frecvenlade rezonan![la vibralii detorsiune;
k - mod de vibrare;
R - factorde coreclie:
cu prevederiledin normele
- pentru prisme cu secliuni pltrate qi dreptunghiulareeste similar
rominegti;
- pentrucilindrii:R:l.

d. Metodebazatepe mdsurareaamortizdrii
Betonulfiind un materialcu proprietd{ivdscoase, nefiindun materialperfectomogen'o paftea
la punereain vibralieu.p*u.trror de betonnu seregdseqte subformdde energiede
energieinecesarb
oscilalie.Aceast[energieestedisipati subform[ de c6ldur[.
Astfel, u oif*"ruiu*giiior depindedepropriet[1ileelasticegi plasticealebetonului'
pentrum6surarea amortizdriitt.i] se utllizeizddecrementullogaritmic,A, caresedetermind'
vibraliei epruvetei'in
cu o bun6 aproxima{ie,de pe curbade rezonanl[,indiferentde ampiitudinea
de calitate Q qi procentul de
acelagitimp la aplicareaacestormetodese vor considerafactorul
amort-izarecntic[. . i -,^:1^t..
succesivede oscila{rt'
Decrementullogaritmic reprezintllogaritmulnaturala doudamplitudini
RILEM qi standardelor
Determindrile se pot face utilizeni urmdtoarelerela{ii, conform
romdnegti:

( 1. 21)

Consider0ndurmdtoarele:
fs - frecvenlanatural[a ePruvetei;
redusdla Ji l}din amplitudinea
fr, fz - frecvenlelepentru care amplitudineavibraliei poate fi
maximd.
logaritrnicA qi factorulde calitateQ este:
Relaliaintre decrementul

A --
i
(r.22)
a
frecvenlelenaturale
Coeficientullui poissondinamicsedeterrrinddup6RILEMII.4] utilizdnd
longitudinal6gi la incovoiere,astfel:

(r.23)
"=t+l*)'-'
unCe:
f1 - frecvenlanaturalElongitudinall;
fr - frecventanatural5la torsiune;
Cr - factorulde coreclie(rela{ia1'6);
R - factorulde corecfie(relafia1.19);

l7
 Domenii de utilizsre a acestei metode:

u 1.9.Fenornene
Tabelul din tr intd.rrnt betonului
Incercarea Epruvete Concluzii Observatii
- excitareala - prisme:10x10x55 cm - evidenfierea
trecerilordelao fazS
vibrafii din - cimentcu rezisten{e la alta in procesul de intdrire a
incovoiere iniliale mari betonului.
- v6rstemici. o0ndla 8 zile
- excttarea - prisme:10x10x55 cm - eviden{ierea
trecerilordelao fazi
vibrafii din - cimentPz 400 7a alta in procesul de intlrire a
intindere - vdrste pdnila 2,5,lt zile betonului.
- pe diagramarczultatalorpunctele
de fringere coincind cu punctele
de frAngere ale rezistenfei la
comprsiune gi ale vitezei de
propagare
- procesele marcate de aceste
dagrame sunt str6ns legate de
rezistenla la compresiun e a
betonului.

abelul1.10. ln umiditdtii intdririibetonuluiil . I

incercarea Epruvete 9i condilii de Concluzii Observaiii
pistrare
- excitareala - prisme:l0xl0x55 cm - ?nprimele 4-5 zile de la turnare
vibrafii din - cimentcu rezistente se realizeazdprincipaleleprocese
incovoiere iniliale mari de hidratare
- umiditateaU4}% - pentru betoanelecu ciment cu
, rezistenfeinifiale mari, umiditatea
- virsta 1,2,3,5,7,14,2I,28
zlle ridicat6esteimportanta fr p[strati
doar in primele 4-5 zile de la
furnare.
-metoda evidenfiazdevolufia in
ttnp & rezistenlei betonului qi
influenfa umiditdlii asupra
procesuluide intbrirea betonului

Modulul de elasticitatedinamic a betonului depindede o serie<ieiactori, ca de exemplu:

- natura qi diametrul agregatelor;
- tipul gi dizajul de liant;
- raportul apIlciment;
- modul de vibrare sau de compactare;
- vdrstabetonului;
- eondJ{iilede plstrare ale epruvetelorgi temperatu a de plstrare.
Modulul de elasticitate static in normele na{ionale gi internafionale este considerat ca fiind
valoarea tangentei unghiului obfinut din unirea originii cu un punct al curbei caracteristice a
rnaterialului, care estemodulul secant.in acestecondilii relafia de legSturl dintre cei doi moduli este:

Er, =a'Eo (r.24)

t8
 Coeficientulo depindede efortul unitar o pentrucare se determindEs gi de raporfulintre
propriet[fileelasticegi plasticealebetonului[1.1].
La elbrturifoartemici, cAndo-+0, coeficientulcr=1, ins[ cu c6t o estemai mare ouatdt
coeficientulo scade,ludndvalori subunitare. Valorile coeficientulcr suntprezentate
in TabelulI .11.

Tabelul1.11.Valorilecoeficientuluio
. Valorile
Incovoiere
o " ( o,\ Compresiune
Compresiune Intindere
J;,1f,) Beton Beton Beton Beton Beton Beton
elastic nlastic elastic olastic elastic olastic
0 I I I I I
1
I
0.33 0.92 nat 4.96 0.92 0.94 0.90
rrr\^
0.6 noF
v . oJ
t\ 10
u -o o v.7L 0.84 f|o?
l r.o t 0.78
1 0.6s 434 0.80 0.67 0.63 0.50

1.2.2.Metodeultrasonicede impuls

Aceste metode pot fi aplicate aproapeoricdrui element din beton, av6nd orice formb.
Domeniilede aplicareserefer[ la:
- studiulproceselordin timpul intlririi cimentului,al altor tipuri de lianli, precumgi a betonului,in
specialin fazeleinifialecdndau loc modificdriimportantealevitezeidepropagare;
- localizareazonelordefectede furnare,prin controlulcalitdfiibetonuluitn specialin cazulelernentelo
masivesaucareprezintddefecte(vizibile sauascunse);
- determinareagrosimii straturilor degradateqi a degraddrilorstructuralein timpul solicitirilor gi al
acgiunilorftzicesauchimiceagresive;
- verificareaomogenit[f;ibetonuluidin lucrarela elementelela careexistdposibilitateaunei diferenfe
de calitateintre stratulsuperficialgi cel din profunzime;
- determinarea anumitorconstanteelasto-dinamice alebetonului;
- studiulefectelorcoroziuniiasuprabetonului,cu excepliacoroziuniisulfatice;
- determinareaeficacitilgiiaparatelorde vibrareoprin determinareagraduluide compactarea betonului.

ConformnormativuluiC 26-85acestemetodenu pot fi aplicate'inurmdtoarele situagii:

- in zonelecu mari aglomeriri de armlturi mai alescind aceastaesteorientat5paralel cu direc,tiade
propagareemigdtor-receptor;
- la determinarearezistenfeibetonuluiin zonein careacestaprezinthdegraddristructurale;
- la betoanelea clror compozi{ieestecompletnecunoscuti;
- la betoaneeonfec{ionatecu dozajeridicatede ciment(D>400 kgim').

Epruvetefolosite pentrudetermindri:
- aproapeorice elementde beton avdndorice form6, localizat in oricareparte a strucfurii, dar intr-o
pozilie relevant6pentrustudiu;
- in iaborator:cub,prisme,ciiindri;
- elementelegi num[ru] elementelorde incercatvor fi stabilitede c[tre expert.

Principiul metodei[1.2]: metodapresupunemisurareatimpului sau a vitezeide propagarea

impulsurilorultrasonicein beton,de la un emil5torla un receptor.Folosindvitezade propagarese
poateulteriordeterminareztsten[a a betonului.
la compresiune
ln cadrul acesteimetodeun emildtor de ultrasupete,care este alimentatcorespunzitor,produce
impulsuri ultrasonicecare se propagi prin beton gi ajung la un receptorde ultrasunete,care le
transformdin impulsurielectrice.

t9
 Cu ajutorulaltui bloc electronicse m6soar[timpul necesarimpulsuluisI parcurgi distanfade
la emigitorla receptor.
Metodeleultrasonicede impuls igi datoreazipopularitateaanumitotavontaje.importantepe
carele prezintd,cum sunt:
- pot fi aplicateoricdruielement,indiferentde form[ saustructuri; '
- pot fi folositela elementelecareau doaro singur6fald accesibild;
- suprafalade incercarenu trebuiesdfie prelucratlin mod special;
- grosimeaelemenfuluiintre anumitelimite nv afecteaziincercarea,practicmetodelepot fi aplicate
elementelorindiferntde grosimealor;
- misur[torile suntuqorde rcalizatgi nu consumrun timp indelungat;
- mlsuritorile fumizeazdinformaliiprivind calitateabetonului din lucrare,rezultatelefiind relevantepe
toatddistan{acuprinsi intre receptorgi emildtor;
- aeestemdsuritorievidenfiaz6eventualele zonedefectedin elernentsaudin structuri;
- costul pe care il irnplicS achizilionareagi intrefinereaaparafurii,dar si complexitatearedusda
efectudriimlsur[torilor esteredus.
Dezavantaiesunt cauzatede influenfape care anumifi factori pot sd le aibl asuprarezultatelor
mEsurltodlor:
- aplicareaunei tohnicide mdsurareincorectS(aplicareagregiti a palpatonlor,lipsa mediului cuplant,
manevrarea incorectda aparatuluietc.);
- prezen[aarrn[turilorqi amplasarea zonelordembsurarepot influenfarcmltahifinal;
- tratarnentele termicegi umiditateabetonuluila intdriro;
- intre anumitelimite, anumili cercetitori, considerdcd grosimeaelementului,respectivfrecvenfa
afecteazdm5sur6torile;
- direc{iade turnarefafdde direcfiade mdsurare;
- compoziliabetonului.
Aparatulfolosit va aveatraductoricu frecventapropriecuprins6intre 40-100kIIz, iar apartul
de mdsurareal timpului de propagareal impulsuluiultraJonicva asigurao preciziede misuiare a
timpuluide cel putin*IYo,in intervalul20ps-1000 ps.
Tehnica de incercarepresupunedispunereaunui strat cuplant pe suprafalaincercatl gi pe
suprafa{atraductorilor. i
Inainte de incepereamlsurdtorilor pentru un interval cuprinsintre 10 qi 15 minute pentru
aparatul cu tuburi electronicegi pentru un interval cuprins intre i gi 2 minute pentru up*utol ru
tranzistori,aparatulva fi menfinutin echilibrutermicpentrua seefectuareglajulla zero"
Aparatuligi va menfineperformanfele dac6estemenfinutqi folosit la temperituriintre -l0oC gi +45.C
gi o umiditatede cel mult 90%.
in func1iede manierade aplicarea palpatorilor,de pozilionareaacestora,se vor considera
i urmitoareletehnicide mrtsurarelI.6l:
a) prin transmisiedirect5,c6ndemif[torul gi receptorulsunta eza[ipeaceeagiax[ pe doudfefe opuse
ale elementuluide beton:
b) prin transmisiepe diagonalr, cdnd emilbtorul gi receptorul sunt situagipe fele diferite ale
elemenfuluide beton,dar nu suntpe aceeagi ax[;
c) prin transmisiala suprafald,cind emi,tdtorulqi receptorulsunt situa{ipe aceeagifa[d a elementului
de beton.
Numdrul gi locul tncercdrilor se stabilescde cltre expert, proiectantsau de comisia de
expertizare,dupi6caz.
Palpatoriipot fi aplica{ipe aceeagifa[da elementuluiin cazulmetodeide suprafap, iar dacd,
suntaplica{ipe fefe diferite,opuse,aleelementuluivor constituimetodavolumetricl.
Metoda se suprafa{E[1.1] esterecomandatdatunci cdnd elemeteleau o singura suprafagd
accesibildsaucdndsedoreqtedeterminarea degradirilorde suprafal[ale betonului,pe o addndcimede
.'
eca. 3:5 Crrl.! 'r " r

20
 Metoda volumetricd se aplic6 atunci cdnd se urmdregteoblinereaunor informafii pentru
intreagagrosimea elemetului.
Xn funcfie de aspectelecercetatese va trasaun caroiaj,pe suprafa{aelementuluidupScum
urrneazd[1.5]:
- reteade punctecu distan{aintre secfiunide 50 cm - pentrucontrolulomogenildlii;
- o relea principalI cu distanfaintre secfiuni de 30 cm, cu posibilitateade indesire,prin refele
secundare * pentruexamenuldefectoscopic;
- rninim 3 secliuni situatein zonelede solicitaremaxim[ ale elementului,distribuitepe lungimea
acestora - pentrucontrolulprin sondaja calit51iibetonului.
Palpatoriinu sevor amplasape fa{ade turnaregi nici pe ceaopusdei, ci vor fi aqeza}i,
pe c6t
posibil, pe felele lateraleale elementului,pe fe{elecofrate,evitAndu-sein acelagitimp amplasare
acestorea la distan{emai mici de 10-12cm demuchiileelementului [1.10].

r
al
.Ji

l^.ti
{
!
T
-,t.... _

al palpatorilor[1.1]
Fig. 1.2.Modul de amplasare

Num5rulpunctelorde incercare[6] intr-o sec{iunedepindde numdrulfetelor accesibileqi de

laturasec{iunii,ins[ vor fi cel pufin 3-6,in cazulexaminlrii rezistenfeila compresiune.
Pentrucuburicu laturade minim 20 gi cilindrii de 15x30cm [1.6][1.1],punctelede incercare
vor fi minim 3.

Pentru incercareade suprafalfldistanfaminimi dintre palpatori [1.1] va fi:

L>2.4 ( 1.25)

dinhepalpatori.
deund6piL estedistan{a
undel. reprezintllungimea
Similar,in canslmetodeivolumetrice,grosimeaelementului[1.6] va indeplinicondita:

a> 2..L (i.26)

Pentrubetoaneleobignuite[6],folosindbetonoscopul cu traductoride 50 kI{2, grosimeaminimi

va
a elmenfr.llui fi de cca. 16 cm.
Daci in cazulunui elementesteindeplinitdrelalia (1.28) qi esteverificatdgi condiliapentru
cealaltdlaturi;

b>A (r.27)

atunci,cu o eroarede cel rrrultI,5-2oh,vrtezamdsuratdcorespunde undelorlongitudinale.

in cans.lin caredimensiunilea b gi ale etrementuluiverificat tndeplinescdaar rela{ia(I.27),
vitezamdsuratd corespunde undelorlongitudinalecu o errlarede cel mult 39lo.

2t
 Considerdnd0-* diametrulmaxim al agregatelorfolosite la preparareabetonului,distanla
dintrepalpatoritrebuies[ fie:
L > 6 .0 ^ * (i .2E)

,Pregdtirealocurilor de tncercare.Mediu cuplant.

pe careseaplici palpatoriitrebuiesdfie plane,foartenetede,frtdrugozitIfi. Aceasta
Suprafa,ta
va fi mai mare'dicdt dimsnsiuneapalpatorilorgi se va plelucraprin frecarecu piatri de carborund,
ulteriorinidturdndu-sepraful existentpe suprafalaprelucratd.
prezentaaerului intre palpator gi beton poate influenla intr-o proporfie importantd rezttkatele
incerc6rii,din acestmotiv se impune,pe pa$ator dar qi pe suprafafaincercatL, folosireaunui mediu
cuplantdeformabil,dar consistentastfelincdt s[ nu curgdgi cu o rezistenf[acustic[mare.Ca mediu
rupl*t sepoateoptaintre vaselin[,plastilin6,pastede silicon qi alteie.Acestmediucuplantva aplica
in exces,fiind suhcientde flui astfel incflt sa fie expulzataerul dintre transductorisi suprafalade
beton.
YitezadepropagarelongitLrdinalisedeterminicu relafia:

rrr=rLyr*t14 tr.2e)

unde:
L - rcprezintddistanladintre emilltor gi receptorin linie dreapt[ [km];
T - timpul de propagareal impulsurilorinbeton[s].
Viteza longitudinal6in placi (Vp), determinatl pentru elementelela carcuna din dimensiuni
esteperpendiculardpe direcliadepropagare, indeplineqte condilia:b sauc < ?u'
Seva consideraastfel:

V, x0,96.V, (1.30)

pe
la careambeledimensiuniperpendiculare
Yrtezaundelorde dilatare(Vo), pentruelementele
<
condilia:b 9i c 0,27u-
' indepiinegte
direcfia
Seva consideraastfel:

Vo x0,9.V" (1.31)

InJluen1a condiliilor de tncercareSicoeficien|iide coreclie.

Si vor aplicaanumitecorecfii de temperaturdin funcfie de temperaturamlsurati a mediului, in
momentulefectuirii incercdrii,conformTabelului1'12-

Tabelul1.12. ide ale vitezetid e

Temperatura CorectiaYo
OC Betonuscat?naer Beton saturat in apl
+60 +5 +4
-LAfl
rT v +2 )-1
I L)
',l
I

+20 0 0
-0 -0,5 -1
<-4 -1,5 -7,5

tn cazul unei mdsur5tori axate perpendicular fa[d de planul barelor, viteza de propagare in
beton (Ve) rezutrt5in funcfie devitezaaparenti (V), nefin6nd seamadeprezen[aarmihrrilor:

22
 (t-!')
va=v 0s2)
trt
' ,t' ' ' '

Va - estevitezadepropagarein armdturd;
La:LOi- estelungimeatraseuluiimpulsuluiparcursprin arm[turi;
L- distanlaemil[tor - receptor.

Adevdratavitezddepropagarein betonVs"o'este:

Y{' = kr'Y, (1.33)

unde:
kr - estefactorulde corecfiegi seregdgepte
in Tabelele1.13,1.14gi 1.15

Tabelul1.13.Valorikr -V:3500 m/s

La @ tmm'l
L 6 10 t6 20 25 30
t
0 I I 1 I I I

0.10 I I I 0.99 0.98 4.97

0,25 I I I 4.97 0.96 0.95
0,50 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92

Tabelul1.14.Valori kr -V:4000 m/s

La g mm)
L o 10 t6 2A 25 30
t
0 I I I I I
I I

0.10 I I I I 0"99 0.98

4,25 I I I I 0,98 0.96
0.50 0.99 0.98 0.97 0,96 0.95 0,94

Tabelul 15.Valorikr -V:4500 rn/s

La @(mm)
L 6 10 16 20 25 30
0 I I I 1
I I 1
0.10 I I I I
I I 0.99
0.25 1 t
I I I I 0.98
0.50 I 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95

in canilunei misurltori axateparalel fa[6de planul barelor,vitezadepropagarein beton(Vr), poatefi

afectatdde prezenlaarrnlturilor, dacdurmf,toarearelalie estesatisfacut5:

OTWl (r.34)
L 2 \V.o +V,

23
 ln care:
L - estedistanfaemifdtor-receptor;
Y a - vitezzde propagarein beton;
Ys - vitezade propagarein beton;
qi axaarmbfurilor.
a - estedistantaintre axaemildtor-receptor
a .\
In acestcaz, adevdratavitezdde propagarea undelor in beton V;"o' se va calcula cu formula:

Yfo'= kr'Y, { 1.3 5)

unde:
kp - estefactorulde corecfiedatoratarm6turilcrlongitudinaleqi sereg[segtein Tabelele1.16,
1 1n ^: 1 10
l.-[ rt Sl l.-tO.

abelul 16.Vaiori kr - V:3500 m/s

a Amm
T
IJ
6 10 t6 20 25 30
U 0.69 0.68 0.66 u.or+ 0.63 0,51
0.05 0.76 4.75 0.73
0.72 0.70 a^69
0.10 0.83 0.82 0.80 CI^79 0"78 0"77
0.15 0.91 0,90 0,88 0"87 0"86 0,85
0,20 0,98 0,97 0.96 0.95 nq4 0.93
0,25 I 1 I I 1
l

abelu Valorti kkr - V:4000

V:40U0 m/s
L Amm
L 6 l0 T6 20 25 30
0 0.80 4"77 0.75 4.73 0.71 0.69
0.05 0.86 0.84 0.82 0.80 0.78 0.76
0.i0 0.92 0 .9 1 0.89 0"87 0.85 0.83
n 1<
0,98 n fJ1 no( 0.95 0.93 nol

4,20 I I
1
I 0,99 0,98

Tabelul1.18.Valori kr - V:4500 nrls

a Omm
L 6 t0 l6 20 2s 30
0 0.89 0.87 0.84 0.82 0.80 0.78
0.05 0.93 0.92 0.90 0.88 0.86 0"84
0.10 0.98 0.97 0.96 0.94 0.92 0"90
n tr nn?
V.I J
1
I
1
I
1
I 0.99 0,98 v.7 I

0.20 1 I I 1 1 I
0.2s I 1 I I I I

In cansl in care a>A,zL corecfiile nu sunt necesare.

La plSci armate pe doud sau trei direcfii, directia dominantd se va considera dire{ia
longitudinald, fal6 de direcfia de propagarea undelor.
I-a pl5cile armatepe dou[ directii direc{ia de propagare a undelor se va alege la 45" fa[a de
direcfia rectangularda arrniturilor.

24
 urmitoarelorcaracteristici:
pentrudeterminarea
Aceast[metoddnedistructivdservegte

a) determinareaproprietd{ilorelasto-dinamicealebetonului:
probelor
- dimensiunile pe care sevor faceincercirile:

a,b qi c> 2), ( 1.36)

nu seadmitdimensiuni:a, b qi c > l"

modululde elasticitatedinamic:

(1+ u, ) .(I- 2oo) ')/

E
Ld- V: (r.37)
r- uo ;o

unde:
oa- coeficientulPoissondinamic;
y - greutateaspecificI aparetrtL;
g - acceleraliagravitalionai6;
Yy - vitezadepropagarelongitudinal[ mdsuratlla amplitudineamaxim6.

in care nu se poate determinacoeficientul Poissondinamic so vor adopta

Pentru caz:ulJrle
urmltoarele valori:
:
- betoanep6stratein aer: ra= 0,25
- betoaneplstratetn api: Da= 0,28
Relafiade corespondenf[ inhe modululde elasticitatedinamicAicel staticeste:

Est: or'Ea ( 1. 38)

unde:
gp - coeficientavdndvaloareacuprinsdintre 0,85-0,95in func{ie de compozi{iabetonului
incercat.

b) determinareaomogenititii betonuluidin lucrare:

- secalculeazdvitezamedie de propagarecu rela,tia:
k
Tz
LJ 't

'L -r-
V- (1.3e)
k

unde:
k - num5rulm6suritorilor efectuateintre perecheade puncto"i'o
relativb:
- secalculeaz-ilabaterea

L V i = V , -V , (1.40)

- se calculeazd abatereamedie phtraticl:

fe
lI6e',)
t=r ( 1. 41)
,S,,='il
' I k- r
r
-

- secalculeazdcaeftcientuldevariatieal mlsurf,torilorefectuate:

c
C! :"" '100% (r.42)
"vL

- secalculeazlomogenitatea
total5a betonului:

* ...+ mo . C ,o
Ctrffi t. C ,r * ffi z,C ,zp (1.43)

unde:
p - numdrulbazelorde dimensiunidiferite,la caresefacemlsuritoarea

Tabelul1.19.Valoareafactorului"m))
Baza{cm) Factor m
10 0,7
20 1,0
30 l13
,>4 0

ClasaI: omogenitate
foartebun6: c: < 2 %
ClasaII: omogenitate
corespunzitoare: 2 %< C:< 4 %
ClasaIIII: omogenitate
slab5: c;> 4 %

c) determinarea
defectelorascunse
alebetonului:

Goluri
Varia,tiabrusci a timpului de propagareseva consideraa fi un indiciu pentru prezentagolurilor
mai mari de 10cm diametruin structurabetonului.
Orientativ dimensiuneaminimi in senstransversalpe direclia de incercarese va calcula cu
formula:

(r.44)

unde:
/ - distanfainffe punetelede aplicarea transductorilorpe beton,in cm;
t1 - timpul citit la aparatpentrusecfiunea din dreptulgolului,in ps;
t2 - timpul citit la Waratintre punctelesituatela aceeagidistan{iintre ele,pentrusecfiunileftri
ggluri, in ps;

Fisuri sau rosturi de turnare

tncerc[rile vor fi orientatperpendicular
pe planul fisurii, iar distanfaintre emitltor gi receptor
nu va deplqi20-30cm.
Fisurapoate fi mhsuratl qi pe fefeleperpendiculare cu fala fisuratl, adfrncimeafisurii fiind
egal6 cu distanfade la fafa fisuratd,la punctelein care nu se mai percepepropagareaimpulsului
ultrasonic-
Addncimeafisurii sedetermindfolosindformula:
26
 12
{. t, l
hf =- -tz)
l
(1.4s)
2

unde:
I - distanfaintre punctelede aplicarea transductorilor pe beton,in crn;
tr - timpul citit la apantpentrusecfiunea din dreptulfisurii, itt trx;
-
t2- timpul citit |a aparatintrepunctelesituatela aceeagidistan!6intre ele,pentrusec{iunilef5rl
fisuri, in Fs.

Addncimeastratului de betondegradat
Se determinl addncimeastratuluidegradatqi se va executaatuncicdndelementulde beton a
agresive,la foc, fenomenuluide inghef-deghef.
fost supusacfiuniisubstanfelor
Seva rtiliza formula:

vz -vt
cl = - (cm) (t.46)
L v2 +vl
-
unde:
a - addncimeastratuluidegradat;
yt - vitezadepropagarein betonul degndat,in mls;
v2 - vitezadepropagare in betonulnedegradat,in m/s;
-emipior-reeeptor
16 - distanla la care propagareaindirecti a irnpulsului intre emilbtor qi
recfeptor prin betonul degradatqi nedegradatincepe si fie mai rapid[ decflt propagareape drumul
direct de la suprafafabetonuluinumaiprin betondegradat,in cm.

D eterminareacuiburilor de segregare
Ad6ncimeastratuluide segregaresefaceutilizdndrelafia:

( t .v, - b) .b,
(m) ( 1.47)
vz-vt

unde:
t - timpul de propagaremdsuratin dreptul zoneisegregate,in sec
-piopagare
vr - iiteza de in betonul segregat,determinat[ prin mflsurltori de suprafa{5,
propagarea undelorseva facedirectprin reducereadistan{ei in m/s
emildtor-receptor,
v2 - vitezadepropagarein betonulnesegreagat, in m/s
b - distanlaemiptor - receptor,in m.

Determinareadegraddrilorstructuraleprodusedesolicitdrile seismicefn elementeleconstrucliilor din

betonarmat
Sevor determinaprin aceasta urmltoarele:
- extinderea zonelordegradate;
- intensitatea degradfrlor stuetr:rale;
- orientareadegradlrilor;
Metodaseaplici pentru grinzi,diafragme,stdlpi.
Numirul minim al punctelordeincercare,pentrufiecareelementestede 20.
Pentrustabilirea zoneipunctelevor fi cu o echidistanldpe ambeledirec{ii de 10-15
"itin,Jetii
cm, evitdndu-seinfllrenfaann6turiisi a efectuluide'perete-
Distanfeleintre secf;univor fi de ordinul 15-20cm'
Se va asigurao preciziede mdsurarea timpului de propagaredeminim +1olo.
27
 Stryafegelevor fi prelucratecorespunzltorpentruaplicareapalpatorilor.
Sevor evita zonelede influen{Ea armiturilor"
Serecomandlefbctuarea unormssur6tonpe douEdirecfii.
Se va incerca evitareazonelor cu defectede turnare (prin examinarevizual[ gi sfudierea
proiectuluide execufie).

Etapelede calcul:
' EtapaI: socalculeaz6ovaloaremedieavitezeipentru6 mdsurltori:

6
Ir z LII

Yu =+- (m/s) (1.4S)

6

Etapaa II-a: sestabilescvalorilemisuratealevitezelordepropagarecareindeplinesccondilia:

YD<A,85.Vno
(m/s) (1.49)
:
Etapa a III-a: se recalculeazdvalaarcamedie de propagare:

Y = '1 (mis) (i.50)

N

unde:
N - numdrulpunctelorsituatepe intregelementul,in afarazonelordegradate
gi careindeplinesc
condifiaN)6.

Etapaa IV-a: deterrninarea

extinderiidegradate,
a punctelorcareindeplinesccondilia:

YD<0,s0.v (dg (1.51)

Rezultatelese prezinti sub forma unei zonehaquratepe suprafaladesfbgurat[a elemenfului,
sauin secfiuneatransversal[.

Determinarearezistenleimeccnicea betonului
Metodaesteindicatdatuncicdndexist[ vaia[ii de rezisten{5in lungimeaelementului,datorate
compactdriineunifonne,nerespectdriiraportului A/C, condifii extremede mediu in timpul int5ririi
betonului,granulozi ,ii agregatelor gi varia,tieicalithtiicimentului.
Nu se va plica aceastametoddin cazulelementelorla careeforturiie unitareoc deplgesc
valoarea0,65'& 9i la elementele intinse,dac[ eforturilede intinderein betonol dep5qesc
valoareaR,,
chiar dupr suprimareacauzeicareaprovocateforturile de tensiune.
Se va stabili compozifiabetonului incercat prin date cuprinsein registrul de tumdri a
eiementuiuisauprin inforrnaiii scrisesauverbaiefirmizatede edireexecutarrtsaudiriginteieluer6rii,
sauprin examinarea exterioar6sauprin slpaturi la nivelul betonuluistudiat.
Seva considerabetonstandard(dereferinfd)betonulav6ndurm5toarea refetl:
- tipul cimenrului- cEM IVA-S32,5R;SRI32,5;
- dozajulde cirnent- 300kg/m3;
- naturaagregatelor - silico-calcar;
- granulozitateaagregatelor - ttp C;
- rnaturitatea
betonului(vdrsta)900rc x zlle;
28
 - umiditateabetonului- 7 zile ap6+2l zile aer,conformSTAS 1275-70;
- adaosuri- frrd.
Betonul standardesteperfect determinatprin dou[ viteze una micd gi una rnare, caracterizate
a prin urmitoarelevalori:

Vr:3200 m/s Yz:4200 mls

fr,r:78daN/cm2 fcz:234daN/cm2,

uneivalori a coeficientuluitotal de influenfd.Ct:1'00.

gi corespunde
Seva calculacoeficientuide influentdtotalCt, cu formula:

C,= Ca' C"' Co' Cr ' Cr ' Cu' C- ' Cp ( 1.52)

unde:
Co- coeficientulde influenfdal dozajuluidin Tabelul1.20.

Tabelul1.20.Coeficientul
Coefieientulde
Dozajui
influenl6
Kdm" (1 .
v(t

100 0,46
150 0,61
204 0,75
250 0,88
300 1,00
350 1 ,1 0
400* 7,20
450* 1,29
500* 1 ,3 8
550* 1,46
600x 1 .5 3
700* 1.63
*) ia dozajecu astericsuri,folosireametodelorultrasonicenu esteindicatii,datoriti erorilormari cepot
interveniin determinarearezistenleibetonului.

C, - coeficientulde influen!5al tipului de ciment,din Tabelull.2l-

Tabelul1.21.CoeficientulC.
Tipul Coeficientulde influent[
de ciment c"
CEM 152,5 l,L4*)
CEM 142,5 1,07
Pc 35 (CEM IVA-S32,5R) 1,00
sR 35 (CEMSRI32,5)
CEM II,ts S32,5R 0,92
CEM IIYA 32,5R 0,85

Coeficienhrl de influenfb al agregatului, C,, are valoarea Cu:1,00 penffu agregaiele silico-
calcaroase,iar in canrl agregaielorcare nu sunt de tip silico-calcar se vadeterminaexperiniental,prin
ridicarea unei curbe de transformare 'nitezd - rezisten!5", dar coeficientul poate avea urrn6ioarele
valori orientative, din TabetrulI.22.
29
 Tabelul 1.22.CoeficientulC
Coeficienful de influentd
Tip agregat Propor{ie (-
va

Cuarlos de r6u 100 1,00

Andezit concasat 75 1,06
Andezit poncasat 100 1,i0
Granit concasat 100 1,09
Calcarconcasat 100 0,82
Baritind concasatl 100 1,70
Bazalt concasat 100 0.91

C* - coeficienfulde influenldal fracfiuniifine a agregatului,

din Tabelul1"23

Tabelul1.23.Coeficientul
C
Procentul fractiunii Coeficientul de influentd
0-1 mm
6 0,96
l2 1 ,00
i8 1 04
_30 l ,l2
42 L ,20
54 1,28

Co- coeficientulde influenli al dimensiuniimaxime a agregatului,din Tabelul1.24.

Tabelul| .24.Coefrcientul
Dimensiuneamaximd Coeficientul de influent5

70-80 0,94
30 1,00
15 1,05
- l,l2
a
J 1,25
I

Cu- coeficientulde influenld al umiditdlii betonului,din tabelull.25.

Tabelul 1.25. CoeftceintulCu

Coeficientuide influenti
Modul de pistrare
cu
Pdstrarein aer T,A4
Pdstrareconform STAS 1257-70(7 zile
?nap5 + 2! zile ?naer) r nn
Pdstrarein aod 0,80

C- - coeficientulde influen![ al maturitb{iibetonului,din Tabelul 1.26.

30
Tabelul 1.26.CaeftcientulC.
Coeficientulde influen{X

t00 0,73
250 0,87
500 0,95
900 1,00
' 3ooo 1,08
6000 l,l4
15000 1,18
>20000 l,2a
k
*) p.in factorde maturitateseinlelegeprodusul:f - lti(oi + l0) , unde"t" estevdrstabetonului,0i
i=1
de intdrirein gradecelsius.
temperatura

de cloruri decalciu(CaCl:),din Tabeiul|.27.

Co- coeficientulde influenfdal aclaosului

TabelulT.27. Coefrcientu
Procentde adaos Coeficientul de influentd
% cn
0 1,00
2 l,l9
4 1.40

Rezistenfala compresiunea betonului studiat se va determinadin Tabelul 1.28,in funclie de

viteza de propagarea ultrasunetelor"V", mlsurat[ qi de coeficientul de influen!5 total Ct determinat.
Dacd se dispune de epruvete turnate odata cu betonul pus in operd qi phstrate in aceleaqi
condilii, acestease incearcf,at6t cu ultrasunete,cdt gi distructiv, la presa.Astfel, pentru epruveta"i", se
va calcula coeficientul de influenlittotal experimental,care esteraportul:

/" exp
Lr i =.f:' ( i.53)
-f,),'
unde:
oblinutdprin incercareala presS;
.f,l'p- rezistenfa
cubic[ oblinutdprin incercarea
f;l' - rezistenga cu ultrasunete.
Valoareamediea calculacoeficientul de influenfltotalexperimental,
pentru'on"epruvete:

n
\_, r_"*p
Lti
L/
/- e\P
Lr - i =l
( 1.s4)
,'t

Se va considera Cfult. valoarea determinatd pe baza reletei de beton, cunoscuti sau

aproximati.
In acestcaz,
_ cdt(
Cc\P ur
f
oaca: (lo9/o - nu suntnecesare
coreclll;
r

Tabelul1.28. Determi
.26. U etermlnarearezstentelila restunein func e de factorul6lV')
Viteza de Rezistenta
la compresiune "f." in Mpa
Propagare Pentruvalorilecoeficientuluide influentdCt total
.(vrt
0,60 4,70 0,90 0,90 1,00 i,10 l,2a 1,30 1,40 1,50
lm/sl
I 3000 i 3,8 | 4,5 5 ,i s,8 | 6,4 7,0 17,7 | 8,3 9,0 | 9,6
| 3050 | 4,0 | ft,1 5,4 6,0 | 7,6 7,4 8,0 i 8,7 9,4 | i 0,1
13100 | 4,2 | 4,9 5,6 6,3 | 7,0 8,4 | 9,r 9,8 | tO,S
1 31s 0I q,q
q,t I s,z 5,9 6,7 | 7,4 8,tr 8,9 | 9,6 10,4 | 11,1
I zzoo I q,s i s,s 6,2 7,0 I 7,9 8,6 9,4 J 10,1 10,9
zzso | 1r,7
I I I s,t 6,8 7,4 | 8,2 9,0 e,8 | to,t 11,5 i 12,3
| 3300 I s, 2 | 6,1 7,0 7,8 I 8,7 9,6 10,4 I 11,3 r 2 ,8 I 13,1
| 3350 I s,s s,+
I 6,8 7,4 8,3 | 9,2 10,1 1 1 , 0 | n,a 73,9 | 13,8
I 3400 I s,8 | 7,8 8,7 19,7 10,7 11,6 | 12,6 13,6 | 14,6
I 3450 | 6,r | 7,1 8,2 9,2 | IA,2 ll,2 12,2 | r3,2 14,3 I 15,3
| 3s00 | 6,5 | 7,6 8,6
ql
9,7 I 10,8 I 1,8 13,0 | r4,0 15,1 | 15,2
| 3-550 | 6,8 | 8,0 10,3 | tl,4 12"5 r3,7 | r+s r6,0 i lz,i
| 3600 | 7.2 | 8,4 9,6 ro,8 | rz,o 13,2 t4,4 | 15,5 16,8 I 19,0
I roso
3700
| 7,6 | 8,9 10,2t7,4 | t2,7 14,0 15,2 | 16,5 17,:8 | tv,t
| | 8,1 | 9 ,5 1 0 ,8
12,2 [13,5 l4,g 16,2 | 17,6 18,9 | 20,3
I 37s0 8,5 |
g,g ll,412,8 | t4,2 15,6 t7,0 I 18,s 19,9 | 2r,3
3800 9,0 i 10,5 12,a 13,5 | 15,0 16,5 1 8 ,0 1 1 9 ,5 21,A | 22,5
3850 9,5 | 1 1 ,1
!2,6 14,2 | 1s,8 17,4 1,9.0 | 2A,5 22,1. | 23,7
3900 10,0 | ll,7 13,4 15,0 | 16,7 18,3 20,a I zt,l 23.4 125,1
39s0 r0,6 | r2,4 14,2 15,9 | l7,7 19,5 2t,2 | n,a 24,8 126,6
4000 1r,3 I 13,0 1 5 ,0 t6,g | 1g,g 20"7 22,6 | 24,4 26,3 | 29,2
4050 1l,g | 13,9 1 5 ,9 17,9 | r9,9 21,9 23,0 | 25,9 27,s I zo,o
4100 12,6 | r4,7 16,8 18,9 | 21,0 2 3 ,r 2s,2 | 27,3 29,4 131,5
4150 13,3 | 15,5 17,8 20,0 | 22,2 24,4 26,6 | 28,9 3l,l 133,3
4200 14,0 | 16,4 18,7 2l,r | 23,4 )< 1 28,r ||30,4 32,9 | 35,1
425A 14,8 | 17,2 19,7 72.r | 24,6 27,1 29,s | 32,0 34,4 | 36,9
4300 15 ,5 1 1 8 ,1 20,6 23,2 | 2s,8 28,4 3 i, 0 i3 3 , 5 36,1 | 38,7
4350 16,2 | 18,9 zL,6 24,3 | 27,0 )41 32,4 j :s,r 37,8 | 40,5
4400 16,9 | 19,7 22,6 25,4 | 28,2 J1,0 33,8
4450 r7,8 | 20,7 )? "r | 36,7 39,5 | 42,3
26,6 | 29,6 \2,6 35,5
4500 i 39,5 11,4 | 44,4
t 8,7 i 2 1 ,8 24,5 28,0 I 31,1 J4,2 37,3 +3,s | 46,7
4550 19,6 | 22,9 I 4A,4
26,2 29,4 | 32,7 ]6,0 19,2 tt42,5 r5,8 | 49,1
46A0 20,6 i 24,1, ]1,0 | 34,4 J7,8 +1,3 + 8 ,i 151,6
4650 27,7 | 25,3 ,-9,4 :!44,7
\2,6 | 26,3 19,8 +3,4 i0,7
4700 | 47,l | 54,3
22,9 | 26,7 10,5 \4,3 38,1 ll,9 +5,7 i3,3
4750 24,1 lZt,t I | 49,5 | 57,2
i2,2 t6,2 | 40,2 14,2 18,2 i6,3
4800 25,5 | 2g,g | 52,3 I 60,3
i4,a r 8 ,3 1 4 2 ,5 [6,9 i1,0 I 55,3 ;9,5
4850 26,9 131,4 i 5 ,8 | e:,S
f0,3 | 44,9 fs? ;3,8 ;2,7
4900 28,3 | 33,0 i 7 ,8
'. ,* | 58,2 | et,z
12,5 | 47,2 ;1,9 i6,6 | 61,4 ;6,1
4950 29,8 | :+,A | 70,8
9,9 "4,i | +v,t ;4,7 i9,6 | e+,e i9,6
5000 31,4 l|36,6 1 .8 7,1 | 52,3 | 74,6
7.5 ;2.8 | 68.0 '3.2 | 78 5
 r e xp r .d lc
dac6: Ia%<? <30o ,

suntnecesarecorecfii,iarcoeficientulCtvaaveavaloarea:,,=W, L

C:'P _ C:'I'
"t -t > -3 0 o ,
dac S :
c:.,
trebuie cdutate cauzelediscordanlei,identificate gi eliminate valorile susupecte.

Int erpretar ea r ezultatelor

Aprecierea omogenitdlii betortului.
Se calcuieazdvilezarnedie de propagarepe element:

n
Ttz
/-J I

f =:.-- (1.55)
n

unde:
Vt - viteza medie de propagaremdsurat[ in punctul "io', in m'/s;
n - numErulpunctelor de incercarepe element.
Se calculeazLabatercaabsolutea fiecdrei viteze:

E i = V i -Y (1. 5 6 )

Se calculeazbmediepltraticd a vitezelor Sn:

$=
tr;- ( i. 60)
1l,{
Se calculeazdcoeficientul de vari$ie al vitezelor Cu:

s
C, = 2.t00% ( 1.57)
V

betonului:
Secalculeazicoeficientulde varialieal rezistenfelor

Cn = d v ' Cv (1' 5 8 )

Cdnd omogenitateabetonului nu estecunoscutdapriori se adoptdvaloarea ar = 4,00 .

Apreciereo omogenitdlii betorutlui seface astfel:

Tabelul 1.29.RelatiaCn - de
Valori Cn Omosenitateabetonului
CR<lzYo Foartebund
12Yo<CB90a/o Satisficdtoare
Cx>20o/o Slabd
 Aprecierearealizdrii rezistenleibetonului:

La stfllpi,rea-rltateleineerclrilor nedistructivc,eu acordulproiectantuluisunt corespunzltoare

dac,6 f > 0,9f6$i fmin > 0,85f6,
in care:
f - rezistenfamediea tufurorsec{iunilorincercate.ale elementului;
f6 - rezisten{aprescrisideproiectant;
f,on- rezistenfamediepe secfiunece arevaloareaminim5.
Dac[ j <O,lfirSi -f*,1},6fb, atunci rezultateleincercdrilornedistructive,cu acordul
proiectanfutruisuntnecorespurrz[toare.

La grinzi, rezult*ele incerc6rilornedistructivesunt corespunz5toare cu acordulproiectantului,

dacdpentruelementeleavdndprocentulmaximde armare,cu placi comprimatdgi axaneuH in plac6,
dacdf 2 0,8fu$i "f",, > 0,75fb.
Pentrurestulgrinzilor,dacd j > O,AS|$i
"f-* 2 0,8"fu, reztltateleincerclrilor nedistructive,
cu acordulproiectantuluisuntcorespunzbtoare.
Dacd .f <0,65fb $i fmin <0,55f6. atunci rezultateleincerc6rilornedistructive,cu acordul
proiectantuluisuntnecorespun zdioare.

La pl6ci, rezultateleincercdrilornedistruciivesunt corespunzitoare

cu acordulproiectantului,
dacdf >0,75fb$i/*," >.0,7.L.
DacI f < 0,6f6qi fmin ( 0,5f6, atunci rezultatele incerclrilor nedistructive,cu acordul
proiectanfuluisuntoecorespunzdtoare.
 FI$A DE LUCRU
nr ..........

Numeleoperatorului:
.....

Dataefectudriiincerc[rii(zzI ll I aaaaiooo):

aeruluila loculincerc[rii:.........'C
Temperafura

Umiditateaaeruluila loculincerclrii: .....%

Obiectivulqi elementulincercat:

Identificareaaparatuluicu ultrasunete:

seriaaparaflrlui: .....

lungirneaultrasunetelor:

Dimensiunileelementuluiincercat: a:

b-
Verificiri:
- distanfaintre punctelede incercare: L>2L DA /NU

elementului:
- dimensiunea a> 2L DA /NU

elementului:
- dimensiunea b>1. DA /NU

Concluziaverificdrilorpreliminare: sunt / nu suntnecesare

corec{ii

Coeficientiide infl

unde:
Cr"o*P:C"'ia'Cu'Cu'C-;
K

- prin factor de maturitatese infelegeprodusul: f =\t,10,+i0), unde"t" estevdrstabetonului,01

- i=l

tle intlrire ?ngradeeelsius.

temperafura

35
 Tabel pentru inregistrareacitirilor qi a rezultatelor incercdrilor pentru determinarea
omogenitdliibetonuluidin lucrare:

s' t-l
&\ailiealbeuddtht-l I

Tabel pentru inregistrarea citiriior qi a rentltateior incercirilor pentru determinarea

omogenitilii betonuluidin lucrare:
nr ....
r^$" - r sP
^" -ro o
fP

36
 1.3,Metoda de duritate superficiall a SclerometruluiSchmidth- sclerometrulcu rec.u

Scopul determinlrii este estimarearezistenleibetonului intdrit in limitele indicate de

preciziametqdei.
Metoda se recomandSilndeosebila controlul pe faze (decofrare,transfer, livrare) in
elementelede grosimirelativ mici gi mijlocii, la vdrstade regulEsub 60 zile. Informaliile ob,tinut
se referd la calitateabetonului in primii 2-3 cm de la suprafafabetonului.Este contraindicat
folosireametodei in urmdtoarelecazun:
- eiementelela care calitateabetonuluila suprafafaestediferiti de ceain profunzime;
- elementelecu defecteinternesaude suprafa{i;
- elementele mai vechide 6luni;
- betoanecu dozajesub200 kg/#;
- elementesubliri,flexibile sub i0 cm;
- elementemasivepesteI m;
- pe fafa de tumarea betonului;
- elementece stauintr-o atmosferdce modific[ duritateasuperficialE(ex.CO2);
- elementedin betonmaeroporos.
Indicelede recul mlsurat pe scalasclerometruiuiesteun indicatoral durit6lii strperficialea
betonuluicaresefolosegtepentrudeterminarea rezistenfeibetonului.
Rezistenfeledeterminatein conformitate cu aceastdproceduri conform cu C25-85 sunt
rezisten{ele la compresiune cubici corespunzdtoare cuburilorde 150mmsau200rnm.
Probelesevor incercain laboratorla o temperatur[de 20t2"C gi o umiditatede 65o/a.
Verificiile obligatoriicetrebuieefectuateinaintede inceperea determinbrilorsunt:
- verificarea condiliilor de mediu necesarea fi asiguratel
- verificareaaparaturii- se va face pe nicovala etalon fvrnizatf de producdtorulsclerometrulu
Schmidt.In timpul incerc[rii, care are loc dupl direc{ia dt t*! in jos, nicovalatrebuie sa nu
oscileze.Seadmit abateride la valoareadereferin{dpdni la +5o/o.Incazulexistenfeiunor asemene
abateriestenecesard corectarea rezultatelorm6surltorilor.
Modul de efectuare a determindrii prezintdunnitoareasuccesiunea opera{iilor:
a) alegereazonelordeincercare:
- seva evitafala de turnaregi dacl esteposibilgi ceaopusi acesteia;
- sevor evitazonelegi suprafefele cu defecte(fisuri, macropori,rosturietc.);
- sevor evita muchiile (loviturile sevor aplicalao distanfade minim 5 cm de la muchie);
- sevor evitasuprafelele gizonelecu impuritnligi incluzitrti decorpurisfline (aqchii,pemant,praf etc.).
b) Sepregdtegtesuprafa{ade incercareprin: indepdrlareapojghifei de lapte de ciment,indepirtarea
rugozit6lilor (se va netezisuprafala),evidenfiereaporilor aparcn[i,evidenfiereagi mai apoi evitarea
agregatelorde la suprafati, qi se va freca suprafafacu piatra de caerborundumdin dotare.DupS
palizaresuprafa{ava fi cur6fat5prin suflareaprafului remkat.
c) Se aplic[ lovituriie de incercare,intr-o zonl ce poatevaria intre 6-9, din care vor rdmdnecel
pu{in 5 mlsuritori valabile.Distanlaminimdintre lovifuri estede minim 3 cm.
d) Se efecfircazLprelucraream6surEtorilordirecteav0ndgrij6 ca intervalul dintre valori s5 fie mai
mic de 5 diviziuni, aplic0ndu-secorecfiade uzurdgi de unghi.
e) Sestabilegte relaliade transformare conformpe caleexperimental[,teoreticdsaumixt6.
f) Sestabilescrezistenfele.
g) Secompleteazdbuletinuldeincercare-
Rezistenjasestabile;teca o mediea rezultatelorobfinute.
Corecfiarezultatelorin raportcu valoareaetalon:

-Y:= N"r*80-M",)# ( 1 .60)

37
 Llnde:
N"o, - mdsur[toareape beton corectatd;
, Ner- m[surdtoareaefectivd pe beton;
N.g- mlsur[toarea de etalonare.

Tabelul1.30. ide
0, De iosin sus De susin ios
N +900 +450 -450 -90'
10 J-', 'f
+3"5
20 -5.4 -3.5 + ?q +3.4
30 -4.7 -3"1 +2.3 +3.1
40 -?q -2.6 +?.o +2"7
<n -_?.1 -', 1 +1.6 +2.2
60 -2.3 -1.6 +I,3 + 7.7
unde:
- u - unghiulsubcareestoaqezatscleromekulSchmidtpe suprafa{a
incercatd.

Calcululintervaluluimullimii:
AN:N.*-N*;n
- Cacdinten'alulAN<5 div, atuncitoateincercSrilesuntvalabile;
- dacdintervalulAN>5 div, atunci se va face o prelucrareselectiv6a reniltatelor,eliminAndu-se
rez;ltatelecenu apar{inmulqimii.

Stabilirea rezistenleibetonuluise face pe baza relafiei de transformarefindnd seamade

compoziliabetonuiuiincercat( conformC26-85).
Factoride compozilie:
- tipulcimentului;
- dozajulde ciment;
- naturaagregatelor;
- maturitateabetonului(vdrsta);
- umiditateabetonului- ?nfunc{iede condifiiledepdstrareale epruvetelor.
Factoriide compozi{ieal betour:luidereferin!fl:
- tipul cimentului- Pa35;
- dozajulde ciment- 300kg/mc;
- naturaagregatelor - silico-calcar;
- maturitateabetonului(virsta) 900"Cx zile;
- umiditateabetc,nului- 7 zlle apd+2l zile aer.
Atunci cdnd compozi[iabetonului nu corespundebetonului de referinli se calculeazd
coeficientultotal de influenldal compozifeibetonului:

Ct"o*P:C"'Ca'Cu'C,r'C* (1.61)

unde:
C" - eoefieientul de influenfd al tipului de eiment folosit, eonform Tabelului 1.31;
Co- coeficienful de influenfd al dozajului de ciment folosit, conform Tabelului 1.32;
C"- coeficientul de influenfi al naturii agregatului folosit, este subunitar pentru agregatele
dure, supraunitarpentru agregatelepufin dure gi egal cu unitateapentru agregatelesilico-calcaroase;
Cu - coeficientui de influenfh atrurniditdtii betonului, pentru dou[ puncte caracteristiceN:20
div gi N:40 div, conform Tabelului 1.33;
C'o - coeficientul de influenld al rnaturit5lii betonului, conforrn Tabelului tr.34.
Tabelul. 1.3tr.Valorile coeficienfuluiC"

38
 Tip ciment Cc
CEMIVA-SR32,5R 1.00
sR 35(CEMSR32,5)
CEM142,5
C EMIIB -S 3 2 .5 R 0,95

CEM IIVA 32.5R 0,87

Ca
Tabelul.1.32.Valorilecoeficientului
Dozaje
(ks/m')
Cd
100 0,66
15 0 0,76
200 0,85
254 0,93
300 1,00
350 1 ,0 6
400 I,l 2
450 l ,l 7
s00 1,22
600 1:32

C
Tabeiul.1.33.Valorilecoeficientului
co
Umiditatea betonului N:40
N:20
Saturat(sub apd) r,52 l"l2

STASla 28 de zile(7 zlle 1,00 1,00

apd+2I zile aer)
Aer cu umiditate60% 4,95 0,95

C
Tabelui.1.34.Valorilecoeficientului
Maturitate beton
Cm
"C x zile
210 1 ,0 7
900 1,00
5400 a,92
r0800 0,88

Rezistenlabetonului se poate determinafolosind relatia:

1", : -f,a.c:*, (1.65)

saudirectfolosindTabelul 1.35.

39
 abelul 5. Deterrninarea istentelorbetoanelorin functie
functte de
d€ C' sl de numarui
Cr si numarui de
de diviziuni
clr
N C.
/dirr \ 0.60 {\ 7n 0.80 0,90 1.00 1.10 lla t30 1,40
o
I 2 3 4 5 6 o 9 t0
l4 2"2 to a-
3.6 4,4 4,3 /l '7
1;l 5,0
i5 ')< 2.9 3"4 3 .8 4,2 4.6 5.0 5.9
t6 )q 3.4 3,8 4,3 4.8 5.3 5"8 6,2 6.7
1,7 3 .3 3.9 4.4 5"0 5"5 5"1 6.6 ' t)

18 3 .8 4.4 5"0 5.7 6.3 6.9 7.6 8,2 8.8

[9 4"3 5"0 5 .7 6.4 7.1 7"8 8,5 9.2 9.9
2A 4,8 5 .6 6.4 7.2 8,0 8.8 9.6 10.4 11.2
5.3 on rro
21 L'
o-L 7 .1 o.v 8.9 7.O 10.7 1i.6 12.5
lt 5.9 o.v co v-Y tu-v l.t -v tJ v I J.v
23 6.5 7 .6 8 .7 9.8 10.9 12.0 13.1 r4.2 15.3
24 't) 8.4 9.6 1 0.8 t2,0 13.2 t4.4 15.6 15.8
25 7.9 9.2 1 0 .5 i 1.8 13,1 14.4 t5"7 17.0 i 8,3
26 8.6 10.0 tt.4 12.9 14.3 t 5"7 t7.2 18,6 2A.0
In A 1 A r| rI aD.Ud ,)nt .'r1 .1
27 9.3 1 0 .9 LL.1 l1-t_, i5.5 1"7.1 L T.I

28 1 0.1 1 1 .8 t3.s t5.2 r6-9 r 8 ,6 19.9 22.0 23"1

29 I 1 .0 i2.8 14.6 1 6.5 18.3 2A-l 22.0 23.8 2s.6
30 1 1.8 1 3 .8 1 5 .8 r7.7 t9-7 2t.7 23.5 25.6 27.6
3l t2"7 1 4 .8 17"0 i 9"1 2 r .2 23.3 25.4 27.6 29.7
32 1 3.6 i 5 .9 t8.2 20.4 22"7 25.4 27.2 29.5 31.8
ta
JJ 14"6 17,a 19.4 21.9 24.3 26.7 29.2 3t"6 34.0
34 1 5.6 18"2 20,8 23"4 26.0 28.6 31.2 33.8 36.4
35 t6.7 1 9 .5 11 1 25"0 27.8 30.6 33.4 36"1 38.9
36 1 7.8 20.7 23.7 26"6 29.6 32.6 35.5 38.s 4t.4
37 1 8.8 22.0 25.1 28.3 31"4 34^5 37.7 40.8 44.0
38 20.CI 23"3 26"6 30.0 JJ,-t 36.6 40.0 43.3 46.6
39 21,2 24,7 28,2 3 1,8 35,3 38,8 42"4 45"9 49,4
40 22.4 26.2 29,t 33,7 37,4 4 l, l 44.9 48.6 52.4
4T 23;l 27.7 3 1 .6 3s.6 39"5 43.5 47.4 5r.4 s5.3
42 25.4 29.2 33.4 37.s 41.7 45.9 50,0 54,2 58.4
43 26.5 30.9 35.4 39.4 44.2 48.6 53"0 56"5 6r.9
44 28.1 32.8 37.5 42.2 46.9 51.6 56,3 61.0 65,'/
45 29.5 34.4 39.3 44-2 49.1 54.0 58,9 63.8 68.7
46 30.8 36.0 41"r 46,:J 51.4 56.s 61.7 66.8 72,()
47 32.2 3 7 .6 43"0 48.3 53-7 59.1 64.4 69.8 1<'.)
48 33"7 39.3 44.9 50.5 56.1 61.7 6'.t 7 72.9 7R 5
49 75? 4 1 .0 46.9 52.7 58"6 64.5 70.3 76.2 82.0
<n 36.8 42.9 aan 55.2 5t.3 57.4 7-?.6 79.7 85,8

P+zicfenfe r{p rofprinti ftqzictcrla 44 4^rAcn!rn'lo lrafnnrrlrti rlo

-\i{, .ofo.i-f6\.
I\VZIJlvrrt@ \iv IEtslllllq \lgalotw.rls vs wvlepPuusw UvruliUiiji iViviijii.fl.

- ?nsistemSI:

f,.r o,o1.N2'231N/mm2; (1.63)

- ?nsisternSl adaptat:

for5ci,i.l.{2,23 (daNlcm2) {1.64)

40
 FI$A DE LUCRU

Numeleoperatorulur:
......

Dataefectulrii incerc[rii(zz lll I aaaal ooo):

Temperafura
aeruluila loculincercdrii:"........"C

Umiditateaaeruluila loculincerclrii: .....%

Obiectivulgi elementulincereal:

Marcade proiect a betonului

Tipul cimentului
Dozaiulde ciment(kelmc)
Natura agregatelor
Vdrstabetonului(zile)
Umiditateabetonului

Etalonareaaparatului:

- seriaaparatului(sclerometruSchmidt):

- citiri de etalonare:

Mdsur[toarede etalonare
Net

unde:

N",)+
,,,:N"r+(so- 80

Corecfiide unghi:

4l
Valorile coeficienlilorde influenf6:

Simbol Valoarea
Denumireacoeficienf.rluide influentS coeficient coeficientului
Coeficientdeinfluentl al tipului de ciment c"
Coeficientde influenthal dozaitiluide ciment Ca
Coeficientde influent[ al naturiiagregatului C,
Coeficientde influenti al umiditdfiibetonului C,
Coeficientde inflr.leantlal maturit[1iibetonului c*
Coeficientultotal de influenfi al compozi{ieibetonului Cr"otP

CttotP:Cr'Ca'Cu'Co'C*;

citirilor gi a rezultatelorincercirilor:
Tabelpentruinregistrarea
Figanr.
---E'GAt Rezisten{ala Rezisteu!a
compresiuneconform compresruEe
Descrierezonn I hurctul metodeirEculului linall
R"r R.

42
 1.4.Metoda nedistructivl combinati :

Determinarearezistenleibetonului la compresiuneprin folosirea combina,tieide metode

nedisructive.Aceastimetodl sepoateaplicapentru:
- determinarearezistenfeibetonului pe structuri de beton, elementeprefabricatepe gantier sau
fabrici de prefabricate;
- determinarea omogenitSlii betonului precum gi a zonelor in care s-a furnat rm beton
necorespunzbtor;
- deterrninareagraduluide compactareprin determinarearezistenfeibetonului;
- urrnirirea intiririi betonuluiin orice condilii;
- incercarea nu depindede clasabetonului.
Metodaesteconti'aindicatlin urm[toarelecami:
- zonecu defectelocalede tumare;
- zonefisuratesaumicrofisurate;
- zonecu rezisten{ediferite la suprafafi gi in adincimeabetonului;
- zonecu aglomerlri de armituri;
- la mai pu{in de 6-8cmdemuchiaelementului;
- la betoanede clasdmai micl de C415.
IVletodase bazeazLpe legdtura care existi intre combina{ia dintre dou6 m[rimi fizice
m6surate:viteza longitudinali de propagarea ultrasunetelorgi indicele de recul pe o parte qi
rezistenfabetonului la compresiunepe de alt6 parte.Aceasti corelafiefine seamagi de unele date
ale compozilieibetonuluiincercat.
Probelese vor incercain laboratorla mediuannbiantdar intre -10...30 "C, in afaraacestor
temperaturiseimpuneo eorecfiede temperaturd.
Aparaturace seutilizeaz.Lpentruacoas$metod[ nedistructivdestecompusddin: betonoscop
N2704,SclerometruSchmidtN, nicovalade etalonare.
tnaintede incepereadeterminirilor propriu-zisesuntnecesareurrnitoareleverificdri:
- verificarea probelor la primirea in laboratordin punct de vederea continuitiilii, integritii{ii gi a
documentelorde insofire;
- inspec{ia echipamentelorde, rnlsur[ din punct de vedere al efectuirii la zi a verificirilor
metrologiceqi al stlrii de funcfionarea acestora;
- verificareacondiliilordemediunecesare a fi asigurate;
- inspecfiiasupraefectudriipropriu nse a incercirilor;
- inspec{iamodului de completarea registrului de incercdri gi a observa{iilor gi calculelor din
caietelede lucru;
- verificareaintocmirii buletinului de incercareqi a emiterii refetei. , ,
Materialenecesarepentruefecfuareaacesteiincerciri sunt:
- epruvete supuseincerclrii: betonintdrit;
- materialeconsumabileutilizate: piatra carborund,vaselinasauplastelinacretl saucreionduigheri.
Succesiunea opera{iilorla efecfuareadeterrninirilor esteurrn6toarea: .
- se stabilescelementelede incercarede cdtre beneficiarisau organul care soliciti incercarea
folosindrecomanddrile din C26/85;
- sepregltegtesuprafa{ade incercarecu piatrade carborunddin dotare;
- seincilzegte aparatult-2nin. gi seaducela 0;
- sedetermini caroiajulde armf,turipe suprafalabetonuluipentruevitareazonelorde arm6turidese;
- se efectueazdtrasarcasecliunilorgi puncteiorde incercare,findnd seamade cap.5parteaII din
C26/85 gi a procedurii PTI 01"02 Metoda de duritate superficialflsclerometrulSchmidt gi a
proceduriiPTI01.03.Metodaultrasonicd deimpuls,din profiiul V.N.C.E.C.;
Alegereazonelordeincercare:
- seva evitafa{adeturnareqi dacdesteposibilgi ceaopusdacesteia;
- sevor evitazonelegi suprafe{ele cu defecte{fisuri, macropori,rosturietc.);
- se vor evita muchiile (loviturile se vor aplica la o distan{ade minim 5 cm de la muchie);
- se vor evita suprafejelegi zonele cu impurit[fi gi incluziuni de corpuri str[ine (aqchii,plm0nt, praf,
etc.);
- se pregitegte suprafala de incercareprin: indep[rtarea pojghilei de lapte de ciment, indepdrtarea
rugozitdlilor (se va netezi suprafa{a),evidenliereaporilor aparcmli,evidenfiereagi mai apoi evitarea
agregatelorde la suprafa{6,gi se va freca suprafafacu piatra de carborunddin dotare, dupd polizare
suprafa{ava fi cur6{at5prin suflareaprafului rezultat;
- in fiecare secfiunese vor alege minirn 3 perechi de puncte de ?ncercarecu ultrasuneteqi o zond de
20x20cm cu cel pufin 6 puncte de incercarecu sclerometrul;dacdpe indlfimea stdlpilor se identificl
zone neomogene,numIrul secfiunilor de incercare se va mdri coresputudtor; se aplicb lovituri cu
sclerometrul,distanfaminim[ intre lovituri estede minim 3 cm;
- se efectueazdprelucrareamdsur[torilor directe avdnd grijd ca intervalul dintre valori sd fie mai
mic de 5 diviziuni, aplicdndu-secorecfia de uzur6 gi de unghi;
- se aplicd mediu cuplant pe palpatori;
Incercareacu metoda ultrasonicdde impuls: .r '
- se va evita alegereadirecliei de ?ncercareparaleldcu direc{ia de turnare a betonului in cofraj;
- distanla minimd ?ntrepunctele de incercare fa{6 de muchia'elementului va fi de IA-12 cm pentnt
elemente,punctele de incercarevor fi consideratein ax si egal depdrtatede muchii;
- distanla maxim6 intre punctele de'emisie - receplie ale unei mdsurdtori trebuie sd indeplineascl
umdtoarele conditii:

L> n" ( 1.65)

unde:
l" - estelungimea de'undda ultrasunetelorutilizate;' :
- dimensiuneaminim[ a elementuluinormal pe direclia incercirii trebuie sd indeplineascdcondilia:

a> 2) " ( 1.66)

- cdnd una din dimensiunile elementului indeplinegtecondilia de mai sus, iar cealatdindeplinegte
condigia:
b > l. Q.57',)

se va consideracu o eroarernai micd de I,5-2Yo cdviteza de undi este cea corespunzdtoareundelor

Iongitudinale;
- cdnd ambele dimensiuni ale elementului su:rt) 1,,se va consideracu o eroaremai micd de 3o/ocd
viteza de undi estecea corespunzdtoareundelor longitudinale.
La examinareast0lpilor se vor efectua?ncercdripe ambele Cirec{ii ale sec{iunii transversale
a stdlpilor. Se va evita efectuareaincercdrilor in dreptul etrierilor, pentru a cdraridentificare vizuall
se va folosi pachometrul. Se va efectuareglajul la zero la o amplitudine a semnalului comparabilE
cu cea care va ft utilizati ulterior, gi se va face prin men{inereain contact direct a emildtorului qi a
receptorului.

T , : 7 , -T o + T r, ( 1.68)

unde:
T* - timpul efectiv m[surat;
T6 - timpul de propagareal impulsului de la emil[tor la receptorinpozilia vdrf la vdrf;
To - timpul de propagareal impulsului in beton.

Timpul de propagarea impulsuluiin betonse mdsoari astfel:

- se aplicAtraductoriiprevdzulicu mediu cuplantpe suprafafabetonului?nzonelemarcateqi se
menfinsubo presuneminimdde 10kgf;
- se amplificdsemnalulpdndcdndse identifici clar momentulsosiriiimpulsului,de ordinul2,5-3
cm;
- semisoardtimpulscursde la momentulemiteriip6ndla momentulrecepfieisemnalului acustic;
- sem6soar6timpul de propagare?npunctelede incercarestabilite;
- sedetermindvitezade propagarecu relalia:

v=L ( r.6e)
TI'

unde:
L - distanfaemil[tor receptor,m[surat[ cu o preciziede minim 19lo.
- se efectueazddeterminarearezistenlei betonului lindnd seama de prevederile pentru mdsurarea
indicelui de recul;
- coreclia rezultatelor in raport cu valoareaetalon:
N ^,
N ,,,= N ,t + (80 - N,/ ) '---:- ( 1'70)

unde:
Nro. - misur6toareape beton corectatf,;
N"r - mdsur[toareaefectivd pe beton;
N"1- mhsurdtoareade etalonare.

Tabel. 1.36. iideu

{t De ios in sus De susin jos
N +900 +45" -45" -90"
+1 7 +1 5
l0
20 _\ ll -3.5 + ?5 +3.4
30 -4,7 - 3.i +2.3 + 3.1
4A -3,9 -?,6 +2,4
-3 .I -2,1 + l,G +))
50
60 J7 1.6 + 1,3 + 1,7
unde:
a- unghiulsubcareesteaqezatscleromeffulSchmidtpe suprafaga
incercatS.

Calcululintervaluluimultimii:

AN:N,ou"-N*;n (1.71)

- daclintervalul aN<5 div, atunci toate incercdrile sunt valabile;

- dacaintervalul AN>5 div, atunci se va face o prelucrare selectivd a rezultatelor, elimindndu-se
rezultatelece nu apa4in mullimii.
Rezultatul unei singure mdsurdtori cu sclerometrul sau cu ulffasunetele,nu poate constitui
un elementde calcul direct in metoda combinatS.
La prelucrarearezultatelor se vor aveain vedere:
- tipul gi dozajul de ciment fkgim'l;
- nafura qi granulozitateaagregatuluifol osit;
- coeficienlii de influenfd:
- Ca - coeficientulde influen\daI dozajuluidin Tabelul 1.37;
- C. - coeficientulde influen1aal tipului de ciment,din Tabelul L38;
F

- Cu - coeficienful de influen{d al agregatului, care pentru agregatelesilicg-calcaroaseesre

Cu:1,00,iar in cazul agregatelorde granulit simplu sauamestecatcu agregatde rAu Cu:l,00.
Pentru agregatulgreu de baritind sau amestecatcu agregat_ de riu:

Cu:1,00*0,9p (r.72)
unde:
p - procentulin volumedin volumultotal al agregatului,ocupatde agregatulgreu.
- Ce- coeficientulde influenf[ al fracfiuniifine a agregatului,din TabelulL39;
- Cs - coeficientulde influent[ al dimensiuniimaximea agregatului,din Tabelul1.40.

Tabelul1.37.CoeficientulC,r

204 0,89
300 1 ,0 0
400 l ,t3
s00 11\
600 1 ,3 1
700

Tabelull.38.Coeficientui
C"
Tipul Coeficientulde influentd
de ciment c"
Ps0 1,09
P4 0 1,04
P 3 5 ;S T3 5 1,00
M30 0,96
F25 0,90

abelul 1.39.Coeficientu
Procentul fractiunii Coeficientul de influent5
0-1 mm cg
6 0,97
I2 1,00
18 1,03
30 1,09
36 1,11
4 .,
AL r ,1 3
48 1,15

Tabelul Coeficientul
Coeficienful de influenld
Ca
70-80 0,96
30 1,00
15 1,03
7 1,09

46
- Coeficientultotal de influentd:

C, = Co ' C, ' Cn ' Cr' C, (1 73)

Pe baza m6suratorilor nedistructive efecfuate se calculeazdrezisten{a R1s1G€ corespunde

unui beton a c6rui compozilie estedata de volrile unitare ale coeficienfilor de influenfd.
Din Tabelul 1.41. se va alege pentru fiecare incercare, in func{ie de valorile indicelui de
recul gi in functie devitezamdsurat[, rezistenfa&"r, in N/mm'.

rezistenfeibetonului,fc [MPa]
Tabelul 1.41.Determinarea
16 i3 ?n aa 36 28 l0 J2 ]4 36 l8 40 44 46 48 50 5l
-q ta

Vt\
3000 4.0 5.3 5,9 6i
10
JIW
,i
5,8 6.5 aa

3200 5.1 7.2 7-8 8.4 v-J

3100 :,0 6.1 t.l 7.1 o_i 9,2 p.s ta,6
3400 6,9 7,6 8.3 s,: a s 10.6 I t \ 1?,5
3450 6:5 8,0 8.7 9"5 102 11,0 12,8 t 3.1
3500 6.8 7',6 d_J r0.5 11.4 12j. IJ .D 14.6
3550 7.9 8.? ,-) 10,2 r n o il,9 l!.-v i +,1 IJ,t

3600 Q1 an 10.5 rr.l t2,? r:,+ 14',6 t5$ l o. I

t7 i
3650 8,j t-t
: 10.0 10.9 12,8 13.9 15,1 l6:
3700 8.7 9,6 tu,t I t.t 1!.1 121 14,.115,6 16,7 18,1 t9,6
J.IfU ot oo 10,? I 1,6 t?,6 13.8 15.0 16,2 17,5 18,9 20.6
38G0 on tn t I l=0 tl n 13.1 14.3 1S i 16,8 18,2 Lv,r 1t i
l8i0 o* ro,: 1 ! i 12,5 13,6 1d9 t6,1 17.5 18,9 20.6 1') {
3900 10. 1 l0=7 I 1.7 12.9 t+ I t5, 16.7 18,2 19.6 ?5q 2&0 104 3?.8 J5.0 31.3
111 13,4 r:,: 15,9 i a t 18.9 20.5 22.4 24.7 26.8 ?9.0 J L,+ ? 1n 36,0 4V.l
IU.J ll,t
-r950 ? ? 4 ?i l ? 7 7 30.1 1:,5 l?,0 39,4 il1,8
{000 10"6 I r.5 r ? 5 13,8 t{ } i6,4 17,8 i9.6 71.4
11,9 13.0 14,4 1{ ? 17,0 18.6 1n( 24.5 26,1 ?9R 3i ,l 1) 4 7 5 7 38,0 40,4 4?.8
4-050 =13.8
4100 !11 l? i 14.9 t6=2 1 1 K 19.3 ?t.1 13.3 ?5i 17.7 29,8 71 1 343 36=1 39.1 4 1 .5
14,0 t{_i r A1 18J 20,1 tLa a.l - { 24,3 26,-- 28=8 30,8 33: 35,4 3'1.7 40,1 42,5 44.8
4r50
\7t 18,8 1 7 I d3,5 4 {7
4:00 14,i rs,g l?,1 18,8 :0,9 l qt 31,8 34,1 -10,r+
4250 r6.4 l?,9 lv-o 1t I ?4,3 26.3 )c tt 30.8 ;12,8 35.I J r _+ l9,s 41.2 44.5 46,7
4300 r6.9 !R 5 ) n { '\1 1 ? ? 1 )ol 31,? 33,8 JO-U 48.4 40,8 41,1 43.3 47,8
4150 21,5 23"6 jAi L6-1 30,6 32.6 ? 4 7 ls,s 39.3 4 1 " 7 44.0 r6,3 Jg.8
4400 22,4 :t.t 5 27.1 29'.2 31,2 33! {1 \ 77,8 {U-J 41"6 45.0 47,4 49.8
4450 :8.2 30,0 J1-l 1"4? 36,4 3S5 +r.o 43"5 46.1 48.5
4500 29.4 ]0,8 Jt-r/ ]5"2 31,1 l9.s 42,3 44,7 n'I 1 49,6
4550 31,8 ts,s 36.2 38,4 ,10.6 43"4 45.8 +ai i0.7
44.5 j|7,0 49,1 51.0
4600 34=8 J t- z 39,6
4650 tR l 40.6 a-q.t 45.6 48.0 50.5
j
4700 l9,l 41,6 44,0 46.8 49.0 51,8 <.t
4750 n7i- 45.0 47.7 <nl 55.4 )i-1
4800 41,5 46.0 48.6 : r.l 53,8 sa.;
47.4 49,? i} ) i 4 s 57.5
4850
4900 4B-0 50.8 53.2 56.0 58.5
4950 f 1.ts {.1 1 56.9 59,6
5000 ilR 60;l

Rezistenfaefectiv[ a betonuluisecalculeazdcurel{ia:

f" = f,4'C, (r.74)

Interpretarearezultatelor:
--dacl de pe gantierse dispunede probe,euburi eu latura20cm.sauearotese va determinapnn
metodadistructivl rczisteqtala compresiune.
- secalculeazdcoeftcientulexperimentaldeinfluen!5:

f
^/-'exp -
,tf
r exp'l
(1.7s)
J ref .i

47
 unde:
f""p.i- rezultafulineerclrii distructivepe corpul"i";
f*r.i- rezultatulincercirii nedistructivecombinat[pe corpul"i".
- secalculeazdmedia valorilor coeficienfilorexperimentalide influenf[ cu rela{ia:

k
T
/r"ti
i=l '""0
faexp
vi -k _ ( r .76)
unde:
k - numirul de epruvetedecares-adispus.
Seva consideraCfb ,valoareadeterminatdcu ajutoruimetodeinedistructive,cornbinatd.tn
lc:" -c:.rl lc:''"+ ci*ol
acestcaz,dacA:L7=! corecfii,C, =L-
Src% - nu suntnecesare
2
lc:"'-c:.'l
Dac[: l0%< <30%- sunt nocesarecorecfii, iar coeficientulCt va avea
Crt*o

va1oarea:,,=W,iardacd:ry.>30yo-hebuiec5utatecauzelediscordanfei,
identificatepi eliminatevalorilesusupecte.
Rezisten{a caracteristicdbetonului:
- secalculeazdrczisten(a medie:

Zr,
f=T (r.77)
in care:
k-,num[rul sec{iunilorincercate.
- secalculeazdabaterea mediepitraticd a rezistenfelorSrrac:

C_
JMC _
Ztf,-7)' ( 1. 78)

- secalculeazbrezistentacaracteristicda betonului:

f"o, = .f -atSuo, {r.7e)

ln care:
t - estecoeficientulcaredepindedenumirul secfiunilorincercateinelementsaustructuri;
pentruun numdrk>15,seadoptit:1,66;
a - coeficientdeterminatcu rela{ia:
sr.,
( 1. 80)
5,,,

So.p- abatereamedie pdtraticda rezistenfelordeterminatedistructiv pe corpuri de probd;

Sprc.p- abatereamedie pdtraticd a rezistenlelordeterminatenedisiructiv prin metode
combinatepe aceleagicorpuri de probd;
se completeaz5buietinul in fa[d curezultatele incerciriior gi in spateo schifi cu incercirile.

48
 rr$A DE LUCRU
n r .. . . . . . . . .

Numeleoperatorului:
....,.

DataefectuSriiincercdrii(zzlll I aaaalooo):

aeruluila loculincerclrii: .........oC

Temperatura

aeruluila loculincerclrii:............%
Umiditatea

Obiectivulgi elementul?ncercat:

Etalonareaaparatului:

- seriaaparatului(sclerometruSchmidt):

- citiri de etalonare:

Mlsuritoare de etalonare Mdsuritoare efectivl Corec{iape beton

. N.t Ner N..t

unde:
Y"f
N 7rl +(80 -.1/,/) .;
"o,= "f

Corec{ii de unghi:

Unshiul Directia Corectia

Identificareaaparatuluicu ulfrastrnete:

- seriaaparatului:

- lungimeaultrasunetelor:..

Dimensiunileelementuluiincercat: a:

b:

49
 Verificdri:
- distan{aintre punetelede ineorcare: L>2},"

- dimensiunea
elementului: aZ2),

- dimensiunea
elementului: b>1,

concluziaverificdrilorpreliminare: sunt / nu suntnecesare

corectii

- coeficientultotal de influenfd,calculat:

CompozitiaDozajulde Tipul Natura Fractiuneafina lrnensunea

maxma
betonului ciment decimentagregatelora agregatelor a agfegarelor I
I
lks/mcl I-t I-t t%1 Imml I
300 sT35 cili^^ ^ol^ri 6": 70.90
Coeficientii
ileinfluenta
Coeficientul
totaldeinfl.
calculat

Tabelpentrulnregistrarea
citirilor gi a rezultatelorincercdrilor:
Figanr.
Elementul V Im/sl n tdivl L."t tr4
f."i f

lcfd'-cinl
-rEp
C,q
trdividual Media Iadividual Media IdaNicm2] [daN/cmi]
n€XD
Lt-

unde: f"*p : f,"7 'C,

K

Y f'"t
c.i
L)J
{ _i =2
_
.tref
k
k
! ;^real
/JJ c.i
t. _ i=Z
Je xp_
k

n" o - f"*,
vt --:-

./ r"1
l, l
g;'v1
lCi"* - 1:catc*7exP
- d a c d+
: <10% -a tu n ciC: ,=*:.......
Ct"P
"t
' 2

lc:"'- c\'l
' r<3\%-afunc i n _Ci'u''+zc"*p
- d a c6 :IA% 3r '
/1 exp "'----il

50
 - c,"-pl
lr:"'---l
- dac[: >3C%-trebuiecdutatecauzele
discordanlei,
identificategi eliminatevalorile
c:.,
susupgcte.

arcall: f.t"ul= fj*f 'Ct: .....

- Rezistenf

medii alebetonului:f."p:
- Rezisten{ele

Concluzie:

Clasabetonuluidin lucrareeste: .

1.5.Metoda nedistructivl privind armiturile din beton

IJtilizdndaceasta metodl sepot determinaurm5toarele:

- grosimeastratuluide acoperirecu beton;
- diametrularmlturilor.
a) Principiul defunclionare.
I\rtetodaccnvenfionaldde lscalizarea barei de armdturdprin interrnedit-rlcurentuluiparazit
utilizeazd cAmpuri magneticevariabile continue, de frcven!5 medie, dar care prezintd o mare
sensibilitatela conductivitateasuperficial[ a materialului,la varia{ii de temperaturdqi la forma
geometricia elementuluistudiat.
Tehnicainducfiei impulsurilor,ins6, folosegtedoud faze distincte,in prima generindun
cdmpmagneticde intensitateqi in mod succesivcimpul esteanulat,fiind receptatfluxul rezidualin
fma de sc[der,intr-un obiect fero-magnetic(barade armdtur[) cuprinsdin interiorul zonei studiate.
Caracteristicileacestuisemnalreflectat,ca ecou,sunt strdnslegatede cele ale obiectului
propriu-zis: mas[, distanla fafi de senzor,aspectedimensionaleqi geometrice,permeabilitate
magnetic[ gi condictivitateaelectrici. PAn analizasemnalului,notdnd ceilalli parametrii,este
posibilbgdsireaintr-o manier6aproapesigurda distanleidinhe obiectgi sondd.
Tehnicainducerii impulsului fixnizeazLo citire foarte stabill gi insensibildla intrerferenle
electrjceqi la efectelevariafieide temperaturd
b) D escrierea aparaturii.
PachometrulM58-860 folosesteprincipiul inducfieielectromagnetice cu o sonddcablucu
senzor (aerul fiind nucleul), dotat cu o balanld pentru sesizareaefectelor cdmpurilor
electromagneticeparazite. Datoritd nucleului cablului sunt depdgite iimitdrile pachometruiui
tradi{ional.Aparaturaestealcdtuit[ din urm6toarelep5rfi:
- Pachometrul M58-E60 (cutie);
- Sondi transmitere/recep{ie;
- Cablude legdtur[pentrusondd;
- Geantapentrutransportulgi utilizareaaparafului;
- Manualulde folosire;
- 4bateriiAlcalinede tipul MN 1500/LR6(de 1,5V).

51
t
c ) D escriet'ea instrunzentu/ui.

M58-860
Fig. 1.4.Panoulfa16al pachometrului

Panoul fafd include urmdtoarele:

- display grafic cu mai multe linii (cu caracteristicimari gi mici), 128x64pixeli;
- conectorpentrulegareasondei;
- conectorpentrulegareacdqtii;
- buton pentru reglajul lazero al aparatului.
Fanoul din spateestecompusdin doud portbaterii.
Panoul inferior al instrumentului estecompus din urmdtoarelepdrfi:
- tastaturl cu 4 tasteF, -, +, A.

' :, -..' :'

Fig. 1.5.Panoulinferioral pachometrului
M58-E60

d) Aplicarea metodei.
Se introduce cablul in locul special prev5zut in panoul frontal al instrumenfului qi se
activeaza.Trebuie agteptat2-3 minute inainte de a se utiliza, fiind necesardstabilizareacircuitelor;
- la deschiderepe displayva fi afiqat[ pentru cAtevasecundeseriainstrumentului;
* se va selectaautomat func{ia CHECMDJ ZERO care este utilizatd pentru reglajul 7azero al
instrumentului, iar pe display va apdrea:

SETFI"INCTION
la ttf:F t,/ /A nr'7l D D r\
L-.ta_D\-rvrl.nJ r-nt\\)

FtlliCtion OR ACCept

52
i
t
I

- pentrua acceptafuncfiaselectat[automat(reglajulla zero)trebuieapdsatdtastaA. Dacdse

doregteselectarea tastaF pentruavizualizape display(prin rotafie)
funcfiuniitrebuieapdsath
celelaltefunc{ii disponibile.Cdndpe displayesteafigatdfuncfiadoritbseva apdsatastaA pentrua
confirmaalegerea.
- celelaitefuncfii disponibilesunt:
o COVER
o CALIBRATION
o SETOFFSET
o DEPTH-CHECK
o ESTIMATEDIA
o STANDBY MODE

FuncgiaCHECI{/ADJ ZERO (reglaiul la zero)

inainte de a efectua determinareaintotdeaunatrebuie reglat instrumentul la zero lindnd
sondain aer la o distanfi de cel puf?n20-30 cm de obiectelefero-metalice.Aceastd func{ieeste
qi
dedicatdreglajului la zero folosegte o interfafdgrafic6 ce permite realizarcaacesteiopera{iuni
intr-o manieri simpl6,rapidl qi intuitivd.
CAndesteselectatd aceast6 func{iepe displayvor fi afigateurmltoarele:

CHECIVADJ ZEROin air

ZERO
I
AdjustzeroorF:FUNC

Rotind butonul de pe panoul frontal cursorul'oI" ,. a$eaz6in interiorul benzii desenate.

Cursorul se va muta cdtre stdngadacd se rotegtebutonul in sensantiorar, gi se va muta cursorul
c6ffe dreaptadacdse rotegtebutonul in sensorar. Instrumentulse consider6reglat la zero atunci
cdndcursorulsegisegteinpoziEiacentralddelimitatbdeband5.

Func{ia COYER(determinareustratului de acoperirecu beton)

Dupdce s-aalesfuncfa COVERestenecesarsdseprocedeze astfel:

SetBAR DlAmeter
DIA: XX mm
+ or - ACCept

Cu ajutorul tastelor + $i - se va selectadiametrul barei de armitur6 pentru care se va

determinaaddncimea,iar selecfia(diametrul)seva confirma apbsdndtastaA. Sepoateoptaintre o
seriede 36 de diametre,cuprinseintre 4 gi 40 mm, cu pasulde I mm. Dacdacestdiametrunu este
cunoscutsaunu poatefi descoperitgi indentificatprin metodeminim distructiveafuncisevor urma
pagidescrigila tunc{iaESTIMATE DIA. Pedisplayva fi afiqat:

SetBAR TYPE
TYPE: DEFormed
* or - ACCept

Se va alege tipul de bari studiat, care poate fi lis6:RO[JND sau cu nervun:f)EFormed, cu

ajutorul tastelor * $i -, confirmdnd cu tastaA. Pe dispiay va fi afigat:

53
 XX
FunC=MENU ACC:Audio
YY DEF

XX indici valoareastratuluide acoperirecu beton(in mm).

in ultimul fand suntindicatecaracteristicilebarei de armdtur[ (diametruYY qi tipul lis6 sau
nervnrat6).Dacdlastdngavalorii )O( aparesimbolul ")" inseamncdinstrumentulnu gdsegtenici un
obiect metalicin interiorul zonei studiate.Dacdla stdngavalorii XX aparesemnul"<" obiectele
metalice se afla foarte aproapede sond5,la mai pufin de 5 mm, aoeastafiind distanla minimi
m6surat[de instrument.
Localizarcabarelorde armlturd, se facecu sonda,menlindndaxax a sondeiparaleldcu axa
barei;dac[ estein apropiereaaxeibareicitirile suntinferioarefal6de citirile inregistratein zonelq
ce inconjoar6bara,iar semnalulsonorestemai inalt.
Pentru estimareastratului de acoperirecu beton hebuie men{inutd sonda in contact cu
suprafafade beton,imediirtdeasuprabareide armltur[ gi cu axapareldcu direclia barei.
Sevor facemici translalii orizontalecu sonda,iar cdndse obline o citire mai micE sondase
gdsegte exactin dreptulaxeibareigi aceasticitire estestratulde acoperirecu:beton,in mm.
Semnalulaudioestedezactivabilin oricemomentap[sOndtastaA.
Cdnd existd armdturi principale gi secundareproceduraconvenfional[prevedelocalizarca
arm6turilor primare gi secundarein zona studiatd gi analizarea fiecdrei bare pe o regiune
intermediari intre cele doui baretransversale.
Valorile stratuluide acoperirecu betonpe caresondaestecapabili sdle indice sunt cuprinse
intre o valoareminimd de 5mm,la o valoaremaxim6caredepindede diametrulbarei de arm6tur6.

abelul 40 Stratulma.xlm de cu beton diferite diameheale barelorde armdtur[

Diametrulnominal Stratulmaxim de acoperire
(mm) cu betonmlsurabil (mm)
6 70
8 73
l0 74
t2 76
t6 82
20 83
25 86
32 90
40 95
45 98
': barelor,in mod specialcdndstratulde acoperirecu betcih
Semnalulsonorajutdlaloc;alizarea
estemai mare spre finalul scalei intrumenfului(in acestcaz semnul'5''apare pe display ldnga
valoareascaleivizualizate).
Cdndexistl doul bareapropiateintervalului minim admisibil pentru alocaliza corectbarele
estenecesar6determinareagrosimii stratului de acoperirecu beton,iar in generaldistantaminimd
admisibili a acestuiaested*;n:2 x stratulde acoperirecu beton(?ncm).

F uncEiaCALIBRATION(calibrarea instramentwlui)
Instrumentulestefurnizat calibrat,insi in caztil cdndse schimb[ sondasaualte componente
ale instrumentuluise impunerecalibrareainstrumentului,iar aceastdoperatiunese efectueazdin
modulurmdtor:
- sefacereglajullazero cu ajutorulfuncSeiCHECMDJ ZERO;

54
- seva alegefuncfiaCALIBRATION;
- pe displayva ap6rea:

HEAD CALIBRA,TION
Spacea 16mmBar
30 to 50 from head
ACCeptor FtINCtion

Se va lua o bara de arm6tura,cu diametrul cunoscut, agezatd,

intr-un material carenu este
fero-magnetic,gi a cirui grosimeeste cunoscutd;se recomanddca acestmaterial in care este
nglobat[,avdndgrosimeacunoscutI,gi cuprinsiinhe 30-50mm;
- seva apdsatastaA, iar pe displayseva afiqa:
CO\IER: XX
* or - ACCept

- seva reglavaloareaeitite gi vinalizafpe displayastfelinc6t s[ coinciddcu grosimeastratuluiin

careesteinglobatl armdtura,folosindtastele+ $i - qi confirmdndcu tastaA.
Instrumentulesteacumrecalibratgi va men{inenouavaloarede calibraregi dupdstingere,
pe displayseva afiga:

COVER:XX
Or FUNCtion

Acum sepoateincepedeterminarea,considerindXX ca fiind valoareastratuluide acoperire

cu beton,careesteactualizathinmod dinamic.

FuncyiaESTIMATE DIA (estimaread.iametruluibarelor de armdturd din baon)

C6nd diametrul unei bare de arm5ifiirbnu este cunoscutsau nu poate fi determinatcu o
analizbdistructiv[l imitati, sepoateestima,cu o preciziebun[ folosindaceastdfunc{ie.Dupdce se
localizeazLbarapentrucarese face determinareadiametrului,qi a pozitiei ameturilor principalegi
secundare,trebuieurmateurmdtoareleetapein determinare:
- axeleX gi Y desenate pe sonddsuntnecesare pentrua identificaorientareacorectd;
- citirile trebuiesd fie ob{inuterespectdnd aceastiorientare,dar aplicdndmici translaliiale sondei
pe suprafafabetonuluigi selecf;ondnd citireamaximdsauminimd?nfuncfiede fiecarotestmSsurdnd
stratulde acoperire cu beton,diametrul....);
- sealegetuncliaESTIMATEDIA;
- pe displayva fi afigat:
X axis
FUI',ICor ACC:Log

ApbsdndtastaA sautastaF se selecfioneazd citkeaminimdcareseob$neestimdndbaracu

sondaorientati cu axa X paralelacu axabarei de annlturd (estevorba de un strat de acoperirecu
betonaparent).Pedisplayva fi afigat:

X axis
XX
FI-INC or ACC:Log

55
 Se va roti sondacu 90" gi continuf,ndca mai sus se va selectaiitirea cu sondaorientati cu
axa Y paralelacu axa barei de armIturd.Prin anaiizaacestordoudvalori instrumenhtlvarfaceo
estirnarea diametruluibarei,iar pe displayva apirea:

DIA
XX mm
F:MENU A_PFPEAT

unde,XX estevaloareaestimatla diametruluibarei.

Pentrua repetadeterminarea se apasdtastaA, iar pentruintoarcereala meniul principal se
apas[tastaF. EsteposibilI determinarea diametruluibarelorcdndacestease gflsescla o ad6ncime
maximdcaredepindede diametrulinsugi.Aceastl addncimelimitd esteegal6cu 60% din stratulde
acoperire cu beton maxim mdsurabil indicat in tabele. Cdnd in una din cele doud faze ale
determindrii,strafulde acoperirecu betonesteprecedatde semnul'5", adAncimea bareloresteprea
gi
mare pentru a putea determina diametrul barei se recomandl atunci g6sirea unei bare mai
apropiatede suprafa{i gi repetareaprocedurii.O indica{iecu privire laprecizia m[sur[torii pe care
instrumentu!o furnizeazdlaestimareadiametruluiin condit'i standardesteurm5toarea:Diametrul
estimat: Diametrulreal+ 2 nrn.

Alte recomanddripentru utilizarea instrumentuluiEi aplicareaacesteimetode

Dacd instrumentulva rdmdneo lung6 bucati de timp neutilizat,bateriile trebuie inlEturate
din instrument.
Cdndpeliculade cauciuclipitd pe sond6estedeterioratdatuncisepoatelipi o pelicul6noua
peste cea deteriorat[, dar atunci este necesardrecalibrareainstrumenfului sau se poate ini[tura
pelicula veche gi lipi cea noul in locul celei deteriorateftr[ a mai fi nevoie de recalibrarea
instrumentului.

BLIOGRAF'IE:

tl.1] R. Jones,I. F6cioaru- tncercareanedistructldabetonului, EdituratehnicdBucurepti,1972.

[.2] STAS 665211-82 - incercdrinedistructiveaiebetonului.
[1.3] V.M. Malhotra,G.Carette- ,,Comparison of Pullout Strengthof Concretewith Compressive
Strength of Cylinders and Cores, Pulse Velocity, and Rebound Number" - In Situ Stregth
Evaluation-ACI Committe214 SymposiumPaper-ACI JournaVMay - June1980.
[1.4] RILEM TehnicalRecommendations for the Testingand Use of ConstructionMaterials,E &
FN SPOON,ISBN0419188IOX.
t1.51V. M. Malhotra - ,NTD Techniques"-Cap. 17- ,,Handbookof Analytical Techniquesin
ConcreteScienceansTechnology-Principles,Techniques andApplications"- V.S. Ramachandran,
JamesJ. Beaudoin- lnstitute of Reasearchin ConstructionNational ResearchCouncil Canada,
Ottawa,Ontario,Canada-ISBN: 0-8155-l 437-9.
[.6] C26-85-Normativpentruincercarea betonuluiprin metodenedistructive.
[i.7] OzkanSengul,CananTasdemirgi MehmetAli Tasdemir"Influenceof AggregateType on
MechanicalBehaviorof Normal-andHigh-StrengthConcretes"(ACI MaterialsJoumalA{ovember-
December2002,Title No. 99-M53).
[1.8]J.K.Mc Kenzei- Proceedings of PhysicalSociety.SeriaB. vo1.63., nr. l-2,1950.
[1.9] DavidW. Harris,CarolineE. Mohorovic,andTimothyP. Dolen"DynamicPropertiesof Mass
ConcreteObtainedCoreso'ACIMaterialsJoumaVMay-June 200A,Title no. 97-M35.
[.I0]Hangan, M., F[cdoaru, L, O koeffifiente odnorodnostibetona v rasciotahpo predelnim
sostonoianiam, Betoni Jelezobeton nr. 8, 1962.
[i.11] Manualed'instruzioniCONTROLS- Pachometro, Covermetro, Mod. M58-E0060.

56