Anevrismul aortic

Anevrismul de aorta (din greaca veche-aneurysma=dilatare) corespunde unei

dilatari patologice a lumenului aortei incluzand unul sau mai multe segmente ale
acesteia cu tendinta la expansiune si ruptura. Un anevrism aortic reprezinta o
zona slabita din interiorul aortei, vasul de sange principal care transporta sange
catre corp. Atunci cand peretele aortei se slabeste, sangele care impinge in
peretele vasului poate determina o dilatare a aortei, asemenea unui balon
(anevrism).

Ca si complicatii majore in cadrul anevrismelor aortice vorbim despre disectia sau

ruptura acestuia. Peretele aortic are 3 straturi. Atunci cand stratul dinspre interior
se rupe si sangele patrunde intre straturi vorbim de disectie. Disectia si ruptura
reprezinta principala cauza a deceselor produse de anevrismele aortice.
Tipuri de anevrisme aortice

Tipurile de anevrisme aortice depind de localizarea acestora. In principal, exista

doua astfel de localizari - in piept si in abdomen. Dupa segmentul afectat putem
avea anevrism de aorta toracica (dilatarea radacinii aortei, a aortei ascendente, a
crosei aortei si a aortei toracice descendente) sau anevrism de aorta abdominala
(dilatarea segmentului suprarenal sau/şi a celui infrarenal). Atunci cand dilatarea
cuprinde atat aorta toracica, cat si pe cea abdominala, vorbim de anevrism de
aorta toracoabdominal.

Anevrismul aortic toracic

Barbatii si femeile sunt la fel de susceptibili de a suferi anevrisme ale aortei

toracice, care devin mai frecvente odata cu inaintarea in varsta. Anevrismele
aortice toracice sunt adesea cauzate de hipertensiune arteriala, colesterol crescut
sau diferite alte leziuni. Uneori, persoanele cu tulburari mostenite ale tesutului
conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan si sindromul Ehlers-Danlos, pot prezenta
anevrisme de aorta toracica.

Deoarece au o crestere lenta, anevrismele mici pot sa fie lipsite de simptome,

ceea ce duce la diagnosticarea tardiva, cand anevrismul are deja dimensiuni mari
si riscul de disectie sau ruptura a peretelui aortic este mare.
Atunci cand anevrismul creste poate sa determine durere toracica, senzatia de
presiune sau constrictive la nivelul toracelui, durere de spate, tuse sau probleme
de respiratie.

Semnele si simptomele care trebuie sa va alarmeze, deoarece pot indica disectia

sau ruptura anevrismului aortic toracic sunt:

 Durere ascutita, brusca in piept sau in partea superioara a spatelui

 Dificultati de respiratie (respiratie scurta)

 Dificultate la inghitit

Anevrismul aortic abdominal

Anevrismele aortice abdominale apar mai des decat anevrismele aortice toracice.
Anevrismele aortice abdominale sunt mai frecvente la barbati si la persoanele cu
varste peste 65 de ani.  Acestea sunt de obicei cauzate de ateroscleroza , dar si de
infectii sau alte leziuni.

Anevrismele aortice abdominale nu au adesea simptome. In cazurile in care apar

simptomele, acestea pot include:
Senzatia de pulsatie in abdomen (ca niste batai cardiace simtite la nivelul
stomacului)

 Dureri care au caracter de palpitatie sau profunzime in spate sau in zonele

laterale

 Durere la nivelul feselor

 Durere in zona inghinala

 Dureri de picioare
Durerea resimtita nu cedeaza la schimbarea pozitiei sau la administrarea de
medicamente care trateaza usual durerea.
Cauzele anevrismelor aortice

Exista mai multi factori care contribuie la producerea unui anevrism aortic. Dintre
acestia, fumatul si hipertensiunea arteriala sunt cei mai importanti factori de risc
ce pot duce la aparitia anevrismului. Diferite boli si comportamente nesanatoase
care afecteaza inima si vasele de sange cresc, de asemenea, riscul de aparitie a
unui anevrism aortic.

Printre posibilele cauze ale unui anevrism aortic se numara:

 Hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea produce slabirea peretelui aortic.

Varsta, impreuna cu hipertensiunea arteriala sunt factori de risc importanti
in dezvoltarea unui anevrism de aorta toracica.
 Ingrosarea si intarirea arterelor (ateroscleroza). Pe masura ce placa se
acumuleaza pe peretii arterelor, acestea devin mai putin flexibile, iar
presiunea suplimentara poate determina slabirea si dilatatia acestora.
Hipertensiunea arteriala si colesterolul ridicat sunt factori de risc pentru
intarirea arterelor.
 Afectiuni genetice. Anevrismele aortice care apar la persoanele mai tinere
au adesea o cauza genetica. Persoanele care se nasc cu sindrom Marfan, o
afectiune genetica care afecteaza tesutul conjunctiv, prezinta un risc
crescut de anevrism aortic toracic. Alte tulburari genetice sunt: sindroamele
vasculare Ehlers-Danlos, Loeys-Dietz si Turner.
 Afectiuni inflamatorii. Boli precum arterita cu celule gigant si arterita
Takayasu sunt asociate cu anevrismele de aorta toracica
 Probleme cu valva aortica a inimii (valva aortica bicuspida). Uneori,
persoanele care au probleme cu valva aortica prezinta un risc crescut de
anevrism aortic toracic.
 Infectie netratata. Desi rar, anevrismul de aorta toracica poate fi cauzat de
o infectie netratata, cum ar fi sifilis sau salmoneloza
 Traumatism. Rareori, unele persoane care sufera diferite traumatisme in
timpul unui accident dezvolta anevrisme aortice toracice
 
Posibilele complicatii asociate anevrismului aortic

Un anevrism aortic rupt poate duce la sangerari masive care pun viata in pericol.
In general, cu cat anevrismul este mai mare, cu atat este mai mare riscul de
rupere.

Semnele si simptomele unei rupturi aortice includ:

 Dureri bruste, intense si persistente in zona pietului, abdomenului sau

dureri de spate
  Durere care iradiaza in spate

 Dificultati de respiratie

 Tensiunea arteriala scazuta

 Pierderea constientei

 Respiratie scurta

 Probleme la inghitit

 Slabiciune sau paralizie a unei parti a corpului

 Dificultati de vorbire sau alte semne ale unui accident vascular cerebral
Diagnosticul anevrismului aortic

Majoritatea anevrismelor aortice, atat toracice, cat si abdominale, sunt depistate

intamplator, in timpul unei evaluari de rutina sau in timpul unei investigatii
imagistice pentru o alta afectiune, cum ar fi o radiografie, un CT sau o ecografie.

Este posibil ca medicii sa isi sfatuiasca pacientii cu varsta peste 65 de ani sau
pacientele cu varsta peste 70 de ani care au factori de risc (sufera de
hipertensiune arteriala, de exemplu) sa efectueze un examen de screening
constand din o ecografie transesofagiana sau abdominala pentru a observa
eventuala prezenta a unui anevrism aortic la nivel toracic, respective la nivel
abdominal.

Screeningurile de rutina, in special pentru afectiuni genetice specifice, pot ajuta,

de asemenea, la identificarea riscului de aparitie a unui anevrism aortic. In cazul in
care testele arata un risc crescut, medicul cardiolog poate prescrie medicamente
pentru scaderea colesterolului si reducerea tensiunii arteriale.
In cazurile in care este depistat un anevrism aortic, medicul cardiolog poate
recomanda o angiografie tomografica computerizata, pentru a evalua
dimensiunea anevrismului, localizarea si stabilirea tratamentului optim.
Tratamentul anevrismului aortic toracic

Scopul tratamentului este de a preveni cresterea anevrismului si de a-l trata

inainte ca acesta sa conduca la o disectie sau a ruptura aortica. In functie de
marimea si rata de crestere a anevrismului toracic aortic, tratamentul poate varia
de la monitorizare pana la interventie chirurgicala.

Tratamentul recomandat depinde de marimea anevrismului.

Recomandari pentru anevrismele mici (mai mici de 5 cm in diametru)

Anevrismele mici prezinta un risc foarte scazut de rupere, dar trebuie

supravegheate:

 Ecografie sau alte teste imagistice la fiecare 6-12 luni pentru a monitoriza
cresterea anevrismului si riscul de ruptura

 Medicatie pentru managementul tensiunii arteriale si a nivelului

colesterolului

 Modificarea stilului de viata ajuta la controlul tensiunii arteriale; de

exemplu, se recomanda ferm renuntarea la fumat

 Exercitiul zilnic este, de asemenea, benefic

Recomandari pentru anevrismele mari (mai mari de 5 -5,5 cm in diametru)

In general, pentru anevrismele aortice mai mari de 5 cm in diametru se

recomanda tratamentul chirurgical deoarece riscul de ruptura creste o data cu
cresterea dimensiunii anevrismului.. Tipul de interventie va fi ales de echipa de
medici chirurgi, impreuna cu pacientul, in functie de severitatea simptomelor si
starea generala de sanatate a pacientului.
Tratamentul anevrismului aortic abdominal

La fel ca si in cazul anevrismelor toracice, scopul tratamentului este de a preveni

cresterea anevrismului si de a-l trata inainte ca acesta sa conduca la o disectie sau
a ruptura aortica. In functie de marimea si rata de crestere a anevrismului aortic
abdominal aortic, tratamentul poate varia de la monitorizare pana la interventie
chirurgicala.

Anevrismele aortice abdominale mai mici de 3 cm se trateaza medicamentos prin

mentinerea optima a tensiunii arteriale si modificarea stilului de viata (renuntare
la obiceiuri nesanatoase, dieta, etc). Atunci cand dimensiunile sunt mai mari, rata
de crestere este de peste 0,5 cm in 6 luni/ peste 1 cm intr-un an se recomanda
tratamentul chirurgical pentru a preveni riscul de ruptura care reprezinta o
urgenta chirurgicala cu mortalitate crescuta.

Tratamentul chirurgical poate varia de la caz la caz si aici vorbim despre :

1.Chirurgie clasica, deschisa

Operatia deschisa necesita inlocuirea zonei anevrismale cu o proteza. Medicul

chirurg acceseaza portiunea afectata a aortei abdominale printr-o incizie in
abdomen. Majoritatea pacientilor stau in spital intre 4 si 10 zile, iar perioada de
recuperare poate fi de pana la 3 luni.

2. Chirurgie endovasculara

Repararea anevrismului prin chirurgie endovasculara (EVAR) reprezinta o optiune

de tratament mai putin invaziva. Se fac doua mici incizii in zona inghinala, prin
care medicul chirurg introduce la nivelul zonei dilatate o endoproteza.
Majoritatea pacientilor au nevoie de o perioada de spitalizare de 1-3 zile.
Perioada de recuperare este mai scurta decat in cazul unei interventii chirurgicale
deschise.
Poate fi prevenit un anevrism aortic?

Stilul de viata este deosebit de important in reducerea riscului de aparitie a unui

anevrism aortic, cauzat de alti factori inafara de cei genetici. Este deosebit de
important sa urmati recomandarile si sfaturile medicilor:

 Aflati istoricul familiei. Daca sunteti diagnosticat cu un anevrism aortic,

educati rudele de gradul intai (parinti, copii) cu privire la riscul crescut de a
dezvolta la randul lor  anevrism aortic

 Daca fumati, cautati metode de a renunta la acest obicei nesanatos

 Urmati o dieta sanatoasa, saraca in sodiu

 Mentineti o greutate sanatoasa

 Faceti miscare regulat

 Verificati periodic valorile tensiunii arteriale si colesterolul