Generalități despre malformațiile arterio-venoase cerebrale

MAV reprezintă o conexiune anormală și fragilă (ca un nod, ghem) între artere și
vene. Această anormalitate se asociază cu un risc crescut de hemoragie. Pot fi
localizate oriunde în corp, dar cele localizate la nivel cerebral comportă un risc
crescut datorită posibilității de sângerare cu complicații grave secundare. Cele
localizate în vasele învelișurilor creierului se numesc malformații arterio-venoase
durale.

Care sunt cauzele MAV?

Cauzele MAV sunt necunoscute. Există diferite ipoteze, unele dintre acestea
sugerând că se datorează unei anomalii de dezvoltare în viața intrauterine (în
timpul sarcinii când se formează fătul), deci ele există încă de la naștere.
Majoriatea nu sunt ereditare și au o frecvență egală pe sexe.

De obicei sunt diagnosticate la 20-40 de ani, în urma complicațiilor de tip

sângerare (risc de 4% pe an – asta înseamnă că din 100 de personae care au
această anomalie 4 vor sângera din malformație în fiecare an) sau convulsii.

Simptome

Cel mai adesea MAV sunt semnalate de:

 convulsii ( existența lor poate fi iritantă la nivel cerebral generând semnale

electrice anormale)
 cefalee (durere de cap) intense, de tip migrenos
 simptome de tip stroke-like (adică simtomatologie ca în cazul accidentului
vascular cerebral) din cauza faptului că țesuturile din jur nu primesc în
cantitate suficientă oxigen și substanțe nutritive pentru buna funcționare.
Aceste simptome depind de localizarea malformației și pot include:
slăbiciune și paralizie, tulburări vizuale, auditive, de echilibru, de memorie
sau de personalitate.

În caz de hemoragie manifestările includ cefalee severă, bruscă, greață, vărsătură,

ceafă rigidă, tulburări neurologice (ca cele menționate anterior), pierderea stării
de conștiență, deces.
Nu trebuie neglijat faptul ca pot fi asimptomatice (dar, atenție, riscul de sângerare
este existent și în această situație!).

De menționat ca în cazul unei eventuale sarcini, riscul de sângerare este mai

mare, mai ales după primul trimestru de sarcină, de aceea, deși MAV nu
contraindicp sarcina, este prudent ca aceasta să fie amânată până ce MAV va fi
tratată corespunzător.

Diagnosticul acestei anomalii poate fi pus în urma unor investigații imagistice:

angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale.

Indicații

MAV se asociază cu un risc de sângerare de 4% pe an. Hemoragia poate duce la

complicații neurologice severe ( accident vascular cerebral, paralizii permanente,
deces) de aceea se recomandă tratamentul acestor anomalii vasculare. Acesta se
poate realiza chirurgical ( tehnici de microneurochirurgie) sau  intervențional. 
Tratamentul  minim invaziv presupune injectarea unor substanțe asemănătoare
unui lipici care închide total sau parțial malformația. O altă metodă ar înseamna
tehnicile de radio-chirurgie (presupun administrarea locală de radiații).

Decizia de tratament ia iîn considerare localizarea anomaliei, precum și

consecințele posibile.

Alegerea tipului de intervenție se face ținând cont de riscul cel mai mic asociat
procedurii pentru care se optează și de posibilitatea cea mai mare de închidere a
anomaliei.

În ceea ce privește tratamentul intervențional, acesta:

• se asociază cu o rată de vindecare într-o singură sedință de 20%,

• pot fi necesare mai multe sesiuni pentru rezultate optime, se poate repeta la
scurt timp fără consecințe severe

• are risc mai redus decât intervenția chirurgicală, nu necesită incizie chirurgicală
astfel spitalizare este mai redusă și recuperarea mai rapidă
• poate reduce dimensiunile unei MAV astfel încât aceasta să fie apoi abordată fie
chirurgical fie radiologic, cu un profil de siguranță mai mare

• închiderea parțială se asociază în continuare cu riscul de hemoragie, desi acesta

va fi mai scăzut

• se poate face în scop paliativ (când nu se așteaptă să se trateze, ci doar să

amelioreze simptomele și calitatea vieții).

(ex: la pacienți cu afectare neurologică secundar edemului cerebral – acumulare

de apă la nivel cerebral sau datorată sindromului de furt – când o zonă de creier
este deprivată de sânge, acesta fiind redirecționat către alta zonă).

• depinde de anatomia sistemului arterial (existența unor vase tortuoase (cudate)

poate împiedică traiectul cateterelor).