Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fitoterapiecur 201
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 1/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 2/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
INTRODUCERE
FITOTERAPIA respectă principiul non nocere, nu exclude alte terapii naturale, este
accesibilă oricui şi are indicaţii în toate afecţiunile cunoscute .
fitoterapeuţii medicamente
Multe folosesc din plantă
întreaga medicina modernă,căderivă
– susţinând din plantele
eficienţa deplină, utilizate de naturişti.
implică utilizarea Însă
tuturor
ingredientelor sale. Omul a utilizat dintot deauna plante pentru vindecare şi aproape imediat ce a
învăţat să scrie, el a consemnat descrieri ale prop rietăţilor curative ale acestora în “tratate despre
plante”.
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 3/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Vechiul Testament face menţiuni privind sănătatea pe care o pot avea oamenii
folosindu-se de plante. Vindecătorii de demult obţineau din plante extracte sub formă de tincturi,
uleiuri, creme, cataplasme, tot felul de ceaiuri, prafuri, balsamuri. Ei sunt predecesorii medicilor
de azi, fie că li se zicea vraci sau ,, oameni care vindecau cu buruieni”, iar plantele pe care le
foloseau la uşurarea suferinţelor reprezintă o sursă importantă de materie primă pentru industria
medicamentelor de azi.
Primul tratat despr e plante cunoscut a fost scris în urmă cu aproape 5000 de ani de
împăratul chinez Chi’en Nung ( sau sub auspiciile lui). Se numea Pen Tsao şi conţine descrieri
ale utilizărilor medicinale a peste 300 de plante. Deşi textul nu a supravieţuit, ştim despre
existenţa acestei lucrări din referinţe întâ lnite în altă parte.
în Evul Mediu, în Europa de Vest existau două tradiţii de fitoterapie. Una era
superstiţioasă: unele plante făceau parte din leacurile populare, deoarece se credea
că seamănă cu anumite părţi ale corpului uman
De exemplu, iarba plămânului are frunze în formă de plămâni şi astfel era folosită
pentru tratare tusei: aceasta este cunoscută ca “doctrina semnăturilor”. Cealaltă
tradiţie naturistă se baza pe experimente ştiinţ ifice şi la început au fost efectuate de
călugari în grădinile mănă stirilor
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 4/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
multe progrese mari au fost făcute în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-
lea, prin activitatea a doi mari oameni de ştiinţă suedezi, botanistul Carl Linnaeus
(1707-1778) şi chimistul Carl Wilhelm Scheele (1742-1786). În 1753 Linnaeus a
introdus un nou sistem de nomenclatură pentru plante : aceasta a ajutat la
identificarea cu exactitate a plantelor şi a deschis calea spre compilaţ ia dintre
farmacopee, cărţi oficiale care enumeră medicamentele şi descriu modul lor de
preparare. Scheele a izolat din plante mulţ i acizi organici, care de atunci sunt
utililzaţi în medicina convenţională
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 5/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
care include
diferitelor acupunctura
energii şi dietetica
sau circuitul acestorchineză.
energii Această fitoterapie vizează modificarea cantităţ ilor
în organism.
Medicina alopată – este ştiinţa care se ocupă cu studiul maladiilor şi tratamentul lor,
fiind practicată numai de persoane abilitate să exercite medicina, pe baza unei diplome
obţinute după studii şi examene susţinute într -o facultate de profil.
Medicina naturală – defineşte acele practici medicale inspirate şi legate strâns de natură,
putând fi considerată un sistem terapeutic în care medicamentele nu sunt mai importante
decât factorii naturali (aer, apă, plante, soare, alimente, mişcare etc). Ea poate fi
practicată atât de medici, cât şi de persoane care nu au absolvit o facultate de medicină,
numiţi terapeuţi, dar, din păcate, şi de impostori.
Nu se poate trasa o graniţă clară între medicina alopată şi medicina naturistă, cu atât mai
mult cu cât de multe ori medicii alopaţi îşi tratează pacienţii în ambele feluri, iar singurele
terapii specifice medicinei alpoate sunt terapiile chirurgicale, terapia de transplant,
reanimarea şi terapia intensivă. Au în comun terapiile ocupaţionale, psihoterapia,
meloterapia, terapia prin artă etc, deşi schema terapeutică naturistă se referă la fitoterapie,
homeoterapie, hipnoză, sacroterapie, dietoterapie, apiterapie, acupunctura, balneoterapie,
gemoterapie şi kinetoterapie.
Practicile naturale, de orice fel ar fi ele, care se asociază terapiilor alopate în scopul
ajutorării sau grăbirii procesului de vindecare sunt terapii complementare. Termenul „terapii
alternative” poate crea confuzii, în sensul că se poate înţelege excluderea unui tip de terapie
dacă este ales celălalt.
Dietoterapia naturală – este acea metodă terapeutică bazată pe tipuri particulare de
alimentaţie ăn scop curativ şi profilactic. Se încearcă lămurirea rolului patogen al
alimentaţiei abuzive sau incorecte, şi se recomandă respectar ea câtorva principii:
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 6/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
alimetele trebuie consumate aşa cum se găsesc în natură sau cât mai aproape de starea lor
naturală, alimetaţia se schimbă în funcţie de evoluţia stării bolnavului, de capacitatea lui
de agreere şi reaţie, de anumite stări fiziologice. Fiind drastică şi restrictivă, această
ramură a terapiei nu este acceptată pe deplin de bolnavi, în special de copii.
Balneoterapia – utilizează factorii naturali sub forma unor proceduri fizice şi chimice
aplicate fie pe cale externă (nămolul), fie pe cale internă (crenoterapia, cura cu apă
minerală), adăugând şi plante medicinale (fitobalneoterapia).
Homeopatia – se bazează pe principiul „similia similibus curantur” enunţat de Samuel
Hahnemann la sfârşitul secolului al XVIII -lea, caută să stimuleze energiile şi căile
naturale de vindecare ale corpului uman folosind diluţii mari de substanţe care,
administrate în doze normale unui om sănătos, provoacă simptome identice cu cele pe
care le manifestă bolnavul. Mare parte din remediile homeopate sunt extracte de plante.
Efecte nedorite -Acestea sunt rare şi, în general, benigne. Atunci când un medic prescrie
o reţetă care cuprinde plante care pot fi toxice, ca digitala sau belladona, se impune ca
pacientul să nu depaşească dozele indicate; tulburarile sunt legate adesea de o utilizare
abuzivă şi prea îndelungată a plantei medicinale.
Plante medicinale
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 7/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Principiile active:
-de natură fenolică – uleiuri volatile, mono şi difenoli, acid salicilic, componenţi ai
taninurilor, acidul cafeic, cinarina. Unele sunt antiseptice, carminative, antidiareice, altele
colagoge şi coleretice
-de natură glucidică
-oze (glucoză)
-holozide sau poliholozide – produşi cu greutate moleculară mare, din acest grup
fac parte pectinele (constituenţi ai membranei celulare, cu acţiune coagulantă şi hemostatică),
mucilagiile şi gumele (rezultaţi din transformarea membranei, cu proprietăţi emoliente şi
laxative)
-heterozidele (glicozidele) – o fracţiune glucidică şi una neglucidică (aglicon)
-glicozide cardiotonice, cu aglicon de natură steroidică (Digitalis)
-alcaloizii sunt substanţe organice azotate, cu reacţie alcalină, în general puternic active şi
cu toxicitate mare.
-principii amare – substanţe cu gust amar care stimulează terminaţiile nervoase gustative
şi declanşează sau măresc secreţiile digestive şi pofta de mâncare
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 8/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Recoltarea se face în perioada în care organul recoltat are conţinut maxim de principii
active: organele subterane primăvara devreme sau toamna târziu, mugurii foliari primăvara
devreme., frunzele în general primăvara, când planta a ajuns la o dezvoltare normală, florile cu
puţin timp înainte de înflorire sau în timpul înfloririi, parţile aeriene în timpul înfloririi, fructele
la maturare, seminţele la fel, scoarţa primăvara.
Uscarea depinde de cantitatea de apă conţinută de organul recoltat (seminţele au 5-10%,
frunzele 60-90%, organele subterane 75-85%, florile până la 90%), se face pe cale naturală, în
aer liber, la umbră sau la soare, sau pe cale artificială. Plantele se întorc şi se vântură pentru a se
evita încingerea şi înnegrirea.
Conservarea se face în încăperi uscate, ventilate, ferite de dăunători şi şi alte mirosuri,
pentru maxim 3 ani.
Printre cele mai vechi mijloace de combatere a febrei şi durerilor se numără aspirina,
obţinută din coaja de salcie (Salix alba), dar prezentă sub forma acidului salicilic şi în mugurii de
plop (Populis alba), iasomie (Jasminum officinale).
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 9/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
- Din planta Panax ginseng se obţin extracte larg utilizate în terapeutica medicală ca
tonic general,
imunostim ulator, pentru mărirea
antiischemic, randamentului
hipoglicemiant şi ca fizic şi lamental,
remediu antiamnezic,
fenomenele legate de
îmbătrânire
- Cornul secarei, o ciupercă ce afectează gramineele (în special secara), oferă compuşi
utilizaţi pentru oprirea sângerării la naştere şi pentru atenuarea migrenei
- Aloe Vera este una dintre cele mai mediatizate plante medicinale, cu proprietăţi
antiinfecţioase, de stimulare a regenerării celulare, sedative şi detoxifiante
- Macul de grădină, o floare din genul Papaver, întâlnită în lanurile de grâu, conţine
opiu, medicament narcotic din care se obţine morfina, un analgezic puternic
(medicament împotriva durerii)
- Gingko biloba conţine în frunzele sale sesqu iterpene, glicozide cu aglicon de tip
lactonă terpenică, excelenţi inhibitori selectivi ai agregării plachetare, util în
microcirculaţia arterială şi venoase şi a tonusului musculaturii netede venoase,
îmbunătăţind de asemenea schimburile dintre sânge şi celule, dar e folosit şi în astm,
bronşite, paraziţi intestinali (fructele), leucoree şi poliurie (seminţele prăjite), cancer,
intoxicaţii (seminţele proaspete).
10
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 10/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
este utilizată
muşcaţi de mai
de şarpe. multe
Din 1949secole în India
reserpina, în tratarea activ
constituentul insomniei şi caşarpelui,
al ierbii sedativ apentru cei
fost larg
utilizată în medicina occidentală pentru controlul hipertensiunii şi ca tranchilizant
- Rădăcina de wourali (Strychnos taxifera) conţine curara. Indienii din America de Sud
o pun în vârfurile săgeţilor pentru a-şi paraliza vânatul, iar medicii convenţionali o
utlilizează ca relaxant pentru muşchii scheletici, în timpul intervenţiilor chirurgicale
- Vitaminele se găsesc în cantităţi mari în plante, cafeina are drept sursă de bază
cafeaua, un extract din seminţele arborelui Coffea arabica, prezentă şi în Thea
sinensis (ceai), din care se obţine teofilina, utilizată în tratamentul astmului bronşic.
Fitoterapia modernă
Toate aceste medicament sunt derivate din plante. Însă adevăratul naturist este cel
care încearcă să vindece boli folosind plante întregi, şi nu doar un constituent extras
izolat.
Unele leacuri ne sunt cunoscute tuturor şi pot fi aplicate fără preparare . De exemplu:
dacă dizolvăm în gură cuişoare, atenuăm durerea de dinţi, iar înţepaturile provocate de
urizici
(Rumex).se pot trata cu succes prin freaca rea locului respectiv cu frunze de măcr iş
Exemple sunt:
11
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 11/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Fitoterapeuţii pot să prescrie diferite forme de ceai preparate din obţ inerea unor
infuzii
exemplu,dinatenuează
flori sauindigestia
frunze înşi apă fiartă
gazele, – ceaiul
în timp făcutobţinut
ce ceaiul din frunze de de
din flori mentă, de
muşeţel
atenuează crampele stomacale ş i menstruale, rănile ulceroase şi aftele.
atare, înConsumarea
stare crudă, fructelor şi a celor
sau a sucului maiproaspăt
celular multe dintre
obţinutlegume
din ele,şi atât
seminţe proaspete cât
în alimentaţie ca
şi în scopuri terapeutice, este forma ideală care păstrează toate calităţile naturale ale
produşilor sau ale substanţelor active elaborate de celula vegetală. Cum însă acest lucru
nu este posibil în zona temperată în tot timpul anului, iar gama sortimentelor de fructe şi
legume variază de la sezon la sezon, se pot realiza unele preparate care să păstreze în
bună parte proprietăţile nutritive şi terapeutice ale acestor produse naturale.
Indiferent că este vorba de folosirea fructelor şi legumelor în stare crudă sau de
folosirea lor sub formă uscată (natural sau deshidratate pe cale artificială), prima măsură
de
apăprecauţie
potabilă care trebuie
sau cu luată înainte
apă fiartă şi răcită.deChiar
consumare este cu
o infuzie, spălarea cât mai aîndelungată
apă clocotită cu
fructelor sau
legumelor nespălate bine, nu duce la distrugerea unor forme de re zistenţă a unor
microorganisme patogene. De aceea, insistăm, încă o dată, ca fructele şi legumele să fie
foarte bine spălate înainte de utilizare sau de uscarea pentru iarnă.
Pe de altă parte, dorim să subliniem încă o dată că, prin fierberea legumelor direct
în apă, o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului se pierde.
Superioară acestei modalitaţi curente este fierberea direct în abur, într-un set de cratiţe
suprapuse, un timp cât mai scurt.
12
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 12/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
-maceratul – în apă, alcool, vin, oţet. Macerarea s e poate face la rece, când principiile
active sunt termolabile (mucilagii), sau la cald (extragerea uleiurilor volatile)
13
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 13/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
INFUZIA
Este o extracţie, obţinută însă la cald. în acest scop, fructele şi legumele, bine
spălate, se pun într -un vas de porţelan, de lut smâlţuit sau de faianţă, cu capac, încălzit în
prealabil cu apâ clocotită. Se toarnă cantitatea de apă clocotitâ peste materialul vegetal
tăiat stoarcere
prin mărunt. Sesau
acoperă vasul
presare, prindetifonul
infuzare şi sepus
dublu lasăpeîn orepaus cca. 20 minute.
strecurătoare. InfuziaSe filtrează,
obţinută se
consumă în 24 de ore.
DECOCTUL
Fructele sau legumele fragmentate mărunt se fierb la foc domol timp de 20-30
minute. Se completează cu apa pierdută prin evaporare tot cu apă fiartă. Se filtrează la fel
ca infuzia şi se consumă în 24 -48 ore. Dacă este necesară păstrarea timp mai îndelungat,
extractul obţinut după filtrare se pune în sticle bine închise la gură (preferabil legate cu
celofan) şi se sterilizează pe baia de apa 30 -40 minute.
MACERATUL LA RECE
Se obţine din fructe şi legume tăiate în bucăţi mici sau răzuite printr -o răzătoare
de sticlă, material plastic sau metal inoxidabil, peste care se pune cantitatea de apă
prescrisă. Se lasă în contact 6-8 ore, nu mai mult, deoarece, mai ales vara, la temperatura
mediului ambiant pot surveni fenomene de fermentare sau de dezvoltare a unor bacterii
prezente în mediul ambiant sau chiar pe suprafaţa plantelor. Se recomandă ca vara
macerarea să se facă la cca +4°C, la frigider. După păstrare în contact cu apa, maceratul
se filtrează prin tifon dublu, iar în final se stoarce conţin utul din tifon. Maceratul astfel
obţinut se foloseşte imediat sau se păstrează la frigider maximum 24 de ore.
SIROPUL
Este un extract destinat conservării mai îndelungate. Conservarea este asigurată
prin concentraţia ridicată în zahăr. Un sirop natural bun, care asigută nealterate aroma şi
substanţele active din materia primă vegetală, se obţine la rece. În acest scop, se prepară
mai întâi un suc proaspăt din fructe sau legume, fie prin presare puternică (hidraulică), fie
cu ajutorul unei prese mecanice sau electrice. Se filtrează şi se lasă la sedimentat 2-3 ore,
după care se trage sucul obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic. In sucul limpede se
adaugă treptat zahâr şi se agită din când în când. Operaţia poate dura mai multe ore, pâna
la o zi. Când sucu l de fructe a devenit suprasaturat în zahăr, aceasta se recunoaşte uşor
după stratul de zahăr, care rămâne pe fundul sticlei, nedizolvat. O concentraţie de 62 -65%
zahăr asigura o conservare naturală (fără conservant sau fară fierbere) timp de mai mulţi
ani. Siropurile pot fi obţinute şi prin fierbere, dar în acest caz, atât aroma, cât şi o serie de
substanţe active îşi modifică sau îşi pierd proprietâţile terapeutice.
14
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 14/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
PREPARAREA SUCURILOR
Fructele şi legumele destinate preparării sucurilor trebuie să fie de bună calitate şi
ajunse la maturitate. Atât fructele cât şi legumele pot conţine un mare număr de germeni
patogeni, paraziţi şi virusuri care prezintă un real pericol pentru sănătate. De aceea, prima
măsură care trebuie luată, în cazul consumării fructelor şi legumelor ca atare sau sub
15
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 15/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
formă de suc proaspăt, este eliminarea, cât mai mult posibil, a tuturor factorilor nocivi
semnalaţi. Pentru îndepărtarea prafului, pământului, a ouălor de paraziţi şi în bună parte a
germenilor patogeni, singura măsură practică pe care o recomandăm este spălarea
îndelungată, sub jet de apă potabilă, a fructelor şi legumelor înainte de a fi consumate sau
transformate
şi ecuatoriale,înunde
sucuri. în timpul
frecvenţa epidemiilor
acestor epidemiidineste
perioada estivală
mai mare, sau în
fructele şi zonele tropicale
Iegumele se vor
ţine câteva minute în apă cu cloramină, iar apoi se vor clăti cu apă potabilă înainte de a fi
consumate, chiar şi în cazul în care ele se consumă sau se prepară decorticate.
Pentru prepararea sucurilor se vor utiliza numai materiale de inox, sticlă sau
plastic. în prezent există numeroase tipuri de aparate manuale sau electrice pentru
obţinerea sucurilor naturale. Randamentele cele mai bune se obţin prin prese de tip
hidraulic. Acestea prezintă şi avantajul utilizării unor materiale de protecţie de tip teflon,
care împiedică un contact direct al fructelor şi legumelor cu metalele ce produc
transformări
conţine sucul calitative, diminuând
celular al plantei. Deşivaloarea
în comerţterapeutică a multor
există aparate şi vasesubstanţe pe acestea
de aluminiu, care le
se vor evita la prepararea sucurilor naturale. Este recomandabil ca sucurile să se consume
imediat după preparare. Se pot pastra în frigider, în sticle, cel mult 12 ore.
În ceea ce priveşte utilizarea sucurilor, ele pot fi consumate ca atare, îndulcite
(dacă este cazul) cu miere, simple sau asociate, ţinând seama de scopul pentru care se
folosesc. Din materialul prezentat în acest curs, cu puţină imaginaţie, se poate alcătui o
reţetă de sucuri mixte în funcţie de afecţiunea avută sau de scopul urmărit. Unele su curi
din legume cu gust puţin agreabil, cum este cel de cartof crud, de exemplu, pot fi
ameliorate cu puţin suc de morcovi, de ţelină sau de tomate, după gust.
Nu trebuie neglijate nici „deşeurile" care rezultă de la prepararea sucurilor. De
exemplu, resturile care rămân de la sucul de morcov pot fi transformate în chifteluţe
delicioase prin adăugarea unui ou, cu puţină fâină, puţin unt sau brânză de vaci şi puţină
carne, după care se prăjesc în ulei.
CONSERVAREA SUCURILOR
fierbere,Cea
estemai indicatădemetoda
adăugarea cca. 65% dezahăr,
co nservare sucurilor
până sea obţine proaspete
un sirop de fructe,
suprasaturat fără
în zahăr
care se recunoaşte după cristalele de zahâr care rămân la fundul sticlei după 2 -3 zile de la
dizolvarea cantităţii de zahăr utilizate. în acest fel, se pot conserva pentru iarnă sucul de
vişine, de coacăze, de afme, de zmeură etc. Prin această metodă, sucul transformat în
sirop îşi păstreazâ în bună parte proprietăţile de „suc natural", precum şi aroma. Nu
rămâne decât să se dilueze cu apă sau cu apă carbogazoasă, la întrebuinţare.
16
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 16/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Dacă una dintre metodele cele mai vechi pentru conservarea în zona temperată a
fructelor
la călduraşi înartificială,
mai mică măsură a legumelor
în prezent condimentare a fost uscarea lor la soare sau
se utilizează
industrial, pe scară largă, deshidratarea legumelor.
Este o metodă practică prin care se uşurează mult
munca gospodinelor.
Fulgii de cartof permit prepararea unui
pireu în câteva minute; varza, ceapa sau morcovii
deshidrataţi scutesc mult timp la prepararea
alimentelor.
17
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 17/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Trăim într -o lume din ce în ce mai civilizată, mai urbanizată, mai mecanizată, care
cere adaptarea organismului nostru la noil e condiţii de viaţă. Suntem confruntaţi zi de zi
cu un aer amestecat cu gaze de eşapament, cu un cer acoperit de norii artificiali ai
industriei poluante, cu o apă potabilă în care se infil-trează de multe ori prea mult azot
sau pesticide, cu o viată sedentară, lipsită de mişcare în aer curat, cu surmenajul
profesional şi cu stresul.
Sub aspect calitativ, însăşi alimentaţia noastră zilnică a suferit modificări esenţiale
din cauza chimizării excesive, mijloacelor moderne de combatere a dăunătorilor şi
prelucrării artificiale a alimentelor. Locul crudităţilor a fost luat de preparatele gătite din
legume şi fructe conservate şi de compoturile cu conservanti. Carnea, aşa cum era
utilizată odinioară, proaspată sau conservată, sub formă naturală, a fost înlocuită de
preparatele din carne, creându- se adevărate industrii de prelucrare. Peştele proaspăt a fost
înlocuit de conservele din peşte, iar fâina integrală a fost înlocuită de pâinea albă şi de
pastele făinoase.
fectelor ei asupra organismului au
Cercetările ştiinţifice asupra alimentaţiei şi e
demonstrat că o masă obişnuită - formată dintr -o supă, o mâncare cu carne şi legume şi o
prăjitură - determina o creştere rapidă a numărului de leucocite faţă de valoarea normală
(cca 7.000/mm3), astfel încât după 10 minute se ajunge la 10.000, iar după 1/2 oră de la
prânz la 30.000/mm3.
Acest fenomen este similar cazurilor de boli infecţioase sau inflamatorii. Reacţia
de apărare a organismului în urma consumării alimentelor gătite se numeşte leucocitoză
18
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 18/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
digestivă. Numărul de leucocite revine la normal abia după o oră şi jumătate. Nu acelaşi
lucru se întâmplă în cazul consumării unor alimente preparate din legume şi fructe
proaspete, crude, cu structura vie. Î n acest din urmă caz, numărui de leucocite rămâne în
limitele normale. Mai mult, în cazul în care se recurge la o alimentaţie mixtă, cu alimente
gătite şi crudităţi,
este foarte redus. fie înainte, fie imediat după masă, fenomenul de leucocitoză digestivă
19
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 19/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Introducere
pe similitudinea ce există între potenţialul toxic al unei substanţe şi puterea terapeutică.
Originile acestui principiu se regăsesc în situaţia pe care practica medicală tradiţională
românească inclusiv a exprimat -o prin sintagma: "cui pe cui se scoate".
În mod mai concret înţeleasă, homeopatia este o metodă terapeutică bazată pe principiul
similitudinii care există între potenţialul toxic al unei substanţe şi puterea sa terapeutică,
observându-se în practica medicală nemijlocită că anumite substanţe, utilizate în doze ponderale,
provoacă o anumită simptomatologie (un tablou clinic tipic format din anumite simptome) la o
persoană sănătoasă, în timp ce administrate în doze infinitezimale, aceleaşi substanţe, vindecă
boli analoage celor pe care le-ar fi provocat.
Atenţie! Dozele infinitezimale sunt acelea înţelese ca foarte
scăzute, diluţii foarte mari, de exemplu > 1O8 .
Potrivit acestui principiu, o boală - prin cortegiul de simptome - se vindecă, dacă se
administrează ca remediu o substanţă capabilă să determine simptome asemănătoare când este
folosită în doză ponderală la omul sănătos. Rezultanta acestei legi reprezintă integral
experimentarea pe omul sănătos a diverse substanţe, pentru a se putea cunoaşte simptomele pe
care acestea le determină. Numai cunoaşterea amănunţită a simptomelor generate, respectiv
fixarea lor într-un repertoriu bine definit, conferă acestei substanţe calitatea de remediu
(homeopatic).
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 20/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Lista acţiunilor patogene, pe care o anumită substanţă le provoacă la omul sănătos (banca
de patogenezii), defineşte profilul reactiv al substan ţei de referinţă. Beneficiind de o astfel de
listă putem reacţiona, când ne aflăm în faţa unui suferind al cărui tablou simptomatologie îl
înregistrăm şi să căutăm printre patogeneziile existente mai exact pe aceea care reprezintă
contraponderea
clinic (similibus).(suprapunerea) cât mai bine pe simptomele prezentate de bolnav examinat
Recapitulând, putem spune că homeopatia este o practică terapeutică având la bază două
mecanisme fundamentale şi anume:
- fenomenul de similitudine între remediu şi simptom;
-Se caracterizează prin individualizarea tratamentului. Aceasta este poate cea mai
distinctivă însuşire care deosebeşte medicina complementară, în general, de medicina alopatică;
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 21/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Liberul arbitru este, o dată mai mult, decisiv în determinarea opţiunii omului pentru
sănătate şi/sau boală. Alegerea homeopatiei reprezintă alegerea unui remedi u medical eficient,
natural, aflat în deplin acord cu natura (mfo)energetică a organismului uman (animal).
Ştiinţific, homeopatia a fost fundamentată în urmă cu peste 200 de ani de medicul german
dr. CHRISTIAN FRIDERICH SAMUEL HAHNEMANN (1755-1843) în calitate de părinte al
homeopatiei. El va fi cel care va reconsidera principiul hippocratic al vindecării prin similitudine.
22
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 22/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Pe de altă parte, stăpânirea limbii latine, în care şi-a susţinut şi teza de doctorat, cât şi a
cîtorva dialecte din greaca veche, i- a îngăduit realizarea unor retroversiuni de texte dintr -un
dialect în altul, pentru a le transpune domeniului medical al timpului şi, mai ales, pentru a le
subordona intenţiei sale de raţionalizare a actului medical Este semnificativ, în acest sens, că el
şi-a intitulat lucrarea capitală:
Organon der rationellen Heilkunde (Metoda meşteşugului vindecării raţionale).
O parte din datele istorice inserate în prima parte a volumului de faţă au fost desprinse
din bibliografia de specialitate consemnată la sfîrşitul lucrării. O parte din referinţele
bibliografice, fiind deja un loc comun, nu au fost decît punctual menţionate pe parcursul
expunerii. O altă parte a consideraţiilor şi concluziilor prezentate reprezintă, însă, rezultatul
experienţei dobîndite de autori în practica medicinei homeopate.
Definitorie date
găsesc explicaţiile pentru
cu evoluţia
privire lasaacţiunea
ştiinţifică este lectura
chininei, Materiaîn Medica,
lucrăriiutilizată
de exemplu, în care
mod curent se
pentru
tratarea malariei, explicaţii care devin, la un moment dat, confuze, în această situaţie,
Hahnemann are ideea genială de a experimenta chinina pe el însuşi şi pe apropiaţii săi, pentru a
cunoaşte efectele reale ale acestei substanţe:
1. Constatarea epocală a lui Hahnemann: observă că, sănătos fiind, chinina, în doză redusă,
îi provoacă febră. Această febră este întru totul comparabilă cu febra din malarie
(paludism), tratată cu aceeaşi chinină în doză ponderală {antipatică).
2. Concluzia lui Hahnemann: inversează fenomenul constatat asupra lui şi îşi imaginează
posibilitatea de a vindeca bolnavii cu mici doze de chinină şi emite ipoteza următoare:
O substanţă, în funcţie de doză, ar putea fi capabilă să provoace la un individ sănătos
anumite simptome şi să suprime simptome asemănătoare, la un individ bolnav.
Ulterior le va aplica bolnavilor, folosind mici cantităţi de substanţă care, în doze mari,
produc la omul sănătos simptome asemănătoare cu cele observate la omul bolnav. Dându-şi
23
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 23/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Definiţia homeopatiei prin expresia populară "cui pe cui se scoate " este o prescurtare,
neadecvată desigur, dar purtătoare a ideii că
asemănările sunt vindecate prin mijloace
asemănătoare. Tocmai pentru a o
argumenta, Hahnemann a susţinut că orice
cunoaştere trebuie să înceapă cu observaţia
percept ibilă prin simţuri.
Ca şi azi, de altfel, medicina alopatică punea mai multe diagnostice decât ofereau explicativ
modelele terapeutice, apte să abordeze cu eficienţă boala.
24
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 24/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
O dietă echilibrată este, desigur, conceptul de bază în cele mai multe, dacă nu în toate
teoriile şi sistemele
popoarelor de nutriţie
lumii continuă, şi sănătate.
de obicei, Practicile
vechi tradiţ ii. şi conceptele medicale ale majorităţii
Ceea ce unifică însă toate aceste sisteme de foarte multe ori extrem de diferite unul faţă
de celălalt — sunt teoriile umorale, pentru prima dată apărute în texte medicale cu mii de ani în
urmă.
Cele mai ilustrative în acest sens sunt principiile tra diţionale indiene, respectiv chineze.
Se pare ca alimentaţia cea mai potrivită este cea a localnicilor din fiecare zonă geografică. De
fiecare dată când au mâncat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoare, bineînţeles cu puţin
discernământ, s-au simţit foarte bine. In schimb, când au consumat peste hotare alimente
specifice zonei în care s- au născut, majoritatea conservate, starea sănătăţii lor a fost de multe ori
precară.
DIETA ÎN CONCEPŢIA TRADIŢIONALĂ INDIANĂ
Aflată neîndoielnic în „descendenţa" directă a filosofiei hindu, medicina tradiţională
indiană devine cunoscută sub numele de „ayurveda", adică „ştiinţa de a trăi cât mai mult".
Termenul utilizat este semnificativ şi analizat după cuvintele ce îl compun, de vreme ce „ayur"
reuneşte sensul de „sănătate" cu cel de „longevitate", iar „veda" este un termen cu conotaţii
religioase, utilizat pentru cele mai importante texte ale hinduismului. Prin urmare, este evidentă
punerea în corelaţie directă a sănătăţii cu o datorie sacră, de primă importanţă.
Medicina indiană era preocupată de maniera în care omul îşi trăia propria viaţă, cu scopul
declarat de a o prelungi, de a- şi păstra sănătatea şi vitalitatea cât mai mult timp posibil.
Conceptul medical ca mijloc de prevenire, mai mult decât de vindecare, conduce în mod
direct la accentuarea rolului dietei în rnenţinerea sănătăţii. Cele mai multe dintre teoriile vedice
afirmă că nu există dietă perfectă pentru toţi oamenii, fiind necesar ca alimentaţia să fie
individualizată, în funcţie de nece-sităţile şi particularităţile fiecăruia. Dezvoltând această idee,
teoria ayurvedică consideră esenţiali factori ca:
— orarul meselor;
— proporţiile dintre factorii nutritivi;
— alimente complementare şi antagoniste/contradictorii;
— specificul individual;
25
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 25/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
26
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 26/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Sunt considerate alimente de un acru pur lămâile, lămâile dulci şi tomatele. Dulci-
acrişoare sunt portocalele, ananasul, perele, prunele şi piersicile. Alimentele acre, sub orice
formă, ar trebui să re- prezinte 3,5% din dieta zilnică.
Gustul sărat al alimentelor provine din SARE. Se cuvine aici să facem o remarcă: există
diferite tipuri de sare: sarea pură; sarea gemă (de mină); sarea de argilă; sarea extrasă din fructe.
Cele mai recomandabile sunt sarea gemă (de mină) şi sarea marină.
Sarea în organism este necesară deoarece măreşte apetitul şi favorizează digestia, fiind
garantul unei bune funcţionări a sistemului nervos. Tot sarea asigură o bună circulaţie sangvină,
stimulând astfel troficitatea tegumentară şi înlăturând trombozele.
Atenţie!
Conform nutriţioniştilor din Extremul Orient, sarea nu trebuie să depăşească o
pătrime din 1% al cantităţii fiecărei mese!!
CONDIMENTELE - conferă gustul picant, care are tot un rol stimulator în creşterea
apetitului. De asemenea, alimentele iuţi stopează creşterea anormală, transpiraţia
excesivă, mărind capacitatea de eliminare a toxinelor. Totodată, favorizează
metabolismul gr ăsimilor şi inhibă reacţiile alergice. în grupa condimentelor sunt incluse:
Ardeiul iute roşu, Piperul negru, Coriandrul, Usturoiul şi Ghimbirul (Gingiber sau
Ghimber, „Zingiber orientale", foarte răspândit în Orient).
ALIMENTELE AMARE - stimulează şi ele pofta de mâncare, prin creşterea secreţiei
glandelor salivare şi se pare că au un rol favorizant şi asupra secreţiei glandelor endocrine
(cu secreţie internă). Reglează temperatura corpului şi menţin plasticitatea tegumentară.
Sunt ingrediente importante ale dietei pentru accelerarea metabolismului grăsimilor şi
27
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 27/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Gustul astringent este de regulă asociat cu alte gusturi: astringent -dulce, astringent-acru,
astringent-amar etc. De
pildă, anumite soiuri şi
varietăţi de Fasole, Linte,
portocalele, Mazărea
tânără, Soia, bananele
sunt combinaţii de dulce-
astringent, iar majoritatea
fructelor necoapte sunt
acre-astringente.
Concepţia
recomandă ca ayurvedică
alimentele
astringente să reprezinte
aproximativ 5% din dieta
zilnică.
Din toate aceste exemplificări rezultâ că o dietă echilibrată poate fi stabilită procentual
după cele şase gusturi de bază. Se asigură astfel şi menţinerea echilibrului natural al celor
cinci elemente constitutive de bază ale corpului uman şi, ca atare, sunt îndeplinite condiţiile
de menţinere a stării de sănătate şi de prelungire a vieţii.
28
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 28/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
aparatului urinar. Pe de altă parte, o alimentaţie săracă în glucide duce la pierderea greutăţii
corporale şi la instalarea unei astenii permanente.
După cum am arătat la început, există o gamâ largă de alimente dulci. Ele trebuie însă
proporţionate în dietâ, combinate cu celelalte alimente. Exemple de combinaţii optime sunt:
cereale -carne, cereale - produse lactate, lactate - vegetale.
Excesul de sare -
în alimentaţie provoacă tulburări circulatorii, stări febrile, hemoragii,
scăderea potenţei sexuale, albirea sau/şi caderea părului, hiperaciditate, acumulare excesivă de
toxine în organism.
Lipsa sării -
în organism determină tulburări digestive, boli ale sistemului nervos şi
circulator, dureri musculare.
Alimentele acre în exces (fructele acre, vegetalele fermentate, murâturile, oţetul) - pot
provoca
scădereaafecţiuni
marcată acirculatorii, hepato - biliare,
imunităţii. Folosirea tulburăriîndecantităţi
inadecvată, troficitate ale mucoaselor,
i-sufîciente, gută, astenie,
a alimentelor acre -
va avea ca urmare instalarea disfuncţiilor digestive, a tulburărilor cardiace sau nervoase.
Alimentele picante în exces - pot
provoca impotenţă sexuală, ameţeli, stări sub-febrile
sau febrile, tulburări nervoase; în schimb, consumul redus al alimentelor picante - determină
pierderea poftei de mâncare, cu perturbări ale creşterii pondero -staturale, chiar tulburari
circulatorii.
Abuzul de condimente amare - are drept consecinţă instalarea unei astenii marcate, cu
tulburări nervoase. Pe de altâ parte, înlăturarea condimentelor amare din alimentaţie - duce la
scăderea imunităţii şi, implicit, la creşterea receptivităţii la infecţii microbiene şi virale, la
parazitoze, la afecţiuni cutanate. Se observă, de asemenea, şi o scâdere accentuată a tonusului
muscular.
29
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 29/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Dieta în alcoolism
Sunt indicate Grâul germinat şi uscat, Orezul, carnea de berbec, peştele, alimentele
dulci-acr işoare preparate în diferite moduri, incluzând legumele pregătite cu Piper, Ghimber şi
Coriandru; se preferă legumele crude şi proaspete, cu unt ca atare sau topit, fructele acre
(portocale, ananas, mandarine, lămâi, grapefruit, rodii) sau tomatele, produsele lactate, sucurile
de fructe. După mâncare, dieteticienii indieni preconizează o cantitate mică de vin sau bere.
Sunt excluse: zahărul, carnea de porc şi de bivol, picanteriile, Porumbul, Meiul, Fasolea
(boabe), ceaiul chinezesc, cafeaua sau alte băutu ri tari, alimentele fripte sau coapte, fructele prea
coapte, sarea în exces.
Dieta în alergii
În aceste afecţiuni se vor consuma de preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Orzul, Ovăzul,
legumele verzi fierte, Ghimberul şi Piperul negru în toate preparatele culinare, rodiile,
grapefruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul.
Nu sunt indicate: carnea de orice fel (inclusiv peştele), Fasolea (boabe), citricele, ouăle,
cafeaua, fructele prea coapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, iaurtul, brânzeturile, smântâna,
alimentele acide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc.
Dieta în artrită
În artrită, mesele ar trebui să conţină: Grâu, Orez, produse lactate, carne (cu excepţia
celei de oaie), mâncare grasâ, toate fructele acre, ceai, cafea şi alte băuturi tari; după mâncare,
este permis consumul de băuturi alcoolice, dar în cantităţi moderate; totodată, se mai pot
consuma şi alimente preparate cu miro -denii caracteristice (Piper negru, Chi-mion, Ghimber,
Nucşoară, frunze de Dafin), fructe uscate.
30
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 30/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Nu se vor consuma: frunzele de zarzavaturi verzi (în special salata), fructele zemoase
(Pepenele roşu, Dovleacul), cartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, ciupercile, lăstarii de
Bambus şi de Ferigă, Conopida, Varza, Fasolea, Meiul, Porum bul, îngheţata şi carnea de
oaie.
Dieta în cancer
rodii, nuci de Anacardium occidentalae, migdale, struguri, fistic, fructe dulci şi miere de albine.
Sunt nerecomandate: carnea de vacă, de porc, de bivol, legumele cu frunze verzi, fasolea
păstăi, Soia, seminţele sau uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile, oţetul, fructele acre, băuturile
alcoolice, ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi care conţin cofeină), sarea, fructele prea coapte sau
fermentate, murăturile.
31
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 31/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
elemente (ciclulfocul,
univers: lemnul, celorpământul,
5 faze evolutive: apa. ing) care alcătuiesc corpul urnan şi întregul
metalul şiWu-Sh
Termenii antagonici yin şi yang se află intr -o combinaţie bipolarâ.
Dacă la început desemnau realităţi topografice — versantul însorit (yang), respectiv cel
întunecat (yin) ai unui munte sau malul de miazăzi, respectiv cel de miazănoapte al unui râu —
odată cu trecerea timpului, aceste noţiuni au fost adoptate pentru a denumi aspectele polare ale
tuturor fenomenelor aflate în interdependenţă.
Prin urmare, yang este conotat ca tot ce e activ, expansiv, centrifug, dinamic şi pozitiv, în
vreme ce yin este asociat cu substanţa, structura, centripetul, conservatorismul, negativul,
pasivul.
Yang înseamnă însorit, cald, uscat, acut, yin implicâ întuneric, frig, umed, cronic.
Şi organismul uman se află sub influenţa yin -yang: suprafaţa interioară a corpului
aparţine yang-ului, cea internă — yin-ului. Dintre organele inteme, cele cavitare aparţin yang -
ului, iar cele parenchimatoase („piine") — yin-ului.
Yin şi Yang sunt noţiuni relative, căci nu există yang absolut, după cum nu există nici yin
absolut. –
32
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 32/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
În ceea
să fie cât ce priveşte
mai simple, vârsta, medicina
cu valoare nutritivâ tradiţională
ridicată, câtchineză recomandă
mai naturala, ca alimentele
evitând dulciurile copiilor
rafinate
(bomboane, prăjituri, dulciuri, ciocolată, îngheţată etc).
Similare sunt şi sfaturile dietetice pentru cei în vârstă.
Măncarea bătrânilor trebuie să fie cât
mai simplă, uşor digerabilâ, având la bază cât mai
multe fructe, legume şi seminţe şi cât mai puţine grăsimi şi proteine animale (came), fiind ind icat
33
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 33/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
consumul de lapte, produse lactate şi ouă, dar şi acestea în cantităţi moderate. Se vor evita
condimentele, cafeaua, ciocolata, prăjiturile bogate în grăsimi; totodată, untul şi grăsimile vor fi
utilizate tot în cantităţi moderate. Ca o regulă generală, persoanele în vârstă trebuie să mănânce
de mai multe ori pe zi câte puţin, ori de câte ori le este foame
Numeroasele studii efectuate azi în domeniul medicinei tradiţionale chineze (cum ar fi,
de exemplu, cele ale dr. Bob Flaws, 1995) subliniază faptul că o dietă echilibratâ nu numai că
previne sau chiar vindecă numeroase boli specifice vărstei a treia, dar prelungeşte mult viaţa
Nutriţionistii
chinezi nu recomandă
consumul de băuturi
prea reci sau prea
fierbinţi. Temperatura
minimă nu trebuie să
fie sub 10°C, iar cea
maximă nu va depăşi
valoarea de 40°C; în
legătură cu acest
aspect, merită semnalat
un amănunt interesant.
în sondajele ce luau în studiu longevitatea, rezultatele erau foarte diferite în ceea ce priveşte
alimentaţia vârstnicilor. Unii dintre aceştia consumau moderat băuturi alcoolice, alţii nu
consumau deloc. Unii fumau, alţii nu, unii erau vegetarieni, alţii mâncau carne. Toţi însă
declarau în aceste sondaje că niciodată nu foloseau alimente sau băuturi foarte reci sau foarte
calde.
O metodă de facilitare a digestiei constă în masajul circular, de 20 -30 de ori, al
stomacului în sensul acelor de ceasornic, iar apoi de tot atâtea ori în sens invers. Pentru cei
supuşi constipaţiei cronice, masajul se recomandă a fi executat în sens orizontal, de la dreapta la
stânga. După masă, este recomandabilă o plimbare uşoară de 10 -15 minute, iar apoi se face siesta
stând culcat sau chiar dormind o jumătate de oră.
34
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 34/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Dieta în hipertensiune
35
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 35/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
În ceea ce priveşte baza de unguent, cea mai obişnuită este cea obţinută din untura de
porc, existând însă şi alternative, cum ar fi răşina combinată cu ulei şi cu ceară de albine, untul,
untul clarifiat. Întrucât untura de porc se altereaza uşor şi... miroase cam neplacut, se recurge la
untul clarifiat.
36
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 36/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Cum se prepară: se toarnă untul clarifiat proaspăt obţinut, fierbinte peste o mână de
inflorescenţe proaspete, tocate foarte mărunt. Se amestecă totul cât mai bine, dupa care se lasă să
se racească vreme de 7 -8 ore. Se pune apoi vasul în care s- a făcut amestecul la foc mic şi se
aşteaptă până îşi recapătă consistenţa lichidă, după care se filtrează prin tifon, obţinându -se un
unguent cu tentă verzuie, care se va păstra la frigider.
Cum se prepară: planta uscată se macină fin cu râşniţa electrică de cafea, după care se
cerne de doua ori printr-o sită de faină albă. Se iau trei linguriţe din această pulbere extrem de
fină şi se pun în untul clarifiat, atunci când acesta are consistenţa semilichidă, amestecându -se
foarte bine, până se omogenizează perfect. Şi acest preparat se păstrează la frigider.
37
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 37/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Observaţii: deoarece efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, este bine ca
înainte de a aplica unguentul pe răni să se faca o dezinfecţie foarte bună cu alcool a locului
afectat. Stratul de unguent nu trebuie să fie prea gros, ci atât cât să fie absorbit de piele, aşa încât
să nu rămână o peliculă care să împiedice porii să respire sau să favorizeze instalarea infecţiilor.
Planta este toxică pentru uz intern, motiv pentru care va fi manipulată cu grijă şi nu va fi
lasată la îndemana copiilor. De asemenea, unguentul nu va fi aplicat pe răni deschise, mai ales
atunci când au o întindere mare.
Cum se prepară: mai întâi se face o tinctură de tătăneasă astfel: într -un borcan se pun 10
linguri rase de rădăcină uscată şi măcinată de plantă şi un pahar şi jumătate (300 ml) de alcool de
70grade; se lasă la macerat 10 zile, după care se filtrează. În untul clarifiat fierbinte (cantitatea
obţinută dintr -un pachet) se pune o linguriţă de ceară de albine curată şi se amestecă până se
dizolvă complet, după care se lasă la răcit. Atunci când amestecul de unt clarifiat cu ceara are o
consistenţă semisolidă, se adaugă treptat
tinctura de tătăneasă, amestecând energic,
pentru a se omogeniza. Se pune atâta
tinctură cât poate untul să absoarbă (în
momentul în care am pus destulă tinctură,
apare o peliculă de alcool care nu se mai
înglobează în unguent, oricat am
amesteca). Imediat după preparare,
unguentul se pune la frigider, unde va fi
păstrat tot timpul.
La ce foloseşte: unguentul cu
tătăneasă este un remediu care nu ar trebui
să lipsească din farmacia casei. El ajută la refacerea rapidă a pielii după răni, arsuri, intervenţii
chirurgicale. De asemenea, favorizează consolidarea articulaţiilor după entorse şi luxatii, iar în
cazul fracturilor, accelerează refacerea ţesutului osos şi consolidarea oaselor. Mai târziu, în
perioada de toamnă-iarnă, masajul cu acest unguent pe tot corpul, după baie, va fi excelent
pentru prevenirea reumatismului şi a problemelor pielii generate de frig. Pentru persoanele c u o
constituţie firavă, bolnavicioase, masajul cu unguent de tătăneasă are efecte vitalizante
excepţionale.
Observaţii: unguentul de tătăneasă este extrem de util pentru cicatrizarea estetică, fiind
aplicat imediat după închiderea rănilor şi încetarea supuraţiilor.
38
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 38/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
la soare afecţiuni
diferite sau la intemperii. D e asemenea,
ginecologice (candidoze,este foarte
iritaţii bun în tratarea
vaginale). arsurilor de gravitate mică, în
39
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 39/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
La ce foloseşte: dacă alte plante au asupra pielii doar efecte vindecătoare, sunătoarea
are un rol important şi în combaterea senzaţiilor de durere, usturime sau mâncărime. Ea este prin
excelenţă o plantă calmantă, fiind extrem de utilă în diminuarea suferinţelor, dar şi pentru
vindecarea arsurilor de gravitate mică şi medie (inclusiv cele solare), a alergiilor şi a altor
afecţiuni dermatologice însoţite de mâncărime puternică şi usturimi.
Observaţii: pentru combaterea mâncărimilor pielii şi a usturimii se adaugă în ungue ntul
de sunătoare zece picături de ulei volatil de mentă – efectul va fi exceptional.
Cum se prepară: în untul clarifiat încins (cantitatea obţinută dintr -un pachet) se pun 3-
4 linguri de ardei iute tăiat mărunt (mai ales partea c u
seminţe) şi se amestecă foarte bine la foc mic, vreme de 10
minute, după care se lasă unguentul să se răcească puţin şi
se filtrează. Unguentul se păstrează la rece .
La ce foloseşte: are efecte excelente
antireumatice, de intensificare a circulaţiei sanguine
periferice şi de redare a mobilităţii articulaţiilor. Se
foloseşte în artrite, poliartrite reumatoide, la masaj uşor în
nevralgie şi în crizele de lombosciatică, pe articulaţiile
dureroase, în cazul sechelelor rămase din traumatisme mai
vechi. Pe perioada anotimpului rece, va fi de un real ajutor
persoanelor friguroase, care au extremităţile corpului reci,
cu circulaţia slabă.
Observaţii: acest unguent nu este suportat de
toata lumea, capsicina din ardeiul iute putând declanşa
reacţii alergice severe. Din acest motiv, înainte de a folosi
unguentul, se va face o probă, întinzându -l pe o porţiune
mică de piele. Dacă apar inflamaţii, senzaţii de mâncărime sau usturime intensă înseamnă că
aveţi sensibilitate alergică la acest produs şi, în consecinţă, nu îl veţi utiliza.
Cum se prepară: răşina de pin sau de brad o găsim din abundenţă în pădurile de
conifere. Ea este “medicamentul” adus cu dărnicie de către arbore, în locul unde scoarţa i -a fost
rănită. Majoritatea co pacilor de lânga traseele turistice sau de lângă drumurile şi exploatările
forestiere au asemenea răni, în preajma cărora s-a colectat din belşug răşina. Aceasta se ia de pe
copac cu un briceag, dar fără a o răzui, pentru a nu produce noi vătămări. Pentru a obţine un
unguent, avem nevoie de untul clarifiat obţinut dintr -un pachet, de 2-3 linguriţe de răşină de pin
40
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 40/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
si de ceară de albine de mărimea unei alune. În untul clarifiat încins se pun răşina şi ceara şi se
amestecă foarte bine, după care se strecoară (deoarece de obicei răşina are şi bucăţi de scoarţă)
într-un borcan şi se lasă la răcit.
La ce foloseşte: răşina de pin are asupra pielii şi a
altor ţesuturi ale organismului uman exact aceleaşi efecte pe
care le are şi asupra copacului, adică ajută la închiderea rănilor
şi la refacerea ţesuturilor distruse. Ca atare, este utilă în
arsurile şi rănile de gravitate medie-mică, în ulcere varicoase,
în tratarea luxaţiilor, entorselor şi fracturilor. Din acest
unguent se pot modela şi niste supozitoare extrem de eficiente
în tratarea hemoroizilor şi a rănilor în zona anusului şi rectului
(inclusiv a fistulelor).
Observaţii: rezultate deosebite se obţin cu acest
unguent şi în afecţiunile ginecologice, având un efect excepţional de cicatrizare şi de refacere a
ţesuturilor. Se pot trata cu succes şi cervicitele şi rănile pe col.
Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determină reacţ ii congestive
(modificări circulatorii) ale mucoasei nazale, faringelui, traheei, bronhiilor, ale alveolelor şi ale
pleurei. Aceste modificări micşorează rezistenţa şi puterea de apărare locală a acestor ţesuturi,
ajutând sau declanşând acţ iunea microbilor.
Aproa pe orice "răceală" începe cu o rinită reprezentând inflamaţia şi secreţia nazală
abundentă. Inflamarea mucoasei nasului poate asocia şi o afectare a faringelui (rinofaringită), ce
se va manifesta cu dureri în gât. Adesea, o dată cu mucoasa nasului, faringelui şi traheei, se
congestionează şi laringele: apare laringit a, caracterizată prin tuse uscată şi răguşeală până la
pierderea vocii.
O altă cauză favorizantă este acţiunea factorilor iritanţi asupra mucoaselor respiratorii şi
anume a substanţelor care exercită o iritaţie mecanică (praf, fum, pulberi minerale şi org anice,
scame, ciment, particule mici de origine vegetală şi mai ales fumul de tutun) sau chimică (gaze
iritante, gaze toxice, vapori iritanţi) factori din ce în ce mai des întâlniţi în prezent şi mai ales în
oraşele mari, datorită dezvoltării crescânde a i ndustriei.
41
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 41/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
GUTURAIUL
Guturaiul este o boală foarte frecvent întâlnită , cu caracter sezonier (mai frecventă
primavara şi toamna) favorizată de stările de oboseală, subalimentaţie, respirarea unei atmosfere
viciate cu gaze şi pulberi iritante, fum de
tutun.
Guturaiul, denumit şi
„răceală comună", este cea mai
frecventă infecţie din toate grupele de
vârstă.
Simptomele guturaiului sunt
declanşate atunci când un virus se
ataşează de mucoasa căilor nazale sau a
faringelui.
Sistemul imun răspunde prin
atacarea germenului cu globule albe
numite neutrofile.
42
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 42/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Dacă sistemul imun nu poate recunoaşte virusul, răspunsul este „nespecific", ceea ce
înseamnă că organismul produce cât mai multe neutrofile posibil (de obicei mai multe decât este
nevoie), aducându-le prin circulaţie în regiunile infectate.
Acest atac generalizat ucide multe virusuri, însă nu afectează cele aproximativ 200 de
virusuriSuplimentul
ce provoacă de
guturaiul.
neutrofile strânse laolaltă la locul infecţiei reprezintă cauza durerilor şi
inflaţiei dintr -un guturai, însoţite de o prodigioasă cantitate de mucus în nas şi în gât.
La sugarii de două luni sau mai puţin, guturaiul poate fi o boală gravă.
43
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 43/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
bucată de vatăuşurează
bitter suedez în bitterrespiraţia.
suedez, se pune sub nas şi se inspiră puternic de mai multe ori. Vaporii de
Specialiştii mai recomandă şi băile cu apă fierbinte la picioare. Durata băilor este de 10
minute. După efectuarea acestor băi, picioarele se pot frecţiona cu oţet de mere. Se pun şosete
groase şi se lasă 30 de minute.
Eficiente sunt şi inhalaţiile cu uleiurile aromate. Dintre acestea, cimbrul, ienupărul,
eucaliptul şi menta sunt cele mai indicate.
RECOMANDARE
De cele mai multe ori, guturaiul este însoţit de creşterea temperaturii corpului, ceea ce
provoacă pierderea multor lichide prin transpiraţie sau prin urinar e. Medicii recomandă
consumul a cel puţin doi litri de lichide, mai ales sub formă de ceai.
GRIPA
Uneori există mari posibilităţi de extindere a bolii sub formă de epidemii, pe o arie
geografică limitată. Virusul gripal are proprietatea de a-şi schimba radical structura antigenică la
anumite intervale de timp, chiar la peste 20 de ani, determinând apariţia unor noi tulpini virale
44
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 44/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
faţă de care populaţia nu are anticorpii de imunitate. În aceste cazuri apare pandemia de gripă
care se răspândeşte rapid şi poate afecta zone foarte extinse ale globului.
În secolul al XX- lea au existat trei pandemii grave de gripă: în anul 1918 (gripa spaniolă
care a cauzat decesul a 40 de milioane de oameni), apoi în anii 1957 şi în 1968. Cele mai
frecvente epidemii de gripă survin în aglomeraţii urbane, în colectivităţi de muncitori şi, mai
ales, la copiii din creşe, grădiniţe, cămine şi şcoli. Complicaţii foarte grave au existat în an ul
2003, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a considerat gripa drept a patra cauză de deces.
Potrivit statisticilor
Or ganizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, pe plan mondial există
aproximativ un miliard de
persoane cu risc crescut de
îmbolnăvire gravă de gripă, care
poate evolua spre pneumonie,
tuberculoză şi chiar deces. În
România, anual se îmbolnăvesc de gripă circa 10 -20% dintre locuitori.
Deşi pare o boală banală, cu o durată normală de numai 6 -7 zile, gripa trebuie să fie
tratată cu mare grijă, pentru a evita o suprainfecţie cu evoluţii sub formă de epidemii sau chiar
pandemii. Pot apărea complicaţii agravante: pulmonare (bronşită, laringită, sinuzită, angină,
pneumonie severă), neurologice şi digestive (greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale), apoi
conjunctivită, meningită, otită, pericardită şi miocardită. Precauţii suplimentare se impun la
copiii mici, bătrâni, gravide, persoane cu boli cardiace şi respiratorii care fac forme severe de
gripă, cu complicaţii ce măresc riscul de deces în numai 24-48 ore.
Este cunoscut că, în general, copiii sănătoşi, bine alimentaţi, care nu au complicaţii
(malformaţii de cord, boli asociate, probleme renale şi digestive), vor rezista mai uşor cu un
45
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 45/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
tratament naturist (ceaiuri, siropuri, vitamine). În schimb, un copil mai anemic şi bolnăvicios
poate avea 6-8 episoade virale pe an, mai frecvente între lunile octombrie- aprilie, datorită
variaţiilor mari de temperatură şi a scăderii imunităţii organismului.
În general, gripa se poate vindeca rapid şi fără complicaţii. În popor se spune că „gripa
trece în 7 zile cu tratament şi într -o săptămână fără tratament“. Această frază trebuie luată ca o
glumă, deoarece sunt absolut necesare tratamente adecvate, în scopul evitării unor faze mai grave
(laringite, faringite, traheite, sinuzite, bronşite, pneumonie).
În tratamentul bolilor respiratorii este necesar să se facă o diferenţă între virozele non -
gripale şi gripa propriu-zisă:
- virozele non-gripale pot surveni de 3-5 ori pe an, cu febră de 37 -38°C, strănut, tuse, nas
înfundat, roşu în gât, secreţii seroase, voce schimbată, lăcrimare şi cu senzaţie de nisip în ochi;
- gripa propriu-zisă debutează brusc, cu febră mare (peste 39°C), cu dureri de cap şi musculare,
frisoane, tuse seacă şi secreţii abundente din nas.
Atât la copii, bătrâni şi chiar la adulţi, contra gripelor şi a oricăror viro ze respiratorii dau
bune rezultate tratamentele naturiste care sunt mai puţin agresive în comparaţie cu antibioticele.
Folosirea preparatelor cu antibiotice ar fi indicată numai în cazul când apare o suprainfecţie
bacteriană.
Medicina naturistă prezintă un larg arsenal de procedee cu care se poate interveni în mod
eficient.
Mai întâi sunt recomandate ceaiuri fierbinţi din plante medicinale cu proprietăţi
neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie
faţă de contaminarea
scoarţă de salcie. virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din
Urmează siropurile cu extracte din plante, care ameliorează simptomele din afecţiunile
cronice şi acute ale tractului respirator, având efecte expectorante, bronholitice, mucolitice şi
antiinflamatoare.
46
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 46/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Sunt eficiente şi pastilele de supt pe bază de extracte din plante, cu gust de căpşuni,
zmeură, lămâie, portocale şi anason.
din care
miere de se
albine, 2-3 căni
beauavând pe zi,
acţiune îndulciteprin
sudorifică cu
declanşarea transpiraţiei.
Într-un tratament de şoc se vor consuma zilnic 6 -7 căni cu infuzii de busuioc, îndulcite cu
miere, la intervale de 30 de minute. Dacă apare febra ridicată, se adaugă 1 -2 linguriţe de mentă.
O altă specie de mare valoare este Echinaceea, folosită sub formă de extract, tinctură sau
comprimate, care se administrează de câteva ori pe zi ca mijloc terapeutic de bază în întărirea
sistemului imunitar. Această plantă apără organismul de infecţiile virale, bacteriene şi fungice şi
previne formarea unei enzime - hialuronidaza - care distruge bariera naturală dintre ţesuturile
sănătoase şi cele infectate.
47
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 47/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Apiterapia recomandă:
- tinctură de propolis 20% din care se iau 20-30 de picături într -un păhărel cu apă sau lapte, de 2 -
3 ori pe zi, cu o oră înainte de mese, având acţiune puternic antivirală;
- miere din flori de tei, luată împreună cu ceai de tei, fiind un leac foarte bun contra tusei şi
gripei;
- lăptişor de matcă;
- polen în doză de atac, de 3-4 ori mai mare decât doza normală.
PNEUMONIA
Numită popular „aprindere de plămâni“, pneumonia constituie cea mai frecventă complicaţie
pulmonară care poate să apară în sezonul de trecere de la iarnă la primăvară. Boala constă dintr -o
inflamare a parenchimului pulmonar, fără supuraţie, la unul sau la ambii plămâni, f iind urmarea
unei răceli care nu a fost tratată corect. Este favorizată de frig, oboseală, surmenaj şi diverse
infecţii (gripă, pojar, tuse convulsivă).
Pneumonia virală, cea mai des întâlnită în timpul iernii şi la începutul primăverii, este
provocată de virusuri (gripale, paragripale, adenovirusuri). Debutează mai lent şi se manifestă
prin forme mai moderate: febră, dureri de cap şi de spate, tuse seacă cu evoluţie în expectoraţii
mucoase, cu aspect ruginiu. Treptat, se observă o agitaţie exagerată, ducând până la delir.
48
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 48/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Regimul alimentar trebuie să includă multe lichide (supe calde, sucuri de fructe), salate
din legume proaspete şi multe fructe bogate în vitamine şi minerale (lămâi, portocale,
grepfruturi, coacăze negre, afine etc). Se mai recomandă propolis, drojdie de bere, grâu germinat
şi fulgi de ovăz.
În consumul intern, au bune efecte infuziile sau decocturile cu plante medicinale, luate
separat sau în amestecuri din flori de soc, tei, ciuboţica -cucului, nalbă mare, lumânărică, herba
de isop, cimbrişor, salvie, podbal, pătlagină, fructe de măceş, anason şi cătină, rădăcini de
tătăneasă şi troscot, cu acţiuni emoliente şi antibacteriene. Se mai pot lua, zilnic, câte 3 linguri de
vin alb, diluat cu apă fierbinte, în care se macerează rădăcini de tătăneasă. Bune rezultate se
obţin cu ulei de pin (câte 25 de picături de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 de minute înainte de mesele
principale, într-o cură de 2-3 săptămâni).
Extern se
fac împachetări pe piept sau spate cu extract de coada calului, patlagină şi podbal,
comprese cu bitter suedez şi cataplasme cu seminţe fierte de in (în 4 şedinţe pe zi) sau cu făină
49
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 49/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
de muştar negru, aplicate zilnic pe piept, având efecte revulsive. Sunt benefice frecţiile pe piept
şi pe spate cu ulei de sunătoare sau cu soluţie alcoolică de mentă şi lavandă, în perioada febrilă.
Pentru degajarea căilor respiratorii se vor face inhalaţii calde cu uleiuri esenţiale de brad, pin,
salvie, cimbrişor şi eucalipt.
EMFIZEMUL PULMONAR
Cauzele declanşării bolii sunt multiple: bronşite cronice, astmul bronşic cronicizat,
pneumonia acută, sclerozarea plămânilor, paralel cu înaintarea în vârstă, tuberculoză pulmonară,
infecţii bacteriene sau virale, boli profesionale la unele grupe de meserii (sticlari-suflători,
mineri, muzicanţi la instrumente de suflat), fumul de ţigară şi poluarea permanentă a atmosferei
din unele zone industriale şi din centrele urbane cu trafic rutier intens de autovehicule care au
pierderi de gaze toxice.
După instalarea bolii, apar simptomele specifice: tuse seacă, expectoraţie muco - purulentă,
scăderea
şuierat în ventilaţiei pulmonare
timpul expiraţiei, şi a oxigenării
sufocare cu lipsă dealveolare
aer, mai aîntâi
sângelui,
la efortinsuficienţă
şi ulterior respiratorie,
permanent,
senzaţia de apăsare în piept, cianozarea feţei (buze şi obraji) şi a membrelor, bombarea coşului
pieptului.
50
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 50/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Fitoterapia recomandă un arsenal de proceduri, cu bune rezultate dacă sunt aplicate cu mare
atenţie.
Se poate recomanda o cură de 1-2 luni pe trimestru cu macerat de usturoi în alcool 960, cu
adaus de miere de salcâm şi propolis.
Se vor consuma infuzii sau decocturi din plante medicinale care conţin, ca substanţe active,
mucilagii, saponozide, antibiotice şi uleiuri eterice cu proprietăţi emoliente, expectorante,
antitusive, antispastice şi antibiotice.
Regimul alimentar va consta din 5- 6 mese pe zi, cu cantităţi reduse de hrană, săracă în
sare, dar bogată în legume şi fructe. Se va evita, pe cât posibil, creşterea în greutate şi starea de
obezitate. De la începutul manifestării bolii se va consuma ulei de măsline (câte 3 linguriţe pe zi
luate înainte de mese) timp de 1- 2 săptămâni pe lună sau o tinctură de usturoi (câte 20 picături de
2 ori pe zi).
51
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 51/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Bolnavul va face multă plimbare în aer curat, va evita răcelile şi efortul fizic, atât în
exercitarea activităţii profesionale cât şi la mersul forţat.
BRONŞITELE
Multe persoane, indiferent de vârstă şi sex, acuză simptomele acestei bo li ale aparatului
respirator, mai ales pe vreme rece, cu tendinţe de cronicizare rapidă şi agravări alarmante.
Bronşitele sunt afecţiuni maladive, acute sau cronice, care constau din inflamarea persistentă
a bronhiilor, cu tuse şi expectoraţii, provocate de o mare diversitate de factori, îndeosebi infecţii
respiratorii
Mondiale a cu virusuri,dinstreptococi,
Sănătăţii anul 1996 stafilococi, ciupercirespiratorii
arată că infecţiile patogene. reprezintă
Un raport prima
al Organizaţiei
cauză de
mortalitate prin boli infecţioase din lume.
Bronşita acută, în stadiul primitiv, este produsă de factori exogeni, virotici sau microbieni, în
majoritate germeni saprofiţi ai căilor respiratorii superioare. Aceştia devin patogeni sub influenţa
unor factori favorizanţi şi predispozanţi care declanşează stări alergice: inhalarea de substanţe
chimice, gaze toxice din mediul poluat (amoniac, clor, formol etc), mucegaiuri, fum de ţigară,
praf de casă, polen, păr, pene. Rolul negativ al fumului de ţigară este demonstrat statistic prin
aceea că din doi bărbaţi fumători a peste un pachet zilnic, cu vârsta de 50 de ani, unul este bolnav
de bronşită cronică.
În fază acută, bronşita apare atât la copii cât şi la adulţi, mai frecvent după vârsta de 40 de
ani.
Sucul din frunze de pătlagină şi lucernă (câte 50 ml din fiecare) se obţine la storcător şi se
amestecă cu o linguriţă cu miere de albine şi două linguriţe cu oţet de mere. Întreaga cantitate se
consumă imediat după preparare, procede ul repetându-se de 4 ori pe zi, la intervale de 4 ore.
După 6 săptămâni, se constată ameliorarea sigură sau chiar vindecarea bronşitei.
52
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 52/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
În aceste cazuri este necesară o radiografie toracică, utilă pentru depistarea precoce a unui
cancer bronhopulmonar şi a unor patologii asociate, cum ar fi insuficienţa respiratorie
obstructivă. Dacă expectoraţia devine dificilă, cu spută hipervâscoasă, se intervine cu preparate
care fluidizează secreţiile bronşice sau care prezintă acţiuni bronhodilatatoare.
Aceste proprietăţi se
datorează conţinutului în
antibiotice, uleiuri eterice,
mucilagii şi saponozide care
fluidifică secreţiile bronşice şi
calmează tusea.
În tratamente interne se folosesc multe specii de plante, luate separat sau în combinaţii
echilibrate, în funcţie de conţinutul în principii active:
- frunze de plămânărică, pătlagină, podbal, tuia, urzică, sovârf, salvie, tarhon, roiniţă;
53
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 53/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
- rădăcini de lemn dulce, nalbă mare, valeriană, iarbă mare, hrean, săpunariţă;
- herba de coada calului, trei- fraţi- pătaţi, talpa gâştei, cimbru de cultură, cimbrişor, unguraş, isop,
ventrilică.
Prepararea ceaiurilor se face sub formă de infuzii, decocturi sau mac erate din care se
consumă câte 2-3 căni pe zi sau fracţionate în mai multe reprize, câte 1-2 linguri la intervale de
2-3 ore.
Tincturile în alcool 400 cu talpa gâştei, tuia, podbal, obligeană, rostopască şi roua cerului
(în părţi egale) se folosesc câte 20 -40 de picături, de 2-3 ori pe zi, între mese, timp de 1-2 luni pe
trimestru.
Siropul din muguri de pin sau de brad se prepară din 100 g muguri zdrobiţi care se
macerează 12 ore în 100 ml alcool 700; apoi se toarnă 500 ml apă clocotită, iar după 6 ore se
strecoară şi se adaugă 650 g zahăr, care se dizolvă la cald. După completare cu apă până la 1
litru, se foloseşte de către bolnavii adulţi câte 3 linguri pe zi, între mese, iar la copii - câte 3
linguriţe pe zi.
TRAHEO-BRONŞITA ACUTÃ
54
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 54/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
• Drosera rotundifolia (roua cerului) - se consumã cîte o canã pe zi, dintr-o infuzie de 2-3 g
plantã uscatã la 100 ml apã clocotitã sau sub formã de tincturã 20 la sutã (20 g plantã uscatã la
100 ml alcool alimentar), din care se iau 10-40 de picãturi pe zi. Aten ţie! Are şi acţiune
antibioticã.
• Eryngium planum (scai vînãt) - se beau 2-3 cãni/zi de infuzie dintr- o linguriţtusei.
ã de plantã tocatã
la o canã de apã în clocot. Are proprietã ţi evident calmante asupra spasmului Este cel mai
eficient tratament fitoterapeutic în caz de tuse rebelã!
• Marrubium vulgare (unguraş sau voronic) - se bea o canã pe zi, din infuzie 1-3 la sutã (1-3 g
plantã uscatã la 100 ml apã în clocot) îndulcitã cu miere de albine sau sub formã de pulbere 2-4 g
pe zi. Se foloseşte în cazul bronşitelor însoţite de febr ã.
Se amestecã:
Eryngium planum (scai vînãt) 50 g
Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g
Carlina acaulis (turtã) 50 g
Castanea sativa (frunze de castan comestibil) 50 g.
Se beau 2-3 cãni/zi dintr-o infuzie de 1- 2 linguriţe amestec la o canã.
55
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 55/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
• Althaea officinalis (nalbã mare) - se beau 2 cãni/zi dintr-o infuzie din flori şi frunze, cîte 2 -3 g
la o canã cu apã în clocot sau decoct (fierturã) din rãdãcinã, ambele preparate îndulcite cu miere
de albine.sylvestris (nalbã de pãdure) - se beau 2-3 cãni/zi dintr-o infuzie preparatã din 2 linguri ţe
• Malva
plantã uscatã la o canã cu apã în clocot. Se îndulceşte cu miere. Aceastã infuzie este un foarte
bun emolient al secreţiilor bronşice.
• Cetraria islandicus (lichen de piatrã, de munte) - se beau 2 cãni/zi decoct pregãtit dintr-o
lingurã de plantã uscatã la o canã de apã. Are proprietã ţi emoliente, sedative şi antibiotice.
• Hordeum vulgare (orz) - se beau 1-2 cãni pe zi decoct 10 la sutã (10 g semin ţe la 100 ml ap ã),
îndulcit cu miere.
• Malva sylvestris (nalbã de pãdure) 50 g, Cetraria islandicus (lichen de piatrã) 50 g, se amestecã
bine, iar din acest amestec se face o infuzie din 2 linguriţe la o can ã de apã. Se beau douã cãni pe
zi, îndulcit cu miere de albine.
• Radix Altheae (rãdãcinã de nalbã mare) 20 g, Radix Liquiritiae (rãdãcinã de lemn dulce) 6 g,
Folium Farfarae (frunze de podbal) 8 g, Folium Verbasci (flori de lumînãricã) 8 g şi Fructus
Anisi vulgaris (fructe de anason) 4 g. Se amestecã bine şi se face infuzie din 2 linguriţe de
amestec la o canã cu apã în clocot. Se beau 2-3 ceaiuri/zi, îndulcit cu miere .
• Primula officinalis (ciubotica cucului) - se beau cîte douã cãni/zi, îndulcit cu miere, din
decoctul de rizomi şi rãdãcini, cîte 3 g la canã pentru adulţi şi 0,5 -1 g, pentru copii.
• Saponaria officinalis (sãpunariţã sau odogaci) - se beau 1-2 cãni/zi, îndulcit cu miere, din
infuzie de rizomi şi rãdãcinã 1 la sutã, dupã o prealabilã macerare de 6-8 ore la rece.
• Viola odorata (toporaşi) - se beau 1- 2 ceşti pe zi, cu miere din decoct de rizomi, 10 la sutã.
• Viola tricolor (trei fraţi p ãtaţi) - se beau douã cãni pe zi, cu miere, din douã linguri la o canã de
apa.
• Polygala amara (amãrealã) - se beau douã cãni/zi, cu miere, din decoct de plantã uscatã, 2 la
sutã.
• Allium sativum (usturoi) - este un bun expectorant şi are proprietãţi antibiotice(. Administr ãm
astfel: se toarnã într-o canã de 250 ml cu apã clocotitã usturoiul dat pe rãzãtoare sau pisat bine, în
cantitãţile urmãtoare: 15 g usturoi pentru copiii pînã la 2 ani, 25 g pentru copiii între 2-5 ani, 40
g pentru copiii de 10-12 ani şi 60-80 g pentru alte vîrste.
Se dau 8-10 linguriţe din apa usturoiat ã copiilor pînã la 5 ani, 8-10 linguri ca desert copiilor de
10-12 ani, 8-10 linguri în supã pentru celelalte vîrste.
56
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 56/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Atunci când o viroză respiratorie lasă în urmă o tuse persistentă, poţi apela cu încredere la o
serie de remedii naturale cu efect calmant şi emolient. Folosite ca adjuvant, ele vor îmbunătăţi
răspunsul la tratament al organismului. Tusea, dar și durerile în gât sunt extrem de supărătoare.
Oamenii nu stau prea mult pe gânduri și iau, de cele mai multe ori, medicamente care să calmeze
simptomele.
Înainte de a începe un tratament naturist contra tusei, specialiştii recomandă să se depisteze
cauza care a declanşat simptomul. Aceasta deoarece dacă tusea durează mai mult de o
săptămână, se poate vorbi despre o problemă cronică şi se imp une un control medical imediat.
Cert este că tusea este un act de apărare al organismului, apărut în urma iritării mucoaselor
respiratorii. Iar pentru situaţiile când aceasta este asociată cu o infecţie respiratorie, există
remedii naturiste care alungă disconfortul şi care grăbesc vindecarea.
Ceai de pătlagină, în stadiul iritativ
Dacă te confrunţi cu tuse uscată, iritativă, neproductivă, sunt indicate plante cu efect calmant,
sedativ, emolient, antispastic şi antibiotic. Una dintre aceste plante este şi pătlagina, pe care o
poţi administra sub formă de infuzie, preparată dintr -o linguriţă de plantă şi din 200 ml de apă
clocotită. Se beau una-două căni de ceai pe zi sau se ia câte o lingură de infuzie din două în două
ore de-a lungul zilei, până când tusea începe să devină productivă.
57
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 57/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Benefică
linguriţe estelaşi200
de flori infuzia
ml apădin flori şisedin
clocotită, lasărădăcini de10ciuboţica
la infuzat minute -cucului.
şi se beauSe pun
două -trei căni uă
una-do pe
zi, până la dispariţia tusei.
În acelaşi mod poate fi administrată şi infuzia din cimbru, cea din lumânărică, din tei, infuzia
din flori şi din frunze de nalbă mare, decoctul din rădăcină de iarbă mare sau ceaiul din rădăcină
de lemn-duce. Aceasta din urmă poate fi administrată şi sub formă de tinctură, din care se iau
câte 20-30 de picături de trei ori pe zi, diluate într -un pahar cu apă sau cu ceai.
Sucul de varză albă cu miere ajută la expectoraţie - Se face din varză proaspătă, care se
curăţă de foile exterioare, se spală şi se scurge de apă. Tocaţi mai întâi varza cu cuţitul iar apoi
daţi-o de două ori prin maşina de tocat şi stecuraţi-o. În suc se adaugă miere după gust. Se
pătrează la frigider însă nu mai mult de 24 de ore. Până la vindecarea bronşitei se recomandă 5-6
linguri pe zi.
Pentru a calma accesele de tuse, foarte eficace sunt ceaiurile din amestecuri de plante cu
acţiune antiseptică la nivel respirator, mucolitică şi calmantă.
Astfel, se vor folosi tei, pătlagină, cimbrişor, cimbru, scai-vânăt, şovârv, troscot, fenicul,
anason, lavandă şi muguri de pin. Se amestecă aceste plante în părţi egale şi se pune o linguriţă
de amestec la o cană cu apă clocotită. Poţi bea câte două-trei căni de ceai pe zi, până la dispariţia
tusei.
Într-o astfel de situaţie sunt indicate şi inhalaţiile cu infuzii din plante precum muşeţelul,
cimbrul sau salvia în care s-au pus uleiuri esenţiale de eucalipt, de mentă, de pin sau de cimbru.
Cură de şapte zile cu propolis
58
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 58/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
În caz de tuse, este indicată şi o cură de şapte zile cu propolis, datorită proprietăţilor
antibiotice şi antiinflamatorii ale acestui remediu. El poate fi administrat sub formă de tinctură,
câte 20-30 de picături de două-trei ori pe zi, diluate în puţin lapte cald sau în ceai. De asemenea,
poţi lua propolis ca atare.
Tusea poate fi seacă, iritativă, neproductivă şi în acest caz trebuie folosite plante cu ef ect
calmant, sedativ.
Dacă tusea este productivă, sunt indicate plante care stimulează eliminarea expectoraţiilor.
Este bine să se ţină cont de faptul că atunci când tusea reprezintă un simptom prezent în caz
de gripă, de bronşite, de traheobronşită, de laringită sau de pneumonie, trebuie să se folosească în
paralel şi remedii ce stimulează imunitatea nespecifică a organismului, precum echinacea (sub
formă de tinctură sau de capsule), ulei de chimen negru (comprimate), spirulină, cătină, aloe vera
sau extract de muguri de plop.
Când piticul tău tuşeşte, cel mai bun mod de a-l ajuta este să nu intri în panică (nu te grăbi să-
l duci de urgenţă la radiografie), ci să acţionezi prompt şi cu calm pentru a trata problema.
Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să afli ce a produs tusea – nu te gândi din start la o
pneumonie! –, iar aici te poate ajuta medicul de familie, care va stabili un diagnostic preliminar.
Cele mai comune cauze ale tusei la copii şi sugari sunt:
- mâncărimea gâtului;
-- infecţiile
rinoreea; virale;
- răceala de sezon;
- infecţia urechilor;
- refluxul acid (gastroesofagian);
- alergiile.
59
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 59/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
E bine de ştiut că, în primii 2 ani de viaţă, bebeluşii contractează de regulă cam 8 -10
răceli, ceea ce însemnă că se vor îmbolnăvi de 4 -5 ori pe an. Nu te alarma însă, tusea nu persistă
mai mult de 10 zile (de obicei se ameliorează de la sine în decurs de o săptămână).
Dacăsimptome:
următoarele nu ştii când
e cazul să chemi medicul, află că o tuse gravă se depistează după
Trebuie să ştii însă că ea este contraindicată micuţilor sub 1 an, deoarece poate cauza
botulism infantil.
Tot pentru ameliorarea tusei mai poţi folosi următoarele reţete naturiste cu miere:
- sirop din suc de lămâie (1 parte), miere (2 părţi) şi puţină apă caldă;
- pastă din funze de busuioc şi miere – administrată doar 1 linguriţă;
60
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 60/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Nucşoara
Bebeluşii sub 1 an se vor opri din tuse dacă le masezi pieptul, spatele şi fruntea cu o pastă
preparată din miez de nucşoară (de la 7 sau 8 nuci), dat prin maşina de nucă şi ame stecat cu
Ca să-ţi scapi piticul de tuse mai poţi încerca o supă de usturoi (2 căţei de usturoi fierţi în
½ cană de apă) – asta dacă reuşeşti să-l conving s-o mănânce. Pentru cei mai mici de 1 an, poţi
confecţiona un şirag din 5-6 căţei de usturoi fără coajă (vei avea nevoie de ac şi aţă), pe care să -l
poarte le gât în timpul somnului.
Laptele matern este ideal în calmarea tusei bebeluşului, deoarece este bogat în
antioxidanţi şi îi fortifică imunitatea celui mic. De aceea, atunci când tuşeşte, este bine să-l
alăptezi cât mai des. Copiii care au trecut de vârsta alăptatului trebuie însă să stea departe de
produsele lactate, pentru că acestea îngroaşă mucusul.
Băile fierbinţi
O baie fierbinte face minuni în ameliorarea tusei, m ai ales dacă picuri în apă puţin ulei
esenţial de cimbru, eucalipt sau salvie. Vaporii uleiurilor îi vor deschide căile nazale, iar cel mic
va respira mai bine.
61
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 61/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Ceaiul medicinal
Alte sugestii
Umidificatorul – Pentru a
ameliora răceala şi congestia
celui mic, amplasează-i în
cameră un umidificator, în care
să picuri puţin ulei esenţial de
eucalipt.
Masajul – Un masaj uşor, de 5
minute, cu ulei de cocos (aplicat
pe piept şi pe spate) facilitează
expectoraţia.
Hidratarea – Secreţia mucusului
dificil
micuţuldevaexpectorat
fi hidratatpoate fi subţiată
corect, dacă
congestia se îivadaiameliora,
copiluluiiarsătoxinele
bea multe
dinlichide. Totodată,
organism vor fi
eliminate mai uşor.
Sucul de busuioc – Este un remediu grozav pentru tuse, fiind în acelaşi timp şi simplu de
preparat. Nu trebuie decât să striveşti o crenguţă de busuioc proaspăt şi să extragi zeama,
care se administrează pe tot parcusul zilei, la intervale regulate.
Siropul de miere, ghimbir şi lămâie – Se prepară din 2 linguriţe suc de lămâie, 2
linguriţe miere şi un vârf de linguriţă ghimbir măcinat. O linguriţă de sirop este
suficientă pentru a calma tusea.
62
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 62/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
puneţi o un
ridiche-l şiîntr- vas emailat
jumătate şi amestecaţi
de pahar de miere)-lşicupăstraţi
miere-l(jumătate de Copiii
la frigider. pahar de suc de
trebuie să
consume între una şi două linguriţe iar adulţii, 1 -2 linguri, de trei ori pe zi, până când
tusea şi răguşeala dispar.
- Gargara cu apă sărată e calmantă;
- Consumul de legume şi de fructe proaspete reduce răguşeala şi întăreşte sistemul
imunitar;
- Lichidele (sucurile naturale sau apa) ajută vocea, mai ales când bolnavii îşi simt gâtul
uscat din cauza laringitei;
- Umidificarea camerei (se face, în general, cu ajutorul unui aparat de umidificare);
Atenţie!
Răguşeala care durează mai mult de două săptămâni şi care e însoţită de respiraţie
greoaie, de durere sau de tuse puternică impune prezentarea de urgenţă la medic, pentru
că poate fi cauzată de leziuni, de polipi sau chiar de noduli laringieni.
63
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 63/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Încă ceva:
- Nu încerca să-ţi dregi vocea, pentru că iriţi şi mai mult corzile vocale!
- Vorbeşte cât mai puţin!
- Nu vorbi şoptit, pentru că agravezi situaţia!
- Evită mâncărurile picante, fumul de ţigară şi alcoolul!
Menţinerea unui sistem imunitar sănătos este cheia pentru menţinerea stării generale de
sănătate. Fără un sistem imunitar pe deplin funcţional, organismul devine sensibil la infecţii,
virusuri şi diverse boli.
Întărirea sistemului imunitar trebuie să fie o prioritate atunci când ne dorim o sănătatate
de fier. Pentru aceasta, există 3 factori importanţi: exerciţiile fizice, starea psihică şi
alimentaţia.
Cu alte cuvinte, este uşor să avem un sistem imunitar întărit şi puternic, dacă mâncăm
sănătos, suntem optimişti şi facem mişcare.
Peste 75% din afecţiunile respiratorii acute cum sunt guturaiul și gripa survin în sezonul
rece al anului, în special la persoane care au o imunitate scăzută.
Această scădere este indusă de o serie de factor i: stresul cronic, insuficiența de vitamine,
alimentația nerațională sau insuficientă, modul sedentar de viață, fumatul, utilizarea în exces
sau nejustificată a medicamentelor, în special a antibioticelor.
Imunitatea organismului este compusă din organe li mfoide (ganglioni limfatici, timus
ș.a.), celule (limfocite B și T, macrofage ș.a.) și imunitatea umorală (imunoglobuline,
interferoni ș.a.). Atunci când organismul este atacat de agenți infecțioși sistemul imunitar
sintetizează anticorpi, care luptă cu virușii sau bacteriile.
Oasele,
propriul mușchii,
sistem imun,țesuturile moi,
iar substan țeleorganele
străine, interne
numite sunt structuri
antigene: proprii,
viruși, acceptate
bacterii, fungi de
și
substanțele toxice pe care le produc, sunt captate și ni micite de imunitatea organismului.
64
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 64/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
În cazul când sistemul imun este foarte slăbit sau dereglat, trebuie de început un
tratament medicamentos complex, dar numai la indicația și sub controlul medicului specialist.
Adeseori schema de tratament se ajustează fiecărei perso ane în parte.
odată cu sosirea
atunci devenim maiiernii acesta înslăbește
vulnerabili considerabil
fa ța virozelor și
și gripei.
Pentru a ajuta organismul să aibă o imunitate mai puternică urmează sfaturi simple:
65
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 65/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
Aceeaşi firma, FARES oferă varianta de sirop, PLANTUSIN FORTE – care are o
compoziţie mai complexă: ridiche neagră, rădăcină de hrean, rizomi de ghimbir, lichen de
piatră, echinaceea, rădăcină de iarbă mare, rădăcină de lemn dulce, muguri de plop, scai
vânăt, cimbrişor, muguri de pin, piper, extract de unghia găinii şi uleiuri esenţiale
Pentru tuse, dar şi pentru stimularea imunităţii, un preparat foarte bun – BARAKA
100mg pentru copii şi BARAKA 450mg pentru adulti
66
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 66/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
- producător
IMMUNO-ErbaB sirop,
Vitautil pentru stimularea capacităţii de apărare a organismului –
67
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 67/68
7/17/2019 Curs extins - Fitoterapie - partea I.pdf
Fitoterapiecur 201
http://slidepdf.com/reader/full/curs-extins-fitoterapie-partea-ipdf 68/68