CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND POSIBILITATEA TESTĂRII

ELECTRONICE A CALITĂŢII PROCESULUI DE PULVERIZARE

dr. ing. Sorin Neacşu, ing. Liviu Chiper, ing. Traian Florea
This is a powerful experimental method for determining the nozzles quality using vibration
measurements. High-speed computation, performed within the analyzer and in conjunction with a
computer, provides essential information for the quality of injection process.

1. Consideraţii generale

Formarea amestecului, autoaprinderea şi arderea la motoarele Diesel depind esenţial de

calitatea procesului de pulverizare. Cea mai solicitată piesă a echipamentului de injecţie - care are şi
durata de funcţionare cea mai scăzută - este pulverizatorul. Actualmente, testarea acestora se
realizează prin demontarea de pe motor şi încercarea manuală pe standuri specializate. Aprecierea
calităţii pulverizatorului se face auditiv şi vizual, în funcţie de experienţa în domeniu a celui care
realizează operaţia.
Metoda prezentată permite testarea electronică, automată, a calităţii pulverizatoarelor, funcţie
de criterii obiective stabilite în prealabil. Rezultatele experimentale conduc la concluzia că prin
utilizarea unui echipament adecvat, testarea pulverizatoarelor se va putea realiza direct pe motor, în
timpul funcţionării.
Metoda permite, de asemenea, testarea noii generaţii de pulverizatoare cu cameră de
acumulare redusă, care asigură reducerea noxelor. Aceste pulverizatoare nu mai produc, în timpul
încercării clasice, zgomotul caracteristic de rupere.

2. Instalaţia experimentală

Analizând procesul de pulverizare se constată că energia combustibilului ce părăseşte

pulverizatorul se distribuie astfel (figura 1): o parte EM o reprezintă energia mecanică consumată
pentru formarea picăturilor, o altă parte EC se regăseşte sub formă de energie cinetică a picăturilor de
combustibil, iar restul se disipează sub forma unor unde elastice (vibraţii) EV care însoţesc procesul
de pulverizare.

3 4 9

2
5
EV
1
EV
EV

EV EM

EC

8 7 6

Schema instalaţiei experimentale pentru analiza procesului de pulverizare:

1 – injector; 2 – conductă de înaltă presiune; 3 – traductor; 4 – cablu traductor;
5 – cablu pentru comanda variatorului BOSCH; 6 – motor electric de antrenare;
7 – variator de turaţie BOSCH; 8 – pompă de injecţie ; 9 – PC.
 Studiind experimental vibraţiile care apar în timpul procesului de pulverizare se poate analiza
relevanţa lor pentru aprecierea calităţii pulverizării. Pentru a se putea capta vibraţiile menţionate
anterior, s-a utilizat un traductor montat direct pe conducta de înaltă presiune, iar semnalul cules a
fost prelucrat cu ajutorul unui calculator compatibil IBM-PC prevăzut cu un echipament hardware
adecvat achiziţiei de date. Pachetul de programe utilizat este original, fiind conceput special pentru
această aplicaţie.
Alimentarea injectorului care conţinea pulverizatoarele testate s-a efectuat cu o pompă în
linie, de mărime A, acţionată de un motor electric prevăzut cu un variator de turaţie BOSCH, cu
comandă electronică. Testele s-au realizat la diferite turaţii pentru fiecare pulverizator în parte.
Echipamentul utilizat a permis desfăşurarea probelor fără a se apela la măsuri speciale de izolare
fonică.

3. Prezentarea unor rezultate relevante pentru posibilităţile metodei

Metoda utilizată a permis individualizarea precisă a vibraţiilor pulverizatorului în timpul

funcţionării. În continuare sunt disponibile diagramele semnalelor brute recepţionate de la traductor.
În figura 2 este prezentat semnalul obţinut de la un pulverizator RO–DN OSD 130 de bună
calitate, pentru 4 injecţii succesive.

Semnalul unei singure injecţii este prezentat în figura 3.

Comparativ cu acesta este de remarcat semnalul obţinut pentru acelaşi tip de pulverizator, dar
care prezintă uzuri datorate funcţionării (figura 4). Neetanşeitatea dintre ac şi sediu se traduce, în
acest caz, printr-un nivel mic al amplitudinii vibraţiilor.
 Următoarea fază a constituit-o prelucrarea acestor semnale (corespunzând celor două
pulverizatoare) în vederea obţinerii maximului de informaţii. În figurile 5a şi 5b apare reprezentarea
grafică a semnalului numeric ce cuprinde 3255 de puncte rezultate în urma eşantionării semnalului
din figurile 3 şi respectiv 4.

Pentru a se putea face o apreciere obiectivă a calităţii pulverizării, semnalul numeric este
prelucrat, obţinându-se înfăşurătoarea amplitudinilor (figurile 6a şi 6b)
şi realizându-se analiza în frecvenţă cu ajutorul transformatei Fourier rapide (figurile 7a şi 7b).

În practica curentă de verificare a calităţii procesului de pulverizare s-a folosit o metodă

comparativă. Astfel, pentru un anumit tip de pulverizator se poate defini un semnal etalon care
urmează să fie memorat într-un fişier. Semnalul pulverizatorului verificat este comparat cu semnalul
etalon utilizând criterii de analiză în cascadă. Comparaţia are un rezultat favorabil dacă toate criteriile
au fost îndeplinite.

4. Concluzii

Metoda de testare propusă face parte din cadrul metodelor neinvazive. Toate informaţiile
referitoare la pulverizator sau la procesul de injecţie se culeg prin intermediul unor senzori externi,
ataşaţi pe instalaţia de injecţie.
Cercetările experimentale au evidenţiat posibilitatea individualizării semnalului produs de
pulverizator, obţinându-se – prin analiza numerică ulterioară a acestuia – rezultate aplicabile în
practica curentă. Testele făcute pe un motor monocilindric CFR au arătat că semnalul captat de la
pulverizator în timpul funcţionării motorului este similar cu cel obţinut pe stand. Acest lucru face
posibilă testarea calităţii procesului de pulverizare direct pe motor.
Metoda folosită este deosebit de sensibilă. Analiza unui grup mai mare de pulverizatoare noi a
permis sortarea acestora după semnalul emis comparativ cu semnalele obţinute de la pulverizatoare
BOSCH originale. Pulverizatoarele româneşti al căror semnal diferă de semnalul etalon folosit pentru
comparaţie (al celor de tip BOSCH) prezintă – probabil – abateri de execuţie (ipoteză în curs de
verificare).
Metoda prezentată poate fi utilizată atît de producătorii de echipamente de injecţie cât şi de
unităţile de service auto. Ea elimină subiectivismul în testarea pulverizatoarelor, se poate realiza
automat de către calculator, iar în final poate fi emis un buletin de încercare.
În afară de testarea pulverizatoarelor, cercetările experimentale au relevat unele corelaţii existente
între caracteristicile semnalului şi presiunea de injecţie sau debit, aceste elemente fiind în studiu în
vederea realizării unui tester complex pentru echipamentul de injecţie asociat motoarelor diesel.
Bibliografie
[1] Boncoi, J.; Turcoiu, T.; Cercetări experimentale privind influenţa toleranţelor de fabricaţie şi a
geometriei elementului de refulare asupra neuniformităţii debitului la pompele de injecţie de mărime
A, Construcţia de Maşini, 12, 1980.
[2] Stockner, A. R.; Flinn, M. A.; Camplin, F. A. (Caterpillar Inc.); Development of the HEUI Fuel
System Integration of Design, Simulation, Test, and Manufacturing, SAE paper 930271, 1993.
[3] Stockner, A. R.; Flinn, M. A.; Camplin, F. A. (Caterpillar Inc.); A New Direction for Diesel
Engine Fuel System, SAE paper 930270, 1993.
[4] Chen, C.; Veshagh, A.; A Simple Unified Fuel Spray Model, SAE paper 930923, 1993.
[5] Russell, M. F.; Young, C. D.; Nicol, S. W.; Modulation of Injection Rate to Improve Direct
Injection Diesel Engine Noise, SAE paper 900349, 1992.
[6] Neacşu, S.; Studiul fenomenelor tranzitorii din circuitul de înaltă presiune al echipamentului de
injecţie, Teză de doctorat, Universitatea Petrol-Gaze, Ploieşti, 1997.