BUCHAREST BUSINESS

interviu... cu mediul de afaceri

impactul masurilor
˘ guvernamentale asupra mediului de afaceri
recomandari˘ privind solutii
¸ de redresare economica˘

mai 2011

Camera de Comert¸ si
¸ Industrie
¸
a Municipiului Bucuresti
 SUPLIMENT
BUCHAREST BUSINESS
BULETIN DE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ AL
CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Redacţia: Bd. Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureşti

Tel./Fax: 021-319.00.99 • e-mail: BucharestBusiness@ccib.ro

COLEGIUL DE REDACŢIE:
Prof. univ. dr. Sorin Dimitriu, Preşedinte
Dr. Ec. Eugen Dijmărescu
Dipl. Ec. Elena Moisescu
Drd. Ing. Gabriela Dumitriu
Dipl. Ec. Narcis Moisescu

Reproducerea, totală sau parţială, a materialelor conţinute în buletin fără acordul redacţiei este strict interzisă
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 1

BUCHAREST BUSINESS

interviu... cu mediul de afaceri

impactul masurilor
˘ guvernamentale asupra mediului de afaceri
recomandari
˘ privind solutii
¸ de redresare economica˘
- mai 2011 -

Camera de Comert¸ Si
¸ Industrie a Municipiului Bucuresti
¸
2 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 3

Cuvânt înainte

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în calitatea

conferită de legea camerelor de comerţ, aceea de reprezentant al mediului
de afaceri, îşi propune să se implice major în identificarea problemelor cu
care se confruntă firmele româneşti în această perioadă dificilă pe care o
traversăm şi să propună soluţii pertinente pentru depăşirea dificultăţilor
economice întâmpinate de companii.
Pentru a găsi soluţii de depăşire a situaţiilor dificile şi, mai mult, de
relansare economică este necesar să cunoaştem direct şi nemijlocit proble-
mele mediului de afaceri. În acest scop, camera de comerţ bucureşteană a
luat decizia să "intervieveze" mediul de afaceri, rezultatele "interviului"
fiind publicate în prezentul supliment al buletinului de analiză economi-
co-financiară "Bucharest Business".
Pentru atingerea obiectivelor prezentate anterior, Colegiul de Conducere
al CCIB a decis înfiinţarea Centrului pentru strategii economice care să
coordoneze activitatea de cercetare şi de analiză economică.
Unul dintre primele proiecte iniţiate de acest centru a fost realizarea unui studiu privind impactul măsurilor
guvernamentale asupra mediului de afaceri şi recomandările acestuia privind soluţiile de redresare economică.
Studiul a fost realizat pe baza chestionării unui eşantion reprezentantiv de firme şi are un grad de încredere de
95% şi o eroare maximă admisă de 5%.
Acest studiu este doar o primă etapă în demersul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, sco-
pul final fiind elaborarea unui proiect de plan strategic de depăşire a situaţiei curente şi de evitare a unor situaţii
similare care pot apărea în viitor. Informaţiile obţinute în urma anchetei realizate în rândul firmelor, alături de
informaţiile statistice oficiale, vor intra într-un proces de analiză detaliată în trimestrul al III-lea al acestui an.
Rezultatele acestei analize vor fi dezbătute în cadrul consiliului ştiinţific al Centrului pentru strategii economice
şi, în urma validării de către Colegiul de conducere al CCIB, devenind astfel un punct de vedere asumat de came-
ra bucureşteană, vor fi prezentate mediului de afaceri şi autorităţilor statului la începutul trimestrului al IV-lea.
Scopul este acela de a obţine o imagine de ansamblu a economiei româneşti şi de a elabora o strategie de impli-
care a CCIB în dezvoltarea unor programe de susţinere a firmelor din România. Un exemplu în acest sens este
demersul camerei bucureştene prin care, cu sprijinul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
şi al Consiliului de Export, a organizat o expoziţie permanentă la Sharjah pentru promovarea produselor expor-
tatorilor români.
CCIB înţelege că depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă România se poate realiza doar prin încredere şi
consens pentru ca dezvoltarea economică să se bazeze pe principii durabile şi corecte.

prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu

Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti
4 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 5

Măsurile de stimulare economică adoptate de guvern

Î
ntr-o situaţie de criză este absolut necesară, pentru depăşirea cât mai rapidă şi cu cât mai puţine pier-
deri a acestei perioade, adoptarea unor măsuri anticiclice care să ducă la stabilizare şi, ulterior, la o
nouă fază de creştere economică. Este adevărat, în situaţia în care deficitul bugetului de stat este mare
se impune şi adoptarea unor măsuri de austeritate, de restrângere a cheltuielilor publice. Însă aceste
măsuri sunt prociclice şi, în lipsa unor măsuri de stimulare a economiei pentru creşterea veniturilor bugetare,
cu atât mai mult cu cât aceasta este dublată de o creştere accentuată a datoriei guvernamentale, nu fac decât
să adâncească criza şi să prelungească efectele acesteia pe o perioadă mult mai lungă, amânând intrarea pe o
nouă panta ascendentă de creştere economică.
Guvernul României a adoptat, în special începând cu jumătatea anului 2010, măsuri severe de austeritate.
Mult prea tarziu, susţin analiştii. Probabil că dacă aceste măsuri ar fi fost luate cu cel puţin un an mai devreme,
atunci când s-au făcut simţite primele semne ale crizei ce deja afecta Statele Unite şi Europa şi care nu avea
cum să ocolească România, şi dacă acestea ar fi fost însoţite de măsuri active de redresare a economiei, impac-
tul asupra populaţiei şi a mediului de afaceri ar fi fost atenuat şi nu ar fi fost nevoie ca măsurile de reducere a
cheltuielilor să fie atât de drastice, unice chiar în Europa, atât în ceea ce priveşte aria lor de cuprindere, cât şi
 Vederea generalã
6 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS

ºi detaliul important.
amplitudinea.
Însă tot Guvernul României a anunţat adoptarea de măsuri de relansare economică şi a publicat pe site-ul pro-
priu o sinteză a acestora. Vom prezenta şi noi, în cele ce urmează, principalele măsuri menţionate în sinteza
realizată de guvern, precum şi efectele preconizate sau obţinute în urma aplicării acestora, aşa cum apar pe
site-ul oficial al Guvernului www.gov.ro.

1. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic te de angajatori potrivit legii (OUG nr. 13/2010).
(maxim trei luni), după cum urmează: din punct de Efecte
vedere al angajatului – ca venituri de natură non–sala-
Pentru abonamente la ziarul
Anul Firme beneficiare Persoane beneficiare
rială şi aplicarea regimului corespunzător de impozi-
2010
"BURSA"3.625
contactaþi serviciul6.072
tare; din punct de vedere al angajatorului: scutirea de Difuzare la:
la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigu-
rărilor sociale (OUG nr. 28/2009 şi OUG nr. 4/2010). tel: 021/311.23.31,
3. Programul „Prima casă”.
Efecte 021/311.23.32
Efecte ;(pana la 11.02.2011)
Anul Firme beneficiare Persoane beneficiare
Anul fax:
Nr. de 021/312.45.56;
garanţii Valoarea garanţiilor
acordate (mil. euro)
2009 6.987 292.268
2009
e-mail: marketing@bursa.ro
11.616
;
487,02
2010 13.459 548.999
2010 adresa: str. Popa Tatu nr. 71,929,75
23.016
2. Scutirea de la plata CAS a firmelor care angajează 2011 sector 1,225
Bucureºti. 9,55
şomeri. Angajatorii care încadrează în muncă şomeri
în cursul anului 2010 au putut beneficia, pe o perioa- Efecte estimate:
dă de 6 luni, de scutirea de la plata contribuţiilor de - susţinerea a cca. 500 de firme
asigurări sociale aferente şomerilor încadraţi, datora- - salvarea a cca. 10.500 de locuri de muncă

Sã dansãm.
Sã ascultãm clasici.
Sã citim "BURSA" !

www.bursa.ro
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 7

4. Programul „Rabla”. Prin Programul de stimulare a 6. Sprijin pentru IMM-uri prin intermediul Fondului
înnoirii parcului auto naţional, Guvernul României de Garantare a creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM)
acordă finanţare nerambursabilă pentru achiziţiona- şi prin intermediul Fondului Român de Contragaran-
rea de autovehicule noi, mai puţin poluante, în schim- tare (FRC). O parte din sumele alocate FNGCIMM au
bul tichetelor valorice obţinute în urma predării spre fost utilizate pentru emiterea de garanţii pentru fir-
casare a autovehiculelor uzate. mele beneficiare de fonduri structurale, în vederea
Efecte creşterii capacităţii IMM-urilor de a obţine fondurile
Maşini Maşini noi Fonduri alocate nerambursabile necesare asigurării contribuţiei fi-
Anul nanciare proprii pentru derularea proiectelor finan-
casate achiziţionate (mil. lei)
2010 189.323 62.550 722 ţate din fonduri structurale.
Efecte
Nr. garanţii Valoare garanţii Credite
5. Programul "Primul siloz". Sistemul certificatelor de Anul
acordate (mld. €) (mld. €)
depozit - garanţie pentru fermieri asupra mărfii de- 2009 - 2010 > 22.200 1,65 3,1
pozitate - permite obţinerea unui credit bancar pen-
tru reluarea ciclului de producţie; achiziţionarea de FRC a elaborat, în anul 2010, două scheme de aju-
inputuri în schimbul certificatului de depozit; tran- tor de minimis (din care una este dedicată sprijinirii
zacţionarea mărfii pe piaţă, inclusiv în cadrul bursei start-up-urilor), prin care IMM-urile pot beneficia de
de mărfuri. ajutor de stat în limita a 200.000 EUR.
Efecte Efecte
Anul Certificate Certificate în Valoare Nr. contra- Valoare contraga- Nr. IMM-uri
Anul
emise circulatie (mil. lei) garanţii ranţii (mil. lei) beneficiare
2009 - 2011 164 52 213 2010 2.147 404,55 1.880
8 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
FRC a elaborat, la finele anului 2010, o a treia sche-
mă de minimis pentru a veni în sprijinul IMM-urilor
active în producţia primară de produse agricole, limi-
ta maximă a ajutoarelor de minimis fiind de de 7.500
EUR, conform reglementărilor europene. În baza
acestei scheme se vor acorda contragaranţii în limi-
ta a maxim 80% din valoarea garanţiilor acordate de
fondurile de garantare.
7. Garanţii guvernamentale pentru beneficiarii pro-
iectelor finanţate din fonduri structurale în domenii
prioritare pentru economia românească.
Efecte
Valoare garanţii Valoare proiecte de
Anul
(mil. lei) investiţii (mil. lei)
până la
18,9 ≈ 450
31.01.2011
Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se
ridică la 300 milioane euro. Finanţarea garantată în
cadrul programului este de 80% din valoarea creditu-
lui, care poate fi în euro sau lei. Perioada de tragere a
finanţării este de maxim 4 ani.
8. Sprijinirea asociaţiilor de proprietari prin garanţii
de stat pentru contractarea creditelor în vederea rea-
bilitării termice a locuinţelor. Plafonul total al garan-
ţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 200 milioane
lei. Finanţarea garantată în cadrul programului este
de 100 % din valoarea creditului şi cu dobândă sub-
venţionată integral de la bugetul de stat.
9. Sprijinirea investiţiilor prin ajutoare de stat, struc-
turate pe cinci piloni:
I. Scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvolta-
rea regională prin stimularea realizării de investiţii şi
creării de noi locuri de muncă (H.G. nr. 1680/2008 şi
H.G. nr. 753/2008)
• Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin
acordarea de ajutoare de stat pentru proiectele de
minimum 5 milioane euro şi care angajează mini-
mum 50 de salariaţi - H.G. nr. 1680/2008
Efecte
Ajutor de stat Valoare investi- Noi locuri
Anul
aprobat (mil. €) ţii (mil. €) de muncă
2010 214,5 711,7 4.767
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 9

• Sprijinirea investiţiilor prin acordarea de ajutoare IV. Sprijinirea operatorilor economici din industria
de stat pentru întreprinderile care realizează in- prelucrătoare prin ajutoare de stat în valoare de ma-
vestiţii de minim 100 mil. euro şi creează cel puţin xim 200.000 euro (ajutoare de minimis), pentru creş-
500 de locuri de muncă - H.G. nr. 753/2008 terea competitivităţii produselor industriale - H.G. nr.
1510/2008
Buget alocat din care, pentru proiecte noi Efecte
Anul
(mil. €) (mil. €) Valoarea ajutoarelor
Anul Nr. beneficiarilor
2011 214 132 aprobate (mil. lei)
2008 - 2010 48,9 414
2011 buget alocat - 15,1
II. Acordarea de ajutoare de stat pentru IMM-uri în va-
loare de maxim 200 000 euro (ajutoare de minimis) -
H.G. nr. 1164/2007. Se acordă ajutoare de minimis în V. Ajutoare de stat pentru agricultură - O.U.G. nr.
limita echivalentului în lei a 200.000 euro, pe o peri- 14/2010
oadă de 3 ani consecutivi, pentru IMM-uri care reali- • Subvenţionarea accizei la motorina utilizată în
zează investiţii în scopul modernizării sau dezvoltarea agricultură: 106,74 mil. euro
activităţii, constând în realizarea de construcţii cu scop • Subvenţia pentru bunăstarea păsărilor: 84,75 mil.
industrial sau turistic sau achiziţia de echipamente. euro
• Subvenţia pentru bunăstarea porcilor: 84,74 mil.
III. Sprijinirea proiectelor de investiţii realizate de mi- euro
croîntreprinderi, cu o vechime mai mică de doi ani • Sprijin pentru asigurarea producţiei agricole:
(Programul „Start”), la care se adaugă un alt sprijin 9,77 mil. euro
orientat către noile investiţii create de tinerii antre- • Plăţi naţionale complementare directe pentru
prenori, care nu au avut niciodată o companie sau nu sectorul animal: 186,84 mil. euro
au deţinut vreo participaţie la o societate. • Finanţarea cheltuielilor ocazionate de asigurarea
10
contractuală a serviciilor de neutralizare a deşeu-
rilor de origine animală: 1,36 mil. euro
10. Sprijinirea incubatoarelor de afaceri.
Firmele dintr-un incubator de afaceri beneficiază,
pe perioada celor 3 ani de incubare, de spaţiu de
lucru în clădirea incubatorului, sprijin financiar,
servicii de consultanţă managerială şi asistenţa
tehnică.
Anul Buget alocat (mil. lei)
2010 2,9
2011 6,15
11. Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului prin
programul naţional multianual pe perioada 2005-
2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în
rândul femeilor manager din sectorul întreprinderi-
lor mici şi mijlocii
12. Sprijinirea comercianţilor şi a serviciilor de piaţă
prin Programul de dezvoltare şi modernizare a acti-
vităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor
de piaţă. Facilitarea accesului la achiziţionarea de ma-
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
şini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de
măsurare, control şi reglare, în scopul îmbunătăţirii
performanţelor economice şi tehnice ale operatorilor
economici.
Anul Buget alocat (mil. lei)
2010 5
2011 7
121 Sprijinirea meşteşugurilor şi artizanatului prin
Programul naţional multianual pe perioada 2002 –
2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatu-
lui.
122. Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului prin
Programul UNCTAD EMPRETEC
13. Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agen-
ţilor economici afectaţi de criza economico – financi-
ară precum şi acordarea altor înlesniri la plata obliga-
ţiilor fiscale restante - O.U.G. 92/2009
14. Incurajarea investiţiilor în retehnologizare prin
neimpozitarea profitului reinvestit începând cu luna
octombrie 2009, pana la 31.12.2010
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 11

15. Menţinerea aplicării unei cote re-
duse de TVA de 5% pentru achiziţiona-
rea unei locuinţe sociale
16. Achitarea datoriilor administraţiei
centrale şi locale către agenţii econo-
mici: facturi restante şi lucrări recepţi-
onate şi nefacturate
17. Introducerea de facilităţi şi simpli-
ficări fiscale
• Compensarea TVA-ului de plătit cu
cel de rambursat a fost facilitată
• Au fost eliminate, comasate sau re-
duse aproximativ 215 taxe şi tarife
cu caracter nefiscal
• Începând cu 1 ianuarie 2011, s-a
instituit o declaraţie unică pentru
contribuţii sociale şi impozit pe ve-
nit, care va fi depusă la ANAF, fie la
un singur ghişeu, fie on-line. Depu-
nerea on-line a declaraţiilor fiscale,
prin intermediul Sistemului Elec-
tronic Naţional, este obligatorie
pentru contribuabilii mari şi mij-
locii şi poate fi utilizată şi de către
celelalte categorii de contribuabili
ca metodă alternativă.
• S-a diminuat nivelul dobânzii da-
torate pentru creanţele fiscale ne-
achitate la termen la 0,04% pentru
fiecare zi de întârziere (14,6% pe
an) comparativ cu cel actual de
0,05% (adică 18,25% pe an).
• S-a reglementat compensarea de
drept (automat) ceea ce înseam-
nă stingerea creanţelor fiscale ale
statului, pe de o parte, şi ale contri-
buabilului, pe de altă parte, în pu-
terea legii, chiar în momentul când
creanţele există deodată
• S-a reglementat posibilitatea neîn-
ceperii sau suspendării executării
silite în cazul în care contribuabi-
lul are în curs sau depune o cere-
re de restituire/rambursare, iar
cuantumul sumei solicitate este
egală sau mai mare decât creanţa
fiscală pentru care s-a început exe-
cutarea silită
• Se reduc costurile administrative
în sarcina operatorilor economici,
ca urmare exceptării, începând cu
data de 1 ianuarie 2011, a entită-
ţilor care în exerciţiul financiar
precedent au înregistrat o cifră de
afaceri sub echivalentul în lei al su-
mei de 35.000 euro, de la obligaţia
depunerii de raportări contabile în
cursul exerciţiului financiar, la uni-
tăţile teritoriale ale Ministerului
Finanţelor Publice
• S-a introdus (reintrodus!), înce-
pând cu 1 ianuarie 2011, impozitul
pe veniturile microintreprinderi-
lor, într-un sistem opţional, simpli-
ficat de impozitare, în cota de 3%,
aplicat asupra veniturilor realizate
de aceste persoane juridice
18. Menţinerea cotei unice de impozi-
tare la 16%

Acestor măsuri care, conform declaraţiilor guvernului, reprezintă componenta

economică a măsurilor de redresare li se adaugă şi altele cu impact asupra me-
diului de afaceri, potrivit aceluiaşi document emis de guvern: eliminarea impo-
zitului minim începând cu 1.10.2010, monitorizarea absorbţiei fondurilor euro-
pene, salarizarea unitară, reforma sistemului de pensii, adoptarea celor patru
coduri din domeniul justiţiei, descentralizarea în domeniul sănătăţii, educaţiei şi
administraţiei publice locale, implementarea legii parteneriatului public - privat
şi elaborarea codului de dialog social.

Prin demersul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti s-a dorit

evaluarea efectelor măsurilor de stimulare economică, aşa cum au fost acestea
resimţite de mediul de afaceri, dar şi al efectelor măsurilor de austeritate adop-
tate în anul 2010 şi ale acelor măsuri fiscale nemenţionate în materialul publicat
de guvern (creşterea cotei TVA cu 5 puncte procentuale, introducerea impozitu-
lui minim pe veniturile firmelor s.a.).
12
Actor strategic în piaţa de telecomunicaţii, RADIOCOM susţine
trecerea la televiziunea digitală şi dezvoltarea Internetului în România
Economia europeană a fost puternic afectată de criza eco-
nomică mondială care a început în anul 2008 şi care nu
are, încă, un termen de finalizare cert. Într-un mediu eco-
nomic al schimbărilor, furnizorii de servicii de comunicaţii
electronice îşi concentrează eforturile pentru a profita de
oportunităţi viitoare.
Astfel, în pofida recesiunii economice globale, care s-a re-
simţit, mai ales, la nivelul companiilor, sectorul telecomu-
nicaţiilor din Uniunea Europeană (UE) a fost relativ robust
în ultimii trei ani. În 2008, primul an de frământări econo-
mice, piaţa de telecomunicaţii a înregistrat o creştere, faţă
de anul anterior, potrivit unui raport al Comisiei Europene
(CE) din 2009.
În ultimii doi ani, strategia viabilă a jucătorilor din piaţa
de telecomunicaţii a fost cea a consolidărilor şi a parteneri-
atelor strategice. Astfel, acest sector s-a menţinut continuu
pe linia de plutire.
Analiştii din piaţă prevăd faptul că, în semestrul al doilea
din 2011, se vor face simţite primele semne ale revenirii
din criză a industriei de telecomunicaţii, după ce, în pri-
ma parte a anului, mediul economic se va stabiliza şi se va
adapta la măsurile implementate în 2010.
În acest context, RADIOCOM îşi propune să obţină, pentru
anul 2011, o creştere a cifrei de afaceri faţă de 2010. Acest
obiectiv este susţinut de creşterea numărului de clienţi
existenţi cu 18% de la începutul anului 2011.
RADIOCOM este implicată, în prezent, în diverse proiecte
din sfera comunicaţiilor, dar şi de promovare a imaginii.
RADIOCOM, marcă înregistrată a Societăţii Naţionale de
Radiocomunicaţii S.A., este unul dintre principalii furni-
zori de reţele şi servicii de comunicaţii electronice din Ro-
mânia şi, în acelaşi timp, lider de piaţă în domeniul broad-
casting-ului.
Pornind de la cele două domenii în care îşi desfăşoară ac-
tivitatea, portofoliul de servicii RADIOCOM include urmă-
toarele categorii:
BROADCASTING: Broadcasting TV, Broadcasting radio,
Transmisii ocazionale, Serviciul T-DAB (Terrestrial Digi-
tal Audio Broadcasting) şi Serviciul DVB-T (Digital Video
Broadcasting Terrestrial).
COMUNICAŢII ELECTRONICE: BiNet® Premium, Bu-
siness VPN, Linii închiriate, Pachete de servicii (bundle
2 Play), Servicii broadband oferite prin soluţia WiMAX şi
Comunicaţii prin satelit, furnizate prin Centrul de Comu-
nicaţii prin Satelit – Cheia şi Servicii de colocare.
În domeniul comunicaţiilor electronice, investiţiile com-
paniei au permis crearea unei infrastructuri puternice şi
moderne, de ultimă generaţie, compusă din magistrale de
radiorelee digitale SDH de mare capacitate, o reţea naţi-
onală, securizată, de transmisii de date punct-multipunct
sau punct-la-punct în benzile de frecvenţă 2,4 GHz, 3,7
GHz, 5,4 GHz şi 26 GHz, folosind tehnologia ATM/MPLS,
completată de Centrul de Comunicaţii prin Satelit - Cheia.
Centrul de Comunicaţii prin Satelit Cheia este cea mai im-
portantă poartă de intrare şi ieşire pentru transmisii de
date, voce, radio şi comunicaţii video din România. RADI-
OCOM a instalat, în cadrul acestui centru, un nod central
VSAT (Very Small Aperture Terminal) de mare capacitate,
care acoperă Europa, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.
Nodul VSAT de la Cheia permite interconectarea cu una
sau mai multe reţele telefonice tradiţionale, cu comutaţie
de circuite, în prezent, fiind interconectat cu reţelele de
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
Prioritatea RADIOCOM este aceea de a oferi pieţei locale
servicii şi tehnologii de top.
Unul dintre proiectele strategice, pe care RADIOCOM le
dezvoltă în 2011, este acela de modernizare a reţelelor de
televiziune, în vederea tranziţiei către televiziunea digita-
lă, dar şi de a extinde, astfel, programul pilot DVB-T la
scară largă.
Proiectele RADIOCOM pentru anul 2011 sunt legate atât
de dezvoltarea şi lansarea de servicii pentru radiodifuziune
- servicii DVB-T, cât şi telecom - pachete 2Play: Business
VPN / BiNet ® Premium & Telefonie IP şi servicii de bandă
largă oferite prin soluţia WiMAX (pentru segmentul rezi-
denţial şi pentru cel business).
Cu ajutorul soluţiei WiMAX, RADIOCOM va acoperi cu
prioritate zonele industriale şi limitrofe ale reşedinţelor
de judeţ, dar şi un număr semnificativ de localităţi mici
şi medii, unde accesul la Internet este limitat din cauza
lipsei soluţiilor de acces în aceste locaţii. Dezvoltarea şi ex-
tinderea proiectului WiMAX va cuprinde cele 320 de oraşe
ale României. WiMax (Worldwide Interoperability for Mi-
crowave Access) este o tehnologie radio de ultimă genera-
ţie care furnizează conexiuni de mare viteză la Internet.
Astfel, Internetul îşi continuă dezvoltarea, România fiind
departe de o saturare a pieţei.
De asemenea, la nivel de infrastructură, RADIOCOM a im-
plementat cu succes o nouă reţea de fibră optică, DWDM,
care permite furnizarea de transmisii de date, de mare ca-
pacitate, în cele mai mari oraşe ale României.
Internet şi telefonie ale RADIOCOM. Nodul VSAT poate
deservi, în configuraţia actuală, 2000 de terminale VSAT.
Portofoliul RADIOCOM include, în prezent, aproape toţi
operatorii de telecomunicaţii din România, dar şi utiliza-
tori finali de servicii de comunicaţii din domenii importan-
te: bănci, instituţii financiare, companii multinaţionale,
etc.
Clienţii RADIOCOM provin din cele mai variate sectoare
de activitate. Printre cei mai importanţi clienţi amintim:
Vodafone, Orange, Radio Guerrila, B1 Tv, Rompetrol, BCR
Asigurări, RCS RDS, Cosmote, Ministerul Apărării Naţi-
onale, Antena 1, UPC, ProTV, Romtelecom, Europa FM,
Transgaz etc.
De asemenea, RADIOCOM asigură, prin intermediul celei
mai mari reţele de emiţătoare şi translatoare de radio şi
televiziune, difuzarea şi transportul programelor publice
naţionale de radio şi televiziune ale Societăţii Române de
Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune.
Departamentul Comunicare Imagine
Monica PUŞCAŞ – Manager Departament
Contact: monica.puscas@radiocom.ro
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 13

STUDIU:
Impactul măsurilor guvernamentale asupra mediului de afaceri
Recomandări privind soluţii de redresare economică

S
ituaţia economică curenta a României şi măsurile adoptate de guvern în scopul stimulării economi-
ei şi al depăşirii crizei economice evidenţiază priorităţile politicii economice a Guvernului. Pentru
evaluarea impactului acestor măsuri asupra mediului de afaceri din România, Camera de Comerţ
şi Industrie a Municipiului Bucureşti a realizat o anchetă, la nivelul economiei naţionale. Ancheta a
fost efectuată în perioada martie - aprilie 2011, pe un eşantion reprezentativ aleatoriu format din 418 entităţi
economice şi are un grad de încredere de 95% şi o eroare maximă admisă de 5%.

ScurtĂ trecere în revistĂ a demersului cercetării

selectarea eşantionului reprezentativ de firme

Eşantionarea a fost aleatorie stratificată multistadială. Criteriile care au stat la baza stratificării eşantionului
de entităţi economice au fost apartenenţa la o regiune de dezvoltare economică şi tipul entităţii.
Din cadrul eşantionului au făcut parte firme din toate domeniile de activitate (conform codului CAEN de două
caractere) şi din toate tipurile de întreprinderi clasificate în funcţie de marimea acestora, de la microîntre-
prinderi la întreprinderi foarte mari, dar şi instituţii ale autorităţilor locale, institute naţionale de cercetare
- dezvoltare sau regii autonome.
Un procent de cca 93,7% dintre firmele respondente a făcut parte din categoria IMM-urilor, tipul de firme pre-
dominant în economia românească.
Ancheta a fost realizată la nivel naţional, selectarea firmelor acoperind toate judeţele ţării. Firmele responden-
te sunt localizate în toate cele 41 de judeţe şi în Municipiului Bucureşti, eşantionul având relevanţă naţională.

diseminarea de chestionare
Chestionarul a fost realizat astfel încât să conducă la rezultate relevante conform scopului propus. Întrebările
cuprinse în chestionar au fost de tip factual şi de opinie, în majoritate închise, o singură întrebare fiind mixtă,
însă fiecare întrebare a permis includerea de comentarii şi explicaţii suplimentare. Acest tip de întrebări s-a
dovedit cel mai eficient având în vedere scopul declarat al anchetei, acela al evaluării impactului măsurilor
anti-criză şi al celor de stimulare economică adoptate de guvern în ultimii doi ani.
Chestionarul a fost transmis prin mijloace electronice (e-mail şi publicare on-line).
Pe langă întrebări privitoare la impactul pe care l-au avut măsurile de stimulare economică declarate de gu-
vern au fost incluse şi întrebări pentru a evalua impactul măsurilor prociclice, de austeritate: măsuri fiscale de
creştere a veniturilor la buget şi de reducere a cheltuielilor bugetare.
Răspunsul la chestionar a fost voluntar, iar informaţiilor obţinute li s-a asigurat confidenţialitatea, Camera de
Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti publicând numai rezultatele agregate.
14
distribuţia geografică a firmelor respondente
Ponderea cea mai mare în rândul respondenţilor, cca.
44%, o deţin firmele din Municipiul Bucureşti, fapt
normal având în vedere că în Bucureşti îşi desfăşoa-
ră activitatea cele mai multe firme active. Conform
bilanţurilor aferente anului 2009 depuse de firme la
Oficiile Registrului Comerţului, cca 36,5% din totalul
cifrei de afaceri a fost obţinută în Bucureşti, numărul
de firme deţinând o pondere de 21,5% din total, la
mare distanţă faţă de judeţul care ocupă a doua pozi-
ţie după cifra de afaceri realizată (judeţul Ilfov).
Repartia geografica a entitatilor respondente
Nord-Est
6.5%
Bucuresti-Ilfov
47.6%
Centru
10.5%
Analizând distribuţia firmelor respondente pe cele
opt regiuni de dezvoltare economică se observă că
ponderea cea mai mare este deţinută de companiile
din Regiunea Bucureşti - Ilfov, cu 47,6% (în condiţiile
în care cca 43% din cifra de afaceri totală din 2009 a
fost realizată de firmele din această regiune), urmată
la mare distanţă de Regiunea Centru (10,5%) şi Nord
- Vest (8,9%).
structura categoriilor de firme respondente
Entităţile respondente acoperă aproape toate dome-
niile de activitate, de la agricultură la intermedieri
financiare sau asistenţă socială. Singurele secţiuni
din clasificarea activităţilor din economia naţională
(CAEN) neacoperite sunt industria extractivă (secţiu-
nea B) şi activităţi de spectacole, culturale şi recrea-
tive (secţiunea R). Secţiunile O (administraţie publi-
că şi apărare; asigurări sociale din sistemul public),
T (activităţi ale gospodăriilor private) şi U (activităţi
ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale) nu
fac parte din grupul-ţintă al studiului. Din punctul de
vedere al domeniului de activitate, ponderea cea mai
mare în rândul respondenţilor o deţin firmele din co-
merţ (22,4%), urmate de cele de consultanţă, proiec-
tare şi cercetare-dezvoltare (21,7%) şi de industria
prelucrătoare (19,5%).
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
Rezultatele cercetării întreprinse
Domeniile de activitate ale entitatilor respondente
alte domenii transport si depozitare
15.1% 5.0%
informatii si
telecomunicatii
comert
22.4%
7.6%
constructii
8.7%
industria prelucratoare
consultanta, proiectare, 19.5%
cercetare-dezvoltare
21.7%
În ceea ce priveşte tipul entităţii, majoritatea respon-
denţilor se încadrează în categoria IMM (92,6%), în-
Sud-Est
7.2%
treprinderile mari şi foarte mari deţinând o pondere
Sud-Muntenia
7.2% de cca 6,2%. Aprox. 1,2% dintre respondenţi se înca-
Sud-Vest Oltenia
5.3% drează in alte categorii de entităţi.
Prin entităţile respondente s-au numărat şi institute
Vest
6.9% de cercetare - dezvoltare (atât institute naţionale, cât
Nord-Vest
8.9%
şi societăţi private), cabinete de avocatură, dar şi in-
stituţii ale administraţiei publice locale şi regii auto-
nome.
criza a afectat semnificativ cca 80% dintre
respondenţi
Aprox. 79,7% din totalul respondenţilor consideră că
firmele acestora au fost afectate semnificativ de actu-
ala criză economico-financiară prin care trece Româ-
nia, 61,3% dintre aceştia fiind afectaţi mult sau foarte
mult. De fapt, aproape jumătate (48,8%) din numărul
total al respondenţilor consideră ca actuala criză le-a
afectat afacerile mult şi foarte mult. Puţin şi foarte pu-
ţin au fost afectaţi cca 16% din totalul respondenţilor,
în timp ce 4,3% nu au fost deloc afectaţi.
Din comentariile transmise de respondenţi, reies
drept cauze principale pentru care aceştia consideră
că activitatea firmelor a fost afectată de criza econo-
mică:
• reducerea comenzilor care a dus la diminuarea
considerabilă a producţiei
• restrângerea activităţii clienţilor sau chiar intra-
rea acestora în insolvenţă sau faliment, cu impli-
caţie directă asupra activităţii firmei
• blocajul financiar, atât cel creat de stat, prin ne-
plata arieratelor, care s-a extins şi pe orizontală,
cât şi cel existent în economia liberă
• reducerea investiţiilor ca urmare a impredictibili-
tăţii legislative
• restrângerea pieţei interne (unele firme îşi bazea-
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI
ză activitatea numai pe export)
• introducerea impozitului minim asupra venituri-
lor întreprinderilor
• creşterea cotei TVA
• reducerea veniturilor populaţiei în urma adoptă-
rii măsurilor de austeritate de către guvern
Gradul in care respondentii au fost afectati de criza economico-financiara
deloc foarte mult
foarte putin
4.1%
4.3% 26.6%
putin
12.0%
mult
22.3%
semnificativ
30.9%
Principalele efecte ale crizei, aşa cum reies din co-
mentariile respondenţilor, se referă la reducerea cu
mai mult de 30% a cifrei de afaceri de la un an la altul
(în unele cazuri reducerea a fost de mai mult de 50
- 60%), reducerea numărului de angajaţi, reducerea
preţurilor/tarifelor, chiar intrarea în procedura de li-
chidare voluntară.
Trebuie menţionat faptul că nu a existat o întreba-
re distinctă în chestionar care să se refere la cauze-
le/efectele crizei economice asupra respondenţilor,
menţiunile de mai sus fiind extrase din comentariile
libere făcute de entităţile respondente la întrebarea
"Firma dvs. a fost afectată de actuala criză economi-
co-financiară prin care trece România?". Întrebarea a
fost comentată de cca 30% din numărul total de enti-
tăţi respondente.
Firmele respondente care au considerat că au fost
afectate de criză mult şi foarte mult îşi desfăşoară ac-
tivitatea în special în domeniul consultanţei, proiectă-
rii şi cercetării - dezvoltării (22,5%), industria prelu-
crătoare (21,6%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul
(21,1%) şi construcţii (11,3%).
Respondenţii care au considerat că au fost afectaţi
puţin şi foarte puţin de criza economică au ca obiect
de activitate în special comerţul (25,4%), consultanţă,
proiectare, cercetare - dezvoltare (22,4%), industria
prelucrătoare şi construcţii, ambele deţinând ponde-
rea de 13,4% în numărul respondenţilor care consi-
deră că au fost afectaţi de criză în mică măsură. Expli-
caţiile suplimentare au oferit cca 15% dintre aceştia.
Aceşti respondenţi au invocat drept cauze ale faptului
că au fost afectaţi în mai mică măsură de criza econo-
mică:
• relativa revenire a activităţii în 2010 faţă de 2009
• începerea activităţii după declanşarea crizei, prin
15
urmare nu există termeni de comparaţie
• reducerea semnificativă a preţurilor pentru a
creşte cifra de afaceri sau măcar pentru a o menţi-
ne relativ constantă
• aplicarea unui management eficient prin care s-au
luat măsuri de orientare a activităţii în conformi-
tate cu situaţia din piaţă
• domeniul de activitate oarecum indispensabil me-
diului de afaceri (telecomunicaţii).
Firmele respondente care nu au fost deloc afectate de
criza economico-financiară îşi desfăşoară activitatea
în industria prelucrătoare, comerţ cu ridicata, tran-
zacţii imobiliare, servicii de management şi publicita-
te, servicii informatice. Unul dintre respondenţii care
s-au aflat în această situaţie a adus şi explicaţii supli-
mentare conform cărora firmele pe care le conduce şi-
au „adaptat rapid oferta la noile condiţii”.
efectele ieşirii din recesiune se vor face
simţite în activitatea firmelor după 2-3 ani
Majoritatea firmelor consideră că ieşirea statistică
din recesiune fie nu le va influenţa activitatea, fie in-
fluenţa va fi nesemnificativă. Din comentariile în legă-
tură cu acest subiect reiese faptul că mediul de afaceri
nu mai are încredere fie în capacitatea guvernului de a
adopta acele măsuri necesare intrării economiei pe o
nouă panta ascendentă (dimpotrivă, măsurile adopta-
te duc la adâncirea crizei), fie în capacitatea mediului
de afaceri privat de a se redresa într-un timp relativ
redus. Au fost de asemenea menţionate şi incertitudi-
nile din sistemul fiscal care nu numai că nu încurajea-
ză investiţiile, ci chiar îi îndepărtează pe investitori,
dar şi dificultatea de a accesa credite pentru relansa-
rea afacerii. „Dacă băncile ar scoate pe piaţă produse
Perioada de timp dupa care iesirea din recesiune
va duce la cresterea activitatii entitatilor respondente
nu stiu/nu raspund
peste 5 ani
3 - 5 ani
2 - 3 ani
1 - 2 ani
6 - 12 luni
3 - 6 luni
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
financiare speciale acestei perioade de tranziţie (do-
bânzi mai mici, pe perioade mai scurte - 3-5 ani) [...]
s-ar pune în mişcare motorul economiei.”
Entităţile respondente consideră, în proporţie de
16
79,7%, că odată cu ieşirea din perioada de recesiu-
ne, declarată pe baza datelor statistice, activitatea
firmei nu va înregistra nici o creştere sau creşterea,
chiar dacă va exista, va fi nesemnificativă. Doar 18,4%
dintre respondenţi sunt de părere că ieşirea din re-
cesiune se va concretiza într-o creştere semnificativă
a activităţii. 1,9% nu au răspuns la această întrebare.
În ceea ce priveşte perioada de timp după care ieşirea
din recesiune va influenţa activitatea firmelor, majori-
tatea respondenţilor, 49,5%, este de părere că aceasta
se va întâmpla după 1-3 ani, în timp ce doar 16,0%
consideră că aceasta se va produce în cel mult 1 an.
29,2% dintre respondenţi fie nu au putut să evalueze,
fie nu au răspuns.
„Aprecierea leului în etapa imediat următoare echilibrării macro-eco-
nomice a făcut ca veniturile producătorilor din exporturi să scadă cu
30% în mai puţin de 1 an, a scumpit brusc taxele şi forţa de muncă,
obligând producătorii locali să se orienteze numai spre piaţa internă.
Ulterior statul a blocat proiectele de investiţii şi implicit a blocat toate
firmele partenere, atât directe cât şi sub-furnizoare. Ca atare există
un grad crescut de neîncredere în parteneriatul cu statul, iar sectorul
privat practic nu este implicat în proiecte mari de dezvoltare."
respondent
„Nu declaraţiile sunt importante. Depinde de cât de mult suntem dis-
puşi să investim, atât ca persoane fizice în consum, cât şi ca persoane
juridice în investiţii, publicitate, retehnologizare etc."
respondent
„Ieşirea din recesiune din punct de vedere tehnic poate fi considerată
într-o perioadă de 3 ani: 2012 – 2015 dar numai ca urmare a creşterii
necesităţii de relansare a economiei româneşti, a necesităţii de înno-
ire şi eliminare a decalajelor tehnice faţă de UE."
respondent
introducerea impozitului minim a afectat
aproape jumătate dintre respondenţi,
eliminarea acestuia, doar 32%
Cea mai mare parte a respondenţilor, cca 52%, con-
sideră că introducerea, începând cu 1 mai 2009, con-
form prevederilor OUG 34/2009, a impozitului pe
profit minim calculat în funcţie de veniturile societă-
ţilor comerciale nu le-a afectat semnificativ activita-
tea. Cu toate acestea, aprox. 47% au fost semnificativ
afectaţi de această măsură, procentul celor care nu au
răspuns la această întrebare fiind de doar 1,2%.
Este adevărat că această măsură a afectat firmele care
fie nu realizau profit, fie profiturile erau mici.
Cca 27% din totalul respondenţilor au comentat su-
plimentar acest subiect, comentariile redate mai jos
aparţinând în special respondenţilor care au declarat
că nu au fost semnificativ afectaţi de această măsură.
Majoritatea comentariilor au fost însă făcute de res-
pondenţii serios afectaţi de impozitul minim, printre
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
efecte menţionându-se reducerea riscului de faliment,
concedieri de personal, necesitatea aportului de capi-
tal în firmă pentru plata acestui impozit care depăşea
profitul realizat.
„Deloc (pentru că am avut profit, altfel…). Nu este foarte relevant
dacă ne-a afectat pe noi, important este că măsura a fost una care „a
tras înapoi” foarte multe dintre societăţile comerciale din România,
mulţi dintre colaboratorii noştri fiind puternic afectaţi; oricum am
pierdut şi noi o parte dintre lucrările care trebuiau realizate [...]"
respondent
„Pe lângă [...] lipsa investiţiilor din sectorul privat şi desfiinţarea ma-
sivă a multor firme colaboratoare, impozitele introduse au consumat
întregul profit obţinut de firmă în perioada anterioară şi a contribuit
la apariţia şi mărirea unor datorii către stat."
respondent
„Dacă nu aş fi plătit impozit forfetar aş fi terminat anul 2010 cu profit
şi aş fi putut aplica la fonduri structurale în 2011."
respondent
„Atunci când activitatea a mers foarte bine am plătit impozite semni-
ficative, corect, iar când activitatea a fost mică sau deloc a trebuit să
plătesc din nou. Consider că nu a fost echitabil, indiferent de scopul
declarat al guvernului."
respondent
„Deoarece ca şi companie depăşeam pragul specificat şi nu ne înca-
dram în categoria de companii vizate, însă indirect ne-a afectat sem-
nificativ datorită deteriorării condiţiilor de piaţă pe plan global."
respondent
„O măsura foarte bună - deratizare a societăţilor comerciale fără ac-
tivitate, diminuarea evaziunii fiscale la cele cu activitate, creşterea
intereselor pentru dezvoltarea afacerilor durabile."
respondent
„Scopul firmei este generarea de profit. Orice profit în lumea civili-
zată, şi pe partea însorită (nu cea întunecată) este impozabil. Dacă
eşti "întreprinzător" trebuie să calculezi şi cu impozitarea profitului.
Impozitul minim a făcut un mare bine sistemului, l-a lăsat să respire,
deoarece prin închiderea firmelor neperformante sau de faţadă, cozi-
le la ghişee ca ORC sau ANAF s-au scurtat considerabil."
respondent
Dacă introducerea impozitului minim pe profit a afec-
tat în sens negativ aprox. 46,9% din totalul respon-
denţilor, eliminarea acestuia începând cu 1 octombrie
2010 a avut efecte pozitive semnificative numai asu-
pra unui procent de 31,8% din numărul entităţilor
chestionate. Putem ajunge astfel la concluzia că, oda-
tă adoptată măsura introducerii asa-zisului impozit
forfertar, eliminarea acesteia nu mai are un impact de
aceeaşi intensitate, întrucât introducerea masurii a
eliminat unele firme mai puţin perfomante.
Ceea ce este, poate, şi mai semnificativ, este faptul
că, dacă 18,7% din numărul total al respondenţilor
au fost afectaţi foarte mult, respectiv 10,8% au fost
afectaţi mult de introducerea impozitului minim, eli-
minarea acestuia a afectat pozitiv un procent de 6,2%
într-un grad foarte mare, respectiv 7,9% într-un grad
mare. Prin urmare, cei care consideră că au fost afec-
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 17
18
taţi mult şi foarte mult de introducerea acestui tip de
impozit deţin o pondere de 29,4%, în timp ce efecte
puternic şi foarte puternic pozitive ale eliminării im-
pozitului au fost cunoscute de doar 14,1%.
scutirea de impozit pe profitul reinvestit a
avut efecte pozitive pentru doar 12% dintre
respondenţi
Măsura scutirii de impozitul pe profitul reinvestit în
sensul dat de legea 329/2009, aplicată în perioada 1
octombrie 2009 - 31 decembrie 2010 nu a avut nici
un efect, potrivit opiniei majorităţii respondenţilor.
Astfel, 56,2% din numărul acestora consideră că mă-
sura nu i-a afectat deloc, iar 23,9% consideră măsura
ca având efecte nesemnificative. Prin urmare, măsura
nu a avut aproape nici un efect asupra unui procent de
cca 80% dintre entităţile chestionate.
Principalul motiv al ineficacităţii acestei măsuri in-
vocat de respondenţii care au completat răspunsul
cu explicaţii suplimentare îl constituie faptul că, deşi
ar putea fi o măsură bună, de stimulare a economiei,
aceasta a fost adoptată prea tarziu, într-o perioadă în
care firmele nu mai obţineau profit şi în care investiţi-
ile s-au redus semnificativ.
Doar 12,2% dintre firme consideră că această măsură
le-a influenţat pozitiv activitatea, în timp ce 3,6% sunt
de părere că influenţa a fost negativă.
Un procent de 4,1% nu a răspuns la această întrebare.
prima casă, primul siloz, reabilitarea termică
- programe cu efecte reduse
Întrebaţi în ce măsură programele "Prima casă", "Ra-
bla", "Primul siloz" sau reabilitarea termică a blocuri-
lor le-au afectat într-o măsură mai mică sau mai mare
activitatea, respondenţii au avut reacţii diverse.
Programul "Prima casă" nu a avut practic nici un efect,
consideră firmele respondente. Doar pentru 3,8%
dintre acestea efectele au fost semnificative, în timp
ce efecte minore au fost simţite de 5,5%. Rezultatul
este surprinzător având în vedere că 17,6% din tota-
lul respondenţilor sunt reprezentate de constructori,
agenţii imobiliare şi firme de arhitectură şi inginerie.
Fără a mai pune la socoteală firmele care îşi desfă-
şoară activitatea în domeniile conexe: materiale de
construcţii, comerţ cu obiecte sanitare ş.a. În schimb,
în comentariile făcute pe tema acestui subiect, câţiva
respondenţi au menţionat că au fost afectaţi pozitiv
de programul "Casa verde".
Nu au răspuns 3,6%.
La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte programul
de reabilitare termică a clădirilor. Ponderea celor care
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
au fost influenţati semnificativ de acest program a
fost de doar 2,6%, 5,3% fiind influenţati într-o măsu-
ră mai mică (puţin şi foarte puţin). Cei care consideră
că programul nu i-a afectat deloc reprezintă 88,3%
din totalul respondenţilor. 3,8% nu au răspuns.
„Pentru punctele a, c, d [n.a. "Prima casă", "Primul siloz", reabilitarea
termică a clădirlor] - lăudabile în sine - aplicarea în practică a fost
dezastru. Prima casă a favorizat nu construcţia, ci cumpărarea de
apartamente gata făcute. Reabilitarea termică, aşa cum s-au gândit
caietele de sarcini, s-a dorit să se adreseze anumitor firme (teoretic
foarte mari) şi s-a creat un monopol de care nu s-a putut trece. La fel
şi la silozuri unde cererea a fost mică."
respondent
„Atât timp cât programele guvernamentale privind prima casă sau
reabilitarea termică a clădirilor nu sunt susţinute şi de impunerea
unor standarde care să fie strâns legate de calitatea materialelor uti-
lizate care să îmbunătăţească eficienţa energetică în condiţiile redu-
cerii costurilor per total investiţie şi costul pe total durată de viaţă a
clădirii; materiale ecologice 100 % reciclabile; durată de viaţă mare
cu menţinerea parametrilor declaraţi; eliminarea criteriului păgubos
al preţului cel mai mic de achiziţie a materialelor fără a fi corelat cu
costul de montaj şi construcţii aferent; liberalizarea participării teh-
nologiilor noi prin eliminarea limitărilor datorate proiectării numai
pe soluţii clasice vechi care conduc la liste de materiale nerealiste în
cazul tehnologiilor noi care permit reducerea acestora atât ca diame-
tre şi grosimi perete, conducte sau izolaţii şi reducerea numărului de
îmbinări. Toate acestea ar conduce la o competiţie adevărată bazată
pe calitate şi nu pe criteriul păgubos preţul cel mai mic de achiziţie pe
unitate de material!"
respondent
Situaţia este puţin diferită în cazul programului "Ra-
bla". Acesta a avut efecte semnificative asupra unui
procent de 2,6% din totalul respondenţilor, 6,0% con-
siderând că programul a avut o mică influenţă asupra
activităţii lor. Aceasta în condiţiile în care, în cadrul
eşantionului, ponderea celor care comercializează au-
tovehicule a fost de 2,1%, iar a producătorilor de mij-
loace de transport a fost de 0,5%. Prin urmare există
posibilitatea ca şi domeniile conexe să fi fost influen-
ţate într-o oarecare măsură de acest program.
"Primul siloz" însă a prezentat un interes foarte mic în
rândul respondenţilor. Doar 0,7% au fost influenţati
semnificativ de acest program şi 2,2% au simţit într-o
mică măsură efectele acestuia.
Rata celor care nu au răspuns a fost în ambele cazuri
în jurul valorii de 4%. Aprox. 22,2% dintre respon-
denţi au făcut comentarii suplimentare cu privire la
acest subiect.
reducerea veniturilor populaţiei a afectat
64% dintre firme
Reducerea veniturilor populaţiei, în special ca urmare
a măsurilor de austeritate adoptate în a doua jumătate
a anului trecut, au fost resimţite într-o măsură cel pu-
ţin semnificativă în activitatea a 64,1% dintre respon-
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI
denţi, 24,6% fiind afectaţi foarte mult, iar 17,9%, mult.
17,2% din totalul respondenţilor sunt de părere că re-
ducerea veniturilor populaţiei i-a afectat puţin şi foar-
te puţin, în timp ce 17,7% nu au fost deloc afectaţi.
1,0% nu au răspuns.
Influenta reducerii veniturilor populatiei asupra entitatilor respondente
nu au raspuns
1.0%
deloc
17.7%
foarte putin
7.2%
putin
10.0%
semnificativ
Subiectul a fost comentat de aproape 21% dintre res-
pondenţi. Din multe comentarii reiese faptul că, deşi
unii respondenţi, prin specificul activităţii, nu au fost
direct afectaţi de reducerea veniturilor populaţiei, cli-
enţii acestora au avut de suferit şi, indirect, şi activita-
tea respondenţilor respectivi.
impozitele şi taxele suplimentare pe forţa
de muncă au afectat negativ mai mult de
jumătate dintre respondenţi
Cei mai multi respondenţi au fost semnificativ afec-
taţi în special de majorarea contribuţiilor la sistemul
de asigurări sociale cu 3,3% (62,2% din total) şi de
impozitarea tichetelor de masă, de vacanţă, de creşă
cu 16% (cca. 52% din total). Impozitarea cu 16% a
veniturilor din câştigurile de capital, inclusiv dobân-
zile la depozitele bancare, a fost resimţită cel puţin
semnificativ de 45,0% din totalul entităţilor respon-
dente.
Mulţi respondenţi consideră că majorarea taxelor
Ponderea influentei semnificative a impozitelor si taxelor suplimentare asupra
fortei de munca si a castigurilor de capital asupra entitatilor respondente
majorarea CAS
impozitarea tichetelor
impozitarea
castigurilor de capital
0% 10% 20% 30%
19
aplicate pe forţa de muncă nu este de natură să încu-
rajeze munca, duce la diminuarea la minimum a per-
sonalului angajat şi la scăderea motivării salariaţilor,
toate acestea cu efecte asupra productivităţii şi a in-
vestiţiilor.
Puţin şi foarte puţin au fost afectate 27% dintre enti-
tăţile respondente în cazul majorării contribuţiilor pe
forţa de muncă şi al impozitării veniturilor din câşti-
foarte mult gurile de capital, respectiv 20% în cazul impozitării
24.6%
tichetelor de masă, de vacanţă şi de creşă.
Cei care nu au răspuns la aceste întrebări au deţinut o
pondere în jur de 3-4%.
majorarea cotei TVA cu 5 pp a afectat
mult
17.9%
aproape 3/4 din respondenţi
21.5%
Majorarea cotei TVA cu 5 puncte procentuale, de la
19% la 24%, a fost o măsură care a afectat puternic
activitatea firmelor. 36,4% dintre respondenţi consi-
deră că această măsură i-a afectat foarte mult.
Aprox. trei sferturi dintre firmele respondente au fost
afectate semnificativ, ceea ce ne conduce la concluzia
că efectele majorării cotei TVA nu s-au regăsit numai
în rapoartele Băncii Naţionale a României prin care
s-a revizuit ţinta de inflaţie, ci această măsură a influ-
enţat direct mediul de afaceri.
Doar un procent de 5,5% dintre firmele respondente
nu au simţit deloc efectele negative ale acestei măsuri.
Comentarii suplimentare au fost făcute de aprox. 24%
dintre respondenţi, iar 1,9% nu au răspuns la între-
bare.
„Dacă TVA-ul ar fi exigibil la plată şi nu la facturare atunci măsura
ar fi benefică. În schimb statul cel mai mare datornic din economie
(facturi achitate la 160-280 de zile) are pretenţia să încaseze TVA la
factură iar el îl achită când vrea."
respondent
„Creşterea TVA a avut o influenţă directă asupra orientării păguboase
către achiziţionarea de materiale de instalaţii la preţuri cât mai mici
în detrimentul calităţii, [respondentul] fiind un furnizor de produse de
calitate care în realitate reduc costurile de operare a clădirilor redu-
când semnificativ pierderile energetice pe termen lung şi cheltuielile
de mentenanţă."
respondent
„În condiţiile în care platim în continuare toate celelalte taxe la ace-
laşi nivel. În condiţiile de blocaj al plăţilor între stat şi privat ori între
privat şi privat, am ajuns să blocăm firma în multe perioade pentru
că plătim TVA, în cuantum foarte mare la facturi pe care le vom
încasa peste un an poate, sau poate niciodată, în cazul firmelor care
au cerut insolvenţa sau sunt în faliment, inclusiv instituţiile guver-
namentale. Până la urmă companiile corecte au ajuns de tot râsul
lumii. Plătesc taxe la stat, din ceva ce n-au încasat. Adică creditează
statul, bugetul, populaţia inactivă, depunând un efort uriaş, sacri-
ficînd deseori forţa de muncă în care a investit pentru că nu mai are
sume cash în mişcare, printre altele. Deşi pe hârtie avem profituri
şi venituri mari."
40% 50% 60% 70% respondent
20 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 21
22
„Majorarea TVA este o greşeală fundamentală. În primul rând pentru
că era foarte greu să obţii banii de la client, în criză şi nu numai, cel
puţin în România. Mai mulţi bani este şi mai greu, uneori imposibil.
Iar STATUL nu este în stare să recupereze TVA-ul şi contribuţiile sociale
de la propriile firme şi atunci împovărează abuziv pe alţii. În al doilea
rând, este cel puţin anormal să plăteşti TVA-ul unei facturi ÎNAINTE să
încasezi banii. Cum desfăşurarea activităţii de plăţi a unei firme se do-
reşte a fi efectuată cât mai mult posibil prin bănci (ok), poate ar tre-
bui să se gândeascăo soluţie comună, respectiv reducerea TVA-ului
pentru firmele care încasează facturile prin bănci şi reţinerea TVA-ului
de către bancă şi virarea lui către STAT în momentul încasării."
respondent
„TVA fiind o taxă revolving în cazul în care statul este beneficiarul, prin
achitarea ei la încasarea facturii s-ar realiza o finanţare parţială a lu-
crărilor, şi ca atare ar permite creşterea vitezei de rotaţie a capitalului
pentru furnizori şi sub-furnizori şi implicit o creştere a veniturilor sta-
tului odată cu reducerea întârzierilor de plată a obligaţiilor bugetare
ale celor implicaţi în derularea acestor lucrări."
respondent
„Având în vedere că firma noastră realizează livrări intracomunitare
şi nu poate recupera TVA de la clientul extern, cei 24% plătiţi statu-
lui în avans pentru achiziţiile interne sunt bani blocaţi; pentru recu-
perarea TVA de la stat, nu doar că treci prin controale absurde, dar
există posibilitatea ca inspectorii însărcinaţi cu aceste controale să nu
îşi dea acordul pentru recuperarea TVA în procent de 100%, conform
declaraţiilor trimestriale."
respondent
„Influenţă financiară negativă pe perioada aferentă primelor plăţi
până la recuperarea de TVA."
respondent
tva-ul redus pentru locuinţele sociale - efect
nesemnificativ
Tot la cotele de TVA se referă şi această întrebare:
"Menţinerea cotei de TVA de 5% pentru construcţia
de locuinţe sociale a avut efect asupra activităţii com-
paniei dvs?"
„Această măsură îmbogăţeşte firmele preferate care au câştigat li-
citaţii la aceste obiective. Când se introduce o asemenea măsură
trebuie ca ea să cuprindă tot domeniul construcţiilor din domeniul
imobiliar şi impactul s-ar vedea imediat."
respondent
Arătam anterior că ponderea deţinută de firme
de construcţii, agenţii imobiliare şi societăţi de
arhitectură şi proiectare în totalul companiilor
respondente este de 17,6%, fără a mai număra şi
firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul
materialelor de construcţii. Cu toate acestea, efec-
tul menţinerii cotei TVA de 5% pentru construcţia
de locuinţe sociale de până la 120 mp a influenţat
semnificativ doar activitatea unui procent de 5%
din firmele respondente, pentru aproape 82% mă-
sura neavând nici un efect.
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
principalele măsuri de sprijinire a
companiilor nu au avut efectul scontat
Măsurile de sprijinire a companiilor în scopul stimu-
lării economiei la care ne referim sunt:
a. programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor
în domenii prioritare pentru economia românească –
oferirea de garanţii guvernamentale prin intermediul
Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) în baza OUG
9/2010
b. extinderea listei domeniilor de activitate eligibile şi
suplimentarea bugetului alocat ajutoarelor de minimis
pentru IMM-uri (prin HG 631/2009)
c. amânarea la plată a obligaţiilor fiscale restante ale fir-
melor afectate de criza economico-financiară (prin OUG
92/2009) şi reducerea nivelului de sancţionare pen-
tru neplata la termen a obligaţiilor fiscale de la 0,1% la
0,05% pentru fiecare zi de întârziere (OUG 39/2010)
d. reducerea pragului minim al valorii investiţiei nece-
sare pentru acordarea ajutorului de stat privind asigu-
rarea dezvoltării economice durabile, astfel încât în ca-
tegoria beneficiarilor să se poata încadra şi IMM-urile
e. scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări socia-
le pentru o perioadă de 6 luni pentru firmele care an-
gajează şomeri pe locuri de muncă nou-create (OUG
13/2010)
f. scutirea de la plata contribuţiilor sociale ale angajato-
rului şi angajatului în cazul întreruperii totale sau par-
ţiale a activităţii firmei (somaj tehnic) pentru o perioa-
dă de maxim 3 luni (cf. OUG 28/2009), măsură aplicată
în perioada 2009 – 2010
Masuri de sprijinire a companiilor in scopul stimularii economiei:
nici un efect vs. efecte cel putin semnificative
f. somajul tehnic
e. scutiri pentru firmele care
angajeaza someri
d. ajutor de stat
c. amanarea la plata a
obligatiilor fiscale restante
b. ajutoare de minimis
pentru IMM-uri
a. garantii guvernamentale
(FNGCIMM)
0% 20% 40% 60% 80%
deloc semnificativ +
Dintre măsurile de mai sus, cel mai mare impact l-a
avut scutirea de la plata contribuţiilor sociale ale an-
gajatorului şi angajatului în perioada somajului tehnic
cf. O.U.G. 28/2009 (f.), aproape 9% dintre respondenţi
fiind afectaţi semnificativ de această măsură. Cel mai
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 23
24 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI
mic impact în rândul respondenţilor l-a înregistrat
măsura reducerii pragului minim al valorii investiţiei
necesare pentru acordarea ajutorului de stat privind
asigurarea dezvoltării economice durabile (d.), doar
4,8% dintre aceştia fiind afectaţi semnificativ.
Rata celor care nu au răspuns la aceasta întrebare
s-a situat între 3,8% şi 5,7%. Un procent de 17,2%
au comentat suplimentar răspunsul dat la aceste în-
trebări.
„Aparent sunt bune dar lipsa de transparenţă privind beneficiarii, în-
glodarea firmelor româneşti în datorii şi lipsa creditării conduc spre
un impact minim."
respondent
„Aceste măsuri au fost doar teoretice; din punctul meu de vedere nu
au aplicabilitate practică datorită faptului că nu sunt adaptate la re-
alitatea concretă a mediului economic."
respondent
„Scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru o pe-
rioadă de 6 luni pentru firmele care angajează şomeri pe locuri de
muncă nou-create este doar de formă, atât timp cât aplicarea de că-
tre AJOFM-uri se face „în limita bugetului aprobat”. Am angajat 2
şomeri, din care unul absolvent de studii superioare 2010 şi nu am
beneficiat de nici o înlesnire pentru că fondurile erau epuizate."
respondent
„Sunt măsuri punctuale, fără o viziune generală, iar rezultatele sunt
pe măsură."
respondent
„Singurul comentariu este că am beneficiat de proiecte finanţate din fon-
duri structurale şi ajutor de minimis; garanţia FNGCIMM nu este gratuită
şi atunci când am fost nevoiţi s-o utilizăm ne-a costat cu mult mai mult
decât propriile contracte constituite ca garanţii colaterale; de asemenea
experienţa cu decontarea proiectelor a fost împărţită, funcţie de autori-
tatea care a gestionat proiectul (de la 2 luni într-un caz la 10+ luni în cel
de-al doilea); în final pe noi ne-ar ajuta un plafon de minimis ridicat, în-
trucât este profilul nostru să scriem şi să executăm proiecte competitive."
respondent
„Nu am apelat la asemenea variante, deoarece sunt cărţi necîştigă-
toare. Orice amânare duce la sufocare şi moarte. Birocraţia mănâncă
foarte mult timp. Am preferat să regândim activităţile firmei. Nu ne
interesează nici scutiri nici amânari. Cel mai important ar fi existenţa
unui mediu de afaceri prietenos, cu plăţi corecte şi la timp, şi un res-
pect mai mare faţă de mediul de afaceri privat. Indiferent cât de mică
sau de mare este o societate comercială, faptul că este un contribua-
bil corect, ar merita salutat şi respectat. [...]"
respondent
„b. am încercat să beneficiem de aceste facilităţi dar este un haos total:
birocraţie + legislaţie încâlcită, aplicată în funcţie de „atenţia” pe care
o acorzi celor care aprobă proiectele! [...]
e. am încercat, cu ani în urmă, să angajăm persoane pentru care să
beneficiem de scutiri şi după ce am făcut angajări ni s-a comunicat că
măsurile respective ÎNCĂ nu pot fi aplicate pentru că nu apăruseră nor-
me metodologice… şi nu s-a mai întâmplat nimic… şi am renunţat să
mai pierdem timpul cu discuţii inutile cu FUNCŢIONARII CARE ÎŞI IAU
BANII DEGEABA. Este inutil să aştepţi ajutorul guvernului, ajutor care
„este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire”, cel mai bine este să te des-
curci cu forţe proprii; birocraţia excesivă (dublată de indolenţa şi slaba
pregătire profesională a majorităţii funcţionarilor publici) reprezintă o
frână puternică în calea dezvoltării economiei româneşti."
respondent
25
plata arieratelor ar fi o măsură de relansare
economică, consideră peste 40% dintre
respondenţi
Aprox. 20% dintre firmele respondente spun că acti-
vitatea acestora a fost afectată cel puţin semnificativ
de neplata de către stat a arieratelor, iar pentru 17%
efectele au fost mici sau foarte mici. Cca 60% dintre
respondenţi nu au fost afectaţi deloc, în special dato-
rită faptului că nu au avut contracte cu statul.
În schimb, 41% dintre respondenţi sunt de părere că
achitarea de către stat a arieratelor va duce la relansa-
rea economiei româneşti. 29,2% consideră că efectele
ar fi mici şi foarte mici, în timp ce 27,5% cred că plata
arieratelor nu ar avea nici un impact.
Rata celor care nu au răspuns s-a situat în jurul valorii
de 2,5%, în timp ce 16,5% au furnizat explicaţii supli-
mentare.
„Neplata arieratelor a afectat economia naţională în ansamblu, însă
măsura în care activitatea firmelor a fost afectată diferă de la un do-
meniu la altul, de modul de interacţionare în afaceri (ca autoritate şi/
sau ca partener de afaceri); activitatea societăţii noastre a fost afec-
tată de neplata arieratelor prin efectele negative pe care aceasta le-a
generat la nivel micro şi macroeconomic."
respondent
„Creanţele noastre se ridică la 25% din cifra de afaceri pe un an, iar
jumătate din creanţe nu mai pot fi recuperate din cauză că firmele au
intrat în faliment sau insolvenţă pentru că administraţiile publice nu
şi-au plătit arieratele."
respondent
„Având în vedere că această criză este una a lichidităţilor, cu siguran-
ţă că deblocarea unei verigi va influenţa pozitiv tot lanţul."
respondent
„Orice participant pe lanţul de afaceri trebuie să-şi achite prompt (în
condiţiile contractate) obligaţiile; dpmdv este sancţionabilă (poate
chiar şi penal) angajarea răspunderii economice fără să se asigure re-
sursele financiare necesare; atâta vreme cât sancţiunile sunt aplicate
indivizilor şi operatorilor economici, ele trebuie extinse fără discrimi-
nare asupra marilor operatori economici (aici asimilez şi statul)."
respondent
simplificarea mecanismelor birocratice
sunt privite cu ochi buni de cca. 40% dintre
respondenţi
Reducerea numărului de declaraţii fiscale ce trebuie
completate de persoanele juridice începând cu anul
acesta este în măsură să ducă la eficientizarea activi-
tăţii pentru aprox. 44,7% dintre firmele respondente.
39% dintre acestea consideră că măsura nu are efecte
semnificative în eficientizarea activităţii, în timp ce
13,2% sunt de părere că măsura nu are nici un efect.
Obligativitatea depunerii online a declaraţiilor fiscale
26 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS

va avea efecte cel puţin semnificative de eficientizare a amănuntul, 21,3% fac parte din industria prelucră-
activităţii pentru 39,7% dintre respondenţi, efecte mici toare, 18,4% prestează servicii de consultanţă sau
şi foarte mici pentru 32,8% şi nici un efect pentru 23,2%. proiectare, iar 10,3% îşi desfăşoară activitatea în sec-
La aceste întrebări nu au răspuns un procent de 3-4% torul construcţiilor.
dintre firmele chestionate. Calculând însă ponderile deţinute de firmele dintr-un
anume sector de activitate afectate serios de scum-
„Depunerea online a declaraţiilor fiscale va fi foarte utilă numai
pirea carburanţilor în totalul respondenţilor din acel
atunci când se va simplifica (optimiza) site-ul ANAF, în acest moment domeniu de activitate, ajungem la concluzia că cele
pierdem timp preţios ca să reuşim să depunem declaraţiile!" mai afectate sectoare au fost agricultura şi distribu-
respondent ţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, toţi res-
„Reducerea nr. de declaraţii fiscale este OK. Depunerile on-line ar fi pondenţii din aceste domenii considerând că au fost
perfecte dacă... sistemul ar merge şi dacă ar exista personal compe- afectaţi cel puţin semnificativ. Pe următoarele poziţii
tent." se află sectorul construcţiilor (86,8%), activităţi ad-
respondent
ministrative şi de servicii suport (82,4%), comerţul
„E un lucru foarte bun. Ar fi deosebit de util ca certificatele de atesta- (81,6%) şi industria prelucrătoare (80,0%).
re fiscală să le putem obține electronic, în timp scurt (maxim 24 ore)."
Prin prisma influenţei într-o măsură mică şi foarte mică
respondent
a fenomenului de creştere accelerată a preţului la car-
„Dacă se modifică în fiecare an pot spune că nu a eficientizat nimic." buranţi, sectoarele economice cele mai "favorizate", ca
respondent
pondere în total, au fost serviciile de consultanţă şi pro-
iectare (35,4%), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,
creşterea accelerată a preţului cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
(16,5%) şi industria prelucrătoare (13,9%). Ca ponde-
combustibililor a afectat serios activitatea a re a respondenţilor puţin afectaţi în totalul responden-
77,5% dintre respondenţi ţilor care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu
de activitate, pe prima poziţie se află informaţiile şi
37,3% din totalul respondenţilor au fost afectaţi foar- telecomunicaţiile (66,7%), urmate de intermedierile
te mult de creşterea accelerată a preţului la combus- financiare şi asigurări (50,0%) şi transporturi aeriene,
tibili, 18,4% au fost afectaţi într-o măsură mare, iar depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi şi
21,8% au fost semnificativ afectaţi. Prin urmare, ac- activităţi de poştă şi de curier (45,5%).
tivitatea unui procent de 77,5% din numărul total al
entităţilor respondente a fost afectată cel puţin sem- „În această perioadă piaţa nu îţi permite să creşti preţurile şi practic
nificativ de aceste scumpiri. Puţin şi foarte puţin au carburantul s-a scumpit foarte mult comparativ cu 2008. Scumpirea
fost influenţati aproape 19%, în timp ce 2,2% consi- încă este suportată din bugetul nostru şi profitul practic s-a diminuat.
deră că fenomenul nu i-a afectat deloc. Pentru stat a fost tot o alegere proastă ca în loc să încaseze 31% (im-
pozit pe profit + dividende), încasează 20% în plus din carburant şi noi
nu mai dispunem de suficiente lichidităţi pentru investiţii."
Sectoarele economice afectate cel putin semnificativ
respondent
de cresterea accelerata a pretului combustibililor
„Pe lângă faptul că aceste cheltuieli cu combustibilul nu sunt deduc-
agricultura tibile fiscal, ele fac parte din activitatea unei firme de consultanţă.
distributia apei, gestionarea deseurilor Plăţile efectuate m-au adus pe pierdere."
constructii
servicii administrative si suport respondent
comert
industria prelucratoare „Creşterea preţului la combustibili generează inflaţie, blocaje, cos-
transporturi
hoteluri si restaurante
turi mari la produsele finale. România trebuie să investească rapid în
invatamant energia verde şi gaze naturale."
activitati asociative diverse
informatii si telecomunicatii
respondent
tranzactii imobiliare
consultanta, proiectare, cercetare -…
intermedieri financiare si asigurari
sanatate si asistenta sociala derogări de la Codul fiscal pentru ca unele
firme să poată achita TVA la încasarea facturii
0% 20% 40% 60% 80% 100%

Aproape 19% dintre respondenţi au comentat supli-
mentar răspunsul la aceasta întrebare, iar 1,4% nu au
răspuns.
Dintre firmele afectate cel puţin semnificativ de creş-
terea accentuată a preţului combustibililor, 25,0%
au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata sau cu
- eficientă pentru 17,2% dintre respondenţi
Întrebarea s-a referit la proiectul de ordonanţă de ur-
genţă potrivit căruia firmele care execută proiecte din
Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii
şi care au atras credite garantate de stat sau de către
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI
Eximbank vor putea achita TVA la încasarea sumelor
aferente lucrărilor realizate, prin derogare de la pre-
vederile Codului fiscal.
17,2% dintre respondenţi consideră că efectele unei
asemenea ordonanţe ar fi pozitive, în vreme ce 3,8%
văd efectele negative ale unei asemenea măsuri. Un
procent de 15,8% sunt de părere că efectele ar fi ne-
semnificative, iar 47,1% că, pentru firma lor, nu ar
exista nici un efect.
„Prin acest proiect, cred că se va reabilita infrastructura ceea ce e
benefic pentru activitatea noastră. Dacă laşi oamenii să plătească
TVA-ul la încasarea banilor le mai dai o gură de oxigen şi în felul aces-
ta firmele nu vor mai intra în faliment aşa uşor... dar acest lucru ar
trebui să se aplice la nivelul tuturor firmelor nu numai al celor menţi-
onate în PROIECT."
respondent
„Este o ruşine! Şi un act normativ cu „dedicaţie”! Ar fi normal ca toa-
te societăţile comerciale să-şi plătească TVA-ul la încasarea facturii.
Mulţi dintre noi avem facturi emise şi care se plătesc după luni de zile,
altele niciodată!"
respondent
„Achitarea TVA de către fiecare societate comercială înregistrată în
acest sens ar trebui să se facă NUMAI atunci când sunt încasate su-
mele facturate, „un vis irealizabil” pentru noi!"
respondent
„Această măsură nu va afecta în mod direct activitatea firmei noas-
tre, dar ar fi corect ca toate firmele să plătească TVA la încasarea
sumelor şi sa îşi deducă TVA la plătirea sumelor."
respondent
„Sistemul ar trebui extins. Sunt de acord ca în condiţiile în care o fac-
tură s-a încasat TVA aferent să fie plătit imediat în luna de rapor-
tare a încasării CU MĂSURI FISCALE DRACONICE în caz de neplată.
Sistemul fiscal românesc ar trebui să se implice direct în recuperarea
sumelor neîncasate – TVA aferent de la rău platnici."
respondent
„Vorbind principial e un fel de concurenţă neloială. Normal ar fi ca
TVA să fie plătit de toţi la încasarea facturii."
respondent
„Totdeauna atunci când nu au existat măsuri echidistante impuse
operatorilor economici, acest lucru generează o mulţime de variabi-
le, care din nefericire crează o instabilitate economică speculată de
interpreţii LEGII."
respondent
„Nu ne va afecta, însă este o măsură discriminatorie faţă de alte sec-
toare de activitate. Ar fi nevoie de măsuri de stimulare pentru indus-
trie şi alte sectoare care generează venituri continuu, nu doar punc-
tual pe câteva proiecte de infrastructură."
respondent
Cu toate că majoritatea respondenţilor au considerat
că o astfel de măsură nu ar avea nici un efect sau că
efectele, chiar dacă ar exista, ar fi nesemnificative, mai
mult de un sfert dintre ei au simţit nevoia să îşi argu-
menteze opinia prin comentarii suplimentare.
Comentariile s-au referit în special la faptul că res-
pondenţii nu se încadrează în categoria prevăzută
de proiectul de OUG, dar şi că adoptarea unui ase-
27
menea proiect ar crea condiţii discriminatorii, de fa-
vorizare a unei anumite categorii de companii. Multi
respondenţi consideră că, dacă ar fi extinsă la între-
gul mediu de afaceri, aceasta ar fi o măsură bună, cu
efecte reale de stimulare a economiei, firmele reu-
şind atunci mai uşor să îşi optimizeze fluxurile de
numerar.
noul cod al muncii considerat pozitiv de 25-
30% dintre respondenţi
26,6% dintre respondenţi sunt de părere că modifica-
rile aduse Codului muncii le va influenţa pozitiv acti-
vitatea, în timp ce 62,0% cred că acestea nu vor avea
nici un efect sau că efectele vor fi nesemnificative.
Doar 6,2% consideră că efectele noului cod al muncii
vor fi negative.
În ceea ce priveşte efectele concrete, de exemplu creş-
terea numărului locurilor de muncă atât în cadrul fir-
mei, cât şi la nivelul întregii economii, ponderea celor
care consideră că noul cod al muncii va avea efecte
pozitive este de aproape 20%, respectiv 29,2%.
Cheltuielile cu personalul sunt privite optimist în
urma adoptării noului cod de 19,1% dintre respon-
denţi.
Influenta pozitiva a noului cod al muncii asupra unor indicatori specifici
potrivit opiniilor respondentilor
activitatea firmei
numarul de locuri de munca in firma
numarul locurilor de munca in
economie
cheltuieli cu personalul
productivitatea muncii
concurenta pentru angajarea
personalului calificat
calitatea fortei de munca
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Creşterea productivităţii muncii şi a calificării forţei
de muncă sunt văzute ca efecte pozitive ale adoptării
noului cod al muncii de un procent de 33,3%, respec-
tiv 32,1% din totalul respondenţilor, iar 31,8% cred
că, datorită flexibilizării procedurilor de angajare,
concurenţa dintre angajatori pentru angajarea perso-
nalului calificat va spori.
Ponderea respondenţilor care cred că aceste efecte
vor avea un impact nesemnificativ atât asupra pro-
priei firmei, cât şi asupra economiei în ansamblu
variază între 26,6% şi 34,9%, iar a celor care consi-
deră că impactul nu va exista, între 23,7% şi 41,4%.
Puţini cred însă că efectele modificărilor codului
muncii vor fi negative: între 4,8% şi 9,1%.
28 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS

măsuri de redresare economică propuse de respondenţi

Ultima întrebare la care am solicitat un răspuns în cadrul cercetării întreprinse s-a referit la propuneri de mă-
suri pentru redresarea economică a României. O majoritate covârşitoare a respondenţilor, aproape 85%, au
indicat drept măsură necesară pentru a se putea vorbi de o redresare a economiei posibilitatea de a plăti TVA
la momentul încasării sumelor facturate, nu la momentul emiterii facturii.
Reducerea fiscalităţii pentru forţa de muncă a fost indicată ca măsură de relansare economică de aproape 80%
dintre respondenţi, reducerea birocraţiei privind absorbţia fondurilor europene s-a plasat foarte aproape, fi-
ind votată de cca 79%, acestea fiind urmate de reducerea cotei TVA (74,1%) şi de stabilirea unui plan strategic
de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii (71,5%).
La o distanţă mai mare de 10 puncte procentuale se află alte trei măsuri, considerate totuşi de mai mult de
jumătate dintre respondenţi ca posibile măsuri de redresare a economiei: o cota TVA redusă pentru alimentele
de bază (59,3%), reducerea sau eliminarea unor taxe aplicate comerţului cu combustibili (56,9%) şi reduce-
rea cotei unice de impozitare (56,2%). Renunţarea la cota unică de impozitare şi introducerea unui sistem de
impozitare progresivă nu este considerată importantă pentru depăşirea perioadei de criză decât de cca 30%
dintre respondenţi.
După cum se poate observa, respondenţii nu solicită neapărat reducerea fiscalităţii pentru a trece mai uşor
de aceasta perioadă, ci doar să plătească TVA după ce o încasează, nu anticipat, să poată accesa mai uşor şi cu
cheltuieli mai mici fondurile europene disponibile pentru România, cu atât mai mult cu cât rata de accesare a
acestora este infimă, şi să se stabilească planuri de investiţii, dar aceste planuri să fie făcute pe termen lung (o
caracteristică a unui plan strategic!).

Principalele masuri de redresare economica propuse de respondenti

plata TVA la momentul incasarii sumelor facturate

reducerea fiscalitatii pentru forta de munca

reducerea birocratiei privind absorbtia fondurilor europene

reducerea cotei TVA

plan strategic de investitii pentru dezvoltarea infrastructurii

cota TVA redusa pentru alimentele de baza

reducerea/eliminarea unor taxe aplicate comertului cu combustibili

reducerea cotei unice de impozitare

introducerea unui sistem de impozitare progresiva

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Peste 25% dintre respondenţi au comentat suplimentar acest subiect, propunând şi alte măsuri care, în opi-
nia lor, ar putea duce la redresare economică. Prezentăm mai jos unele dintre aceste propuneri, în funcţie de
ponderea deţinută în răspunsuri:
• coerenţa legislativă şi planificare pe termen lung; crearea unui cadru legislativ stabil
• strategii pe termen lung pentru stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare a României, care să asigure
continuitate politicilor economice indiferent de schimbările politice
• o strategie pe termen lung, cu asigurarea finanţării, pentru construcţia de locuinţe şi dezvoltare industrială
prin atragerea investitorilor străini
• plan strategic de investiţii pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei IT, ca domenii cu mare potenţial
de dezvoltare
• realizarea unui sistem funcţional de consiliere pentru promovarea dezvoltării afacerilor din micile între-
prinderi şi pentru micii întreprinzători. Crearea unor birouri de consultanţă care să asigure o informare
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 29

corectă cu privire la toate posibilităţile prin care statul poate ajuta la dezvoltarea sectorului de afaceri.
Acesta ar trebui să cuprindă informaţii cu privire la toate programele guvernamentale de ajutor financiar,
programe pentru dezvoltare, alte facilităţi.
• măsuri pentru fluidizarea plăţilor în economie (în special din partea statului, dar şi în domeniul privat)
• modificarea procedurilor de organizare a licitaţiilor publice: alte criterii de eligibilitate, eliminarea crite-
riului "preţul cel mai mic" în favoarea calităţii
• finanţarea cercetării în domeniile pentru care există condiţii de dezvoltare
• încurajarea firmelor producătoare; stimularea producţiei/consumului de produse româneşti sau fabricate
în România
• scutirea de impozitul pe profit, pentru profitul reinvestit
• scutiri la plata contribuţiilor pe forţa de muncă în cazul angajării de absolvenţi de studii superioare, aflaţi
în primii trei ani de la absolvirea studiilor superioare
• scăderea dobânzilor astfel încât să se poată relua acordarea creditelor, atât pentru persoane fizice, cât şi
juridice
• introducerea unor modalităţi de deducere a impozitelor în urma investiţiilor, lărgirea listelor de produse
deductibile
• reducerea evaziunii fiscale pe forţa de muncă, dar nu numai, prin înăsprirea sancţiunilor
• creşterea puterii de cumpărare a populaţiei
• crearea unor programe care să permită o mai bună colaborare în accesarea fondurilor europene
• dirijarea mai riguroasă a fondurilor de dezvoltare către cei care au perspectiva unor proiecte viabile; acor-
darea fondurilor/subvenţiilor în timp real
• dotările pentru agricultura cu ferme de peste 10 ha echivalent subvenţii europene va duce la apariţia mi-
croîntreprinderilor în mediul rural (prelucrare legume/fructe/lapte etc.)
• un sistem juridic care să poată rezolva litigiile apărute între firme într-un timp rezonabil

„Îmbunătăţirea climatului şi a dialogului la nivel politic şi social; re-
credibilizarea statului ca instituţie în folosul societăţii; numirea şi
promovarea în funcţii în aparatul de stat, numai pe principiul com-
petenţei; stabilirea unei orientări de lungă durată şi a principalelor
direcţii de dezvoltare economică ale României, însoţite de facilităţi
adecvate; lansarea unor proiecte naţionale de anvergură susţinute
de stat (după modelul chinezesc); crearea unui cadru politic extern fa-
vorabil revenirii firmelor româneşti pe pieţele tradiţionale din spaţiul
ex-sovietic, Asia şi Orientul Mijlociu, în domenii în care avem tradiţie
(produse alimentare, utilaj petrolier, utilaj chimic şi petrochimic, ma-
teriale de construcţii, mobilier, textile şi încălţăminte etc.)."
respondent
„Desfiinţarea sistemului greoi de licitaţii şi achiziţii publice prin care
la criteriile de atribuire se specifică mereu „preţul cel mai scăzut”,
ca dovadă prestaţia de proastă calitate şi materiale de foarte proas-
tă calitate sau firme fără potenţial de execuţie a lucrării. (Autostrăzi
nerealizate de ani de zile, [...], săli de sport în care plouă). În zadar
avem planuri strategice de investiţii pentru dezvoltarea infrastructu-
rii, în zadar absorbim fonduri europene, dacă nu suntem capabili să
le folosim aşa cum trebuie."
respondent
„Plata subvenţiilor în agricultură la începutul campaniei; Continuarea
stimulării izolării termice a locuinţelor şi refacerea stradală a utili-
tăţilor şi faţadelor; Stimularea concentrării terenurilor agricole prin
impozite pe suprafeţele mici nelucrate şi subvenţii pentru lucrările
efectuate pe un minim de hectare; Simplificarea contabilă şi fisca-
lă pentru IMM-uri; Reducerea salariilor funcţionarilor de stat. Statul
concurează firmele private în ceea ce priveşte nivelul salarizării; Cre-
area arhivei electronice a datoriilor statului către firme, care ar putea
să fie cumpărate (datoriile) de bănci prin credite; Subvenţionarea do-
bânzilor la creditele bancare în loc de umflarea aparatului de stat."
respondent
„Interzicerea impunerii unor condiţii legate de cifra de afaceri sau
contracte similare anterioare firmelor care pot participa la licitaţii or-
ganizate de instituţii bugetare, condiţii de cele mai multe ori impuse
special pentru a fi indeplinite numai de o firmă care va şi câştiga li-
citaţia, la preţuri exagerate; înfiinţarea unei companii naţionale care
să importe medicamente şi consumabile pentru unităţile sanitare de
stat şi chiar înfiinţarea de farmacii proprii, care ar duce la apariţia
unei concurenţe reale pe piaţa de medicamente şi reducerea semnifi-
cativă a preţurilor la aceste produse."
respondent
„Legile să fie SIMPLE, FĂRĂ NORME DE APLICARE (adică o nouă
„lege” care să explice cum se aplică legea aprobată), fără loc de in-
terpretare, fără portiţe pentru încurajarea corupţiei."
respondent
„Consider că adoptarea variantei ca angajatul să-şi primească inte-
gral salariul şi să-şi plătească 2 contribuţii periodic (trimestrial, se-
mestrial, anual) ar diminua atât munca la negru cât şi suspiciunile ce
planează asupra angajatorilor."
respondent
„Orientarea activităţii bancilor spre obiectul principal de activitate al
acestora în sensul creditării societăţilor comerciale şi al proiectelor de
investiţii şi nu al creditării statului care în final le plăteşte dobânzi din
taxele şi impozitele plătite de persoanele fizice şi juridice. Statul să nu
se mai împrumute de la băncile comerciale în cea mai mare măsură
şi să apeleze la populaţie – modelul Sud Corean."
respondent
„Stabilirea unei strategii (obiective) naţionale multianuale care să fie
acceptată de toate partidele şi societatea civilă; mai ales urmărirea
implementării ei; separarea activităţii politice de cea economică. Cre-
area unui cadru legislativ economic clar, simplu şi mai ales stabil."
respondent
30
„Creşterea şi diversificarea nivelului sancţiunii pentru evaziune fisca-
lă; subvenţionarea semnificativă a agriculturii eficiente în România;
un control riguros privind importurile (mai ales a celor dinafara UE);
ocuparea prin concurs real a posturilor decizionale din administraţie;
angajarea răspunderii patrimoniale a echipei manageriale, unde statul
este acţionar majoritar; renunţarea la subvenţii energetice preferen-
ţiale pentru unele entităţi economice; cooptarea în administraţie şi în
descentralizate (posturi de decizie) a tinerilor cu pregătire deosebită, în
ţară şi, mai ales, în străinătate. Înlocuirea acelor (mulţi), care nu au alt
merit decât vârsta, aşa zişi „oameni cu experianţă, de neînlocuit”; PO-
LITICI ECONOMICE COERENTE, CARE SĂ NU FIE SCHIMBATE LA 4 ANI"
respondent
„La nivelul actual de pregătire ar fi fără îndoială nevoie de investiţii în
infrastructura educaţională şi sanitară a ţării. Un sistem de protecţie
socială minimal ar trebui garantat de către stat. Un al doilea element
ar fi sprijinirea celor care muncesc, cu taxe mai mici, şi descurajarea
celor care stau cu mâna întinsă să le dea guvernul de mâncare, deşi ar
putea să presteze munci utile comunităţii în care trăiesc."
respondent
„Angajarea personalului cu funcţii de conducere din sistemul public
pe bază de competenţă şi nu pe criterii politice. Elaborarea unei stra-
tegii de dezvoltare de către specialişti competenţi şi nu de către per-
soane ajunse în asemenea poziţii pe alte criterii."
respondent
„Reconsiderarea eligibilităţii firmelor care aplică pentru fonduri euro-
pene, în sensul în care o firmă care are pierderi să poată fi analizată
şi după alte criterii de performanţă. De cele mai multe ori au acces la
fonduri firme care arată un bilanţ frumos, rezultat pozitiv şi sunt eli-
gibile din punct de vedere al formei, fără a se ţine cont de potenţialul
firmei de a genera valoare adăugată."
respondent
„1. Programarea dezvoltării în timp a agriculturii şi industriei alimen-
tare. 2. Program pentru turismul istoric şi balnear. 3. Învăţământul şi
sănătatea să fie prioritatea numărul 1."
respondent
„Plan strategic pe termen mediu şi lung elaborat şi aprobat conform
uzanţelor normale, adică aprobat de toate forţele politice şi societa-
tea civilă din România şi cunoscut de toţi cetăţenii României."
respondent
„Înăsprirea drastică a pedepselor aplicate funcționarilor publici
pentru abuzuri și răspunderea penală a acestora pentru lipsa de
performanță."
respondent
„Includerea în planul strategic de investiţii pentru dezvoltarea infras-
tructurii de proiecte de anvergură la standarde europene începând
în mod prioritar cu regiunile traversate de coridoarele EU, care au
mari şanse de a obţine finanţare europeană. Exemplu: coridorul IV şi/
sau conectarea la coridorul X pan-europene, ambele conectând Asia
cu Europa (Turcia - Bulgaria - România - Serbia/Ungaria ...), pe tra-
seul care este de interes şi pentru EU, nu numai pentru cercurile de
interese ale celor care sunt la putere în România. Ce ar însemna de
exemplu construirea unei autostrăzi Bucureşti - Belgrad (o variantă ar
fi conectarea la coridorul X Branch C pe tronson Sofia - Nis, via podul
de la Vidin - Calafat), ştiind că mai devreme sau mai târziu Serbia
va intra în UE? Răspunsul este simplu: Conectarea României la E70
Comentariile prezentate mai sus duc la aceeaşi concluzie: mediul de afaceri consideră că revenirea economiei
româneşti nu se poate realiza fără strategii pe termen mediu şi lung, fără domenii prioritare de dezvoltare, fără
o reformă a administraţiei publice astfel încât angajarea să se realizeze pe criterii de profesionalism, fără un
mediu legislativ coerent şi predictibil.
SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS
prin Bulgaria/Serbia, Croaţia/Ungaria, Slovenia/Austria, Italia/Ger-
mania, Franţa, Spania (ţări în care de exemplu E70 este deja la nivel
de autostradă), cu eforturi financiare minime (cea mai mare parte
a autostrăzii ar fi prin câmpie, în zone unde exproprierile s-ar face
rapid şi ar fi puţin costisitoare). Sunt convins că pentru un asemenea
proiect s-ar obţine rapid finanţare UE iar avantajele pentru România
ar fi enorme."
respondent
„Informatizarea şi conectarea tuturor instituţiilor statului la un singur
sistem - concomitent cu reducerea semnificativă a personalului buge-
tar. Este absurd ca o firmă/persoană fizică să nu fie la zi cu toate dările
către stat şi să nu existe posibilitatea de a verifica acest lucru prin acce-
sarea unei baze de date comune tuturor instituţiilor statului. Avantaje:
- reducerea personalului birocratic; - prelucrarea automată a datelor;
identificarea neconcordanţelor de către sistem (şi nu prin căutări în-
delungate de către funcţionari) şi alertarea contribuabilului din timp
(nu peste 5 ani la un control amănunţit); - inutilitatea controalelor de
natură informativă (adică a situaţiilor când organele de control se de-
plasează doar pentru a verifica existenţa unor acte); - eficientizarea uti-
lizării resurselor umane ale instituţiilor statului, prin reducerea muncii
repetitive ce poate fi făcută şi de calculator; - o mai bună transparenţă
nu doar a instituţiilor statului dar şi a mediului privat ce poate duce
uşor nu doar la identificarea problemelor/infracţiunilor, ci şi a prevenirii
lor prin identificarea unor pattern-uri cu ajutorul calculatoarelor (ex. o
singură persoană administrator la 200 de firme)."
respondent
„Finanţare din fonduri UE pentru domenii unde se poate obţine rapid
creştere. Sunt activităţi care aşteaptă finanţare (dar nu sunt eligibile
pe programele cu fonduri UE) pentru dezvoltare, achiziţia de utilaje
moderne având ca ţintă creşterea producţiei şi a productivităţii, ex-
tinderea sortimentului, etc."
respondent
„Considerăm că Guvernul României a adoptat acele măsuri menite să
sufoce totul, atât persoanele fizice care s-au văzut nevoite să suporte
micşorări semnificative de salarii, cât şi cele juridice, altele decât cele
care contractează lucrări sau servicii cu statul, care s-au văzut nevoite
să plătească la pierdere un impozit minim, care au plătit impozite şi
taxe legate de personal, nejustificate în situaţia în care erau pe pier-
dere, nepermiterea deducerii TVA-ului în anumite cazuri etc. Măsu-
rile pe care Guvernul le-a luat s-au văzut prin efectele imediate şi de
perspectivă, prin faptul că au dispărut foarte multe firme. Sigur că
acele firme erau firme româneşti, căci cele străine se ghidează numai
pe interesele proprii şi pot oricând să plece din România, preferând
alte locaţii. Consecinţa logică este că Guvernul vrea acum, după ce
a omorât firma, să încurajeze crearea de noi firme româneşti dând
posibilitatea tinerilor să obţină de la stat o sumă nerambursabilă de
10.000 EURO. Vă întreb pe Dvs., ce poate face un tânăr cu 10.000
EURO, acum? Desigur puterea lui de lucru este mult mai valoroasă;
însă îi trebuie sediu, logistica necesară: telefoane, copiator, calcula-
tor, imprimantă, tipizate etc. etc."
respondent
„Statul să angajeze strict pe criterii profesionale. Să nu trimită în
control oameni care habar nu au la ce au venit şi adoptă o atitudi-
ne despotică, jignitoare. Dacă nu ne sprijină măcar să nu ne incurce.
Acceptăm orice fel de control efectuat de oameni pregătiţi şi educaţi.
Relaţie de dependenţă: Statul există pentru că existăm noi, nu invers."
respondent
INTERVIU... CU MEDIUL DE AFACERI 31

Concluzii
Analizând răspunsurile participanţilor la ancheta care a stat la baza realizării prezentului studiu, putem face
un clasament al măsurilor care au avut cel mai mare impact, atât pozitiv, cât şi negativ, asupra mediului de
afaceri.
Cei mai multi respondenţi au apreciat măsurile de simplificare a mecanismelor birocratice. Astfel, 44,7% din-
tre respondenţi au considerat că reducerea numărului de declaraţii fiscale ce trebuie completate de persoane-
le juridice a fost în măsură să ducă la eficientizarea activităţii, iar 39,7% au fost de acord că depunerea online
a declaraţiilor fiscale va avea efecte cel puţin semnificative.
Achitarea de către stat a arieratelor este considerată de 41,1% dintre respondenţi drept o măsură care va duce
la relansarea economiei româneşti. Respondenţii au apreciat şi efectele modificărilor aduse codului muncii
asupra creşterii productivităţii muncii şi a calificării forţei de muncă. Aceste efecte au fost considerate cel puţin
semnificative de 33,3%, respectiv 32,1% dintre respondenţi.
Eliminarea impozitului pe profit minim calculat în funcţie de veniturile societăţilor comerciale, începând cu 1
octombrie 2010, a fost considerată o măsura importanţa de 31,8% din totalul respondenţilor. Acelaşi număr
de respondenţi consideră că noul cod al muncii va spori concurenţa dintre angajatori pentru angajarea perso-
nalului calificat, ţinând cont de flexibilizarea procedurii de angajare.
Restul măsurilor de stimulare economică adoptate de Guvernul României au fost considerate ca având efecte
cel puţin semnificative de mai puţin de 30% dintre respondenţi.

Clasamentul masurilor de redresare economica dupa impactul semnificativ pe care le-au avut asupra respondentilor

reducerea numarului de declaratii fiscale

achitarea de catre stat a arieratelor
depunerea online a declaratiilor fiscale
codul muncii: productivitatea muncii
codul muncii: calificarea fortei de munca
eliminarea impozitului minim
codul muncii: concurenta pentru angajarea personalului calificat
codul muncii: locuri de munca in economie
codul muncii: activitatea firmei
codul muncii: locuri de munca in firma
codul muncii: cheltuieli cu personalul
derogare privind TVA
scutirea de impozit pe profitul reinvestit
sprijinirea companiilor
cota TVA de 5% pentru locuinte sociale
Prima casa, Rabla, Primul siloz, reabilitare termica

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Masurile de stimulare economică cu cel mai mic impact pozitiv au fost programele "Prima casă", "Rabla", "Pri-
mul siloz" şi reabilitarea termică a clădirilor (apreciate în medie de 2,4% dintre respondenţi). Este adevărat că
aceste măsuri sunt îndreptate cu precădere asupra unor sectoare economice specifice. Raportat la ponderea
respondenţilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniile ce ar fi trebuit influenţate de aceste programe în
totalul respondenţilor, se constată că efectele programelor "Prima casă" şi reabilitarea termică a clădirilor au
avut efecte nesemnificative, în timp ce "Rabla" a afectat pozitiv un număr mai mare de respondenţi decât cei
implicati în producţia sau comercializarea de autovehicule,
Nici măsurile de sprijinire a companiilor în scopul stimulării economiei nu au avut efectele scontate printre
respondenţi. Acestea au fost apreciate ca măsuri cu efecte cel puţin semnificative în medie de 7,6% dintre res-
pondenţi, cu un maximum de 11,5% - extinderea listei domeniilor de activitate eligibile şi suplimentarea bu-
32 SUPLIMENT BUCHAREST BUSINESS

getului alocat ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri (prin HG 631/2009) - şi un minimum de 5,0% - scutirea
de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru o perioadă de 6 luni pentru firmele care angajează şomeri
pe locuri de muncă nou-create (OUG 13/2010).
În ceea ce priveşte măsurile de austeritate, acestea au avut efecte negative asupra unui număr mare de respon-
denţi. Majorarea cotei TVA cu 5 puncte procentuale a fost resimţită de 74,4% dintre respondenţi, reducerea
veniturilor populaţiei a afectat 64,1%, aplicarea de impozite şi taxe suplimentare asupra forţei de muncă şi a
veniturilor realizate din câştigurile de capital au avut efect cel puţin semnificativ, în medie, asupra unui pro-
cent de 53%, iar introducerea impozitului minim a fost considerată o măsură care a afectat negativ activitatea
de 46,9% dintre respondenţi. Un număr mai mic de respondenţi (20,1%) a fost afectat de neplata arieratelor
de către stat.
Cel mai mare impact negativ asupra activităţii respondenţilor (77,5%) l-a avut însă creşterea accelerată a pre-
ţului combustibililor.

Clasamentul masurilor cu impact negativ asupra respondentilor

cresterea accelerata a pretului combustibililor

majorarea cotei TVA cu 5 pp

reducerea veniturilor populatiei

majorarea CAS

impozitarea tichetelor

introducerea impozitului minim

impozitarea castigurilor de capital

neplata arieratelor

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

parteneri:

parteneri media:

index publicitate:
Camera de Comert¸ si
¸ Industrie a Municipiului Bucuresti
¸
Bd. Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucureşti
Tel./Fax: 021-319.00.99 • e-mail: office@ccib.ro; BucharestBusiness@ccib.ro