Latex Last

Universitatea "Al. I.
Cuza" Ia³i
Facultatea de Matematic
Introducere în LATEX
- Notiµe de laborator -
[Iulian Stoleriu]
- 2019 -
Cuprins
1 Laborator 1 1
2 Laborator 2 6
3 Laborator 3 10
4 Laborator 4 15
5 Laborator 5 20
6 Laborator 6 24
7 Laborator 7 29
8 Laborator 8 32
9 Laborator 9 35
10 Laborator 10 42
11 Laborator 11 46
12 Laborator 12 48
13 Laborator 13 52
1 Laborator 1
TEX este un program de redactare a textelor ³i a formulelor matematice. A fost creat de

Donald E. Knuth prin anii 1970, prima versiune ap rând prin 1982. Este un program
renumit prin faptul c este foarte stabil pe diverse platforme ³i bug-free. Versiunile
TEX sunt aproxim ri ale num rului π , ultima versiune ind 3.1415926.
LATEX este un pachet de macros contruit pentru TEX ce aduce noi îmbun t µiri în ce
prive³te calitatea ³i u³urinµa de redactare, cât ³i o a³are profesional .
LATEX a fost introdus de Leslie Lamport în 1984 ³i a devenit o metod dominant de

utilizate a programului TEX.
Versiunea curent ³i cea mai utilizat este LATEX 2ε , ap rut pentru prima oar în
1994, conceput ³i actualizat de o echip de voluntari (Johannes L. Braams, David
P. Carlisle, Alan Jerey, Frank Mittelbach, Chris Rowley ³i Rainer Schöpf).
Din 2010, a ap rut versiunea LATEX3, ce aduce îmbun t µiri la sintax , interfaµ , acces
u³or la fonturi arbitrare, o nou documentaµie.
LATEX este gratuit ³i este disponibil în majoritatea sistemelor de operare (Unix, Win-
dows, Mac OS etc.)
Scientic Word e un sistem WYSIWYG (What You See Is What You Get) ce are la
baz LATEX pentru Windows.
LyX e un sistem WYSIWYG pentru Linux, Unix, Mac OS X ³i MS.
De ce avem nevoie pentru a produce un document cu LATEX?

- un editor (e.g., TEXmaker sau emacs pt Linux or Mac OS, Notepad and WinEdt pentru
Windows).
- o colecµie de arhive - e.g. MiKTeX (http://www.miktek.org) pentru Windows sau
TeX-live pentru Unix\ Linux;
- un editor pentru *.dvi sau *.pdf (eventual, Ghostscript, Ghostview sau/³i Adobe Acro-
bat reader, pentru a vedea sau imprima rezultatul nal.) De regula, ele sunt incluse
în editor.
De ce LATEX ³i nu Word?
(i) scrierea formulelor matematice cu LATEX este mult u³urat ³i f cut într-un mod mai
convenabil;
(ii) structurile complexe (e.g., note de subsol, index ri, liste cu tabele, bibliograe, notarea
relaµiilor matematice) pot generate cu u³urinµ ;
(iii) forma nal documentului creat este net superioar celui creat cu MS Word;
(iv) multe reviste ³tiinµice accept doar articole scrise în LATEX;
(v) este gratuit ³i poate folosit în orice sistem de operare;
(vi) creaz ³iere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi.
(vii) exist diverse ³iere gratuite (class packages) pentru prezent ri cu beamer sau slide-uri,
CV, pentru c rµi, note muzicale etc.
(viii) este stabil ³i mult mai u³or ³i rapid de utilizat pentru scrierea formulelor dec at MS
Word sau WordPerfect.
Dezavantaje
(1) rezultatul nal poate v zut doar dup compilare, ³i nu imediat;
(2) trebuie înv µate comenzile necesare pentru producerea caracterelor dorite;
(3) poate dicil uneori de obµinut un anume rezultat;
(4) e indicat salvarea ³i rularea ³ierului la intervale scurte, pentru a preîntâmpina adu-
narea a multor gre³eli de redactare;
(5) în LATEX poate foarte greu de produs documente neorganizate (e.g., text ³i simboluri
neuniforme).
Preambulul ³ierului de tip LATEX
Comanda urm toare specic tipul de document ce intenµionezi s scrii:

\documentclass[options]{class}
Spre exemplul, clasele (sau stilurile) pot : article, proc, book, letter, report, beamer
sau slides. Opµiunile difer în funµie de class. Putem avea mai multe opµiuni, separate
prin virgul . De exemplu: 10pt, 11pt, 12pt, a4paper, twoside, oneside, landscape, eqn
Un exemplu de comand de început:

\documentclass[12pt, twoside, a4paper]{article}
Aceast linie este urmat de preambul, unde pot înc rcate noi pachete de opµiuni
pentru document, e.g.,
\usepackage[options]{package}
Tot aici, pot introduse comenzi care s inuenµeze stilul întregului document, e.g.,
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}} % R
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n} % f : Rm −→ Rn
\renewcommand{\leq}{\leqslant} % înlocuie³te ≤ cu
6
\newcommand{\pd}[2]{\frac{\partial #1}{\partial #2}} % \pd{F}{x} pro-
duce ∂F
∂x
.
Tot aici, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:

\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in}
\topmargin= -1cm
Urm toarea comand anunµ începutul textului documentului:
\begin{document}
Dup aceast comand , scriem textul.
Urm toarea comand anunµ sfâr³itul textului documentului:

\end{document}
Orice urmeaz dup aceast comand va ignorat la compilare.
% Acesta este fisierul primul.tex, un fisier LATEX minimal

% Aici scriem comentarii
\documentclass[12pt]{article}
\begin{document}
Primul meu r\^ and \^ in \LaTeX{}.
\end{document}
Caractere speciale: & % # { } $ _ \

generate de (respectiv):
\& \% \# \{ \} \$ \_ \textbackslash \~{} \^{}
Bibliograe
[1] Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl, The Not So Short
Introduction to LATEX2e, 2009 (online)
[2] Mihai Radu Solcan, Ghid LATEX, versiunea pentru Windows, Bucure³ti, 2005 (online)
[3] Leslie Lamport, LATEX: A Document Preparation System, Addison- Wesley Publishing
Company, Reading, MA, 1994 (2nd edition).
[4] The Comprehensive TEX Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/
[5] http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/
[6] http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/
[7] http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/
% Definim tipul documentului
\documentclass[11pt]{article}
% Definim asezarea in pagina

\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in} \index{pagestyle}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in} \topmargin= -1cm
% Apelam bibliotecile necesare

\usepackage{amsfonts,amsmath}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color}
% Titlul documentului
\title{\textbf{\color{NavyBlue} Introducere \^ in \LaTeX}\\
{Laboratorul 1}
% Autorul
\author{[Dr. Iulian Stoleriu]}
% Data
\date{\today
% Incepem textul documentului

\begin{document}
% Comanda de afisare a titlului

\maketitle
% Text
\begin{center}
{\textbf{\color{NavyBlue} \textbf{Introducere}}
\end{center}
\begin{itemize}
\item \TeX{} este un program de redactare a textelor \c si a formulelor
matematice. A fost creat de Donald E. Knuth prin anii $1970$, prima versiune
ap\u ar\^ and prin $1982$. Este un program renumit prin faptul c\u a este
foarte stabil pe diverse platforme \c si {\em bug-free}. Versiunile \TeX{}
sunt aproxim\u ari ale num\u arului $\pi$, ultima versiune fiind $3.1415926$.
\item \LaTeX{} este un pachet de macros contruit pentru \TeX{} ce aduce
noi \^ imbun\u at\u a\c tiri \^ in ce prive\c ste calitatea \c si
u\c surin\c ta de redactare, c\^ at \c si o afi\c sare profesional\u a.
\end{itemize}
% Finalul documentului
\end{document}
A
L TEX(L2) [Dr. Iulian Stoleriu] 6
2 Laborator 2
Pagina de titlu
\begin{titlepage} ... \end{titlepage}
cre m un ³ier TITLU.tex ³i-l ata³ m prin \input{TITLE.tex}
Comenzi în LATEX
(i) comenzile sunt senzitive la formatul literei, i.e., se va face diferenµ între \F ³i \f;
(ii) încep cu \, continuat de o liter (e.g., \sum ) ori de un singur caracter care nu este
liter (e.g., \^ );
(iii) spaµiul liber de dup comand este ignorat.
Tipuri de ³iere întâlnite în LATEX:

*.tex, *.sty, *.dtx, *.ins, *.cls, *.fd, *.dvi, *.log, *.toc., *.lof, *.lot, *.idx, *.ind.
Biblioteci pentru diverse alte limbi: \usepackage[limbaA, limbaB]{babel}

E.g., \usepackage[romanian]{babel}
Stilul paginii
(a) \pagestyle{style}, unde style poate : plain, headings, empty.
(b) schimbarea stilului paginii curente se face prin comanda \thispagestyle{style}.
Comenzi de scriere
LATEX desparte automat textul în linii de aceea³i lungime, la nevoie desparµind cuvintele
de la nal;
în anumite ocazii, dorim s termin m textul de pe o linie. În LATEX, sfâr³itul de linie

se obµine prin: \\ sau \newline
sfâr³it de pagin : \newpage
comenzile pot urmate de { }, [ ] sau de nimic.

Medii de lucru în LATEX
Sintaxa general este:
\begin{environment}
Textul ce va fi influen\c tat de mediul de lucru.
\end{environment}
Exemple:
\begin{center}... text ...\end{center},

\begin{cases}... variante ...\end{cases},
\begin{equation}... formule matematice ...\end{equation},
\begin{eqnarray}... formule matematice ...\end{eqnarray},
\begin{document}... text ...\end{document},
\begin{itemize}... \item[(optional)] ...\end{itemize}.
\begin{enumerate}... text ...\end{enumerate}.
\begin{verbatim}... text ...\end{verbatm}
Pentru a schimba stilul de enumerare, putem utiliza comanzi de genul:
\renewcommand{\labelenumi}{(\alph{enumi})}
\renewcommand{\labelenumii}{[\roman{enumii}]}
Formule matematice
(i) în interiorul textului, modul matematic se introduce prin inserarea de dolar în ambele
capete.
E.g., $\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$
P (−1)k+1
produce π4 = ∞ k=1 2k−1
(ii) pentru a introduce modul matematic în linie separat , folosim \[ ... \] sau
\begin{displaymath} ... \end{displaymath} sau $$ ... $$ sau modul equation.
De exemplu, $$\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$$
produce
∞
π X (−1)k+1
=
4 k=1
2k − 1
(iii) pentru a a³a modul display în interiorul textului folosim $\displaystyle ... $
(iv) pentru numerotarea formulelor folosim modul equation. De exemplu,
\beq \label{St}
S(t)=S_0e^{(\mu-\frac{\sigma^2}{2})\,t+\sigma\,W(t)},\;\; t\geq 0\; a.s.
\eeq
produce
σ2
S(t) = S0 e(µ− 2
) t+σ W (t)
, t ≥ 0 a.s. (2.1)
unde St este numele sub care poate apelat formula (2.1), prin comanda (\ref{St})
sau \eqref{St}.
(v) pentru formule în ³ir, folosim modum eqnarray. Astfel, comanda
\begin{eqnarray}
F_Y(y) &=& P(X\in D_Y),\nonumber \\
&=& \int_{D_Y} f_X(x)\,dx.\label{FY}
\end{eqnarray}
produce
FY (y) = P (X ∈ DY ),
Z
= fX (x) dx. (2.2)
DY
(vi) dac nu se dore³te numerotarea relaµiilor, atunci utiliz m \nonumber sau

\begin{eqnarray*} ... \end{eqnarray*}.
Urm torul cod LATEX:
Func\c tia indicatoare a lui $A\subset \Omega$ este definit\u a astfel:

\[
\chi_A(x) =
\begin{cases}
1 & \mbox{ , dac\u{a} }x\in A,\\
0 & \mbox{ , dac\u{a} }x \notin A.
\end{cases}
\]
genereaz textul de mai jos:
Funcµia indicatoare a lui A ⊂ Ω este denit astfel:

(
1 , dac x ∈ A,
χA (x) =
0 , dac x ∈/ A.
Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:
Din independenµa celor dou variabile aleatoare, g sim c densitatea de repartiµie a vec-
torului (X, Y ) este:
m n x+y
x 2 −1 y 2 −1 e− 2
h(x, y) = f (x)g(y) = m+n , (x, y) ∈ (0, ∞) × (0, ∞). (2.3)
2 2 Γ m2 Γ n
2
Consider m o transformare a acestui vector,


t = n x
τ: my
v = y,
în vectorul (F, Y ). Densitatea de repartiµie a acestui vector este (vezi Propoziµia anterioar ):
m
m2 m m+n v m
n
u 2 −1 v −1
e− 2 (1+ n u)
2
k(u, v) = m+n , (t, v) ∈ (0, ∞) × (0, ∞).
2 2 Γ m2 Γ n2
Densitatea de repartiµie marginal pentru F este:

Z ∞
k1 (u) = k(u, v) dv
0
m2
m
n
Γ m+n
2 m
−1 m − m+n
2
= m
n
u 2 1+ u , u > 0,
Γ 2 Γ 2 n
adic tocmai densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare F(m, n).

3 Laborator 3
scrierea matricelor; mediile de lucru matrix, pmatrix, vmatrix, bmatrix, Bmatrix sau
Vmatrix.
\[
\begin{matrix}
a & b & c \\ a b c
d & e & f \\ pentru d e f
g & h & i g h i
\end{matrix}
\]
sau
\[
A_{m,n} =
\begin{pmatrix}  
a_{1,1} & a_{1,2} & \cdots & a_{1,n}\\ a1,1 a1,2 · · · a1,n
 a2,1 a2,2 · · · a2,n 
a_{2,1} & a_{2,2} & \cdots & a_{2,n}\\ pentru  
Am,n =  .. .. .. .. 
\vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\  . . . . 
a_{m,1} & a_{m,2} & \cdots & a_{m,n} am,1 am,2 · · · am,n
\end{pmatrix}
\]
sau
\[
\begin{array}{|l|c|r|}
\hline
\mbox{st\^ anga} & \mbox{centru} & \mbox{dreapta}\\
\hline stânga centru dreapta
\alpha & \cos(y\pi) & \beta^2 \\ pentru α cos(yπ) β2
qP
\hline
j γj ln(τ ) sin(πx)
\sqrt{\sum_j\gamma_j} & \ln(\tau) & \sin(\pi x)\\
\hline
\end{array}
\]
Crearea unei liste bibliograce
O bibliograe poate creat folosind mediul de lucru thebibliography. De exemplu,
\begin{thebibliography}{9}
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition).
\end{thebibliography}
Citarea în text a unei referinµe se face cu comanda \cite. De exemplu,

\cite{lamport} va produce [3] în text.
Dac se dore³te introducerea în Bibliograe a unei lucr ri, f r a o utiliza în text, atunci
folosim comanda \nocite. De exemplu, \nocite{lamport} nu afecteaz textul.
citaµiile multiple pot introduse prin \cite{citatia1,citatia2,citatia3}. De

exemplu,
\cite{lamport, wiki} produce în text [3, 5].
trimiterea la o anumit pagin dintr-o referinµ se face prin \cite[pag. 175]{lamport},
obµinându-se [3, pag. 175].
o alt modalitate de a crea o bibliograe, mult mai specializat , este prin utilizarea
unei baze de date BibTeX, înregistrat într-un ³ier de tip *.bib. Un exemplu de
introducere a datelor în aceast baz de date este (pentru o carte):
@book{lamport,
author = "Leslie Lamport",
title = "\LaTeX{}: A Document Preparation System",
year = "1994",
publisher ="Addison-Wesley Publishing Company",
address = "Reading, MA,"
}
un articol îl introducem astfel:
@article{geo,
author = "Ion Georgescu",
title = "Subspa\c tii invariante",
year = "2003",
journal = "Journal of Applied Analysis",
volume = "31",
number = "2",
pages = "232--241"
}
citarea adreselor www se face prin:
@MISC{website:LATEX symbols,
AUTHOR = "Applied Mathematics - Colorado",
TITLE = "LATEX symbols",
MONTH = "January",
YEAR = 2008,
HOWPUBLISHED = "\url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}"
}
ad ugarea referinµelor (e.g., gino1, thon2, simon) în text se face astfel:
\bibliographystyle{plain}
\bibliography{gino1, thon2, simon}
stilurile care pot utilizate sunt: plain, abbrv ³i alpha.
pentru ca Bibliograa s e inclus în Cuprins, folosim:
\clearpage
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliography}
sau
\cleardoublepage
\section{Bibliography}
pentru a aparea Bibliograe în loc de References, ad ug m în preambul comanda

\usepackage[romanian]{babel}.
o alt modalitate de a crea o bibliograe este NatBib, ce necesit comanda
\usepackage{natbib} în preambul.
pentru ca un url s e activ ³i s poat accesat direct din ³ierul .pdf, avem nevoie
de pachetul de opµiuni hyperref în preambul. Comanda din text ce face trimiterea la
site este \url{fisier} (vezi secvenµa de cod de mai jos ce a creat Bibliograa)
Pachetul de opµiuni hyperref mai are avantajul c activeaz toate referinµele ³i cit rile
din textul .pdf (cele introduse prin comanzile \ref ³i \cite) ³i, astfel, vom putem s ri
la referinµa dorit printr-un simplu click de mouse.
Urm toarea secvenµ creaz bibliograa din Laboratorul 1:

\bibitem{short} Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl,
The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online)
\bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows,
Bucure\c sti, $2005$ (online)
\bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN):
\url{http://www.ctan.org/}
\bibitem{wiki} \url{http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/}
\bibitem{oxford} \url{http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/}
\bibitem{colorado} \url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}
Orientarea în pagin
\usepackage[landscape]{geometry}
\begin{landscape}
.......
\end{landscape}
Aranjarea în pagin
1. one inch + \hoffset

2. one inch + \voffset
3. \oddsidemargin = 31pt
4. \topmargin = 20pt
5. \headheight = 12pt
6. \headsep = 25pt
7. \textheight = 592pt
8. \textwidth = 390pt
9. \marginparsep = 10pt
10. \marginparwidth = 35pt
11. \footskip = 30pt
* \marginparpush = 7pt
* \hoffset = 0pt
* \voffset = 0pt
* \paperwidth = 597pt
* \paperheight = 845
Figura 1: Aranjarea în pagin

4 Laborator 4
Mediul de lucru pentru teoreme

Pachetul necesar pentru mediul teorem este \usepackage{amsthm};
Comanda \newtheorem{nume}{Nume afisat} dene³te mediul teorem , ce poate in-

clude: teoreme, leme, corolarii, propoziµii, deniµii, exerciµii, observaµii etc.
Exemple:
\newtheorem{teo}{Teorem\u a}, \newtheorem{prop}{Propozi\c tie},
\newtheorem{dfn}{Defini\c tie}, \newtheorem{ex}{Exerci\c tiu}
dac se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de
secµiune, folosim în preambul comanda
\newtheorem{nume}{Nume afisat}[section]
Pentru a introduce teoreme în text, folosim comenzi de genul:
\begin{teo} Text... \end{teo} sau \begin{prop} Text...\end{prop}

\begin{dfn} Text... \end{dfn} sau \begin{ex} Text... \end{ex}
care vor a³a urm toarele:

Teorema 4.1 Text...
Propoziµia 4.1 Text...
Deniµia 4.1 Text...
Exerciµiu 4.1 Text...
Dac se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de
anumite rezultate importante din text, ³i nu doar în funµie de secµiune, atunci folosim
în preambul comanda
\newtheorem{nume}[contor]{Nume afisat}
unde [contor] specic numele contorului utilizat. De obicei, se folosesc anumite

teoreme importante. Spre exemplu, dac în preambul folosim comenzile
\newtheorem{teo}{Teorema}[section]
\newtheorem{cor}[teo]{Corolar}
\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia}
\newtheorem{ex}[teo]{Exerci\c{t}iu}
atunci rezultatul a³at va

Teorem 4.1. Text...
Propoziµia 4.2. Text...
Corolar 4.3. Text...
Exerciµiu 4.4. Text...
Pentru teoreme f r num r, folosim în preambul urm toarea comand :

\newtheorem*{exm}{Exemplu}
Secvenµa urm toare:
\begin{exm}
Acesta este un exemplu de teorem\u a f\u ar\u a num\u ar
\end{exm}
produce
Exemplu. Acesta este un exemplu de teorem f r num r
Dac se dore³te apelarea unei anumite teoreme, atunci folosim etichete introduse prin
\label. Spre exemplu, urm toarea secvenµ
\begin{dfn}\label{def1}
O func\c tie $f: D \longrightarrow \R$ se nume\c ste func\c tie de
clas\u a $C^1(D)$ dac\u a $f$ este derivabil\u a pe $D$ \c si cu derivata
continu\u a.
\end{dfn}
a³eaz textul
Deniµia 4.5. O funcµie f : D −→ R se nume³te funcµie de clas C 1 (D) dac f este
derivabil pe D ³i cu derivata continu .
Apelul Deniµiei 4.5 se face cu comanda \ref{def1}.
Mediul Demonstraµie poate denit prin comanda proof. De exemplu, secvenµa
\begin{proof}
Aici se scrie demonstra\c tia.
\end{proof}
va a³a
Demonstraµie. Aici se scrie demonstraµia.

Anterior, cuvântul Demonstraµie apare deoarece avem pachetul [romanian]{babel} în
preambul. F r acest pachet, mai avem opµiunea
\begin{proof}[nume] ... \end{proof}
ce va a³a numele dintre paranteze p trate. De exemplu,
\begin{proof}[Pr\" ufung]
Scrie demonstra\c tia \^ in german\u a.
\end{proof}
Prüfung. Scrie demonstraµia în german .

Comanda \renewcommand{\qedsymbol}{\fbox{$\surd$}} înlocuie³te patr µelul de
√
la nalul demomstraµiei cu ce punem între acolade. În cazul de faµ ,
Exist 3 stiluri pentru a introduce teoreme, ³i anume plain (implicit), denition ³i

remark.
Putem schimba stilul folosind în preambul comanda
\theoremstyle{numele_stilului}.
LATEX permite denirea ³i a altor stiluri dect cele deja existente.
Fonturi ³i stiluri de redactare

normal, italic, subliniat, bold, ma³in de scris, small caps, aplecat, sans serif,
roman.
M rimi uzuale (vezi [5]):
Etichete:
Se atribuie ³i se refer la ele prin comenzile:
\label{marker}, \ref{marker}, \pageref{marker}
De exemplu, \ref{chap: f1}, \ref{sec: f2}, \ref{fig: F1}, \ref{tab: t1},
\ref{eq: eqn1}
Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:
Teorem 4.6. (Hincin1 ) (legea slab a numerelor mari)

Dac Xn , n ≥ 1, sunt variabile aleatoare ce admit momente absolute de ordin 1, sunt
independente dou câte dou ³i identic repartizate, atunci ³irul (Xn )n urmeaz legea slab
a numerelor mari, i.e.,
n
1X prob
Xk −→ E(X1 ), (n → ∞). (4.1)
n k=1
Teorem 4.7. (Kolmogorov2 , 1929) (legea tare a numerelor mari)

Fie ³irul de v.a. (Xn )n∈N∗ , independente, sunt identic repartizate ³i E(|X1 |) < ∞.
Fie E(Xn ) = m, ∀n ∈ N∗ . Atunci ³irul (Xn )n satisface legea tare a numerelor mari, adic :
n
1X a.s
Xk −→ m, (n → ∞). (4.2)
n k=1
Observaµia 4.8. Concluzia legii slabe a numerelor mari se mai poate scrie ³i sub forma:

X1 + X2 + · · · + Xn
P lim = m = 1.
n→∞ n
Teorem 4.9. (TLC) (teorema limit central )

Dac v.a. (Xn )n∈N sunt independente ³i identic repartizate, cu m ³i σ 2 nite, atunci:
n
!
1 X
√ Xk − nm ⇒ Y ∼ N (0, 1), pentru n → ∞.
σ n k=1
Observaµia 4.10. Not m cu

n
!
1not
X
Zn = √ Xk − nm .
σ n k=1
Atunci, convergenµa din Teorema 4.9 este echivalent cu
lim P (Zn ≤ x) = Θ(x), ∀x ∈ R, (4.3)

n→∞
unde Θ(x) este funcµia lui Laplace, sau

Z b
Sn − nm 1 2
lim P a ≤ √ ≤b = √ e−x dx = Θ(b) − Θ(a). (4.4)
n→∞ σ n 2π a
1 Aleksandr Yakovlevich Khinchin (1894 − 1959), matematician rus

2 Andrei Nikolaevich Kolmogorov (1903 − 1987), matematician rus
5 Laborator 5
Crearea | de | tabele
Modul de lucru tabular poate folosit pentru crearea de tabele cu linii veriticale sau
orizontale opµionale. Poate denit astfel:
\begin{tabular}[pozitia]{aliniamentc}
unde pozitia poate b (bottom), t (top) sau c (central). Pentru aliniament putem
folosi: l (left), c (central) sau r (right), cu | sau ||, dup preferinµe. Prin comanda
*{num}{str} putem determina aliniamentul mai multor coloane dintr-un foc. De exem-
plu, secvenµa urm toare:
\begin{tabular}{||l|| c|c|c||}
\hline \hline
fain\u a & 1 & 2 & 3 \\
fain 1 2 3
ou\u a & 4 & 5 & 6 \\
ou 4 5 6
br\^ anz\u a & 2 & 4 & 3 \\ produce:
brânz 2 4 3
\hline
Total 7 11 12
Total & 7 & 11 & 12 \\
\hline \hline
\end{tabular}
Separarea între celule se face cu &. Trecerea la urm toarea linie se face prin \\.
Liniile orizontale sunt determinate de comanda \hline
Comanzile pentru a crea coloane multiple sau linii multiple sunt:
\multicolumn{num_coloane}{aliniament}{continut}
\multirow{num_linii}{latime}{continut}
(Pentru l µimea natural , în \multirow se folose³te *.)
Pentru a colora liniile dintr-un tabel este necesar comanda

\usepackage[table]{xcolor}
în preambul. Comanda ce coloreaz linii într-un tabel este
\rowcolors{<linia de start>}{<impar>}{<parr>}
Alte comenzi pentru colorare: \showcolors, \hidecolors, cellcolor (coloreaz doar

o celul din tabel).
Pentru a controla m rimea tabelului, putem utiliza comanda
\resizebox{latime}{inaltime}{tabel}
Liniile orizontale parµiale sunt determinate de \cline{i-j} , adic linia ce începe în

coloana i ³i se termin în coloana j. Spre exemplu:
\resizebox{5cm}{1.5cm} {
\begin{tabular}{|c|c|c|}
\hline
2 & \multicolumn{2}{c|}{Variante} \\
\cline{2-3} 456 & \multirow{2}{*}{$\alpha$} & \multirow{2}{*}{$\beta$} \\
00000 & & \\
\hline \hline
1111 & \multicolumn{2}{c|}{ABCDE} \\
\hline
\end{tabular}
}
2 Variante
456
produce tabelul: α β
00000
1111 ABCDE
Modul tabele ne ajut s ad ug m etichete ³i text la tabele. Formatul general este:
\begin{table}[pozitie]
\caption{Aici scriem ce reprezent\u am \^ in tabel}
\begin{tabular}{| r | r || c | c | c |}
...
\end{tabular}
\end{table}
unde [pozitie] poate t, b, h, ht, hb.
O sumarizare a tuturor tabelelor din document se poate face folosind comanda \listoftables
în preambul.
Urm toarea secvenµ
\begin{table}[!hb]
\bc
\begin{tabular}{c|l}
\mbox{ stem} & \mbox{ leaf } \\
\hline
$9$ & $2$ $6$\\
$8$ & $1$ $5$ $6$ $8$\\
$7$ & $3$ $5$ $7$ $7$ $7$ $9$\\
$4$ & $1$ $4$ $8$\\
$3$ & $8$
\end{tabular}
\caption{Tabel {\it stem-and-leaf} reprezent\^{a}nd punctajele
studen\c tilor.}\label{leaf}
\ec
\end{table}
produce
stem leaf
9 26
8 1568
7 357779
4 148
3 8
Tabela 1: Tabel stem-and-leaf reprezentând punctajele studenµilor.
Modul minipage :
\begin{minipage}{5cm}
...
\end{minipage}
\hspace{1cm}
...
\end{minipage}
Exerciµiu: Reproduceµi textele de mai jos:
I Putem grupa datele de tip continuu într-un tablou de distribuµie de forma:

[a0 , a1 ) [a1 , a2 ) . . . [ar−1 , ar )
data : ,
f1 f2 ... fr
sau sub forma unui tabel de distribuµie (vezi Tabelul 2).
clasa frecvenµa valoare medie

[a0 , a1 ) f1 x01
[a1 , a2 ) f2 x02
.. .. ..
. . .
[ar−1 , ar ) fr x0r
Tabela 2: Tabel cu frecvenµe pentru date continue.
II Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie.

Atunci:

  y−b
 y−b 
 FX , a > 0;

P X ≤ , a > 0; 
 a
a
FY (y) = P (aX +b ≤ y) = = 1−F y−b

 y − b 
 X , a < 0;
P X ≥ , a < 0; 
 a
a 
III Tabelul de mai jos conµine echipele române³ti ce vor participa în cupele europene
în sezonul 2010-2011 sunt:
Clasamentul Ligii I
Nr. crt. Echipa Games Wins Draws Loses Points
1 CFR Cluj 23 12 7 4 43 ←− Calicat în CL
2 FC Timi³oara 23 11 9 3 42 ←− Play-o pentru CL
3 Steaua 23 12 6 5 42 ←− Europa League
4 Dinamo 23 11 8 4 41 ←− Europa League
5 Urziceni 23 11 8 4 41 ←− Play-o Europa League
6 SC Vaslui 23 12 5 6 41 ←− Play-o Europa League
6 Laborator 6
Includerea de guri/imagini
Pentru includerea de grace/imagini, va trebui s avem în preambul comanda:
\usepackage{graphicx}.
Putem include ³iere .jpg, .pdf, .png, .eps, .ps etc. folosind comanda
\includegraphics[atribut1=val1, atribut2=val2, ..., atributN=valN]{imagine}
Atributele pot : scale, width, height, angle, trim, clip. De exemplu,
\includegraphics[scale=0.5, angle=0]{eggs}
\end{minipage}
\hspace{1.2cm}\c si invers:
\includegraphics[scale=0.5, angle=180]{eggs}
\end{minipage}
³i invers:
Opµiunea trim se folose³te astfel:
\includegraphics[trim = <stanga> <jos> <dreapta> <sus>, clip, <alte optiuni>]{imagine}
Comenzile \setlength\fboxsep{**pt} ³i \setlength\fboxrule{**pt} realizeaz un

chenar în jurul imaginii ³i determin m rimea acestuia, respectiv. De exemplu,
\bc
\setlength\fboxsep{10pt} \setlength\fboxrule{10pt}
{\color{BurntOrange}
\fbox{\includegraphics[trim=15mm 110mm 15mm 30mm, clip, width=11cm,height=4.5cm]{eggs}}}
}
\ec
produce tabloul din Figura 2.
Figura 2: Tablou de familie: a couple of good-looking eggs.
Comentariile la imagini pot ad ugate la fel ca ³i la guri (vezi Figura 2), folosind
comenzile:
\begin{table}[!h] % sau \begin{figure}[!h]

<imagine>
\caption{Text}\label{eticheta}
\end{table}
Comentariile pot ad ugate ³i lateral, utilizând în preambul comanda \usepackage{sidecap}

³i apoi ca în exemplul 3.
Figura 3:
Die Enkelin von Euler,
die Eule
geboren 29/12/2007
im Heidelberg,
Baden Württemberg,
Deutschland.
Pentru a putea scrie text ³i în jurul unei guri, putem folosi un pachet special de op-
µiuni: \usepackage{wrapfig}. Comanda ce include gura în text este:
\begin{wrapfigure}[inaltimea]{aliniament}{latimea}\end{wrapfigure}
Pachetul de opµiuni subfig ne d posibilitatea de a crea guri în alte guri. Spre

exemplu, secvenµa de mai jos produce Figura 4.
\begin{figure}[!ht]
\centering
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Cornflower}{Cornflower}]
{\label{fig: corn}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{basketflower}} \hspace{1cm}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Edelweiss}{Floare de col\c t}]
{\label{fig: colt}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{edelweiss}} \hspace{.5cm}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Passion_flower}{Floarea pasiunii}]
{\label{fig: passion}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{passionflower}}
\caption{Flori}
\label{fig:flori}
\end{figure}
Putem include imagini atât din directorul curent, cât ³i din alte directoare, folosind
comenzile
\input{./numefisier.tex} % aici, ./ semnic directorul curent
sau
\input{./altdirector/numefisier.tex}
(a) Cornower (b) Floare de colµ
(c) Floarea pasiunii
Figura 4: Flori
.
Tem : [1] Reproduceµi (folosind LATEX !) imaginea urm toare:
− Are you strong enough?
− Just try it!
[2] Reproduceµi urm toarele:
Urm toarea funcµie Matlab produce gura

din partea dreapt , care reprezint o mi³care
aleatoare 2-dimensional . (drunkard's walk)
function walk2d(n)
x = [0; cumsum(randn(n,1))];
y = [0; cumsum(randn(n,1))];
plot(x,y)
7 Laborator 7
Indexare
Folosim în preambul \usepackage{makeidx};
Activarea pachetului se face prin comanda \makeindex, folosit tot în preambul;
Pentru a indexa un element, utiliz m comanda \index{element};
Comanda pentru a³area indexului este \printindex;
pentru a crea mai multe index ri, utiliz m \usepackage{multind} în preambul.
Comenzile posibile sunt:
\makeindex{notiuni}
\makeindex{autori}
...
\index{notiuni}{func\c tie continu\u a}
\index{autori}{A. N. Kolmogorov}
...
\printindex{notiuni}
\printindex{autori}
Diverse
Comanda \parbox[poz]{lat}{text} m rgine³te un paragraf (i.e., ceea ce scriem la
text) la dimensiunile dorite. Aici, poz e poziµia
(poate doar c, t, b) ³i lat e l µimea textului.
Comanda 0.5\textwidth reduce textul la jum tate din l µimea textului normal;
Comanda \makebox[lat][poz]{text} creaz , de asemenea, diverse încadr ri ale tex-
tului. Aici, poz poate una dintre: c, l, r, s. De exemplu, comanda
\makebox[\textwidth][c]{\color{Green}text centrat}
text centrat
Comanda \framebox[lat][poz]{text} este la fel ca \makebox, cu diferenµa c dese-
neaz încadrarea textului. De exemplu, comanda
\framebox[\textwidth][s]{\color{Cyan}Man ist, was man isst.}
produce
Man ist, was man isst.
O alt comand util pentru încadrarea textului este \raisebox{parametru}[0pt][0pt]{text}
Comenzile \mbox ³i \fbox sunt cazuri particulare pentru \makebox ³i \framebox.
Exemplu de scrisoare
\documentclass{letter}
\usepackage{hyperref}
\usepackage[romanian]{babel}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color}
\signature{Studentu' $00$7\\ cu tricou \^ in dungi \newline \newline} % numele
\address{Banca a 3-a \\ R\^ andul 2 (de la u\c s\u a) \\ din Laboratorul $3$}
% adresa expeditorului
\begin{document}
\begin{letter}{Domnului Profesor I. S., \\ de la Laboratorul cu \LaTeX{}

\newline \newline } % adresa destinatarului
\raisebox{0pt}[0pt][0pt]{\color{Purple}\Huge%
\textbf{ \raisebox{-7.0ex}{ S}%
\raisebox{-12.7ex}{$\hspace{1.2cm}$ P}%
\raisebox{-19.2ex}{$\hspace{-.7cm}$ E}%
\raisebox{-23.8ex}{$\hspace{1.5cm}$ C}%
\raisebox{-28.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ I}
\raisebox{-32.5ex}{$\hspace{1.0cm}$ M}
\raisebox{-38.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ E}
\raisebox{-43.5ex}{$\hspace{1.2cm}$ N}}}
\opening{\sl Stimate Domnule Profesor,} % formula de incepere

\vspace*{.4cm}
{\sl V\u a rog frumos s\u a m\u a \^ invoi\c ti dup\u a ora a doua de laborator,
ca s\u a pot prinde autobuzul spre cas\u a. Mi-a spus mama c\u a a mai r\u amas
ceva cozonac \c si pasc\u a de la Pa\c ste \c si nu vreau s\u a le las s\u a se
strice. Men\c tionez c\u a nu pot lua un alt autobuz mai t\^ arziu, deoarece mai
am unele cump\u ar\u aturi de f\u acut pentru ai mei. \^ In plus, mi-e fric\u a
s\u a c\u al\u atoresc seara.
\c Sti\c ti?... multe se pot \^ int\^ ampla \^ in ziua de azi!...
V\u a mul\c tumesc frumos!}

\vspace*{1cm}
\closing{Cu stim\u a \c si sinceritate, \\ % urarea de final
{\color{Red}${\bf \times}$} \\
{\it [Semn\u atura]} }
\ps{P.S. \^ In Anexa de mai jos am ata\c sat scutirea oficial\u a de la mama.}
\encl{\url{Scutire-de-la-Mamica}} % Anexe
\end{letter}
\end{document}
Banca a 3-a
Rândul 2 (de la uşă)
din Laboratorul 3
S 1 iunie 2010
Domnului Profesor I. S.,

de la Laboratorul cu LATEX
P
Stimate Domnule Profesor,
Vă rog frumos să mă ı̂nvoiţi după ora a doua de laborator, ca să pot prinde
E
autobuzul spre casă. Mi-a spus mama că a mai rămas ceva cozonac şi pască de
la Paşte şi nu vreau să le las să se strice.
Menţionez că nu pot lua un alt autobuz mai târziu, deoarece mai am unele
cumpărături de făcut pentru ai mei. În plus, mi-e frică să călătoresc seara.
C
Ştiţi?... multe se pot ı̂ntâmpla ı̂n ziua de azi!...
Vă mulţumesc frumos!
I
Cu stimă şi sinceritate,
×
[Semnătura]
M
Studentu’ 007
cu tricou ı̂n dungi
E
P.S. În Anexa de mai jos am ataşat scutirea oficială de la mama.
Anexă: Scutire-de-la-Mamica N
8 Laborator 8
Prezent ri
Modul slides
Preambulul la acest mod este \documentclass{slides};

Slide-urile se introduc prin
\begin{slide}
text...
\end{slide}
Modul beamer
Preambulul la acest mod este

\documentclass{beamer}
\mode<presentation>
\usetheme{Madrid}
Pagina de titlu în modul beamer (se scrie în preambul!) este:
\title{Modele matematice \^ in Finan\c te}
\subtitle{Rezumat}
\author{A. Student \inst{1} \and I. Stoleriu \inst{2}}
\institute{
\inst{1}
student,
Facultatea de Matematic\u a
\and
\inst{2}
Universitatea ''Al. I. Cuza'' Ia\c si\\
}
\date{\today}
\subject{Matematic\u a-Informatic\u a}
În interiorul documentului (imediat dup \begin{document}) scriem:

\frame{\titlepage} (activeaz pagina de titlu).
Titlul slide-ului 1 [dacă este cazul] Titlul slide-ului 2 [dacă este cazul]
- Conţinutul slide-ului 1 - Conţinutul slide-ului 2

- Bla - bla - Blaaaa - Text - Text - Texte...
Continu m în document (vezi Figura) prin:

\begin{frame}
\frametitle{Titlul slide-ului 1 [dac\u a este cazul]}
- Con\c tinutul slide-ului 1\\
- Bla - bla - Blaaaa
\end{frame}
\begin{frame}
- Con\c tinutul slide-ului 2\\
- Text - Text - Texte...
\end{frame}
\end{document}
Diverse teme ce denesc modul de prezentare, introduse prin comanda
\usetheme{tipul-temei}. De exemplu:
\usetheme{Marburg}, \usetheme{Madrid}, \usetheme{Frankfurt} etc.
Pentru controlul culorii se poate folosi comanda \usecolortheme{culoare}.
Culorile pot controlate prin comanda
\setbeamercolor{<beamer-color name>}{<options>}
De exemplu, \setbeamercolor{normal text}{fg=orange}
Fonturile pot controlate prin comanda \usefonttheme{tip-text}.
De exemplu, \usefonttheme{serif} va face ca textul s e scris în modul serif.
Comenzile \useinnertheme{} ³i \useoutertheme{} denesc elementele din in-
teriorul (respectiv, din exteriorul) unui mod de lucru.
Comanda \setbeamercovered{<optiuni>} dene³te modul de prezentare a tex-
tului ascuns. Opµiunile sunt: invisible, transparent, dynamic, highly dynamic
De exemplu, comanda \setbeamercovered{transparent} va face ca textul as-
cuns s e scris cu caractere transparente.
Animaµiile se introduc prin \pause, scris la nalul ec rui rând ce se dore³te a
întrerupt.
O alt variant este urm toarea:
\begin{itemize}
\item<2-> Al 2-lea rand ce apare;
\item<1-> Primul rand ce apare;
\item<alert@2> Al 2-lea rand ce apare;
\only<1-> Apare cu al primul rand si va disparea cu disparitia lui;
\item Acest rand apare mereu;
\end{itemize}
Comanda \item<alert@2> scrie cu ro³u (culoarea implicit ) rândul activat;
Putem controla fontul textului astfel:
\begin{frame}
\textbf{Aceasta linie apare in bold pe toate slide-urile}\\
\textbf<2>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al doilea}\\
\textbf<3>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al treilea}\\
\end{frame}
Un exemplu de succesiune de medii de lucru:
\begin{frame}
\begin{theorem}<1->
Aici apare enuntul teoremei.
\end{theorem}
\begin{proof}<3->
Demonstratia apare dupa Corolar!
\end{proof}
\begin{corolar}<2->
Enuntul corolarului apare dupa cel al teoremei, inainte de demonstratie.
\end{corolar}
\end{frame}
Mai multe detalii g siµi la adresa

http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/beamer/doc/beameruserguide.
pdf
Tem : Reproduceµi ³ierul Tema.pdf ata³at!

9 Laborator 9
Format de lucrare nal
Formatul de lucrare de mai jos este alc tuit dintr-un ³ier principal, cel scris cu albastru, ³i
alte ³iere *.tex adiacente (scrise cu diverse culori), care sunt anexate la ³ierul principal
cu ajutorul comenzii \include{}.
\documentclass[12pt, a4paper]{report} % tipul documentului

% acesta este fisierul principal
% Aici incarcam pachetele ce le dorim. Mai jos sunt cateva exemple
\usepackage{appendix,makeidx} % apendice si index

\usepackage[dvips]{graphics} % pachetul pentru figuri
\usepackage{amsfonts,amsmath,amssymb,graphicx}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color} % pachetul pentru culori
\usepackage[romanian]{babel} % pachetul cu optiuni in limba romana
\usepackage{fancyhdr} % pachet pentru header
\usepackage{setspace} % pachet pentru spatieri
\textheight=23.7cm \textwidth=14.0cm
\parindent=0.0in \topmargin= 0cm
\oddsidemargin=1.5cm \evensidemargin=0cm
\setstretch{1.3} % distanta intre randuri
% aici definim shortcut-uri pentru mediul teorema sau pentru formule.

% Cateva exemple:
\newtheorem{teo}{Teorema}[chapter]
\newtheorem{lema}[teo]{Lema}
\newtheorem{dfn}[teo]{Defini\c{t}ia}
\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia}
\newtheorem{obs}[teo]{Observa\c{t}ia}
\newtheorem{exm}[teo]{Exemplu}
\newcommand{\E}{\mathbb{E}} % simbolul pentru medie a unei v.a.

\newcommand{\N}{{\mathbb{N}}} % multimea numerelor naturale
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}} % multimea numerelor reale
\newcommand{\C}{{\mathbb{C}}} % multimea numerelor complexe
\newcommand{\F}{{\mathcal F}} % un F caligrafic
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n} % f : R^m -> R^n
\newcommand{\x}{(x_n)_{n\in \N}} % un sir (x_n) cu n natural
\newcommand{\beq}{\begin{equation}}
\newcommand{\eeq}{\end{equation}}
\newcommand{\bc}{\begin{center}}
\newcommand{\ec}{\end{center}}
\newcommand{\hh}{\hspace*{2cm}}
\makeindex % realizeaza indexul
\begin{document}
\begin{titlepage} % incepe pagina de titlu

\begin{center}
\large
\textsc{Universitatea ''Al. I. Cuza'' din Ia\c si} \\
\textsc{Facultatea de Matematic\u a} \\
\textsc{Specializarea Matematic\u a-Informatic\u a}\\
\vspace{5cm}
\textbf{\sc Lucrare de licen\c t\u a}\\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge \sc Titlul lucr\u arii}\\
\vspace{6cm}
Coordonator, \hfill Absolvent,\\
A. {\sc Professor} \hfill A. {\sc Student}\\
\vfill
Iunie - 2011\\
Ia\c si \\
\ \\
\end{center}
\end{titlepage} % se termina pagina de titlu
\begin{titlepage} % incepe pagina de dedicatie
\begin{center}
\ \\
\vspace{5cm}
(Pagina goal\u a sau pagina pentru dedica\c tie)
\end{center}
\end{titlepage} % se termina pagina de dedicatie
\pagenumbering{roman}
\setcounter{page}{2} % stabileste nr. paginii de start
\addcontentsline{toc}{section}{Abstract} % adauga Abstractul in Cuprins

\include{abstract} % include Abstractul
\tableofcontents % afiseaza Cuprinsul

\addcontentsline{toc}{section}{List\u a de figuri}
\listoffigures % lista figurilor
\addcontentsline{toc}{section}{List\u a de tabele}
\listoftables % lista tabelelor
\addcontentsline{toc}{section}{Nota\c tii} % adauga Notatii in Cuprins
\include{Notatii} % include un paragraf de notatii
\pagenumbering{arabic}
\renewcommand{\thesection}{}
\addcontentsline{toc}{section}{Introducere} % adauga Introducerea in Cuprins
\include{Intro} % include Introducerea
% ~~~~~ optiuni de header pentru pagina ~~~~~~~~~

\pagestyle{fancy}
\fancyhf{}
\fancyhead[LE,RO]{\thepage}
\fancyhead[CE]{\textit{\nouppercase{\leftmark}}}
\fancyhead[CO]{\textit{\nouppercase{\rightmark}}}
% ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
% urmatoarele 2 comenzi stabilesc modul cum vor aparea numerele la (sub)sectiuni
\renewcommand{\thesection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}}
\renewcommand{\thesubsection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}.\arabic{subsection}}
\include{Capitolul1} % include Capitolul 1

\fancyhf{}
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Apendice
\addcontentsline{toc}{section}{Apendice} % adauga Apendice in Cuprins
\include{apendix} % afiseaza Apendice
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Indexul
\addcontentsline{toc}{section}{Index} % adauga indexul in Cuprins
\printindex % afiseaza indexul
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Bibliografia
\addcontentsline{toc}{section}{Bibliografie} % adauga Bibliografia in Cuprins
\include{Biblio} % afiseaza Bibliografia
\end{document}
Fi³ierul .pdf obµinut este www.math.uaic.ro/~stoleriu/TEZA.pdf.

Fi³iere adiacente:
%%% *************************************************************************
%% abstract.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge Abstract}\\
\vspace{1.5cm}
Abstractul va ap\u area aici ...

%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% Notatii.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge Nota\c tii}\\

\vspace{1.5cm}
\begin{eqnarray*}
\N & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor raturale} \\
\R & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor reale} \\
\C & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor complexe} \\
\E & \hh& \mbox{media unei variabile aleatoare} \\
\F & \hh& \sigma-\mbox{algebr\u a}\\
etc ...
\end{eqnarray*}
%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% Intro.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge Introducere}\\
\vspace{1.5cm}
Aici se va scrie Introducerea. Se va motiva subiectul ales \c si importan\c ta

lui, integrarea tematicii \^ in aria \c stiin\c tific\u a aleas\u a.
De asemenea, se va face o prezentare pe capitole a lucr\u arii, sco\c t\^ and
\^ in eviden\c t\u a rezultatele principale.
%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% Capitolul1.tex
\section{No\c tiuni introductive din Statistic\u a}\label{Capitolul1}
C\^ ateva cuvinte despre ce con\c tine acest capitol \c si, eventual,
ideile principale ale capitolului.
\section{Numele sec\c tiunii 1}\label{c1s1}

\index{Statistic\u a}
Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c1s1}...
\begin{figure}[!ht]
\bc
\includegraphics[scale=0.5]{MB2d}
\ec
\caption{Mi\c scarea Brownian\u a 2-dimensional\u a.}
\label{fig: fMB2d}
\end{figure}
\newpage
\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c1s1s1}
Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c1s1s1}...
\section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c1s2}
\begin{table}[!ht]
\bc \resizebox{11cm}{2.5cm} {
\begin{tabular}{|c|c|c|}
\hline
\mbox{clasa} & \mbox{frecven\c{t}a} & \mbox{valoare medie}\\
\hline
$[a_0, a_1)$ & $f_1$ & $x'_1$\\
$[a_1, a_2)$ & $f_2$ & $x'_2$\\
$\vdots$ & $\vdots$ & $\vdots$\\
$[a_{r-1}, a_r)$ & $f_r$ & $x'_r$\\
\hline
\end{tabular}}
\caption{Tabel cu frecven\c{t}e pentru date continue.}
\label{cdata1}\index{tabel cu frecven\c te}
\ec
\end{table}
%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% Capitolul2.tex
\section{Cuno\c stin\c te ale naturii}\label{Capitolul2}
ideile principale ale capitolului. \index{Cuno\c stin\c te ale naturii}
Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c2s1}...\\
\begin{figure}[!ht]
\bc \includegraphics[width=0.75\textwidth]{passionflower} \ec
\caption{Floarea pasiunii.} \label{fig: fp}
\end{figure}
\section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c2s2}

%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% apendix.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge Apendice}\\
\vspace{1.5cm}
Apendixul va ap\u area aici ...

%%% *************************************************************************
%%% *************************************************************************
%% Biblio.tex
\markright{\sc Bibliografie}\label{biblio}
The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online)
\bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows,
Bucure\c sti, $2005$ (online)
\bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/
\bibitem{wiki} http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/
\bibitem{oxford} http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/
\bibitem{colorado} http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/
\bibitem{stoleriu} Iulian Stoleriu, Introducere \^ in \LaTeX{}.
Note de laborator, 2010.
%%% *************************************************************************
10 Laborator 10
Rubrica DIVERSE
numerotarea ecuaµiilor, gurilor etc se poate face în funcµie de secµiune astfel:
\usepackage{amsmath}
\numberwithin{equation}{section}
\numberwithin{figure}{section}
ad ugarea unui comentariu la text se poate face cu comanda marginpar

\marginpar{\footnotesize\bf \color{red}Aici se scrie un comentariu}
Aici se
stabilirea l µimii comentariului se face prin o comand de genul scrie un
comentariu
\setlength{\marginparwidth}{2.5cm}
comenzile \flushleft sau \flushright stabilesc dac alinierea textului se va face la
stânga, respectiv, la dreapta.
scrierea unui text pe coloane multiple. D m mai jos un exemplu de 2 coloane, folosind
comenzile:
\usepackage{multicol}
\begin{multicols}{2}
\end{multicols}
Pentru ca modurile table ³i figure s e active, va trebui s denim medii noi

(tablehere ³i figurehere), folosind urm toarele comenzi în preambul:
\makeatletter
\newenvironment{tablehere} {\def\@captype{table}} {}
\newenvironment{figurehere} {\def\@captype{figure}} {}
În text, noul mediu se introduce ca în urm torul exemplu:
\begin{figurehere}
\centering
\resizebox{\columnwidth}{!}{\includegraphics{clopot}}
\caption{\label{clop}\em Clopotul lui Gauss pentru $\mathcal{N}(0,\sigma)$}
\end{figurehere}
\ \\
Putem include ³i lme, folosind pachetele
\usepackage{multimedia} % in preambul
\usepackage{movie15} % in preambul
apoi
\includemovie[poster]{5cm}{5cm}{trailer.avi}
Pentru alte facilit µi, folose³te bibliograa sau
M T R
Pentru înc lzire, încearc s reproduci pagina urm toare!

Tipuri de repartiµii
(1) Repartiµia exponenµial , exp(λ) (exp)
Valorile sale sunt timpi realizaµi între dou valori spon-

tane repartizate P(λ) (repartiµia Poisson). De exem-
plu, timpul de a³teptare la un ghi³eu sau într-o staµie
de autobuz este o variabil aleatoare repartizat expo-
nenµial.
Spunem c X ∼ exp(λ) (λ > 0) dac are densitatea
de repartiµie

λe−λx , dac x > 0
f (x; λ) =
0 , dac x ≤ 0
1 1
Media ³i dispersia sunt: E(X) = ³i D2 (X) = 2 .
λ λ
Observaµia 1. Repartiµia exponenµial satisface a³a-
numita proprietate a lipsei de memorie, i.e.,
Figura 1: Clopotul lui Gauss pentru N (0, σ).
P ({X > x + y}|{X > y}) = P ({X > x}), ∀x, y ≥ 0.
Este unica distribuµie continu cu aceast proprietate.
Distribuµia geometric satisface o variant discret a Dac Z ∼ N (0, 1), atunci X = σZ + µ ∼ N (µ, σ).
acestei propriet µi. [Vericaµi!] În mod similar,
X −µ
dac X ∼ N (µ, σ), atunci Z = ∼ N (0, 1).
σ
(2) Repartiµia normal , N (µ, σ) (norm) Pentru o v.a. N (0, 1) funcµia de repartiµie este
tabelat (valorile ei se g sesc în tabele) ³i are o notaµie
Spunem c X ∼ N (µ, σ), dac X are densitatea: special , Θ(x). Ea e denit prin:
Z x
1 y2
1 −
(x−µ)2 Θ(x) = √ e− 2 dy. (2)
f (x; µ, σ) = √ e 2σ 2 , x ∈ R. 2π −∞
σ 2π
Funcµia de repartiµie a lui X ∼ N (µ, σ) este dat prin
Avem c : E(X) = µ ³i D2 (X) = σ 2 . x−µ
Se mai nume³te ³i repartiµia gaussian . F (x) = Θ( ), x ∈ R. (3)
σ
În cazul µ = 0, σ 2 = 1 densitatea de repartiµie devine:
1 x2
f (x) = √ e− 2 , x ∈ R. (1) (3) Repartiµia log-normal , logN (µ, σ) (logn)
2π
În acest caz spunem c X urmeaz repartiµia normal Repartiµia log-normal este foarte util în Matemati-
standard, N (0, 1). cile Financiare, reprezentând o repartiµie de preµuri vi-
Gracul densit µii de repartiµie pentru repartiµia nor- itoare pentru un activ nanciar. Dac X ∼ N (µ, σ),
mal este clopotul lui Gauss (vezi Figura 1). atunci Y = eX este o v.a. nenegativ , având densitatea
Din grac (pentru σ = 1), se observ c majoritatea de repartiµie
valorilor nenule ale repartiµiei normale standard se a 
1 (ln x−µ)2

în intervalul (µ − 3σ, µ + 3σ) = (−3, 3). Aceasta este √ e− 2σ 2 , dac x > 0
f (x; µ, σ) =
a³a-numita regul a celor 3-σ .  xσ 2π
0 , dac x ≤ 0
A³adar, Y ∼ logN (µ, σ) dac ln Y ∼ N (µ, σ).
\begin{center}
\begin{fminipage}{8cm}
Textul va aparea intr-un chenar.
\end{fminipage}
\end{center}
Textul va aparea intr-un chenar.

11 Laborator 11
Recapitulare: Reproduceµi textul de mai jos:
Funcµii de variabile aleatoare
Funcµii de o singur variabil aleatoare
Presupunem c X este o variabil aleatoare continu , c reia i se cunoa³te densitatea de

repartiµie, fX (x). Not m cu FX (x) funcµia sa de repartiµie.
Fie g(x) este o funcµie m surabil (Borel). Atunci Y = g(X) dene³te o alt variabil
aleatoare. Dorim s g sim densitatea de repartiµie pentru g(X). S not m cu DY = {x ∈
R; g(x) ≤ y}. Putem scrie:
not
{Y ≤ y} = {g(X) ≤ y} = {ω ∈ Ω, X(ω) ∈ DY } ( = {X ∈ DY }).
Atunci,
FY (y) = P (X ∈ DY ),
Z
= fX (x) dx. (11.1)
DY
not
Dac g(x) este bijectiv ³i x = h(y) = g −1 (y), atunci densitatea de repartiµie a lui Y este
dat de:
dh(y)
fY (y) = fX (h(y)) . (11.2)
dy
Exemplu. Consider m funcµia
g(x) = ax + b, a 6= 0.
Dac fX (x) este densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare continue X , atunci den-
sitatea de repartiµie a variabilei aleatoare Y = g(X) este

1 y−b
fY (y) = fX .
|a| a
Alternativ, putem calcula densitatea lui g(X) astfel:
Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie. Atunci:
 

 y − b 
 y − b
P X ≤ , a > 0; F X , a > 0;
a a
FY (y) = P (aX+b ≤ y) = =

 y−b 
 y−b
P X ≥ , a < 0; 1 − F X , a < 0;
a a
Dac FX este continu , atunci:

dFY (y) 1 y−b
fY (y) = = fX .
dy |a| a
Etapele testul t bilateral
(i) Se dau: {x1 , x2 , . . . , xn } (date normale), µ0 , α;

(ii) Determin m valoarea t1− α2 ; n−1 astfel încât funcµia de repartiµie pentru t(n − 1),

Fn−1 t1− α2 ; n−1 = t1− α2 ; n−1 .
(iii) Calculez valoarea

v
u n
x − µ0 u 1 X
t0 = , unde d∗ (X) = t (xi − x)2 .
d∗ (X) n − 1 k=1
√
n
(iv) Dac :
|t0 | < t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este admis (nu poate respins );
|t0 | ≥ t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este respins (adic (H1 ) este admis );
(H0 ) : µ1 = µ2
Alµi parametri Tipul testului
(H1 ) Regiunea critic
q
σ2 σ2
σ1 , σ 2 µ1 6= µ2 |X1 − X2 | > z1− α2 n11 + n22 Testul Z bilateral
q 2
σ σ2
cunoscute µ1 < µ2 X1 − X2 < z1−α n11 + n22 Testul Z unilateral stânga
q 2
σ σ2
µ1 > µ2 X1 − X2 > −z1−α n11 + n22 Testul Z unilateral dreapta
q
2 2
σ1 6= σ2 µ1 6= µ2 |X1 − X2 | > t1− α2 ; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t bilateral
q
2 2
necunoscute µ1 < µ2 X1 − X2 < t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral stânga
q
2 2
µ1 > µ2 X1 − X2 > −t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral dreapta
Tabela 3: Teste pentru egalitatea a dou medii.

12 Laborator 12
Prepararea de µuici performante
Urm toarea comand :
\includepdf[pages=1-last,nup=5x5,landscape=false,frame=true,
noautoscale=true,scale=0.18,delta=1mm 1mm]{LaTeXlast.pdf}
produce paginile 50 ³i 51 din acest material.
Pentru ca aceast comand s poat utilizat , este nevoie de pachetul pdfpages în
preambul. A³adar, ad ug m în preambul \usepackage{pdfpages}.
Forma general a comenzii includepdf este
\includepdf[optiuni]{fisier}. De exemplu, pages={4-9}.
Câteva opµiuni utile:
pages - selecteaz paginile ce vor incluse.
nup - determin câte pagini pe orizontal ³i pe vertical urmeaz s e incluse.
landscape - specic formatul aranjamentului în pagin . Implicit este landscape=false.
delta - pune spaµii orizontale sau verticale între pagini. Implicit este delta=0 0.
offset - translateaz originea paginilor inserate. Implicit este offset=0 0.
column - permite aranjarea paginilor inserate pe coloane, dac scriem column=true.
fitpaper - ajusteaz m rimea paginii unde înser m la m rimea paginii inserate. Im-
plicit, fitpaper = false".
Comanda \includepdfmerge include paginile a mai multor ³iere externe de tip .pdf. De
exemplu,
\includepdfmerge[nup=1x3, landscape, linktodoc]{file1.pdf, file2.pdf, file3.pdf} "

Aici, comanda linktodoc insereaz doar prima pagina a ec rui ³ier ³i creaz link-uri la
³ierele externe corespunz toare. De exemplu, comanda
\includepdfmerge[nup=1x3, landscape, scale=0.7, linktodoc, delta=5mm 5mm]

{SAlast.pdf, MFlast.pdf, LaTeXlast.pdf, 2}
produce pagina urm toare:
A
L TEX(T2) 2
2 Test 2
Iulian STOLERIU
Universitatea "Al. I. Cuza" Ia³i Interval de încredere pentru medie, când dispersia este cunoscut
Facultatea de Matematic
Fie X ∼ N (µ, σ) caracteristica unei populaµii statistice, unde µ este necunoscut ³i σ este
cunoscut. Pentru a construi un interval de încredere pentru media teoretic µ, efectu m o
selecµie repetat de volum n ³i x m nivelul de încredere 1 − α ≈ 1, α ∈ (0, 1). Alegem
urm toarea statistic :
Statistic Aplicat
X −µ
Z= σ ∼ N (0, 1) (conform Propoziµiei 1.1). (2.1)
√
n
Putem determina un interval numeric (z1 , z2 ) astfel încât
P (z1 < Z < z2 ) = Θ(z2 ) − Θ(z1 ) = 1 − α, (2.2)
Matematici Financiare unde Θ : R+ → R+ este funcµia lui Laplace,
Z x
1 2
− y2
Θ(x) = √ e dy. (2.3)
2π −∞
(1) Dac nu se cunoa³te o alt informaµie suplimentar despre µ, atunci alegem (z1 , z2 )
ca ind interval de lungime minim pentru α xat. Aceasta se obµine când z1 = −z2
(vezi Observaµia 2.1), de unde g sim
z1 = −z1− α2 , z2 = z1− α2 ,
³i intervalul de încredere pentru media teoretic µ când σ este cunoscut este:

σ σ
(µ, µ) = X − z1− α2 √ , X + z1− α2 √ . (2.4)
n n
- Note de curs -
(2) Dac pentru media teoretic nu se precizeaz o limit superioar , atunci în (2.2) aleg
[Iulian Stoleriu] intervalul aleator (z1 , z2 ) de forma (−∞, z2 ). Înlocuind în (2.2) obµinem:
P (−∞ < Z < z2 ) = Θ(z2 ) − Θ(−∞) = 1 − α,
| {z }
=0
de unde z2 = z1−α . În acest caz, intervalul de încredere este:

σ
(µ, ∞) = X − z1−α √ , ∞ .
n
(3) Dac pentru media teoretic nu se precizeaz o limit inferioar , atunci
P (z1 < Z < ∞) = Θ(∞) −Θ(z1 ) = 1 − α,
| {z }
=1
de unde z1 = zα = −z1−α . În acest caz, intervalul de încredere este:

σ
(−∞, µ) = −∞, X + z1−α √ .
n
19 mai 2010
Introducere în LATEX - o colecµie de arhive - e.g. MiKTeX (http://www.miktek.org) pentru Windows sau • Spre exemplul, clasele (sau stilurile) pot : article, proc, book, letter, report, beamer Bibliograe
TeX-live pentru Unix\ Linux; sau slides. Opµiunile difer în funµie de class. Putem avea mai multe opµiuni, separate
Universitatea "Al. I. Cuza" Ia³i prin virgul . De exemplu: 10pt, 11pt, 12pt, a4paper, twoside, oneside, landscape, eqn [1] Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl, The Not So Short
- un editor pentru *.dvi sau *.pdf (eventual, Ghostscript, Ghostview sau/³i Adobe Ac- Introduction to LATEX2e, 2009 (online)
Facultatea de Matematic robat reader, pentru a vedea sau imprima rezultatul nal.) De regula, ele sunt incluse • Un exemplu de comand de început:
1 Laborator 1 în editor. \documentclass[12pt, twoside, a4paper]{article} [2] Mihai Radu Solcan, Ghid LATEX, versiunea pentru Windows, Bucure³ti, 2005 (online)
• Aceast linie este urmat de preambul, unde pot înc rcate noi pachete de opµiuni [3] Leslie Lamport, LATEX: A Document Preparation System, Addison- Wesley Publishing
[Dr. Iulian Stoleriu ] De ce LATEX ³i nu Word? pentru document, e.g., Company, Reading, MA, 1994 (2nd edition).
\usepackage[options]{package}
(i) scrierea formulelor matematice cu LATEX este mult u³urat ³i f cut într-un mod mai [4] The Comprehensive TEX Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/
convenabil; • Tot aici, pot introduse comenzi care s inuenµeze stilul întregului document, e.g.,
[5] http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/
Introducere (ii) structurile complexe (e.g., note de subsol, index ri, liste cu tabele, bibliograe, notarea
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}}
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n}
%
%
R
f : Rm −→ Rn [6] http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/
Introducere în LATEX
relaµiilor matematice) pot generate cu u³urinµ ; \renewcommand{\leq}{\leqslant} % înlocuie³te ≤ cu
6 [7] http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/
(iii) forma nal documentului creat este net superioar celui creat cu MS Word;
• TEX este un program de redactare a textelor ³i a formulelor matematice. A fost creat de \newcommand{\pd}[2]{\frac{\partial #1}{\partial #2}} % \pd{F}{x} pro-
Donald E. Knuth prin anii 1970, prima versiune ap rând prin 1982. Este un program (iv) multe reviste ³tiinµice accept doar articole scrise în LATEX; duce ∂F
∂x
.
renumit prin faptul c este foarte stabil pe diverse platforme ³i bug-free. Versiunile
(v) este gratuit ³i poate folosit în orice sistem de operare; • Tot aici, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:
TEX sunt aproxim ri ale num rului π , ultima versiune ind 3.1415926.
\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in}
(vi) creaz ³iere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi. \setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
• LATEX este un pachet de macros contruit pentru TEX ce aduce noi îmbun t µiri în ce
prive³te calitatea ³i u³urinµa de redactare, cât ³i o a³are profesional . \setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
(vii) exist diverse ³iere gratuite (class packages) pentru prezent ri cu beamer sau slide-uri,
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in}
CV, pentru c rµi, note muzicale etc.
• LATEX a fost introdus de Leslie Lamport în 1984 ³i a devenit o metod dominant de \topmargin= -1cm
utilizate a programului TEX. (viii) este stabil ³i mult mai u³or ³i rapid de utilizat pentru scrierea formulelor dec at MS
• Urm toarea comand anunµ începutul textului documentului:
Word sau WordPerfect.
- Notiµe de laborator - • Versiunea curent ³i cea mai utilizat este LATEX 2ε , ap rut pentru prima oar în \begin{document}
1994, conceput ³i actualizat de o echip de voluntari (Johannes L. Braams, David
[Iulian Stoleriu] P. Carlisle, Alan Jerey, Frank Mittelbach, Chris Rowley ³i Rainer Schöpf). • Dup aceast comand , scriem textul.
Dezavantaje
• Din 2010, a ap rut versiunea LATEX3, ce aduce îmbun t µiri la sintax , interfaµ , acces • Urm toarea comand anunµ sfâr³itul textului documentului:
(1) rezultatul nal poate v zut doar dup compilare, ³i nu imediat;
u³or la fonturi arbitrare, o nou documentaµie. \end{document}
(2) trebuie înv µate comenzile necesare pentru producerea caracterelor dorite; Orice urmeaz dup aceast comand va ignorat la compilare.
• LATEX este gratuit ³i este disponibil în majoritatea sistemelor de operare (Unix, Win-
dows, Mac OS etc.) (3) poate dicil uneori de obµinut un anume rezultat;
% Acesta este fisierul primul.tex, un fisier LATEX minimal
• Scientic Word e un sistem WYSIWYG (What You See Is What You Get) ce are la (4) e indicat salvarea ³i rularea ³ierului la intervale scurte, pentru a preîntâmpina % Aici scriem comentarii
baz LATEX pentru Windows. adunarea a multor gre³eli de redactare; \documentclass[12pt]{article}
(5) în LATEX poate foarte greu de produs documente neorganizate (e.g., text ³i simboluri \begin{document}
• LyX e un sistem WYSIWYG pentru Linux, Unix, Mac OS X ³i MS.
neuniforme). Primul meu r\^ and \^ in \LaTeX{}.
\end{document}
De ce avem nevoie pentru a produce un document cu LATEX?
Preambulul ³ierului de tip LATEX Caractere speciale: & % # { } $ _ \
- un editor (e.g., TEXmaker sau emacs pt Linux or Mac OS, Notepad and WinEdt pentru
Windows). • Comanda urm toare specic tipul de document ce intenµionezi s scrii: generate de (respectiv):
21 mai 2010
\documentclass[options]{class} \& \% \# \{ \} \$ \_ \textbackslash \~{} \^{}
2 3 4
LATEX(L2) [Dr. Iulian Stoleriu] 6
% Definim tipul documentului Medii de lucru în LATEX produce Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:
\documentclass[11pt]{article} S(t) = S0 e(µ−
σ2
2
) t+σ W (t)
, t ≥ 0 a.s. (2.1)
Sintaxa general este: Din independenµa celor dou variabile aleatoare, g sim c densitatea de repartiµie a vec-
% Definim asezarea in pagina 2 Laborator 2 \begin{environment}
unde St este numele sub care poate apelat formula (2.1), prin comanda (\ref{St})
sau \eqref{St}.
torului (X, Y ) este:
\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in} \index{pagestyle}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in} Textul ce va fi influen\c tat de mediul de lucru. m n
x 2 −1 y 2 −1 e−
x+y
2
\end{environment} (v) pentru formule în ³ir, folosim modum eqnarray. Astfel, comanda h(x, y) = f (x)g(y) = , (x, y) ∈ (0, ∞) × (0, ∞). (2.3)
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in} 2
m+n
2 Γ m2 Γ n
2
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in} \topmargin= -1cm Exemple: \begin{eqnarray}
Pagina de titlu Consider m o transformare a acestui vector,
• \begin{titlepage} ... \end{titlepage} F_Y(y) &=& P(X\in D_Y),\nonumber \\
% Apelam bibliotecile necesare \begin{center}... text ...\end{center}, &=& \int_{D_Y} f_X(x)\,dx.\label{FY} 
\usepackage{amsfonts,amsmath} \begin{cases}... variante ...\end{cases}, t = n x
• cre m un ³ier TITLU.tex ³i-l ata³ m prin \input{TITLE.tex} \end{eqnarray} τ: my
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color} \begin{equation}... formule matematice ...\end{equation}, v = y,
\begin{eqnarray}... formule matematice ...\end{eqnarray}, produce
% Titlul documentului Comenzi în LATEX \begin{document}... text ...\end{document},
în vectorul (F, Y ). Densitatea de repartiµie a acestui vector este (vezi Propoziµia anterioar ):
\title{\textbf{\color{NavyBlue} Introducere \^ in \LaTeX}\\ \begin{itemize}... \item[(optional)] ...\end{itemize}. FY (y) = P (X ∈ DY ),
{Laboratorul 1} (i) comenzile sunt senzitive la formatul literei, i.e., se va face diferenµ între \F ³i \f; \begin{enumerate}... text ...\end{enumerate}. Z
m
m2 m m+n v m
(2.2) u 2 −1 v 2
−1
e− 2 (1+ n u)
% Autorul \begin{verbatim}... text ...\end{verbatm} = fX (x) dx. k(u, v) = n
, (t, v) ∈ (0, ∞) × (0, ∞).
(ii) încep cu \, continuat de o liter (e.g., \sum ) ori de un singur caracter care nu este m+n
m n
\author{[Dr. Iulian Stoleriu]} DY 2 2 Γ 2
Γ 2
liter (e.g., \^ ); Pentru a schimba stilul de enumerare, putem utiliza comanzi de genul:
% Data
(vi) dac nu se dore³te numerotarea relaµiilor, atunci utiliz m \nonumber sau Densitatea de repartiµie marginal pentru F este:
\date{\today (iii) spaµiul liber de dup comand este ignorat.
\renewcommand{\labelenumi}{(\alph{enumi})} \begin{eqnarray*} ... \end{eqnarray*}. Z ∞
% Incepem textul documentului \renewcommand{\labelenumii}{[\roman{enumii}]} k1 (u) = k(u, v) dv
\begin{document} Tipuri de ³iere întâlnite în LATEX: Urm torul cod LATEX:
0
m2
Formule matematice m
Γ m+n m − m+n
*.tex, *.sty, *.dtx, *.ins, *.cls, *.fd, *.dvi, *.log, *.toc., *.lof, *.lot, *.idx, *.ind. m 2
= n
m
2
u 2 −1 1 + u , u > 0,
% Comanda de afisare a titlului Γ 2
Γ n2 n
\maketitle Biblioteci pentru diverse alte limbi: \usepackage[limbaA, limbaB]{babel} Func\c tia indicatoare a lui $A\subset \Omega$ este definit\u a astfel:
(i) în interiorul textului, modul matematic se introduce prin inserarea de dolar în ambele adic tocmai densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare F(m, n).
E.g., \usepackage[romanian]{babel} \[
capete.
% Text \chi_A(x) =
E.g., $\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$
\begin{center} Stilul paginii P (−1)k+1 \begin{cases}
produce π4 = ∞ 1 & \mbox{ , dac\u{a} }x\in A,\\
{\textbf{\color{NavyBlue} \textbf{Introducere}} k=1 2k−1
(a) \pagestyle{style}, unde style poate : plain, headings, empty. 0 & \mbox{ , dac\u{a} }x \notin A.
\end{center} (ii) pentru a introduce modul matematic în linie separat , folosim \[ ... \] sau
(b) schimbarea stilului paginii curente se face prin comanda \thispagestyle{style}. \begin{displaymath} ... \end{displaymath} sau $$ ... $$ sau modul equation. \end{cases}
\begin{itemize} De exemplu, $$\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$$ \]
\item \TeX{} este un program de redactare a textelor \c si a formulelor produce
matematice. A fost creat de Donald E. Knuth prin anii $1970$, prima versiune Comenzi de scriere ∞ genereaz textul de mai jos:
π X (−1)k+1
ap\u ar\^ and prin $1982$. Este un program renumit prin faptul c\u a este 4
=
2k − 1
foarte stabil pe diverse platforme \c si {\em bug-free}. Versiunile \TeX{} • LATEX desparte automat textul în linii de aceea³i lungime, la nevoie desparµind cuvintele k=1 Funcµia indicatoare a lui A ⊂ Ω este denit astfel:
sunt aproxim\u ari ale num\u arului $\pi$, ultima versiune fiind $3.1415926$. de la nal; (
(iii) pentru a a³a modul display în interiorul textului folosim $\displaystyle ... $ 1 , dac x ∈ A,
\item \LaTeX{} este un pachet de macros contruit pentru \TeX{} ce aduce • în anumite ocazii, dorim s termin m textul de pe o linie. În LATEX, sfâr³itul de linie χA (x) =
noi \^ imbun\u at\u a\c tiri \^ in ce prive\c ste calitatea \c si (iv) pentru numerotarea formulelor folosim modul equation. De exemplu, 0 , dac x ∈/ A.
se obµine prin: \\ sau \newline
u\c surin\c ta de redactare, c\^ at \c si o afi\c sare profesional\u a.
\end{itemize} • sfâr³it de pagin : \newpage \beq \label{St}
S(t)=S_0e^{(\mu-\frac{\sigma^2}{2})\,t+\sigma\,W(t)},\;\; t\geq 0\; a.s.
% Finalul documentului • comenzile pot urmate de { }, [ ] sau de nimic. \eeq
\end{document}
5 7 8 9
Crearea unei liste bibliograce • citarea adreselor www se face prin: \begin{thebibliography}{99}
@MISC{website:LATEX symbols, The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online)
3 Laborator 3 O bibliograe poate creat folosind mediul de lucru thebibliography. De exemplu, AUTHOR = "Applied Mathematics - Colorado", \bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows,
Aranjarea în pagin
TITLE = "LATEX symbols", Bucure\c sti, $2005$ (online)
\begin{thebibliography}{9} MONTH = "January", \bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System, YEAR = 2008, Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition).
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition). HOWPUBLISHED = "\url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}" \bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN):
• scrierea matricelor; mediile de lucru matrix, pmatrix, vmatrix, bmatrix, Bmatrix sau } \url{http://www.ctan.org/}
Vmatrix. \end{thebibliography} \bibitem{wiki} \url{http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/}
• ad ugarea referinµelor (e.g., gino1, thon2, simon) în text se face astfel: \bibitem{oxford} \url{http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/}
\[ • Citarea în text a unei referinµe se face cu comanda \cite. De exemplu,
\bibitem{colorado} \url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}
\begin{matrix} \cite{lamport} va produce [3] în text.
\bibliographystyle{plain} \end{thebibliography}
a & b & c \\ a b c
• Dac se dore³te introducerea în Bibliograe a unei lucr ri, f r a o utiliza în text, atunci \bibliography{gino1, thon2, simon}
d & e & f \\ pentru d e f
folosim comanda \nocite. De exemplu, \nocite{lamport} nu afecteaz textul. Orientarea în pagin
g & h & i g h i 1. one inch + \hoffset
• stilurile care pot utilizate sunt: plain, abbrv ³i alpha.
\end{matrix} • citaµiile multiple pot introduse prin \cite{citatia1,citatia2,citatia3}. De 2. one inch + \voffset
\] exemplu, • pentru ca Bibliograa s e inclus în Cuprins, folosim: 3. \oddsidemargin = 31pt
• \usepackage[landscape]{geometry}
• sau \cite{lamport, wiki} produce în text [3, 5]. 4. \topmargin = 20pt
\clearpage 5. \headheight = 12pt
\[ • trimiterea la o anumit pagin dintr-o referinµ se face prin \cite[pag. 175]{lamport}, 6. \headsep = 25pt
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliography}
A_{m,n} = obµinându-se [3, pag. 175]. \begin{landscape} 7. \textheight = 592pt
\begin{pmatrix} ....... 8. \textwidth = 390pt
  • o alt modalitate de a crea o bibliograe, mult mai specializat , este prin utilizarea sau
a_{1,1} & a_{1,2} & \cdots & a_{1,n}\\ a1,1 a1,2 · · · a1,n \end{landscape} 9. \marginparsep = 10pt
 a2,1 a2,2 unei baze de date BibTeX, înregistrat într-un ³ier de tip *.bib. Un exemplu de
a_{2,1} & a_{2,2} & \cdots & a_{2,n}\\ pentru  · · · a2,n 
 \cleardoublepage 10. \marginparwidth = 35pt
Am,n =  .. .. introducere a datelor în aceast baz de date este (pentru o carte):
\vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\  . .
..
. ... 
 \section{Bibliography} 11. \footskip = 30pt
a_{m,1} & a_{m,2} & \cdots & a_{m,n} am,1 am,2 · · · am,n @book{lamport,
\end{pmatrix} • pentru a aparea Bibliograe în loc de References, ad ug m în preambul comanda * \marginparpush = 7pt
author = "Leslie Lamport",
\] \usepackage[romanian]{babel}. * \hoffset = 0pt
title = "\LaTeX{}: A Document Preparation System",
• sau * \voffset = 0pt
year = "1994",
• o alt modalitate de a crea o bibliograe este NatBib, ce necesit comanda * \paperwidth = 597pt
publisher ="Addison-Wesley Publishing Company",
\usepackage{natbib} în preambul. * \paperheight = 845
address = "Reading, MA,"
\[ } • pentru ca un url s e activ ³i s poat accesat direct din ³ierul .pdf, avem nevoie
\begin{array}{|l|c|r|} de pachetul de opµiuni hyperref în preambul. Comanda din text ce face trimiterea la
\hline • un articol îl introducem astfel: site este \url{fisier} (vezi secvenµa de cod de mai jos ce a creat Bibliograa)
\mbox{st\^ anga} & \mbox{centru} & \mbox{dreapta}\\
\hline stânga centru dreapta @article{geo, • Pachetul de opµiuni hyperref mai are avantajul c activeaz toate referinµele ³i cit rile
\alpha & \cos(y\pi) & \beta^2 \\ pentru α cos(yπ) β2 author = "Ion Georgescu", din textul .pdf (cele introduse prin comanzile \ref ³i \cite) ³i, astfel, vom putem s ri
qP
\hline title = "Subspa\c tii invariante", la referinµa dorit printr-un simplu click de mouse.
j γj ln(τ ) sin(πx)
\sqrt{\sum_j\gamma_j} & \ln(\tau) & \sin(\pi x)\\ year = "2003",
\hline journal = "Journal of Applied Analysis", • Urm toarea secvenµ creaz bibliograa din Laboratorul 1:
\end{array} volume = "31", Figura 1: Aranjarea în pagin
\] number = "2",
pages = "232--241"
}
10 11 12 13 14
\newtheorem{teo}{Teorema}[section] va a³a Etichete: Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:

\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia} Demonstraµie. Aici se scrie demonstraµia. • Se atribuie ³i se refer la ele prin comenzile:
4 Laborator 4 \newtheorem{ex}[teo]{Exerci\c{t}iu}
• Anterior, cuvântul Demonstraµie apare deoarece avem pachetul [romanian]{babel} în
\label{marker}, \ref{marker}, \pageref{marker} Teorem 4.6. (Hincin1 ) (legea slab a numerelor mari)
Dac Xn , n ≥ 1, sunt variabile aleatoare ce admit momente absolute de ordin 1, sunt
atunci rezultatul a³at va preambul. F r acest pachet, mai avem opµiunea • De exemplu, \ref{chap: f1}, \ref{sec: f2}, \ref{fig: F1}, \ref{tab: t1}, independente dou câte dou ³i identic repartizate, atunci ³irul (Xn )n urmeaz legea slab
\begin{proof}[nume] ... \end{proof} \ref{eq: eqn1} a numerelor mari, i.e.,
Teorem 4.1. Text... 1X
n
Mediul de lucru pentru teoreme

prob
ce va a³a numele dintre paranteze p trate. De exemplu, Xk −→ E(X1 ), (n → ∞). (4.1)
Propoziµia 4.2. Text... n k=1
\begin{proof}[Pr\" ufung]
• Pachetul necesar pentru mediul teorem este \usepackage{amsthm}; Corolar 4.3. Text... Scrie demonstra\c tia \^ in german\u a. Teorem 4.7. (Kolmogorov2 , 1929) (legea tare a numerelor mari)
\end{proof} Fie ³irul de v.a. (Xn )n∈N∗ , independente, sunt identic repartizate ³i E(|X1 |) < ∞.
• Comanda \newtheorem{nume}{Nume afisat} dene³te mediul teorem , ce poate in- Exerciµiu 4.4. Text...
Fie E(Xn ) = m, ∀n ∈ N∗ . Atunci ³irul (Xn )n satisface legea tare a numerelor mari, adic :
clude: teoreme, leme, corolarii, propoziµii, deniµii, exerciµii, observaµii etc. Prüfung. Scrie demonstraµia în german .
Exemple: • Pentru teoreme f r num r, folosim în preambul urm toarea comand : n
1X a.s
\newtheorem*{exm}{Exemplu} • Comanda \renewcommand{\qedsymbol}{\fbox{$\surd$}} înlocuie³te patr µelul de Xk −→ m, (n → ∞). (4.2)
\newtheorem{teo}{Teorem\u a}, \newtheorem{prop}{Propozi\c tie}, √ n k=1
Secvenµa urm toare: la nalul demomstraµiei cu ce punem între acolade. În cazul de faµ ,
\newtheorem{dfn}{Defini\c tie}, \newtheorem{ex}{Exerci\c tiu}
Observaµia 4.8. Concluzia legii slabe a numerelor mari se mai poate scrie ³i sub forma:
• Exist 3 stiluri pentru a introduce teoreme, ³i anume plain (implicit), denition ³i
• dac se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de \begin{exm}
secµiune, folosim în preambul comanda Acesta este un exemplu de teorem\u a f\u ar\u a num\u ar remark. X1 + X2 + · · · + Xn
Putem schimba stilul folosind în preambul comanda P lim = m = 1.
\newtheorem{nume}{Nume afisat}[section] \end{exm} n→∞ n
\theoremstyle{numele_stilului}.
produce Teorem 4.9. (TLC) (teorema limit central )
LATEX permite denirea ³i a altor stiluri dect cele deja existente. Dac v.a. (Xn )n∈N sunt independente ³i identic repartizate, cu m ³i σ 2 nite, atunci:
Pentru a introduce teoreme în text, folosim comenzi de genul:
Exemplu. Acesta este un exemplu de teorem f r num r !
\begin{teo} Text... \end{teo} sau \begin{prop} Text...\end{prop} Fonturi ³i stiluri de redactare √
1 Xn
Xk − nm ⇒ Y ∼ N (0, 1), pentru n → ∞.
\begin{dfn} Text... \end{dfn} sau \begin{ex} Text... \end{ex} • Dac se dore³te apelarea unei anumite teoreme, atunci folosim etichete introduse prin σ n k=1
\label. Spre exemplu, urm toarea secvenµ
care vor a³a urm toarele:
• normal, italic, subliniat, bold, ma³in de scris, small caps, aplecat, sans serif, Observaµia 4.10. Not m cu
\begin{dfn}\label{def1} roman.
!
Teorema 4.1 Text... O func\c tie $f: D \longrightarrow \R$ se nume\c ste func\c tie de 1
n
X
• M rimi uzuale (vezi [5]): Zn =
not
√ Xk − nm .
Propoziµia 4.1 Text... clas\u a $C^1(D)$ dac\u a $f$ este derivabil\u a pe $D$ \c si cu derivata σ n
continu\u a. k=1
Deniµia 4.1 Text...
\end{dfn} Atunci, convergenµa din Teorema 4.9 este echivalent cu
Exerciµiu 4.1 Text...
a³eaz textul lim P (Zn ≤ x) = Θ(x), ∀x ∈ R, (4.3)
• Dac se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de n→∞
anumite rezultate importante din text, ³i nu doar în funµie de secµiune, atunci folosim Deniµia 4.5. O funcµie f : D −→ R se nume³te funcµie de clas C 1 (D) dac f este
unde Θ(x) este funcµia lui Laplace, sau
în preambul comanda derivabil pe D ³i cu derivata continu .
Z b
Sn − nm 1
Apelul Deniµiei 4.5 se face cu comanda \ref{def1}.
2
\newtheorem{nume}[contor]{Nume afisat} lim P a≤ √ ≤b = √ e−x dx = Θ(b) − Θ(a). (4.4)

n→∞ σ n 2π a
• Mediul Demonstraµie poate denit prin comanda proof. De exemplu, secvenµa
unde [contor] specic numele contorului utilizat. De obicei, se folosesc anumite
teoreme importante. Spre exemplu, dac în preambul folosim comenzile \begin{proof}
Aici se scrie demonstra\c tia. 1 Aleksandr Yakovlevich Khinchin (1894 − 1959), matematician rus
\end{proof} 2 Andrei Nikolaevich Kolmogorov (1903 − 1987), matematician rus
15 16 17 18 19
\rowcolors{<linia de start>}{<impar>}{<parr>} • Urm toarea secvenµ Exerciµiu: Reproduceµi textele de mai jos:
5 Laborator 5 • Alte comenzi pentru colorare: \showcolors, \hidecolors, cellcolor (coloreaz doar
\begin{table}[!hb]
\bc I Putem grupa datele de tip continuu într-un tablou de distribuµie de forma:
6 Laborator 6
o celul din tabel). \begin{tabular}{c|l}
• Pentru a controla m rimea tabelului, putem utiliza comanda \mbox{ stem} & \mbox{ leaf } \\ data :
[a0 , a1 ) [a1 , a2 ) . . . [ar−1 , ar )
,
Crearea | de | tabele \hline f1 f2 ... fr
Includerea de guri/imagini
$9$ & $2$ $6$\\
\resizebox{latime}{inaltime}{tabel} $8$ & $1$ $5$ $6$ $8$\\ sau sub forma unui tabel de distribuµie (vezi Tabelul 2). • Pentru includerea de grace/imagini, va trebui s avem în preambul comanda:
• Modul de lucru tabular poate folosit pentru crearea de tabele cu linii veriticale sau \usepackage{graphicx}.
$7$ & $3$ $5$ $7$ $7$ $7$ $9$\\
orizontale opµionale. Poate denit astfel:
• Liniile orizontale parµiale sunt determinate de \cline{i-j} , adic linia ce începe în $4$ & $1$ $4$ $8$\\ clasa frecvenµa valoare medie • Putem include ³iere .jpg, .pdf, .png, .eps, .ps etc. folosind comanda
$3$ & $8$
\begin{tabular}[pozitia]{aliniamentc}
coloana i ³i se termin în coloana j. Spre exemplu:
\end{tabular} [a0 , a1 ) f1 x01 \includegraphics[atribut1=val1, atribut2=val2, ..., atributN=valN]{imagine}
\resizebox{5cm}{1.5cm} {
\caption{Tabel {\it stem-and-leaf} reprezent\^{a}nd punctajele
studen\c tilor.}\label{leaf}
[a1 , a2 ) f2 x02 • Atributele pot : scale, width, height, angle, trim, clip. De exemplu,
unde pozitia poate b (bottom), t (top) sau c (central). Pentru aliniament putem \begin{tabular}{|c|c|c|} \ec .. .. .. \begin{minipage}{6cm}
folosi: l (left), c (central) sau r (right), cu | sau ||, dup preferinµe. Prin comanda
*{num}{str} putem determina aliniamentul mai multor coloane dintr-un foc. De ex-
\hline \end{table} . . . \includegraphics[scale=0.5, angle=0]{eggs}
2 & \multicolumn{2}{c|}{Variante} \\ \end{minipage}
emplu, secvenµa urm toare: \cline{2-3} 456 & \multirow{2}{*}{$\alpha$} & \multirow{2}{*}{$\beta$} \\ produce
[ar−1 , ar ) fr x0r \hspace{1.2cm}\c si invers:
00000 & & \\ \begin{minipage}{6cm}
\begin{tabular}{||l|| c|c|c||} \hline \hline Tabela 2: Tabel cu frecvenµe pentru date continue.
\hline \hline stem leaf \includegraphics[scale=0.5, angle=180]{eggs}
1111 & \multicolumn{2}{c|}{ABCDE} \\ 9 26 \end{minipage}
fain\u a & 1 & 2 & 3 \\ \hline
fain 1 2 3 8 1568
ou\u a & 4 & 5 & 6 \\ \end{tabular} II Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie.
ou 4 5 6 7 357779
br\^ anz\u a & 2 & 4 & 3 \\ produce: } Atunci:
brânz 2 4 3 4 148
\hline 
Total 7 11 12 3 8  y−b
Total & 7 & 11 & 12 \\ 

\hline \hline 2 Variante P X ≤ y − b

 , a > 0; F X

 a
, a > 0;
Tabela 1: Tabel stem-and-leaf reprezentând punctajele studenµilor. a
\end{tabular} 456 FY (y) = P (aX +b ≤ y) = = 1−F y−b
, a < 0;
produce tabelul: α β P X ≥ y − b

, a < 0;

 X
a
• Separarea între celule se face cu &. Trecerea la urm toarea linie se face prin \\. 00000 
a



• Liniile orizontale sunt determinate de comanda \hline 1111 ABCDE • Modul minipage :
• Modul tabele ne ajut s ad ug m etichete ³i text la tabele. Formatul general este: III Tabelul de mai jos conµine echipele române³ti ce vor participa în cupele europene ³i invers:
• Comanzile pentru a crea coloane multiple sau linii multiple sunt: \begin{minipage}{5cm}
în sezonul 2010-2011 sunt:
...
\begin{table}[pozitie] \end{minipage}
\multicolumn{num_coloane}{aliniament}{continut} Clasamentul Ligii I
\caption{Aici scriem ce reprezent\u am \^ in tabel} \hspace{1cm}
\multirow{num_linii}{latime}{continut} \begin{tabular}{| r | r || c | c | c |} Nr. crt. Echipa Games Wins Draws Loses Points
\begin{minipage}{8cm} 1 CFR Cluj 23 12 7 4 43 ←− Calicat în CL
... ...
(Pentru l µimea natural , în \multirow se folose³te *.) \end{tabular} 2 FC Timi³oara 23 11 9 3 42 ←− Play-o pentru CL
\end{minipage} 3 Steaua 23 12 6 5 42 ←− Europa League
\end{table}
• Pentru a colora liniile dintr-un tabel este necesar comanda 4 Dinamo 23 11 8 4 41 ←− Europa League
\usepackage[table]{xcolor} 5 Urziceni 23 11 8 4 41 ←− Play-o Europa League
unde [pozitie] poate t, b, h, ht, hb.
6 SC Vaslui 23 12 5 6 41 ←− Play-o Europa League
în preambul. Comanda ce coloreaz linii într-un tabel este • O sumarizare a tuturor tabelelor din document se poate face folosind comanda \listoftables • Opµiunea trim se folose³te astfel:
în preambul.
\includegraphics[trim = <stanga> <jos> <dreapta> <sus>, clip, <alte optiuni>]{imagine}
20 21 22 23 24
• Comenzile \setlength\fboxsep{**pt} ³i \setlength\fboxrule{**pt} realizeaz un Tem : [1] Reproduceµi (folosind LATEX !) imaginea urm toare: 1 LABORATOR (L7)
chenar în jurul imaginii ³i determin m rimea acestuia, respectiv. De exemplu,
\bc Indexare
\setlength\fboxsep{10pt} \setlength\fboxrule{10pt}
• Folosim în preambul \usepackage{makeidx};
{\color{BurntOrange} Figura 2:
\fbox{\includegraphics[trim=15mm 110mm 15mm 30mm, clip, width=11cm,height=4.5cm]{eggs}}} Die Enkelin von Euler, • Activarea pachetului se face prin comanda \makeindex, folosit tot în preambul;
} die Eule
\ec geboren 29/12/2007 − Are you strong enough? • Pentru a indexa un element , utiliz m comanda \index{element};
im Heidelberg, • Comanda pentru a³area indexului este \printindex;
produce tabloul din Figura 1. Baden Württemberg,
Deutschland. − Just try it! • pentru a crea mai multe index ri, utiliz m \usepackage{multind} în preambul.
(a) Cornower (b) Floare de colµ
• Comenzile posibile sunt:
• Pachetul de opµiuni subfig ne d posibilitatea de a crea guri în alte guri. Spre
exemplu, secvenµa de mai jos produce Figura 3. \makeindex{notiuni}
\makeindex{autori}
\begin{figure}[!ht] ...
\centering \index{notiuni}{func\c tie continu\u a}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Cornflower}{Cornflower}] \index{autori}{A. N. Kolmogorov}
{\label{fig: corn}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{basketflower}} \hspace{1cm} ...
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Edelweiss}{Floare de col\c t}] \printindex{notiuni}
{\label{fig: colt}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{edelweiss}} \hspace{.5cm} \printindex{autori}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Passion_flower}{Floarea pasiunii}] [2] Reproduceµi urm toarele:
{\label{fig: passion}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{passionflower}} Diverse
\caption{Flori}
Figura 1: Tablou de familie: a couple of good-looking eggs. (c) Floarea pasiunii
\label{fig:flori} • Comanda \parbox[poz]{lat}{text} m rgine³te un paragraf (i.e., ceea ce scriem la
\end{figure}
Figura 3: Flori Urm toarea funcµie Matlab
produce gura text) la dimensiunile dorite. Aici, poz e poziµia
(poate doar c, t, b) ³i lat e l µimea textului.

• Putem include imagini atât din directorul curent, cât ³i din alte directoare, folosind din partea dreapt , care reprezint o mi³care
• Comentariile la imagini pot ad ugate la fel ca ³i la guri (vezi Figura 1), folosind .
comenzile aleatoare 2-dimensional . (drunkard's walk) • Comanda 0.5\textwidth reduce textul la jum tate din l µimea textului normal;
comenzile:
• Comanda \makebox[lat][poz]{text} creaz , de asemenea, diverse încadr ri ale tex-
\begin{table}[!h] % sau \begin{figure}[!h] \input{./numefisier.tex} % aici, ./ semnic directorul curent function walk2d(n) tului. Aici, poz poate una dintre: c, l, r, s. De exemplu, comanda
<imagine> x = [0; cumsum(randn(n,1))]; \makebox[\textwidth][c]{\color{Green}text centrat}
\caption{Text}\label{eticheta} sau y = [0; cumsum(randn(n,1))];
\end{table} text centrat
plot(x,y)
\input{./altdirector/numefisier.tex} • Comanda \framebox[lat][poz]{text} este la fel ca \makebox, cu diferenµa c dese-
• Comentariile pot ad ugate ³i lateral, utilizând în preambul comanda \usepackage{sidecap} neaz încadrarea textului. De exemplu, comanda
³i apoi ca în exemplul 2.
\framebox[\textwidth][s]{\color{Cyan}Man ist, was man isst.}
produce
• Pentru a putea scrie text ³i în jurul unei guri, putem folosi un pachet special de opµi-
Man ist, was man isst.
uni: \usepackage{wrapfig}. Comanda ce include gura în text este:
• O alt comand util pentru încadrarea textului este \raisebox{parametru}[0pt][0pt]{text}
\begin{wrapfigure}[inaltimea]{aliniament}{latimea}\end{wrapfigure} • Comenzile \mbox ³i \fbox sunt cazuri particulare pentru \makebox ³i \framebox.
1 2 3 4 5
Exemplu de scrisoare • Animaµiile se introduc prin \pause, scris la nalul ec rui rând ce se dore³te a
2 LABORAT OR (L8) Titlul slide-ului 1 [dacă este cazul] Titlul slide-ului 2 [dacă este cazul]
întrerupt.
\documentclass{letter}
\usepackage{hyperref} • O alt variant este urm toarea:
\usepackage[romanian]{babel} Prezent ri
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color} - Conţinutul slide-ului 1 - Conţinutul slide-ului 2 \begin{itemize}
• Modul slides \item<2-> Al 2-lea rand ce apare;
- Bla - bla - Blaaaa - Text - Text - Texte...
\signature{Studentu' $00$7\\ cu tricou \^ in dungi \newline \newline} % numele Banca a 3-a
\address{Banca a 3-a \\ R\^ andul 2 (de la u\c s\u a) \\ din Laboratorul $3$} Rândul 2 (de la uşă) \item<1-> Primul rand ce apare;
% adresa expeditorului din Laboratorul 3 Preambulul la acest mod este \documentclass{slides}; \item<alert@2> Al 2-lea rand ce apare;
\begin{document} Slide-urile se introduc prin \only<1-> Apare cu al primul rand si va disparea cu disparitia lui;
\item Acest rand apare mereu;
\begin{letter}{Domnului Profesor I. S., \\ de la Laboratorul cu \LaTeX{} S 16 aprilie 2010
\begin{slide}
text...
\end{itemize}
\newline \newline } % adresa destinatarului Domnului Profesor I. S., \end{slide} • Comanda \item<alert@2> scrie cu ro³u (culoarea implicit ) rândul activat;
de la Laboratorul cu LATEX
\raisebox{0pt}[0pt][0pt]{\color{Purple}\Huge% • Modul beamer Continu m în document (vezi Figura) prin:
• Putem controla fontul textului astfel:
\textbf{ \raisebox{-7.0ex}{ S}%
\raisebox{-12.7ex}{$\hspace{1.2cm}$ P}%
P Preambulul la acest mod este \begin{frame}
\frametitle{Titlul slide-ului 1 [dac\u a este cazul]} \begin{frame}
\raisebox{-19.2ex}{$\hspace{-.7cm}$ E}% \documentclass{beamer}
Stimate Domnule Profesor, - Con\c tinutul slide-ului 1\\ \textbf{Aceasta linie apare in bold pe toate slide-urile}\\
\raisebox{-23.8ex}{$\hspace{1.5cm}$ C}% \mode<presentation> - Bla - bla - Blaaaa \textbf<2>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al doilea}\\
\raisebox{-28.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ I} \usetheme{Madrid} \end{frame} \textbf<3>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al treilea}\\
\raisebox{-32.5ex}{$\hspace{1.0cm}$ M} Vă rog frumos să mă ı̂nvoiţi după ora a doua de laborator, ca să pot prinde
\raisebox{-38.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ E} E
autobuzul spre casă. Mi-a spus mama că a mai rămas ceva cozonac şi pască de
la Paşte şi nu vreau să le las să se strice.
Pagina de titlu în modul beamer (se scrie în preambul!) este: \begin{frame}
\end{frame}
\raisebox{-43.5ex}{$\hspace{1.2cm}$ N}}}
Menţionez că nu pot lua un alt autobuz mai târziu, deoarece mai am unele \title{Modele matematice \^ in Finan\c te} - Con\c tinutul slide-ului 2\\ • Un exemplu de succesiune de medii de lucru:
cumpărături de făcut pentru ai mei. În plus, mi-e frică să călătoresc seara. \subtitle{Rezumat} - Text - Text - Texte...
\opening{\sl Stimate Domnule Profesor,} % formula de incepere
\vspace*{.4cm} C
Ştiţi?... multe se pot ı̂ntâmpla ı̂n ziua de azi!... \author{A. Student \inst{1} \and I. Stoleriu \inst{2}}
\institute{
\end{frame}
\end{document}
\begin{frame}
\begin{theorem}<1->
{\sl V\u a rog frumos s\u a m\u a \^ invoi\c ti dup\u a ora a doua de laborator, Vă mulţumesc frumos!
ca s\u a pot prinde autobuzul spre cas\u a. Mi-a spus mama c\u a a mai r\u amas \inst{1} Diverse teme ce denesc modul de prezentare, introduse prin comanda Aici apare enuntul teoremei.
ceva cozonac \c si pasc\u a de la Pa\c ste \c si nu vreau s\u a le las s\u a se student, \usetheme{tipul-temei}. De exemplu: \end{theorem}
strice. Men\c tionez c\u a nu pot lua un alt autobuz mai t\^ arziu, deoarece mai I Facultatea de Matematic\u a
\and
\usetheme{Marburg}, \usetheme{Madrid}, \usetheme{Frankfurt} etc.
\begin{proof}<3->
Demonstratia apare dupa Corolar!
am unele cump\u ar\u aturi de f\u acut pentru ai mei. \^ In plus, mi-e fric\u a Cu stimă şi sinceritate,
× \inst{2} Pentru controlul culorii se poate folosi comanda \usecolortheme{culoare}. \end{proof}
s\u a c\u al\u atoresc seara.
\c Sti\c ti?... multe se pot \^ int\^ ampla \^ in ziua de azi!... [Semnătura]
M Universitatea ''Al. I. Cuza'' Ia\c si\\
Culorile pot controlate prin comanda
\setbeamercolor{<beamer-color name>}{<options>}
\begin{corolar}<2->
Enuntul corolarului apare dupa cel al teoremei, inainte de demonstratie.
V\u a mul\c tumesc frumos!} } \end{corolar}
\date{\today} De exemplu, \setbeamercolor{normal text}{fg=orange}
\vspace*{1cm} \end{frame}
Studentu’ 007 \subject{Matematic\u a-Informatic\u a} Fonturile pot controlate prin comanda \usefonttheme{tip-text}.
\closing{Cu stim\u a \c si sinceritate, \\ % urarea de final
{\color{Red}${\bf \times}$} \\
{\it [Semn\u atura]} }
cu tricou ı̂n dungi
E În interiorul documentului (imediat dup \begin{document}) scriem:
De exemplu, \usefonttheme{serif} va face ca textul s e scris în modul serif.
Comenzile \useinnertheme{} ³i \useoutertheme{} denesc elementele din in-
• Mai multe detalii g siµi la adresa
http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/beamer/doc/beameruserguide.
\frame{\titlepage} (activeaz pagina de titlu). pdf
\ps{P.S. \^ In Anexa de mai jos am ata\c sat scutirea oficial\u a de la mama.} teriorul (respectiv, din exteriorul) unui mod de lucru.
\encl{\url{Scutire-de-la-Mamica}} % Anexe P.S. În Anexa de mai jos am ataşat scutirea oficială de la mama. Comanda \setbeamercovered{<optiuni>} dene³te modul de prezentare a tex-
\end{letter}
Anexă: Scutire-de-la-Mamica N tului ascuns. Opµiunile sunt: invisible, transparent, dynamic, highly dynamic
\end{document}
De exemplu, comanda \setbeamercovered{transparent} va face ca textul as- Tem : Reproduceµi ³ierul Tema.pdf ata³at!
cuns s e scris cu caractere transparente.
6 7 8 9 10
\newcommand{\bc}{\begin{center}} \include{Notatii} % include un paragraf de notatii Fi³iere adiacente: %%% *************************************************************************

3 LABORAT OR (L9) \newcommand{\ec}{\end{center}} \pagenumbering{arabic} %% Capitolul1.tex
\newcommand{\hh}{\hspace*{2cm}} \renewcommand{\thesection}{} \chapter{No\c tiuni introductive din Statistic\u a}\label{Capitolul1}
\addcontentsline{toc}{section}{Introducere} % adauga Introducerea in Cuprins %%% *************************************************************************
Format de lucrare nal \makeindex % realizeaza indexul \include{Intro} % include Introducerea %% abstract.tex
\ \\
ideile principale ale capitolului.
\begin{document} % ~~~~~ optiuni de header pentru pagina ~~~~~~~~~ \vspace{1.5cm}
Formatul de lucrare de mai jos este alc tuit dintr-un ³ier principal, cel scris cu albastru, ³i \pagestyle{fancy}
alte ³iere *.tex adiacente (scrise cu diverse culori), care sunt anexate la ³ierul principal \begin{titlepage} % incepe pagina de titlu \fancyhf{} \textbf{\Huge Abstract}\\
cu ajutorul comenzii \include{}. \index{Statistic\u a}
\begin{center} \fancyhead[LE,RO]{\thepage} \vspace{1.5cm}
\large \fancyhead[CE]{\textit{\nouppercase{\leftmark}}}
\documentclass[12pt, a4paper]{report} % tipul documentului \textsc{Universitatea ''Al. I. Cuza'' din Ia\c si} \\ \fancyhead[CO]{\textit{\nouppercase{\rightmark}}} Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c1s1}...
Abstractul va ap\u area aici ...
% acesta este fisierul principal \textsc{Facultatea de Matematic\u a} \\ % ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
% Aici incarcam pachetele ce le dorim. Mai jos sunt cateva exemple %%% *************************************************************************
\textsc{Specializarea Matematic\u a-Informatic\u a}\\ % urmatoarele 2 comenzi stabilesc modul cum vor aparea numerele la (sub)sectiuni \begin{figure}[!ht]
\vspace{5cm} \renewcommand{\thesection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}} \bc
\usepackage{appendix,makeidx} % apendice si index \textbf{\sc Lucrare de licen\c t\u a}\\ \renewcommand{\thesubsection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}.\arabic{subsection}} %%% ************************************************************************* \includegraphics[scale=0.5]{MB2d}
\usepackage[dvips]{graphics} % pachetul pentru figuri \vspace{1.5cm} %% Notatii.tex \ec
\usepackage{amsfonts,amsmath,amssymb,graphicx} \textbf{\Huge \sc Titlul lucr\u arii}\\ \include{Capitolul1} % include Capitolul 1 \ \\ \caption{Mi\c scarea Brownian\u a 2-dimensional\u a.}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color} % pachetul pentru culori \vspace{6cm} \include{Capitolul2} % include Capitolul 2 \vspace{1.5cm} \label{fig: fMB2d}
\usepackage[romanian]{babel} % pachetul cu optiuni in limba romana Coordonator, \hfill Absolvent,\\ \include{Capitolul3} % include Capitolul 3 \end{figure}
\usepackage{fancyhdr} % pachet pentru header A. {\sc Professor} \hfill A. {\sc Student}\\ \textbf{\Huge Nota\c tii}\\
\usepackage{setspace} % pachet pentru spatieri \vfill \fancyhf{} \vspace{1.5cm} \newpage
Iunie - 2011\\ \renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Apendice \subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c1s1s1}
\textheight=23.7cm \textwidth=14.0cm Ia\c si \\ \addcontentsline{toc}{section}{Apendice} % adauga Apendice in Cuprins \begin{eqnarray*}
\parindent=0.0in \topmargin= 0cm \ \\ \include{apendix} % afiseaza Apendice \N & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor raturale} \\ Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c1s1s1}...
\oddsidemargin=1.5cm \evensidemargin=0cm \end{center} \renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Indexul
\setstretch{1.3} % distanta intre randuri \R & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor reale} \\
\end{titlepage} % se termina pagina de titlu \addcontentsline{toc}{section}{Index} % adauga indexul in Cuprins \C & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor complexe} \\
\begin{titlepage} % incepe pagina de dedicatie \printindex % afiseaza indexul \section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c1s2}
% aici definim shortcut-uri pentru mediul teorema sau pentru formule. \E & \hh& \mbox{media unei variabile aleatoare} \\
\begin{center} \renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Bibliografia
% Cateva exemple: \F & \hh& \sigma-\mbox{algebr\u a}\\ Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c1s2}...
\ \\ \addcontentsline{toc}{section}{Bibliografie} % adauga Bibliografia in Cuprins
etc ...
\vspace{5cm} \include{Biblio} % afiseaza Bibliografia
\newtheorem{teo}{Teorema}[chapter] (Pagina goal\u a sau pagina pentru dedica\c tie) \end{document} \end{eqnarray*} \subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c1s2s1}
\newtheorem{lema}[teo]{Lema} \end{center} %%% *************************************************************************
\newtheorem{dfn}[teo]{Defini\c{t}ia} \end{titlepage} % se termina pagina de dedicatie Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c1s2s1}...
\newtheorem{cor}[teo]{Corolar} Fi³ierul .pdf obµinut este www.math.uaic.ro/~stoleriu/TEZA.pdf. %%% *************************************************************************
\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia} \pagenumbering{roman} %% Intro.tex \begin{table}[!ht]
\newtheorem{obs}[teo]{Observa\c{t}ia} \setcounter{page}{2} % stabileste nr. paginii de start
\newtheorem{exm}[teo]{Exemplu} \ \\ \bc \resizebox{11cm}{2.5cm} {
\vspace{1.5cm} \begin{tabular}{|c|c|c|}
\addcontentsline{toc}{section}{Abstract} % adauga Abstractul in Cuprins \hline
\newcommand{\E}{\mathbb{E}} % simbolul pentru medie a unei v.a. \include{abstract} % include Abstractul
\newcommand{\N}{{\mathbb{N}}} % multimea numerelor naturale \textbf{\Huge Introducere}\\ \mbox{clasa} & \mbox{frecven\c{t}a} & \mbox{valoare medie}\\
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}} % multimea numerelor reale \vspace{1.5cm} \hline
\tableofcontents % afiseaza Cuprinsul
\newcommand{\C}{{\mathbb{C}}} % multimea numerelor complexe \addcontentsline{toc}{section}{List\u a de figuri}
$[a_0, a_1)$ & $f_1$ & $x'_1$\\
\newcommand{\F}{{\mathcal F}} % un F caligrafic \listoffigures % lista figurilor Aici se va scrie Introducerea. Se va motiva subiectul ales \c si importan\c ta $[a_1, a_2)$ & $f_2$ & $x'_2$\\
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n} % f : R^m -> R^n \addcontentsline{toc}{section}{List\u a de tabele} lui, integrarea tematicii \^ in aria \c stiin\c tific\u a aleas\u a. $\vdots$ & $\vdots$ & $\vdots$\\
\newcommand{\x}{(x_n)_{n\in \N}} % un sir (x_n) cu n natural \listoftables % lista tabelelor De asemenea, se va face o prezentare pe capitole a lucr\u arii, sco\c t\^ and $[a_{r-1}, a_r)$ & $f_r$ & $x'_r$\\
\newcommand{\beq}{\begin{equation}} \addcontentsline{toc}{section}{Nota\c tii} % adauga Notatii in Cuprins \^ in eviden\c t\u a rezultatele principale. \hline
\newcommand{\eeq}{\end{equation}} %%% ************************************************************************* \end{tabular}}
11 12 13 14 15
\caption{Tabel cu frecven\c{t}e pentru date continue.} %%% ************************************************************************* • Putem include ³i lme, folosind pachetele
\label{cdata1}\index{tabel cu frecven\c te} %% Biblio.tex 4 LABORAT OR (L10) Tipuri de repartiµii
\ec \markright{\sc Bibliografie}\label{biblio} \usepackage{multimedia} % in preambul
\end{table} \begin{thebibliography}{99} \usepackage{movie15} % in preambul
%%% ************************************************************************* \bibitem{short} Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl, Rubrica DIVERSE
The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online) apoi
%%% ************************************************************************* \bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows, (1) Repartiµia exponenµial , exp(λ) (exp)
%% Capitolul2.tex Bucure\c sti, $2005$ (online) \includemovie[poster]{5cm}{5cm}{trailer.avi} Valorile sale sunt timpi realizaµi între dou valori spon-
\chapter{Cuno\c stin\c te ale naturii}\label{Capitolul2} \bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
• numerotarea ecuaµiilor, gurilor etc se poate face în funcµie de secµiune astfel: tane repartizate P(λ) (repartiµia Poisson). De exem-
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition). plu, timpul de a³teptare la un ghi³eu sau într-o staµie
C\^ ateva cuvinte despre ce con\c tine acest capitol \c si, eventual, \bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/ de autobuz este o variabil aleatoare repartizat expo-
\usepackage{amsmath}
ideile principale ale capitolului. \index{Cuno\c stin\c te ale naturii} \bibitem{wiki} http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/ nenµial.
\numberwithin{equation}{section}
\bibitem{oxford} http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/ Spunem c X ∼ exp(λ) (λ > 0) dac are densitatea
\numberwithin{figure}{section}
\section{Numele sec\c tiunii 1}\label{c2s1} \bibitem{colorado} http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/ de repartiµie
\bibitem{stoleriu} Iulian Stoleriu, Introducere \^ in \LaTeX{}.
• ad ugarea unui comentariu la text se poate face cu comanda marginpar
λe−λx , dac x > 0
Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c2s1}...\\ Note de laborator, 2010. f (x; λ) =
\end{thebibliography} \marginpar{\footnotesize\bf \color{red}Aici se scrie un comentariu} 0 , dac x ≤ 0
Aici se scrie
\begin{figure}[!ht] %%% ************************************************************************* un comen- 1 1
• stabilirea l µimii comentariului se face prin o comand de genul Media ³i dispersia sunt: E(X) = ³i D2 (X) = 2 .
\bc \includegraphics[width=0.75\textwidth]{passionflower} \ec tariu λ λ
\caption{Floarea pasiunii.} \label{fig: fp} \setlength{\marginparwidth}{2.5cm} Observaµia 1. Repartiµia exponenµial satisface a³a-
\end{figure} numita proprietate a lipsei de memorie, i.e.,

• comenzile \flushleft sau \flushright stabilesc dac alinierea textului se va face la • Pentru alte facilit µi, folose³te bibliograa sau Figura 1: Clopotul lui Gauss pentru N (0, σ).
stânga, respectiv, la dreapta. P ({X > x + y}|{X > y}) = P ({X > x}), ∀x, y ≥ 0.
• scrierea unui text pe coloane multiple. D m mai jos un exemplu de 2 coloane, folosind Este unica distribuµie continu cu aceast proprietate.
Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c2s1s1}... comenzile: Distribuµia geometric satisface o variant discret a Dac Z ∼ N (0, 1), atunci X = σZ + µ ∼ N (µ, σ).
acestei propriet µi. [Vericaµi!] În mod similar,
X −µ
\section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c2s2} dac X ∼ N (µ, σ), atunci Z = ∼ N (0, 1).
\usepackage{multicol} σ
\begin{multicols}{2} (2) Repartiµia normal , N (µ, σ) (norm) Pentru o v.a. N (0, 1) funcµia de repartiµie este
Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c2s2}... \end{multicols} tabelat (valorile ei se g sesc în tabele) ³i are o notaµie
Spunem c X ∼ N (µ, σ), dac X are densitatea: special , Θ(x). Ea e denit prin:
Z x
\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c2s2s1} • Pentru ca modurile table ³i figure s e active, va trebui s denim medii noi Θ(x) = √
1
e−
y2
dy. (2)
1 (x−µ)2 2
(tablehere ³i figurehere), folosind urm toarele comenzi în preambul: f (x; µ, σ) = √ e− 2σ2 , x ∈ R. 2π −∞
M T R
σ 2π
Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c2s2s1}... Funcµia de repartiµie a lui X ∼ N (µ, σ) este dat prin
%%% ************************************************************************* \makeatletter Avem c : E(X) = µ ³i D2 (X) = σ 2 . x−µ
\newenvironment{tablehere} {\def\@captype{table}} {} Se mai nume³te ³i repartiµia gaussian . F (x) = Θ( ), x ∈ R. (3)
σ
%%% ************************************************************************* \newenvironment{figurehere} {\def\@captype{figure}} {} În cazul µ = 0, σ 2 = 1 densitatea de repartiµie devine:
%% apendix.tex 1 x2
f (x) = √ e− 2 , x ∈ R. (1) (3) Repartiµia log-normal , logN (µ, σ) (logn)
\ \\ • În text, noul mediu se introduce ca în urm torul exemplu: 2π
\vspace{1.5cm}
\begin{figurehere} În acest caz spunem c X urmeaz repartiµia normal Repartiµia log-normal este foarte util în Matemati-
standard, N (0, 1). cile Financiare, reprezentând o repartiµie de preµuri vi-
\textbf{\Huge Apendice}\\ \centering
Gracul densit µii de repartiµie pentru repartiµia nor- itoare pentru un activ nanciar. Dac X ∼ N (µ, σ),
\vspace{1.5cm} \resizebox{\columnwidth}{!}{\includegraphics{clopot}} mal este clopotul lui Gauss (vezi Figura 1).
Pentru înc lzire, încearc s reproduci pagina urm toare! atunci Y = eX este o v.a. nenegativ , având densitatea
\caption{\label{clop}\em Clopotul lui Gauss pentru $\mathcal{N}(0,\sigma)$} Din grac (pentru σ = 1), se observ c majoritatea de repartiµie
Apendixul va ap\u area aici ... \end{figurehere} valorilor nenule ale repartiµiei normale standard se a 
 1 (ln x−µ)2
%%% ************************************************************************* \ \\ în intervalul (µ − 3σ, µ + 3σ) = (−3, 3). Aceasta este √ e− 2σ2 , dac x > 0
f (x; µ, σ) =
a³a-numita regul a celor 3-σ .  xσ 2π
0 , dac x ≤ 0
16 17 18 19
A³adar, Y ∼ logN (µ, σ) dac ln Y ∼ N (µ, σ).
\begin{center} 5 LABORAT OR (L11) Dac FX este continu , atunci: 6 LABORAT OR (L12)

\begin{fminipage}{8cm}
dFY (y) 1

y−b
Glosar
Textul va aparea intr-un chenar. fY (y) = = fX .
\end{fminipage} Recapitulare: Reproduceµi textul de mai jos: dy |a| a Prepararea de µuici performante Eule, 2
\end{center}
Urm toarea comad indexare, 5
Etapele testul t bilateral
Textul va aparea intr-un chenar. Funcµii de variabile aleatoare lucrare de licenµ , 11
\includepdf[pages=1-last,nup=5x5,landscape=false,frame=true,
noautoscale=true,scale=0.18,delta=1mm 1mm]{LaTeXlast.pdf}
pachetul sidecap, 1
Funcµii de o singur variabil aleatoare (i) Se dau: {x1 , x2 , . . . , xn } (date normale), µ0 , α; produce urm toarele dou pagini din acest material. pachetul wrapg, 1
Pentru ca aceast comand s poat utilizat , este nevoie de pachetul pdfpages în prezentare beamer/slides, 8
(ii) Determin m valoarea t1− α2 ; n−1 astfel încât funcµia de repartiµie pentru t(n − 1),
preambul. A³adar, ad ug m în preambul \usepackage{pdfpages}.
Presupunem c X este o variabil aleatoare continu , c reia i se cunoa³te densitatea de scrisoare, 6
repartiµie, fX (x). Not m cu FX (x) funcµia sa de repartiµie. Fn−1 t1− α2 ; n−1 = t1− α2 ; n−1 .
Fie g(x) este o funcµie m surabil (Borel). Atunci Y = g(X) dene³te o alt variabil
aleatoare. Dorim s g sim densitatea de repartiµie pentru g(X). S not m cu DY = {x ∈ (iii) Calculez valoarea
R; g(x) ≤ y}. Putem scrie: v
u n
x − µ0 u 1 X
{Y ≤ y} = {g(X) ≤ y} = {ω ∈ Ω, X(ω) ∈ DY }
not
( = {X ∈ DY }). t0 = , unde d∗ (X) = t (xi − x)2 .
d∗ (X) n − 1 k=1
√
Atunci, n
FY (y) = P (X ∈ DY ), (iv) Dac :

Z
= fX (x) dx. (5.1) • |t0 | < t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este admis (nu poate respins );
DY
• |t0 | ≥ t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este respins (adic (H1 ) este admis );
not
Dac g(x) este bijectiv ³i x = h(y) = g −1 (y), atunci densitatea de repartiµie a lui Y este
dat de:
dh(y)
fY (y) = fX (h(y)) .
(5.2)
dy
Exemplu. Consider m funcµia Alµi parametri
(H0 ) : µ1 = µ2
Tipul testului
(H1 ) Regiunea critic
q 2
g(x) = ax + b, a 6= 0. σ2
σ1 , σ 2 µ1 6= µ2
σ
|X1 − X2 | > z1− α2 n11 + n22 Testul Z bilateral
q 2
Dac fX (x) este densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare continue X , atunci den- cunoscute µ1 < µ2
σ
X1 − X2 < z1−α n11 + n22
σ2
Testul Z unilateral stânga
sitatea de repartiµie a variabilei aleatoare Y = g(X) este q 2
σ2
µ1 > µ2 X1 − X2 > −z1−α n11 + n22
σ
Testul Z unilateral dreapta
1 y−b q
fY (y) = fX . 2 2
|a| a σ1 6= σ2 µ1 6= µ2 |X1 − X2 | > t1− α2 ; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t bilateral
q
2 2
Alternativ, putem calcula densitatea lui g(X) astfel: necunoscute µ1 < µ2 X1 − X2 < t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral stânga
q
Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie. Atunci: µ1 > µ2
2 2
X1 − X2 > −t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral dreapta
 

 y−b 
 y−b
P X ≤
a
, a > 0; F X
a
, a > 0; Tabela 1: Teste pentru egalitatea a dou medii.
FY (y) = P (aX+b ≤ y) = =

 y−b 
 y−b
P X ≥ , a < 0; 1 − F X , a < 0;
a a
25
13 Laborator 13
Test
Alegeµi un num r cuprins între 1 ³i 10, apoi reproduceµi textul din testul cu num rul res-
pectiv.
Succes!

Latex Last

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Latex Last

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea "Al. I.

 TEX este un program de redactare a textelor ³i a formulelor matematice. A fost creat de

 LATEX a fost introdus de Leslie Lamport în 1984 ³i a devenit o metod dominant de

 LyX e un sistem WYSIWYG pentru Linux, Unix, Mac OS X ³i MS.

De ce avem nevoie pentru a produce un document cu LATEX?

(iv) multe reviste ³tiinµice accept doar articole scrise în LATEX;

(v) este gratuit ³i poate  folosit în orice sistem de operare;

(vi) creaz ³iere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi.

(2) trebuie înv µate comenzile necesare pentru producerea caracterelor dorite;

(3) poate  dicil uneori de obµinut un anume rezultat;

Preambulul ³ierului de tip LATEX

 Comanda urm toare specic tipul de document ce intenµionezi s scrii:

 Un exemplu de comand de început:

 Tot aici, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:

 Urm toarea comand anunµ sfâr³itul textului documentului:

% Acesta este fisierul primul.tex, un fisier LATEX minimal

Caractere speciale: & % # { } $ _ \

% Definim asezarea in pagina

% Apelam bibliotecile necesare

% Incepem textul documentului

% Comanda de afisare a titlului

 cre m un ³ier TITLU.tex ³i-l ata³ m prin \input{TITLE.tex}

(iii) spaµiul liber de dup comand este ignorat.

Tipuri de ³iere întâlnite în LATEX:

Biblioteci pentru diverse alte limbi: \usepackage[limbaA, limbaB]{babel}

(b) schimbarea stilului paginii curente se face prin comanda \thispagestyle{style}.

 în anumite ocazii, dorim s termin m textul de pe o linie. În LATEX, sfâr³itul de linie

 sfâr³it de pagin : \newpage

 comenzile pot  urmate de { }, [ ] sau de nimic.

Sintaxa general este:

\begin{center}... text ...\end{center},

(iv) pentru numerotarea formulelor folosim modul equation. De exemplu,

(v) pentru formule în ³ir, folosim modum eqnarray. Astfel, comanda

(vi) dac nu se dore³te numerotarea relaµiilor, atunci utiliz m \nonumber sau

Urm torul cod LATEX:

Func\c tia indicatoare a lui $A\subset \Omega$ este definit\u a astfel:

Funcµia indicatoare a lui A ⊂ Ω este denit astfel:

Consider m o transformare a acestui vector,

Densitatea de repartiµie marginal pentru F este:

adic tocmai densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare F(m, n).

O bibliograe poate  creat folosind mediul de lucru thebibliography. De exemplu,

 Citarea în text a unei referinµe se face cu comanda \cite. De exemplu,

 citaµiile multiple pot  introduse prin \cite{citatia1,citatia2,citatia3}. De

 un articol îl introducem astfel:

 ad ugarea referinµelor (e.g., gino1, thon2, simon) în text se face astfel:

 stilurile care pot  utilizate sunt: plain, abbrv ³i alpha.

 pentru ca Bibliograa s e inclus în Cuprins, folosim:

 pentru a aparea Bibliograe în loc de References, ad ug m în preambul comanda

 Urm toarea secvenµ creaz bibliograa din Laboratorul 1:

1. one inch + \hoffset

Figura 1: Aranjarea în pagin

Mediul de lucru pentru teoreme

 Comanda \newtheorem{nume}{Nume afisat} dene³te mediul teorem , ce poate in-

Pentru a introduce teoreme în text, folosim comenzi de genul:

\begin{teo} Text... \end{teo} sau \begin{prop} Text...\end{prop}

care vor a³a urm toarele:

unde [contor] specic numele contorului utilizat. De obicei, se folosesc anumite

atunci rezultatul a³at va 

 Pentru teoreme f r num r, folosim în preambul urm toarea comand :

Apelul Deniµiei 4.5 se face cu comanda \ref{def1}.

 Mediul Demonstraµie poate  denit prin comanda proof. De exemplu, secvenµa

Demonstraµie. Aici se scrie demonstraµia.

Prüfung. Scrie demonstraµia în german .

 Exist 3 stiluri pentru a introduce teoreme, ³i anume plain (implicit), denition ³i

TEX este un program de redactare a textelor ³i a formulelor matematice. A fost creat de

LATEX a fost introdus de Leslie Lamport în 1984 ³i a devenit o metod dominant de

LyX e un sistem WYSIWYG pentru Linux, Unix, Mac OS X ³i MS.

(iv) multe reviste ³tiinµice accept doar articole scrise în LATEX;

(v) este gratuit ³i poate folosit în orice sistem de operare;

(vi) creaz ³iere de tip .ps, .pdf sau *.dvi.

(3) poate dicil uneori de obµinut un anume rezultat;

Preambulul ³ierului de tip LATEX

Comanda urm toare specic tipul de document ce intenµionezi s scrii:

Un exemplu de comand de început:

Tot aici, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:

Urm toarea comand anunµ sfâr³itul textului documentului:

cre m un ³ier TITLU.tex ³i-l ata³ m prin \input{TITLE.tex}

Tipuri de ³iere întâlnite în LATEX:

în anumite ocazii, dorim s termin m textul de pe o linie. În LATEX, sfâr³itul de linie

sfâr³it de pagin : \newpage

comenzile pot urmate de { }, [ ] sau de nimic.

Funcµia indicatoare a lui A ⊂ Ω este denit astfel:

O bibliograe poate creat folosind mediul de lucru thebibliography. De exemplu,

Citarea în text a unei referinµe se face cu comanda \cite. De exemplu,

citaµiile multiple pot introduse prin \cite{citatia1,citatia2,citatia3}. De

un articol îl introducem astfel:

ad ugarea referinµelor (e.g., gino1, thon2, simon) în text se face astfel:

stilurile care pot utilizate sunt: plain, abbrv ³i alpha.

pentru ca Bibliograa s e inclus în Cuprins, folosim:

pentru a aparea Bibliograe în loc de References, ad ug m în preambul comanda

Urm toarea secvenµ creaz bibliograa din Laboratorul 1:

Comanda \newtheorem{nume}{Nume afisat} dene³te mediul teorem , ce poate in-

care vor a³a urm toarele:

unde [contor] specic numele contorului utilizat. De obicei, se folosesc anumite

atunci rezultatul a³at va

Pentru teoreme f r num r, folosim în preambul urm toarea comand :

Apelul Deniµiei 4.5 se face cu comanda \ref{def1}.

Mediul Demonstraµie poate denit prin comanda proof. De exemplu, secvenµa

Exist 3 stiluri pentru a introduce teoreme, ³i anume plain (implicit), denition ³i

Liniile orizontale sunt determinate de comanda \hline

Comanzile pentru a crea coloane multiple sau linii multiple sunt:

Pentru a colora liniile dintr-un tabel este necesar comanda

Alte comenzi pentru colorare: \showcolors, \hidecolors, cellcolor (coloreaz doar

Pentru a controla m rimea tabelului, putem utiliza comanda

Liniile orizontale parµiale sunt determinate de \cline{i-j} , adic linia ce începe în

unde [pozitie] poate t, b, h, ht, hb.

Comenzile \setlength\fboxsep{pt} ³i \setlength\fboxrule{pt} realizeaz un

Comentariile pot ad ugate ³i lateral, utilizând în preambul comanda \usepackage{sidecap}

Pachetul de opµiuni subfig ne d posibilitatea de a crea guri în alte guri. Spre

\input{./numefisier.tex} % aici, ./ semnic directorul curent

Urm toarea funcµie Matlab produce gura

Preambulul la acest mod este \documentclass{slides};

Preambulul la acest mod este

În interiorul documentului (imediat dup \begin{document}) scriem:

Continu m în document (vezi Figura) prin:

O alt variant este urm toarea:

Comanda \item<alert@2> scrie cu ro³u (culoarea implicit ) rândul activat;

Putem controla fontul textului astfel:

Un exemplu de succesiune de medii de lucru:

Mai multe detalii g siµi la adresa

Tem : Reproduceµi ³ierul Tema.pdf ata³at!

% ~ optiuni de header pentru pagina ~~~~~