Sunteți pe pagina 1din 12

CRE™TEREA IEPURILOR DE CAS

Ghid practic

Constantin Priguza Vladimir Stamati Dieteke Timmer Mark Sekula

Str„ eni, 2000

CUPRINS:

1.

Introducere

3

2.

Avantajele c e terii iepurilor

3

3.

Œnt e˛ine ea iepurilor

4

4.

H ana

6

Plantele cu efect pozitiv

6

Plantele cu efect negativ

7

5.

Bolile

8

A. Maladii infec˛ioase

8

B. Maladii ne-infec˛ioase

9

Îngrijirea iepurilor bolnavi

10

6.

P incipiile esen˛iale Ón cre terea iepurilor

10

Ce pute˛i face pentru o Ónmul˛ire mai eficient„?

11

2

IntroducereMul˛i ˛„rani din Moldova cresc iepuri de cas„, dar deseori se simte lipsa informa˛iei la

Mul˛i ˛„rani din Moldova cresc iepuri de cas„, dar deseori se simte lipsa informa˛iei la acest subiect, i astfel, apar multe Óntreb„ri despre aceast„ activitate i modalitatea de cre tere a iepurilor mai s„n„to i. Œn aceast„ bro ur„, vom da r„spuns la unele Óntreb„ri mai frecvent adresate referitor la cre terea iepurilor. ™i anume:

· Care sÓnt avantajele i problemele principale Ón cre terea iepurilor?

· Care sÓnt Ónc„perile cele mai potrivite pentru iepuri?

· Cu ce plante se poate de hr„nit iepurii i care dintre ele sÓnt contraindicate pentru ei?

· Cum de protejat iepurii de cas„ de boli infec˛ioase?

· Care este metoda cea mai eficient„ i s„n„toas„ de Ónmul˛ire a iepurilor?

Avantajele cre terii iepurilor terii iepurilor

Care sÓnt avantajele cre terii iepurilor?

· Carnea de iepure este gustoas„, dietic„ i are pu˛in„ gr„sime.

· Blana poate fi folosita ca subprodus.

· Alimenta˛ia iepurilor nu este costisitoare - pot fi hr„ni˛i cu iarba care se g„se te pe cÓmpuri sau fÓne˛e si care poate fi cosit„, de exemplu, nu mai des de dou„ ori pe s„pt„mÓna.

· Cu ca destinat„ cre terii iepurilor nu ocupa mult loc.

· Ciclul rapid de Ónmul˛ire.

· Pe pia˛„ pot fi vÓndu˛i atÓt iepurii vii, cÓt i carnea sau blana lor ca produse auxiliare.

3

Œn c e te ea iepu ilo mai exist„ unele momente, la ca e e

Œn c e te ea iepu ilo mai exist„ unele momente, la ca e e necesa de aco dat o aten˛ie deosebit„ pent u a avea succes Ón aceast„ activitate.

Momentele acestea sÓnt urm„toarele:

· Cu ca destinata cre terii iepurilor trebuie sa fie curat„ i bine construit„.

· Unele plante i legume obi nuite pot cauza apari˛ia maladiilor i pot provoca chiar moartea animalelor.

· Iepurii sunt sensibili la boli, care se r„spÓndesc foarte rapid la Óntreaga popula˛ie.

· Dac„ endogamia (Óncruci area Óntre descenden˛ii acelora i p„rin˛i) nu este f„cut„ corect, pot rezulta defecte genetice, de exemplu, la oase sau din˛i, precum i boli reproductive.

Œntre˛inerea iepurilorexemplu, la oase sau din˛i, precum i boli reproductive. Iepurii pot fi crescu˛i cel mai bine

Iepurii pot fi crescu˛i cel mai bine Ón Ónc„peri cu mai multe niveluri, num„rul c„rora poate s„ ajung„ pÓna la 3-4 etaje. Astfel face˛i economie de spa˛iu.

Aceasta Ónc„pere se construie te u or dac„ acorda˛i aten˛ie urm„toarelor aspecte:

· Œnc„perea destinat„ Óntre˛inerii iepurilor trebuie s„ aib„ podeaua f„cut„ din plas„ de sÓrm„ sau din scÓnduri de lemn cu o distan˛„ de 1,5-2 cm Óntre ele. O Ónc„pere cu podea plat„ va fi mai murdar„, ÓntrucÓt va fi mai dificil de a face cur„˛enie si ea va trebui sa fie cur„˛it„ mai des.

· Acoperi ul c„su˛ei (la fiecare etaj) trebuie s„ fie Ónclinat. n acest caz murd„ria va fi cur„˛it„ mai u or din c„su˛„. Intre niveluri, distan˛a ideal„ pentru o cur„˛enie cÓt mai eficienta este de 15 cm.

· Œnc„perea pentru Óntre˛inerea animalelor trebuie s„ se afle Óntr-un loc luminos, dar sa nu fie expus„ direct razelor de soare, vÓntului sau ploii. Œn cazul cÓnd aceasta se respect„, iepurii cresc mai s„n„to i i sÓnt mai bine proteja˛i de diferite boli.

4

· Este impo tant s„ ave˛i o c„su˛a suplimenta „ ca e t ebuie pus„ la o anumit„ distan˛„ de Ónc„pe ile ini˛iale. Ea va fi destinat„ izol„ ii iepu ilo bolnavi sau iepurilor procura˛i.

Fig. 1. Cu c„ pentru Óntre˛inerea iepuroaicelor Ónainte i dup„ f„tare

Óntre˛inerea iepuroaicelor Ónainte i dup„ f„tare Fig.2. Cu c„ pentru Óntre˛inerea unui num„r mai

Fig.2. Cu c„ pentru Óntre˛inerea unui num„r mai mare de iepuri (pÓn„ la 10 iepuri adul˛i)

num„r mai mare de iepuri (pÓn„ la 10 iepuri adul˛i) Este foarte important s„ cur„˛i˛i c„su˛ele
num„r mai mare de iepuri (pÓn„ la 10 iepuri adul˛i) Este foarte important s„ cur„˛i˛i c„su˛ele

Este foarte important s„ cur„˛i˛i c„su˛ele cÓt mai des, cel pu˛in o dat„ pe lun„. Œn caz contrar exista un risc sporit de Ómboln„vire. Cea mai indicat„ substan˛„ chimic„ de cur„˛ire a Ónc„perilor animalelor este solu˛ia de Ón„lbitor de 3%.

5

Pent u a face cu „˛enie ave˛i nevoie de u m„toa ele:

¨ Scoate˛i iepu ii i mÓnca ea din c„su˛„.

¨ M„tura˛i toat„ murd„ria i scoate˛i gunoiul din c„su˛„.

¨ Sp„la˛i c„su˛a cu solu˛ia de Ón„lbitor i l„sa˛i-o s„ se usuce. C‚nd Ónc„perea este uscat„, pute˛i s„ da˛i iepurii Ónapoi.

Temperatura ideal„ Ón Ónc„perile de Óntre˛inere ale animalelor este de +18 C.

de Óntre˛inere ale animalelor este de +18 C. 4 Hrana Iepurii sÓnt animale erbivore, dar nu

4 Hrana

Iepurii sÓnt animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hran„ potrivit„ pentru ei. Unele din ele au un efect toxic i pot provoca Ómboln„virea sau chiar moartea. Sunt cazuri cÓnd aceste efecte toxice sÓnt ÓntÓrziate i apar numai peste cÓteva zile, s„pt„mÓni s„u chiar luni. Exist„ i plante foarte bune pentru s„n„tatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament împotriva maladiilor.

Mai jos v„ propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cÓt i cele toxice. In cazul cÓnd nu sÓnte˛i sigur dac„ o anumit„ plant„ este bun„, nu o folosi˛i i cere˛i sfatul medicului veterinar Ón aceast„ problem„.

Plantele cu efect pozitiv

Planta

Efectele

Lucerna

Este o plant„ bogat„ Ón protein„ i calciu. Poate fi crescut„ Ón gr„din„ i o pute˛i recolta de 4-5 ori la sezon.

Morcovul, Sfecla ro ie

E bogat„ Ón vitamina A i va servi ca profilaxie Ómpotriva scabiei i n„pÓrlirii

P„tlagina

Poate fi data iepurilor Ón cantit„˛i nelimitate. Este bun„ pentru func˛ia intestinelor i pentru membranele mucoase.

Vetrice

Poate fi dat„ Ón cantit„˛i nelimitate. Va ajuta Ón prevenirea vermilor i altor probleme ale sistemului digestiv.

Podbalul

Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe s„pt„mÓna. Va Ómpiedica apari˛ia balon„rii.

6

Suplimenta la aceste plante, se mai ecomand„ de a h „ni iepu ii i cu ia b„ obi nuit„ (din p„du i, de exemplu), deoa ece i ea a e unele calit„˛i medicinale pentru iepuri. Se mai recomand„ s„ da˛i iepurilor i un amestec de plante, astfel iepurii vor putea s„-si aleag„ hrana dup„ plac.

Mai pute˛i hr„ni iepurii i cu diferite cereale cum ar fi grÓu, porumb i orz, de obicei ca nutre˛ combinat. Astfel de hran„ este util„ Ón special Ón timp de iarn„, cÓnd nu este mas„ verde. Mai pute˛i face fÓn din iarba cosit„ vara, pentru a hr„ni iepurii Ón timp de iarn„. ™i cioclejii pot fi folosi˛i Ón hrana iepurilor, cu atÓt mai mult c„ acestea sÓnt Ón cantit„˛i mari ca produse secundare Ón Moldova.

Plantele cu efecte negative

Planta

Efectele

Ceapa

Boli gastrointestinale.

Sparanghelul

Arpagicul

Prazul

Cartofii cruzi

În majoritatea cazurilor iepurii vor muri.

Frunza de cartofi

Resturi de plant„ de ro ii

 

Resturi de plant„ de tutun

Plantele conifere

Gastrointerit„, voma, diaree, moarte.

Apa în care a nimerit o plan t„ conifer„.

Varza (verde, alb„ i ro ie)

Balonare, diaree

Trifoiul ro u

Conopida

fiine˛i minte:

∑ Trifoiul ro u ∑ Conopida fiine˛i minte: · Este important ca iepurii sa fie hr„ni˛i

· Este important ca iepurii sa fie hr„ni˛i Ón fiecare zi la acela i timp.

· Da˛i iepurilor o mÓncare variat„ i balansat„.

· Da˛i hrana principal„ seara. De obicei, iepurii m„nÓnc„ mai lini tit Ón timpul serii, deoarece este mai r„coare i este mai pu˛in zgomot.

· Iepurii permanent trebuie s„ aib„ ap„ potabil„ care trebuie schimbat„ Ón fiecare zi.

7

· Pent u a ti cÓt„ h an„ s„ da˛i la iepu i, t ebuie s„ expe imenta˛i. Dac„ ei nu te min„ toat„ mÓnca ea pe ca e le-a˛i dat-o, data u m„toa e da˛i-le mai pu˛in, Ón a a fel ca la urm„ ve˛i afla de ce cantitate ei au nevoie.

a fel ca la urm„ ve˛i afla de ce cantitate ei au nevoie. 5 Bolile In

5 Bolile

In Moldova cele mai frecvente boli la iepurilor sînt:

A. Maladiile infec˛ioase:

Hemoragie Septic„ Hemoragia septic„ este o infec˛ie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceast„ maladie se caracterizeaz„ prin: inflama˛ii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei i ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele s„n„toase din zona afectat„ se sacrific„, apoi dup„ expertiza sanitar„ pot fi folosite Ón alimenta˛ia personal„.

Mixomatoza Mixomatoza este o boal„ infectocontagioas„ provocat„ de un virus. Ea se caracterizeaz„ printr-o inflama˛ie a capului i botului, Ón jurul nasului i ochilor. Iepurii infecta˛i de aceast„ maladie sÓnt uci i i Óngropa˛i la o adÓncime de 1,5 m. Cur„˛i˛i c„su˛ele i dezinfecta˛i-le de 3 ori.

Œn scopul prevenirii acestor maladii infec˛ioase exist„ un vaccin combinat contra mixomatozei i gemoragiei septice, care se administreaz„ de medicul veterinar de 2 ori pe an (prim„vara i toamna) la tot efectivul de animale de la vÓrsta de o lun„. Œn paralel este foarte important Óntre˛inerea animalelor Ón cur„˛enie.

Scabia, Dermatomicoza Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa cur„˛eniei Ón Ónc„peri sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel i num„rul mare de animale Óntr-o Ónc„pere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzat„ de lipsa vitaminei A, D sau E.

8

Ave˛i g ij„ ca Ónc„pe ea pent u animale sa fie suficient de ma e i folosi˛i pent u cu „˛i ea lo solu˛ia de Ón„lbito . Folosi˛i h ana bogat„ Ón vitamina A, D i E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solu˛ie de Butox cu vazelin„.

B. Maladiile nutri˛ionale

Maladii digestive Balonarea, voma, gazele i diareea sunt cauzate de hrana nepotrivit„. Face˛i tot posibilul ca iepurii s„ nu fie hr„ni˛i cu plantele indicate la capitolul ìPlante cu efecte negativeî.

Osteoperoza, Rahitul Osteoperoza i Rahitul sÓnt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaz„ printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte u or. Rahitul se caracterizeaz„ prin oase malformate i membre strÓmbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficien˛a vitaminei D, ceia ce Ónseamn„ c„ iepurii nu primesc suficient„ hran„ ce con˛ine calciu, lumin„ solar„, s„u ambele. Str„dui˛i-v„ s„-i hr„ni˛i cu plante ce au un con˛inut bogat de calciu, de exemplu, cu lucern„ sau orz.

Hypercalcimie Hypercalcimia este cauzat„ de un exces de calciu Ón hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimb„ i mi carea devine greoaie. Pentru a preveni aceast„ maladie, Óncerca˛i s„ reduce˛i nivelul de calciu Ón dieta iepurilor. Da˛i mai pu˛in plante bogate Ón calciu, a a c„ lucerna, de exemplu.

Hypoavitaminoze Maladia apare cÓnd iepurii duc lips„ de vitamina A i se caracterizeaz„ printr-o c„dere a p„rului. Da˛i mai mult„ m‚ncare bogat„ Ón vitamina A, de exemplu - sfecl„ ro ie i morcov.

9

Îngrijirea iepurilor bolnavi

Dac„ unul dintre iepuri este bolnav sau crede˛i c„ este bolnav, trebuie s„ ñl izola˛i pentru a-i proteja pe ceilal˛i. C„su˛a pentru asemenea iepuri trebuie s„ fie la o distan˛„ de cel pu˛in zece metri de celelalte Ónc„peri. Dac„ iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei s„n„to i, nu este exclus c„ boala s„ se r„spÓndeasc„ i s„-i molipseasc„ i pe cei s„n„to i. Iepurii bolnavi trebuie s„ fie hr„ni˛i ultimii, altfel boala poate fi transmis„ la cei s„n„to i prin mÓinile Dvs. Dup„ ce a˛i hr„nit iepurii bolnavi, v„ sp„la˛i bine mÓinile. C‚nd iepurii bolnavi sunt lua˛i din c„su˛„, arunca˛i toat„ mÓncarea care a r„mas. Locul trebuie s„ fie cur„˛at de dou„ ori cu solu˛ie de Ón„lbitor de 3%. Altfel i urm„torii iepuri, pu i Ón aceea i Ónc„pere, se pot Ómboln„vi.

C‚nd cump„ra˛i iepuri noi, Ói pune˛i Ón c„su˛a de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca s„ fi˛i siguri c„ sÓnt s„n„to i i nu bolnavi i apoi administra˛i vaccinurile corespunz„toare.

Dac„ crede˛i c„ unul dÓntre iepuri este bolnav, dar nu sunte˛i sigur, adresa˛i- v„ medicului veterinar. Consulta˛ia lui este mai ieftin„ decÓt cump„rarea iepurilor noi.

Re˛ine˛i:

Iepurii care primesc apa curat„ , mÓncare bun„ i sunt Óntre˛inu˛i Ón Ónc„peri curate, vor fi s„n„to Iepurii care prim esc apa curat„ , mÓncare bun„ i. Ca s„ fi˛i siguri c„ ei i. Ca s„ fi˛i siguri c„ ei sunt s„n„to i i s„ descoperi˛i bolile la timp, se recomand„ s„-i examina˛i des, cel pu˛in o dat„ la fiecare 2-3 s„pt„mÓni. Examina˛i foarte bine ochii, urechile, nasul i organele genitale. Dac„ observa˛i c„ ceva nu este Ón ordine, izola˛i animalele ce v„ trezesc Óndoieli.

Principiile esen˛iale Ón cre terea iepurilor terea iepurilor

Ca specie, iepurele se Ónmul˛e te foarte repede i des i Ón natur„ are o perioada de Ónmul˛ire de aproape o lun„. Astfel, o femel„ nu va avea o via˛„ lung„ pentru c„ f„tarea este obositoare pentru organismul s„u. La fiecare f„tare are de la 4 la 12 iepura i.

1 0

Masculul ajunge la matu itatea sexual„ la v‚ sta de 5-6 luni. Femela poate fi

fecundat„ la aceea i vÓ st„. Femela poate fi fecundat„ ia „ i la un inte val de 24 ore dup„ f„tare, dac„ mascul este l„sat cu ea Ón c„su˛a. Aceasta nu este prea bine pentru femel„, deoarece e posibil c„ ea va avea probleme la viitoarea f„tare. Problemele pot fi urm„toarele:

· Femela nu va preg„ti cuibul pentru iepura ii noi ñn„scu˛i i ei vor muri din cauza frigului.

· Femela nu va avea lapte sau va refuza s„ al„pteze puii. Ei pot fi hr„ni˛i cu biberonul, dar ve˛i pierde mult timp i majoritatea iepura ilor vor muri.

· Dac„ femela nu este suficient de s„n„toas„, se va Ómboln„vi din cauza stresului alimentar.

Ce pute˛i face pentru o Ónmul˛ire mai eficient„?

· Procesul de Ónmul˛ire se recomand„ de efectuat doar atunci cÓnd femela are o vÓrst„ nu mai mic„ de 7-8 luni.

· Se recomand„ nu mai mult de 3 f„t„ri pe an la o singura femel„.

· Intre 2 cicluri de Ónmul˛ire se recomand„ o pauz„ de 3-4 luni. Aceasta Ómbun„t„˛e te s„n„tatea femelei.

· Folosi˛i numai animale s„n„toase pentru Ónmul˛ire. In cazul cÓnd

o

femel„ este s„n„toas„, dar care nu are grija de iepura ii s„i, nu

o

mai folosi˛i ca reproduc„tor. Aceast„ lips„ de grij„ se poate

transmite prin ereditare i urma ilor s„i.

· Dac„ folosi˛i endogamia, ea este posibil„ intre veri ori, Óntre bunici i nepo˛i, sau Óntre unchi/m„tu e i nepo˛i; Óntre fra˛i i surori riscul de apari˛ie a defectelor va fi mai mare, de exemplu

a rahitului. Folosi˛i doi sau trei masculi i selecta˛i pentru fiecare ciclu animale diferite. Face˛i o eviden˛„ de fiecare dat„ a rezultatelor ob˛inute.

· Œntotdeauna aduce˛i femela la mascul pentru Ónmul˛ire. Dac„ aduce˛i masculul la femel„, ea poate fi agresiv„ .

· Masculul i femela trebuie s„ fie aproximativ de aceea i m„rime. Daca el este mai mare, iepura ii pot fi prea mari i vor muri din cauza unei na teri dificile.

1

1

· Uneo i fecunda ea poate s„ nu aib„ loc. Cauza poate fi ste ilitatea femelei sau lipsa de ho moni. In cazul lipsei de ho moni se ecomand„ ca in fiecare zi, timp de 2 s„pt„mÓni Ónainte de Ónmul˛ire, de a hr„ni femela cu iarb„ tÓn„r„ si verde sau de a-i da o pic„tur„ de ulei de grâu. Dac„ acesta nu ajut„, Ónseamn„ c„ femela este steril„ i poate fi sacrificat„.

· La 28-32 de zile dup„ fecundare femela va f„ta.

· La 15-20 de zile dup„ na tere, Óncepe˛i s„ introduce˛i plante Ón dieta iepura ilor, iar la 30 de zile introduce˛i m‚ncarea iepurilor maturi ad„ug„tor la laptele iepuroacei - mame.

· Dup„ 8 s„pt„mÓni, iepura ii pot fi Ón˛„rca˛i , asigurÓndu-v„ c„ ei m„nÓnc„ foarte bine.

Concluzii:

Sper„m c„ acest manual va oferit o informa˛ie util„ i practic„, de i sunte˛i un fermier specializat Ón acest domeniu sau pur i simplu dori˛i s„ v„ ocupa˛i cu cre terea iepurilor. Pentru mai mult„ informa˛ie, consulta˛i ìCre terea Animalelor Ón Gospod„ria Personal„î (Chi in„u, 1990) i alte publica˛ii specializate sau consulta˛i-v„ cu medicul veterinar din regiunile DVS. Dar nu uita˛i: calitatea i s„n„tatea iepurilor depind mult de faptul cum Ói Óngriji˛i i ce aten˛ie le acorda˛i.

V„ dorim succes.

1 2