„Noapte buna mama „

Marsha Norman

Monolog Jessi

Jessi: Mama, Sti ca tu obisnuiai sa iei autobuzul, sti cand il iei si e cald si e plin
de gropi si e aglomerat si mult zomot si ai vrea sa cobori, dar nu o faci pentru ca
mai ai vreo 10 statii de mers. Ei bine, eu pot sa cobor chiar acum daca vreau
pentru ca, chiar daca mai merg 10,20,30 de ani si cobor atunci ajung exact in
acelasi loc. Pot sa cobor exact cand vreau si pentru asta trebuie sa fac ceva acum
cand chiar ma simt bine. Pe bune mama, nu mai vad dublu, nu mai simt acea
ameteala continua. Ma simt mai bine decat m-am simtit in toata viata mea. Ma
simt in stare sa fiu nelinistita, sa ma enervez si nu imi mai este frica. Intelegi
mama? Nu ma mai tem ca voi avea iar o criza, sunt libera mama.

Acum nu ma mai tem de epilemsie si stiu ca e doar o boala si nu un blestem.

Epilepsia nu inseamna nimic, exista pur si simplu si nu are nimic de a face cu
tine. Intelgi mama? Nu mai are de a face cu tine. Dar daca stau acum si ma
gandesc si te privesc inteleg, mama, ca totul are de a face cu tine. Si ce daca tu
esti singurul lucru pe care il mai am si nu imi esti deajuns, ce daca as putea face
fata la toate doar daca nu te-as avea pe tine aici, ce daca singurul mod prin care
pot sa scap de tine pentru totdeauna este sa ma inpusc, ce daca e? Tot pot sa-o
fac si tu nu poti sa faci nimic ca sa ma razgandesc. Nu vreau sa ma salvezi,
vreau doar sa intelegi ca daca ai curaj sa traiesti, ai curaj sa te si sinugizi.

Lasa-ma pur si simplu sa plec... noapte buna mama....