Tabel rezumativ Teoria Generală a Obligaţiilor
Obligaţia este acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului
Definiţi obligaţia
Care sunt subiectele raportului
juridic de obligaţie ?
În ce constă conţinutul raportului
juridic de obligaţie ?
În ce constă obiectul raportului de
obligaţie ?
Ce este obligaţia de a da ?
Ce este obligaţia de a face?
Ce este obligaţia de a nu face?
Clasificaţi obligaţiile după izvoare
Enunţaţi clasificările obligaţiilor în
funcţie de obiectul lor
Ce sunt obligaţiile de rezultat?
activ (numit creditor), de a cer subiectului pasiv (numit debitor) – şi căruia îi
revine îndatorirea corespunzătoare – de a da, a face sau a nu face ceva, sub
sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.
Subiectul activ poartă denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor. Pot fi
atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice.
Este format din dreptul de creanţă aparţinând creditorului şi obligaţia
corespunzătoare acestui drept, care incumbă debitorului. O latură esenţială a
raportului de obligaţie o constituie conţinutul său patrimonial: dreptul de
creanţă se înscrie în activul patrimoniului, iar obligaţia corelativă este
cuprinsă în pasivul acestuia.
Obiectul raportului de obligaţie, conceput ca acţiune sau abstenţiune
concretă la care este îndatorat subiectul pasiv şi îndreptăţit subiectul activ,
poate consta fie într-o prestaţie pozitivă (a da, a face ceva), fie într-o abţinere
(a nu face ceva la care, în lipsa obligaţiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost
îndreptăţit).
A da înseamnă a constitui sau a transmite un drept real oarecare. Ea nu se
confundă cu obligaţia de a preda materialmente lucrul vândut, această din
urmă obligaţie fiind o obligaţie de a face.
Este îndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare şi, în
general, orice prestaţie pozitivă în afara acelora care se încadrează în
noţiunea de a da.
Constă într-o abţinere la care este îndatorat subiectul pasiv, de la ceva ce ar
fi putut să facă în lipsa obligaţiei asumate.
a) contracte;
b) acte juridice unilaterale;
c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte şi cvasidelicte civile);
d) îmbogăţirea fără just temei;
e) gerarea de către o persoană a intereselor altei persoane;
f) plata unei prestaţii nedatorate.Primele două categorii sunt obligaţii născute
din acte juridice. Celelalte sunt obligaţii născute din fapte juridice.
a) obligaţii pozitive (obligaţiile de a da şi obligaţiile de a face);
b) obligaţiile negative (obligaţiile de a nu face);a) obligaţii pecuniare;
b) obligaţiile nepecuniare;
a) obligaţiile determinate (numite şi obligaţii de rezultat);
b) obligaţiile de prudenţă şi diligenţă (numite şi obligaţii de mijloace).
Ceea ce este caracteristic pentru obligaţia determinată (de rezultat) este
faptul că obligaţia este strict precizată sub aspectul obiectului şi scopului
urmărit, debitorul obligându-se ca, desfăşurând o anumită activitate, să
atingă un rezultat bine stabilit.

Ce sunt obligaţiile de prudenţă si
diligenţă ?
În ce constă diferenţa dintre
obligaţiile determinate şi obligaţiile
de prudenţă şi diligenţă pe teren
probatoriu ?
Clasificaţi obligaţiile după
sancţiunea juridică
Clasificaţi obligaţiile după
opozabilitatea lor
Care sunt izvoarele obligaţiilor
conform Codului civil?
Definiţi contractul conform Codului
civil
Care sunt cvasicontractele reţinute a) gestiunea intereslor altuia (gestiunea de afaceri);
în Codul civil?
Ce este gestiunea intereselor
altuia?
Ce este plata lucrului nedatorat?
Distingeţi delictul de cvasidelict
În ce constă principiul libertăţii de
voinţă în materia contractelor ?
Ce se întâmplă cu un contract
încheiat cu încălcarea dispoziţiilor
legale care interesează ordinea
publică ?
Care este fundamentul forţei
obligatorii a contractului ?
Caracteristica obligaţiei de prudenţă şi diligenţă (obligaţiei de rezultat) este
aceea că obligaţia debitorului nu constă în îndatorirea precizată de la început
de a atinge un anumit rezultat determinat, ci în îndatorirea sa de a depune
toată diligenţa necesară pentru ca rezultatul dorit să se realizeze.
În primul caz, neatingerea rezultatului dorit constituie, ipso facto, o dovadă a
culpei debitorului (o prezumţie de culpă a acestuia). Neatingerea rezultatului
în cel de-al doilea caz nu mai este, prin ea însăşi, o dovadă a culpei, ci
revine creditorului sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că
debitorul nu a depus, pentru atingerea rezultatului preconizat, prudenţa şi
diligenţa care erau obligatorii.
a) obligaţii civile (care se bucură integral de sancţiunea juridică);
b) obligaţii naturale (numite şi obligaţii civile imperfecte, care nu se mai
bucură de integralitatea sancţiunii juridice).
a) obligaţii obişnuite (cărora le sunt proprii toate regulile care cârmuiesc
drepturile relative) ;
b) obligaţiile reale (numite şi propter rem – apar ca un accesoriu al unui drept
real, ca adevărate sarcini reale ce incumbă titularului unui drept real privitor
la un bun) ;
c) obligaţiile opozabile terţilor (numite şi scriptae in rem – caracterizate prin
aceea că sunt atât de strâns legate de posesia lucrului, încât creditorul nu
poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al
lucrului va fi obligat să respecte acest drept, deşi nu a participat direct şi
personal la formarea raportului de obligaţie).
a) contractul;
b) cvasicontractul;
c) delictul;
d) cvasidelictul;
e) legea.
Contractul este un acord de voinţă între două sau mai multe părţi, prin care
se constituie, se modifică ori se stinge un raport juridic de obligaţii (art. 942
C.civ.).
b) plata lucrului nedatorat (plata nedatorată).
Este faptul unei persoane care, fără a primi mandat din partea altei
persoane, administrează (gerează) interesele acestuia din urmă.
Constă în fapta unei persoane de a plăti către alta o datorie inexistentă sau
care nu îi incumbă, ceea ce obligă la restituire.
Ceea ce distinge delictul faţă de cvasidelict este împrejurarea că delictul este
o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii săvârşită cu intenţie, pe când
cvasidelictul este o faptă ilicită săvârşită cu intenţie – din neglijenţă sau
imprudenţă.
În ambele situaţii, întinderea răspunderii este identică: autorul faptei este
ţinut la repararea integrală a prejudiciului cauzat.
Încheierea oricărui contract este liberă. Totuşi, potrivit art. 5 C.civ., „nu se
poate deroga, prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care
interesează ordinea publică şi bunele moravuri”.
Încheierea unui contract cu încheierea oricărei norme juridice imperative,
chiar dacă acea normă nu ar avea, la prima vedere, o legătură directă cu
ordinea publică, este sancţionată cu nulitatea absolută.
Voinţa părţilor.
 Pornindu-se de la fundamentarea contractului în voinţa liberă ce dă
Ce este principiul pacta sunt
legitimitate angajamentelor contractuale, se trage concluzia unei depline
servanda ?
obligativităţi a contractelor.

a) Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune în dauna contractelor

Care sunt direcţiile în care s-a
tradiţionale;
manifestat înfrângerea principiului
b) Intervenţia din ce în ce mai accentuată, prin norme imperative, a statului
autonomiei de voinţă?
în domeniul contractual (dirijismul contractual).

a) contracte consensuale;
Clasificaţi contractele după modul
b) contracte solemne;
de formare
c) contracte reale.

Acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor,

Ce sunt contractele consensuale? simpla lor manifestare de voinţă, neînsoţită de nici un fel de formă, fiind
suficientă pentru formarea valabilă a contractului.

Acelea pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei anumite

Ce sunt contractele solemne? forme, care, de regulă, este forma autentică. Nerespectarea formei solemne
atrage nulitatea absolută a contractului.

Se caracterizează prin aceea că pentru formarea lor nu este suficientă

Ce sunt contractele reale? simpla manifestare a voinţei părţilor, ci trebuie să aibă loc şi remiterea
materială a lucrului.

a) împrumutul de consumaţie (mutuum);

b) împrumutul de folosinţă (comodatul);
Enumeraţi contractele reale c) depozitul;
d) gajul;
e) transportul de mărfuri.

Clasificaţi contractele după a) contracte sinalagmatice (bilaterale);

conţinutul lor c) contracte unilaterale.

Se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin

Ce sunt contractele sinalagmatice?
interdependenţa obligaţiilor reciproce.

Acele contracte care dau naştere la obligaţii în sarcina numai a uneia din
Ce sunt contractele unilaterale?
părţi, cealaltă având numai calitatea de creditor.

a) contractul de împrumut;
Daţi exemple de contracte
b) contractul de depozit gratuit;
unilaterale
c) contractul de gaj.

Ce este exceptio non adimpleti

Excepţia de neexecutare a contractului.
contractus?

Clasificaţi contractele după scopul a) contractele cu titlu oneros ;

urmărit de părţi b) contractele cu titlu gratuit.

Cel care are drept cauză impulsivă, determinantă, intenţia de a procura un

Ce este contractul cu titlu gratuit? folos altcuiva, fără a urmări, din punct de vedere juridic, nimic în schimb
(animus donandi).

a) contractul de vânzare-cumpărare;
Daţi exemple de contracte care sunt
b) contractul de schimb;
prin esenţa lor cu titlu oneros
c) contractul de închiriere.

Daţi exemple de contracte care sunt

a) contractul de comodat (împrumutul de folosinţă).
prin esenţa lor gratuite

a) în privinţa condiţiilor de validitate, în general pentru contractele cu titlu

gratuit există anumite cerinţe mai restrictive decât cele referitoare la
Care este interesul distincţiei dintre contractele cu titlu oneros;
contractele cu titlu oneros şi cele cu b) contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a
titlu gratuit? contractelor cu titlu oneros, sunt contracte intuitu personae;
c) obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă severitate în cazul
contractelor cu titlu oneros ;
 d) în materia dreptului succesoral, reducţiunea liberalităţilor excesive, care
încalcă rezerva succesorală, şi instituţia raportului privesc numai contractele
cu titlu gratuit, nu şi pe cele cu titlu oneros;
e) acţiunea pauliană (revocatorie), prin care creditorii unei persoane
urmăresc să desfiinţeze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-
au adus atingeridreptului de gaj general, va reuşi în condiţii mai lesnicioase
dacă se pune problema revocării unor contracte cu titlu gratuit, decât atunci
când se discută contractele cu titlu oneros consimţi

Cum se subclasifică contractele cu a) contracte comutative;

titlu oneros, conform art. 947 C.civ.? b) contracte aleatorii.

Se numeşte comutativ acel contract în care existenţa şi întinderea prestaţiilor

Definiţi contractul comutativ datorate de către părţi sunt certe şi pot fi apreciate chiar la momentul
încheierii contractului, ele nedepinzând în nici o măsură de hazard (alea).

Contractul este aleatoriu în cazul în care existenţa sau întinderea prestaţiilor

părţilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert.
Aşadar, la încheierea contractului nu se poate calcula întinderea prestaţiilor,
Definiţi contractul aleatoriu
nu se poate şti cuantumul câştigului ori al pierderii şi uneori nu se poate şti
nici măcar dacă va exista sau nu câştig ori pierdere. Întinderea ambelor sau
cel puţin a uneia dintre prestaţii depinde de hazard (alea).

Cum se subclasifică contractele cu a) contracte dezinteresate;

titlu gratuit? b) liberalităţi.

Prin acestea se urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără a se micşora

Ce sunt contractele dezinteresate?
niciun patrimoniu.

Prin acestea o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul, fără a se urmări un

Ce sunt liberalităţile?
contraechivalent.

a) contracte constitutive sau translative de drepturi reale;

Clasificaţi contractele după efectele b) contracte generatoare de drepturi de creanţă.a) contracte constitutive sau
produse translative de drepturi;
b) contracte declarative de drepturi.

Clasificaţi contractele după modul a) contracte cu executare imediată;

(durata) de executare b) contracte cu executare succesivă.

a) în cazul neexecutării sau al executării necorespunzătoare de către o parte

a obligaţiei ce-i revine, sancţiunea va fi rezoluţiunea – care desfiinţează
contractul cu efect retroactiv – în cazul contractului cu executare imediată; în
cazul contractului cu executare succesivă sancţiunea va fi rezilierea – care
are ca efect desfacerea contractului numai pentru viitor;
Care sunt deosebirile dintre
b) deşi nulităţile actelor juridice operează cu efect retroactiv, în ipoteza
contractele cu executare imediată şi
contractelor cu executare succesivă, atunci când executarea este
cele cu executare succesivă?
ireversibilă, efectele nulităţilor se aplică numai pentru viitor;
c) numai în ipoteza contractelor cu executare succesivă se poate pune
problema unei suspendări a executării din motive de forţă majoră, pe toată
durata imposibilităţii de executare;
d) riscurile contractuale se soluţionează în mod deosebit.

Clasificaţi contractele după cum

a) contracte numite;
sunt sau nu nominalizate în
b) contracte nenumite.
legislaţia civilă

a) contracte principale – care au o existenţă de sine stătătoare şi a căror

Clasificaţi contractele după unele soartă nu este legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi;
corelaţii existente între ele b) contracte accesorii – însoţesc unele contracte principale, de a căror soartă
depind.

a) contractul de gaj;
b) contractul de ipotecă;
Daţi exemple de contracte accesorii
c) contractul de fidejusiune;
d) clauza penală.
 Pe câtă vreme validitatea contractului principal şi menţinerea fiinţei lui se
Care este importanţa distincţiei examinează în mod de sine stătător şi independent de alte contracte, soarta
dintre contractele principale şi cele contractului accesoriu trebuie să fie examinată nu numai în funcţie de
accesorii? elementele sale intrinseci, dar şi în funcţie de soarta contractului principal pe
care îl însoţesc: accesoriul urmează soarta principalului.

Clasificaţi contractele după modul în a) contracte negociate;

care se exprimă voinţa părţilor în b) contracte de adeziune;
contracte c) contracte obligatorii.

Sunt cele pe care le putem denumi tradiţionale şi în cadrul cărora părţile

Ce sunt contractele negociate? discută, negociază toate clauzele sale, fără ca din exteriorul voinţei lor să li
se impună ceva.

Sunt contractele redactate în întregime sau aproape în întregime numai de

către una dintre părţile contractante. Celălalt contractant nu poate practic să
modifice aceste clauze. El poate să le accepte sau să nu le accepte.
Ce sunt contractele de adeziune?
Ex : contractul de transport pe calea ferată, contractul de furnizare a energiei
electrice sau termice, contractul de abonament telefonic

Răspuns : Se aseamănă cu cele de adeziune, numai că, în timp ce în cazul

contractelor de adeziune condiţiile contractuale sunt impuse de o parte care
fie că este puternică din punct de vedere economic, fie că dispune de un
monopol, la contractele obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar
Ce sunt contractele obligatorii ? contracte „forţate”, condiţiile încheierii lor sunt delimitate, impuse de lege.

Ex : contractul pentru asigurarea de răspundere civilă pentru proprietarii de

autovehicule

Ce se înţelege prin încheierea

Realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale.
contractului?

a) capacitatea;
Enumeraţi condiţiile esenţiale pentru b) consimţământul;
validitatea convenţiei c) obiectul;
d) cauza.

Ce este policitaţiunea? Oferta de a contracta.

a) scris ;
În ce moduri se poate face oferta b) verbal ;
c) tacit.

Există vreo condiţie specială de

Nu.
formă pentru valabilitatea ofertei ?

Cui se adresează oferta ? Unei persoane determinate, dar la fel de bine şi publicului.

a) oferta trebuie să fie o manifestare de voinţă reală, serioasă, conştientă,

neviciată şi cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic ;
Enumeraţi condiţiile pe care trebuie
b) oferta trebuie să fie fermă ;
să le îndeplinească oferta
c) oferta trebuie să fie neechivocă ;
d) oferta trebuie să fie precisă şi completă.

Problema forţei obligatorii a ofertei priveşte momentele anterioare acceptării

În ce măsură este importantă
ei. După ce a fost acceptată, avem de-a face cu un contract format, în
problema forţei obligatorii a ofertei?
privinţa căruia se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului.

Ce se întâmplă dacă retragerea Retragerea ofertei înainte de expirarea termenului atrage răspunderea
ofertei are loc înainte de expirarea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocării
termenului? intempestive.

Care sunt teoriile elaborate în a) teoria antecontractului;

literatura juridică pentru justificarea b) teoria răspunderii întemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei;
temeiului răspunderii ofertantului c) teoria răspunderii delictuale;
pentru revocarea intempestivă? d) teoria abuzului de drept.

Care este diferenţa dintre ofertă şi
antecontract (promisiunea de a
contracta)?
Oferta este un act juridic de formaţie unilaterală. Antecontractul este un
contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază un acord de
voinţă.
Decesul promitentului sau incapacitatea, survenită după încheierea
antecontractului, nu stinge obligaţia de a contractat pe care acesta şi-a
asumat-o. Antecontractul nu devine deci caduc. Oferta însă expiră în
această situaţie.

Este cea de-a doua latură a consimţământului şi ne apare ca fiind un

Definiţi acceptarea ofertei
răspuns în care se manifestă acordul cu oferta primită

Numai în mod excepţional, prin lege sau în practica judecătorească, se

În ce condiţii se poate vorbi de
acceptarea tacită a ofertei?
consideră că tăcerea poate să însemne acceptare:
a) legea admite tacita reconducţiune (tacita reînchiriere);
b) părţile pot fi convenit, mai înainte, ca simpla tăcere după primirea ofertei
să aibă valoare de acceptare ;
c) se consideră uneori că atunci când oferta este făcută exclusiv în interesul
celeilalte părţi, poate fi considerată ca fiind acceptată chiar dacă partea
căreia i-a fost adresată tace.

a) să concorde cu oferta;
b) să fie neîndoielnică;
c) dacă oferta a fost adresată unei anumite persoane, numai acea persoană
Enumeraţi condiţiile pe care trebuie
o poate accepta; dacă este adresată publicului, acceptarea poate proveni de
să le întrunească acceptarea
la oridine doreşte să încheie contractul;
d) acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă ori să
fi fost revocată.

Care este momentul încheierii Acela în care acceptarea întâlneşte oferta şi deci este format
contractului? consimţământul.

Care este momentul încheierii

Asemănător cu încheierea contractului între prezenţi.
contractului prin telefon?

a) teoria emisiunii (a declaraţiunii) – acordul de voinţă al părţilor s-a format

Care sunt teoriile propuse pentru
elucidarea momentului încheierii
contractului prin corespondenţă?
de îndată ce destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu oferta primită,
chiar dacă nu a comunicat acceptarea sa ofertantului;
b) teoria expedierii acceptării – se consideră drept moment al încheirii
contractului momentul în care acceptantul a expediat răspunsul său
afirmativ, prin scrisoare sau telegramă, chiar dacă aceasta nu a ajuns la
cunoştinţa ofertantului;
c) teoria recepţiei acceptării;
d) teoria informării – ofertantul a luat efectiv cunoştinţă de acceptare.

În ce constă corelaţia dintre oferta

Este necesar ca acceptarea să fi ajuns la ofertant înainte de expirarea
cu termen şi momentul încheierii
termenului prevăzut în ofertă
contractului?

a) în raport cu acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum

şi caducitatea ofertei ;
b) viciile voinţei şi, în general, cauzele de nulitate sau de anulabilitate trebuie
să existe la momentul încheierii contractelor;
c) momentul încheierii contractului determină legea aplicabilă acelui contract;
d) efectele contractului se produc, de regulă, începând din momentul
În ce constă importanţa momentului
încheierii acestuia;
încheierii contractului?
e) momentul încheierii contractului interesează şi calculul termenelor de
prescripţie;
f) în cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul
încheierii contractului, determinat de prima acceptare primită, face ca
acceptările ulterioare să rămână fără efect;
g) momentul încheierii contractului determină şi locul încheierii acestuia.

Care este locul încheierii

Locul unde se află ofertantul.
contractului la telefon?

Care este locul încheierii

Locul unde se află ofertantul.
contractului prin corespondenţă?
Care este locul încheierii
contractului prin corespondenţă în
cazul în care contractul se Locul unde se află destinatarul ofertei.
consideră încheiat fără a fi nevoie
să se comunice acceptarea?