^*i&ftf
t(fl Acesta t'6ia ese ^ " j
1 cate 3 cole pe luna f
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso­
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
TRANSILVANIA.
Pentru străinătate
1 galbenu cu porto l,
Ftfi'a Asociatiunei transilvane pentru Iiteratur'a romana
t v, poştei. t/J
si cultur'a poporului romanu.
Brasiovu 15. Iuniu 1873.
Nr. 1 2 .
Sumariu: Ioanu Corvinu de Huned6r'a. (Urmare.) — Discursu rostitu de Gr. Vintila. (Fine.) — Colectiune de diplome
transilvane. (Urmare.) — Convocatoriu.
Ioanu Corvinu de Hunedor'a,
originea, genealogi'a, faptele s a l e iui­
m o r t a li.
(Urmare.)
Batali'a dein d i s t r i c t u l u H a t i e g u sdu dela
P d r t ' a - d e feru.
Sultannlu M u r a d u , pe care fortun'a bellica ilu
favorase fdrte multu in vietia, abia a c u m a simţi si
cunoscu, ce semnifica a fi batutu in loviri mari si a
perde armate intregi. L a primele sciri care'i veni­
seră despre cumplit'a perdere de langa Sibiiu, ar-
diendu de poft'a r e s b u n a r e i , s'a fostu decisu ca" se
vina elu insusi in persdna cu a r m a t a noua a s u p r a
T r a n s i l v a n i e i ; mai apoi inse d e n u m i de c o m a n d a n t e
pe begler-begulu adecă gubernatorjulu militariu dein
R o m a n i ' a , ce se dice astadi turcesce Rum-ili, p r o -
vjuci'a in care se afla si Constautiuopolea*).
begler-begu e cunoscutu la istorici sub numele scrisu
chiaru si la orientali in moduri diverse, adecă Seha-
b e d d i n , S e a d d e d d i n , Schaehinkul**). Noi n e v o m u
tienea de numele S e h a b e d d i n , pe care ilu dete
si H a m m e r dein tdte celelalte, dra n u Sachin, cumu
ii dice A. Szilâgyi. Sultanulu Murad p u n e s u b co-
m a n d ' a pasiei Sehabeddin optudieci de mii ostaşi dein
cei mai buni pe cari'i a v e a , si'i comitte strinsu, câ
mai antaiu se pedepsdsca aspru pe domnii Munteniei
si ai Moldovei, pentruck d u p a batali'a dela Sibiiu au
cutediatu a se confedera cu I o a n u C o r v i n u , dupa
aceea se ocupe si se subjuge cu ori-ce pretiu T r a n ­
silvani'a. Seabeddin pasi'a pleck cu armat'a sa totu
in acelu a n u 1442. Ajungendu la Nicopole in Bul-
g a r i ' a , se cerura mai multe dile, pentrucâ se pdta
trece armat'a si tdte asia numitele impedimente sdu
a p p a r a t e ale ei. D e aci paganulu isi impartf dstea
in d u o e ; un'a parte luk p o r u n c a câ se prede, se
p r i n d i a , ardia si se omdre totu ce v a intempina in
*) S e dicea Romani'a, precumu se numea si grecii locui­
tori in trensa Ecmăi, adecă romani, dein tempurile imperiului ro­
manu orientale, de unde mai essiste si pâna astadi forte multe
familii romane, romanesci, italiaue, grecite cu totulu.
**) Vedi Hammer Geschichte des Osman. Reiches I. la
Bonfiniu Sciabaddin, Ia alţii Saladin, Abadin, Abedin, Schach-
Abadin, Sabatines Sachin etc.
Abonamentulu se
I face numai pe cate
1 anu intregu.
Se abonedia Ia Comi­
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
j seu prin domnii c o -
e; lectori. ;>
Anula VI.
istorice
M u n t e n i ' a ; cu alt'a inaintk spre asia numita P d r t ' a -
de feru, adecă spre comitatulu Huneddrei. Romanii
dein Munteni'a n'au datu peptu nicairi cu osmanii,
ci d u p a c u m u arata chronicarii*), ei adoptaseră con-
siliulu lui C o r v i n u /.-câ esitandu ori-ce lovire, se se
tragă cu totU' ce avea mobile in munţi si se aştepte
acolo dio'a vindictei in contra turciloru. C u m o d u l u
acesta siesurile tierei r e m a s e r a si asta-data cu totulu
in pred'a cea mai fiordsa a turciloru. Betrani, femei,
copii, carii a u cutediatu se r e m a n a pe la locuintiele
loru, au fostu taliati si macelati in modulu celu m a i
barbaru, dra tetiunarii carii la turci forma t r u p a anu­
mita, prefăcură totulu in flăcări; p e dmenii mai te­
neri si sanetosi ckti au cadiutu in manile loru, carii
potea m e r g e in captivitate ii ferecară in lantiuri si'i
duseră cu se-nesi, asemenea si vitele ckte au p o t u t u
apuca. D u p a c e selbaticii tirani devastară tidr'a si
comissera fora-de legi n e a u d i t e , Sehabeddin - pasi'a
Acelu
trase la se-ne si pe acea parte a dstei care devastase
Munteni'a, si asia inaintk cu dstea intrdga a s u p r a
Transilvaniei. Sehabeddin laudarosu si trufasiu p r e ­
cumu fusese si Mezet, m a i inainte de a trece p r i n
munţi incdce, incepuse a d i c e , ck aici ii v a fi d e
ajunsu a'si arata numai t u r b a n u l u , pentrucâ vedien-
du'lu dstea cea fricdsa a transilvaneniloru se o ia Ia
fuga p e mai multe dile inainte**). P k n a la atkta isi
perdusera ardelenii renumele de buni ostaşi înaintea
turciloru. E r a necessitate suprema, câ locuitorii ace­
stei tieri se'si restabildsca glori'a de ostaşi buni si
despretiuitori de. mdrte, fdra care nu este vidtia sigura.
I o a n u Corvinu a invetiatu pe locuitorii T r a n s i l ­
vaniei a despretiui mdrtea, a'i caută in facia si chiaru
prin acdsta a sfarmă pe inemicu. I n d a t a ce Corvinu-
v o d a aflk de apropierea turciloru spre D u n ă r e cu
scopu de a trece in Munteni'a si Transilvani'a, d u p a
usulu dein acelea tempuri tramite prin tdta tidr'a
săbii cruntate in sânge. A r a t a n d u locuitoriloru ck
drasi se apropie supremulu periclu p r o v d c a p e toti
asia numiţii comiţi sdu comandanţi si pe toti cnezii
câ se'si r e a d u n e cetele loru si se alerge spre salvarea
*) Bonfinius Turoczi.
**) Despre acesta fala si trufi'a a lui Sehabeddin ne spune
Hammer in tom. I. cartea a diecea, dupa istoriculu turcescu
Nesei.
22
©BCU CLUJ
 patriei. Intr'aceea Corvinu concentrk impregiuru de
se-ne tdte asia numitele banderie seu batalione ro-
\ manesci mai alesu dein duoe comitatele A1 b' a, H u-
• i n e d d r ' a si dein Z a r a n d u pe unde avea elu moşii
de ale sale. D u p a aceea verif si sociulu seu Nicolae
de Uilacu cu ckteva batali6ne. Inse cu t6te mesurele
estraordinarie luate de Corvinu, elu totu nu a fostu
in stare de a mobili'sa si concentra sub comand'a sa
dste mai numer<5sa decktu cincisprediece mii. Ori-
ckta ar fi fostu la n u m e r n populaţi unea de atunci a
Transilvaniei totuşi ea pentru casu de periculu mare
ar fi potutu sc6te usioru unu uumeru indoitu de
ostaşi, buni, adecă treidieci de mii si mai multu. Noi
inse amu vediutu mai in susu tristele cause, pentru
care poporulu d e s p e r a s e , dra nobilimea remanea pe
la casele sale de frica. A remasu dara câ Ioanu Cor­
vinu cu farmeculu numelui seu si cu connexiunile
pe care le avea elu cu cei mai mulţi cnezi roma­
nesci, se suplinesca lipsele cele mai mari in armat'a
Transilvaniei. Cu acea dste de cincisprediece mii,
p a r t e mai m a r e r o m a n i , dra nici-decumu nu numai
secui si magiari", precumu 'iar plăcea lui Teleki si
a l t o r a , I o a n u Corvinu ocupk iute valile cele mai
strimte dela Pdrt'a-de feru, pe u n d e se aştepta turcii;
asiedik inse trupele pe cdstele muntiloru la p a n d a
asia, in cktu strimtdrea se r e m a n a deocamdată libera
p e n t r u t u r c i , se intre una parte dein ei fbra câ se
fia atacata. Asia s'a si intemplatu. I n t r a n d u mai
multe cete de turci si ne d a n d u preste resistentia,
se respandira prin tienutu spre a spolia, omorf si
a n u m e a d â focu d u p a datin'a loru, fbra câ se pricepa ck
ei sunt cadiuti in curs'a lui Corvinu. D u p a c e intrk
si grosulu dstei turcesci pe pamentulu Transilvaniei,
Corvinu se lua cu dstea sa d u p a turci, inse totu nu­
mai pe cdstele muntiloru, prin codrii inainte, ascun-
diendu cu grija tdte mişcările sale pkna la unu locu
pe care'lu destinase elu de mai inainte pentru ba­
tali'a decisiva. H a m m e r numesce acelu locu Vasag*),
pe semne cumu ilu va fi. aflatu elu la v r e u n u isto­
ricii t u r c e s c u , la carii numele locuriloru ndstre sunt
de regula schimosite. D u p a Chalcocondilas loculu
bătăliei nu a fostu tocma iu s t r i m t d r e , unde nu se
potu intempla evolutiuni, ci a fostu duoe milliarie
mai incdce, adecă camu intre comunele H a s d e u si
Topliti'a. O r i - c u m u , ea se numesce batali'a dela
P d r t ' a - d e feru. L a loculu acela Corvinu descende
iute cu u n a parte a dstei sale dein munte in vale si
tiene drumulu turciloru. Aflandu Sehabeddin de acdsta
stratagema a lui Corvinu stk pe locu cu dstea sa,
si in locu se atace i n d a t a , ia mesuri p e n t r u fortifi­
carea castreloru cu siantiuri. T o t u acea mesura o ia
si Corvinu pentru ai sei. Nu se scie ckte dile au
stătu cei duoi belliduci in acea positiune; este inse
*) Vasag, corruptu dein unguresculu Vaskapu, care pa ro-
manesce semnifica Porta-de feru. Regelo Vladislau in una di-
plom'a deiu 1 4 4 4 inca numesco loculu aeelei bătălii Kapu : =
Porta.
adeveritu ck batali'a cea mare dein tienutulu Hatie-
gului s'a intemplatu in un'a dein ferbentile dile ale
lunei lui Cijptoriu fiului). In acea di inainte de re-
saritulu sdrelui armatele isi stâ facia in facia una cu
alt'a, turcii mândri de numerulu loru celu mare, ar­
delenii tari in credenti'a cktra Dumnedieu si in ge-
niulu belliducelui loru. I o a n u Corvinu petrunsu de
mărimea aceloru momente inainte de tdte se puse
in genunchi cu tdta armat'a sa si cu ochii spre ceriu
inaltik cea mai ferbente rogatiune cktra Dumnedieulu
poteriloru si alu parentiloru nostrii. Indata dupa a-
ceea tienii dstei sale unulu dein acelea cuventari pline
de insufletire si enthusiasmu, precumu numai elu se
pricepea se vorbdsca romaniloru si magiariloru. „ N u
asiu fi cutediatu, dise C o r v i n u , a da peptu cu ine-
mici atktu de tari si n u m e r o ş i , candu noi suntemu
asia de pucini, ddca acdsta cutediare nu ar fi ceruta
imperiosu de cktra patri'a ndstra, si ddca nu m'asiu
increde in santitatea causei si in barbati'a vdstra
p r o b a t a de atktea-ori. Noi a m u alergatu la a r m e nu
numai spre a p ă r a r e a religiunei christiane si pentru
glori'a prea charei ndstre patrii, ci a m u apucatu ar­
mele chiaru p e n t r u a p ă r a r e a si salvarea proprieloru
locuintie, cumu si a familiiloru, parentiloru, sociiloru
ndstre. Turcii ruşinaţi si fdrte irritati spre vindicta
prin ultimele ndstre victorii, ddca voru apuca se
străbată mai departe in t i e r a , voru trece tdte prin
focu si prin sabii'a, ne crutiandu nimicu pe lume.
Asia dara aici la loculu acesta trebue se ne oppu-
n e m u inemicului, aici se infrangemu trufi'a l u i , de
aici avemu se'ln remittemu acolo de u n d e a venitu,
ceea ce v o m u si face cu ajutoriulu lui Dumnedieu
prin perseveranti'a si prin curagiulu vostru neinfrantu.
Deca inse Celu-atotu potente va fi decisu altnmentrea,
atunci incai se ve câştigaţi in lupta curagidsa mdrte
gloridsa si vidtia eterna pentru sufletele vdstre.
Disposil'iunea ce luase I o a n u Corvinu era camu
acdsta: L a cele duoe aripe in lini'a deinainte asiedik
calarimea usiora. Calarimea sa cea grea, cumu a m u
dice dragoni si c o r a s s a r i , o impartf in proportiuni
egali pe centru si pe cele duoe aripe in a dno'a linia.
L a dosulu calarimei grele p u n e călăreţi de aceia,
carii pe atunci mai era inca armaţi si cu asia nu­
mita praste*), dein care arunca pietrii. I n centru
dispune pedestrimea cea g r e a , care apoi avea de
reserva la spatele sale u n a alta t r u p a de lanceri si
arcari sdu arcaşi. D e duoe laturi, adecă la capetele
sdu marginile celoru duoe aripe c o m a n d a serii lungi
de cark incarcate cu tdte speciile de a p p a r a t e bel­
lice, insocite totu de calarime usidra si dispuse asia,
câ se ajungă de ambele laturi pkna sub pdlele m u n ­
tiloru. I n modulu acesta Corvinu inchise cumu se
cade valea pe care era se dssa turcii si se inunde
tidr'a. P r e s t e acdsta Corvinu impinsese centrulu seu
inainte in figura cuneiforma, p e n t r u câ cu atktu mai
*) Latin, funda, ae, nemt. Scbleuder, ungur. Barittya, cur
ventu slavonescu.
©BCU CLUJ
 — 139 —
usioru se pdta sparge p'intre liniele neregulate ale
turciloru. S e h a b e d d i n - p a s i a vediendu dispositiunile
lui Corvinu, cunoscu indata cu cine are a face; deci
#
spre a' nimici planulu lui Corvinu, Sehabeddin trase
iute in contra batalidnele celoru mai curagiosi iani-
ceri, dra pe spahii câ călăreţi fdrte buni de atari si
de fuga sprintena ii imparti pe cele duoe aripe. I n
acdsta positiune aştepta Sehabeddin trupele ardelene
care se apropia cu pasi lini. Ajungendu la distantia
mai mica, centrulu ardeleniloru se arunca in linii
indesate umeru la umerii cu tdta greutatea sa pe
ianiceri; acestu atacu inse ianicerii ilu respingu cu
tdta barbati'a, dra pe unde li se spărgea lini'a, se si
includea erasi la momentu prin mulţimea pedestrimei
asiediate in dosulu loru câ^nesce masse de îlţuri. I n
acelasiu tempu spahii dein cele duoe aripe aruncan-
duse asupra calaiimei usidre, o spargu si o p u n u pe
fuga. In acelu m o m e n t u de crisa s u p r e m a ochiulu
celu ageru alu lui Corvinu vediendu falsa positiune
in pare ajunse prin retragerea calarimei usidre, se si
decise a'si scaimba indata dispositiunile făcute in acea
demandtia. Asia Corvinu isi r e t r a g e curendu si cen­
trulu , pentrucâ nu cumuva se devină incongiuratu
de turci, si 'lu asiedia in lini'a in care se afla husa-
rimea unguro-secuidsca luata la fuga pkna in lini'a
primitiva in care era c a r a l e , unde pericululu incon-
giurarei prin turci deocamdată era mai micu; de
alta parte inse belliducele nostru aduce in lupta inca
si pe acea parte a pedestrimei sale usidre, adecă pe
ckteva batalidne romanesci care stâ pitulate pe cd-
stele muntelui in p ă d u r e , si cu acea parte de dste
ajutata si de ostasimea dispusa pentru a p ă r a r e a ca-
r a l o r u , lovesce pe osmani in flanca (in cdsta) cu
atkta rapediune si p o t e r e , in cktu p e candu Seha­
beddin se credea mai siguru de victoria, ilu aduce
in confusiuue, câ se nu'si mai pdta desvolta liniiele
s p r e a p ă r a r e dein cdsta. F i e n d u si valea prea strimta
p e n t r u atkta spurcu de t u r c i m e , cetele loru se îm­
pingea unele pe altele, unii pe alţii se impedecâ in
mişcările loru, galagi'a si confusiunea ajunse la culme,
nimeni nu mai sciâ ce se intempla cu elu. Corvinu
folosinduse de acelea m o m e n t e decisive, se arunck
a s u p r a turciloru nu numai cu pedestrimea, ci si cu
calarimea sa cea grea pre cktu numai suferea na­
t u r a locului câ se pdta opera si acesta cu b u n u suc-
cessu. Se produce unu carnagiu sdu macellu dein
cele mai terribili. Ardelenii adecă vedienduse scăpaţi
prin intieleptiunea belliducelui loru de periclulu estremu
de a fi nimiciţi, isi recâştigară curagiulu si reapu-
candu offensiva, nu mai volira se faca captivi, ci
talia si străpungea totu ce le stâ in cale spargendu
mai tdte liniile turciloru. F r i c a panica copriuse pe
tdta turcimea intru a t k t a , cktu ajunseseră câ nici-
unulu se nu mai cugete la apărare, ci numai la fuga
in tdte părţile. D a r a in ce parte era se fuga, candu
ei cunoscea unu singurii drumu, una singura strim-
tdre de munte, adecă pe unde veniseră. Acolo inse,
pe acelu drumu, ii aştepta cete romanesci dein Mun­
teni'a, care se a r u n c a r ă asupra turciloru cu tdta furi'a
ce produce aspectulu cehi fîorosu alu locuintieloru
arse si d e v a s t a t e , alu parentiloru si altoru confraţi
omoriti seu dusi in captivitate. U n a p a r t e a dstei
turcesci mai făcuse încercarea ultima de a se tiend
si apară la loculu unde Sehabeddin asiediase si iri-
tarise castrele seu tabar'a s a ; preste pucinu inse ve­
diendu ck pe ceealalta dste turcdsca nimicu nu o
•mai pdte retiend dein fuga, desperandu cu totulu de
apărare pe sacrulu p a m e n t u alu Daciei, ckti turci a u
potutu scapă cu vidtia, au luatu calea dreptu spre
D u n ă r e si au properatu a trece cktu mai curendu in
B u l g a r i a . Asia castrele turcesci cu tdte avuţiile cele
mari lăsate a c o l o , au cadiutn drasi in m a r ă ^ " arde­
:
leniloru, câ si ale lui Mezet langa Sibiiu. I n | a c d s t a
stare aflara campulu bătăliei acele cete de tufei, pe
care Corvinu le lăsase inadensu câ se trdea inainte.
Reintorcenduse acea parte de dste încărcata de predi
si tragendu dupa se-ne si mulţime de ardeleni ca­
ptivi, picară in manile dstei celei victoridse a belli­
ducelui n o s t r u , care incongiurandu pe acea turcime
dein tdte părţile, o macellk in partea ei cea mai m a r e ;
numai pucieni ajutaţi de cai buni au potutu scapă
in cete mai mici.
Acdsta victoria fu perfecta, si ea se pdte com­
para prea bene cu una dein victoriile lui Traianuf
reportate in aceeaşi regiune asupra lui Decebalu. I n - '
tru a d e v e r u , ddca amu fi vreodată in stare câ se
credemu in Metempsychose, atunci amu sustienea, cki
snfletulu lui T r a i a n u trecuse in l o a n u Corvinu si ck^
se implinise dor'inti'a poetului anticii:
E x o r i a r e aliqnis nostris ex ossibus ultor.
(Va urma.) \/, ,
D i s c ur su
rostitu de G. Vintila cu- ocasiunea adunarei gener. a
despart. I. alu asoc. trans., tienute in Cinculu m a r e
in 1 1 . F e b r u a r i u 1 8 7 3 .
* (Fine.)
In doi ani de dile, câtu tiene cursulu de prepa­
randia, luandu numai 6 — 7 ore pe septernana, s'aru
pote invetiâ totu ce e mai de lipsa si inca fundamea-
tulu, asia câ fiitorii invetiatori, absolvendu preparandi'a,
aru ajunge in stare de a conduce de s i n e , cu man'a
propria agricultur'a, unde li s'ar dâ ocasiune. Si spre
acesta chiar se le damu ocasiune, deca cumu-va nu
voimu, câ lucrulu se fia facutu numai de diumetale;
se le damu ocasiune a pune in pracsa a c e e a , ce au
adusu cu sine dela preparandia. Vreu se dicu, se i n -
sistemu, câ la tdte scdlele se se dea invetiatoriului o
bucata de pamentu, de celu pucinu vreo 10 jugere,
commassate aprdpe de satu, care mosiia invetiatoriulu
se o lucre in regia propria si rationalu, se nu fia de
locu marginitu prin sistem'a agricola, ce va fi sustandu
in comuna, se porte cu unu cuventu economia de m o ­
delul, ce se pdte intempla numai dispunendu invetia-
©BCU
22* CLUJ
 — 140
toriulu dupa plăcu de acdsta mosidra. Si cumu-câ elu
intr'adeveru va pole servi de modellu, ne garantddia
interesulu bine priceputu alu invetiatoriului. Densulu, nu
mai incape indoiela, câ se va nisui a trage venitu câtu
se pdte mai mare dein mosidr'a s a , dein munc'a si
chieltuielele sale. Si sciendu pe ce cale si cumu are
se purceda, e invederatu, ca nu va trece cu vederea
neci unu midiulocu corespundietoriu, spre a-si îmbună­
tăţi starea sa materiala, care va fi in strinsa legătura
cu starea moşiei, ba chiaru va depende dela lucrarea
raţionala a acesteia.
Unu astufeliu de invetiatoriu presentanduse in scdl'a
comunala, va fi nu numai destulu de preparatu, spre a
capacită pre elevii sei despre cunoscientiele agriculturei
raţionale, dar va fi si personalitatea cea mai apta, care
se pdta îndemna si respandi progressulu agricolu in
comuna.
Se fia deci oblegatu a tiene si poporului serbatdrea
si dumineca, ern'a si mai adese-ori, prelegeri dein a g r i ­
cultura. Astufeliu vomu avea atâtea economii de m o ­
dellu, câte scdle poporali. Ele voru fi adeverate e c o ­
nomii de modellu, indemnandu'lu pre invetiatoriu inte-
ressulu seu insusi, se tragă venitu câtu numai se pdte,
dein ea, prin urmare a o espldtâ rationalu, seu a in­
troduce tdte acele îmbunătăţiri, câte si le-a agonisitu la
preparandia, si acelea cari, câ barbatu harnicu si-le va
fi castigatu prin cetirea de cârti bune si pe alte caii.
Ele voru fi adeverate institute de modellu, de dre-ce i n -
vetiatoriulu in prelegeri facundu cunoscute principiele
unei esplotari agricole raţionale, si totu-deodata aratandu
aplicarea in pracsa afara de moşia a acestoru principie
cu argumentulu folosului in mana, va convinge pre e c o ­
nomi despre avantagiulu inbunatatiriloru introduse, mai
dandu inca si desluşiri despre noutăţi. Astufeliu e c o ­
nomii nu numai că-lu voru intielege, dar ilu voru si
imita pe întrecute.
Si neci că pdte se fia de temutu, câ ddra aceste
economii de modellu voru şchiopată, seu câ nu voru
corespunde scopului, fiendu-câ dela lucrarea loru r a ­
ţionala , depende cumu amu mai disu, si esistinli'a mai
plăcuta si mai mulliamitdrie a invetiatoriului.
Cu modulu acesta amu castigâ lucruri de cea mai
mare importantia. S'aru îmbunătăţi starea poporului si
a invetiatoriloru, despre care pana acumu s'a facutu
multa vorba si pucina isprava, si care in locu se p r o -
gresedie, cu sfasiiere de anima trebue se vedemu, câ
devine totu mai misera; si imbunatatienduse starea m a ­
teriala, cu mângâiere sufletesca vomu v e d e , câ cu ea
mana in mana va inaintă si desvoltarea spirituala, cul­
tur'a va face pasi simţiţi in tdte direcţiunile.
Tierauulu in urm'a propunerei invetiatoriului pe
calea teoretica si in urm'a demonstratiunei pe calea
practica aru invetiă a cugetă mai profundu, n'aru mai
lucră asia fora de a cugeta si reflecta, câ pana acumu,
candu nu vede sdu nu intielege, ca caus'a sărăciei sale
este in lini'a prima lips'a de invetiatura si nepriceperea
chiamarei sale.
Cestiunea fiendu de cea mai mare importantia si
—
t
in strinsa legătura cu prosperarea statului invetiatorescu,
fraţii invetiatori ar fi se lucre dein tdte poterile la l o ­
curile competenţi, la sindde, congresse si consistdrie,
pentru tramiterea dein partea fia-carei preparâh'dia si
seminariu, a unoru teneri la unele institute seu scdle
agronomice. La scopulu acesta trebue se conlucre si
cierurile, pentrucâ preoţii n'au se pregatesca poporulu
numai pentru vietia vecînica, ci au sânta datorintia î m ­
preuna cu invetiatoriulu a face dein poporu cetatieni
harnici si respectaţi si pre pamentu. Tenerii inse se
fia de aceia, cari se tragu dein poporu, seu despre cari
se scie câ • au predileciiune câtra frumosulu si vastulu
studiu alu agronemiei si cari mergendu pe ferii acasă,
nu se sfiiescu a apucă plugulu de corne si a se i n t e -
ressâ de ale economiei. Se nu se tramita de aceia,
cari se sfiiescu a'si manjf manile cu pamentu. Dupa
absolvirea agriculturei si facerea unui anu de pracse la
vreo mosii'a renumita, aceşti teneri se fia apoi obligaţi
a propune candidatiloru de dăscălia si de preoţia e c o -
nomi'a de campu. In Blasiu se propune dejă de vjeo
câţiva ani, in Sibiiu se va incepe celu multu la tdmn'a
venitdria; nu sciu deca celelalte diecese au se faca
asemene; atâta sciu, ca ap'a ne ajunge la gura, si deca
nu vomu incepe a griji cu totu-deadinsulu de prosperi­
tatea poporului, ne vomu cufundă cu elu cu totu in
abissulu nefericirei, ce sta gata se ne inghitia.
Me voru întrebă pdte fraţii invetiatori actuali: D'apoi
ce va fi de noi atunci, candu unulu câte unulu vomu
deveni fora postu, venindu in locu-ne aceia, cari au
invetiatu agricultur'a ? Acesta se nu se intemple, si
nime n'o pdte pretinde, cu atâtu mai pucinu a o duce la
îndeplinire. Dloru dupa părerea mea s'aru pote ajută
asia, câ pe tempulu feriiloru se fia obligaţi, pe langa
o diurna corespundietdria dela comune, a cercetă p r e ­
legerile feriali, ce ar fi se se deschide spre scopulu
acesta la fia-care preparandia seu pe alocurea. Acdsta
repetienduse in 2 — 3 ani, invetiatoriulu harnicu fora in-
doidla va reuşi a se perfecţiona benisioru, si atâta mai
multu va potd corespunde chiamarei sale, deca si sin­
gura se va adopera a se deprinde mai departe prin
cetirea de cârti bune agronomice, seu prin discursuri
in conferintiele invetiatoresci. Asia numitele prelegeri
ambulante inca aru contribui fdrte multu la iuţea respan-
dire a economiei de campu, unde bărbaţi de specialitate
caletorindu deintr'unu locu intr'altulu, ar tiene poporului
prelegeri publice taiatdrie in sfer'a agriculturei. Atari
prelegeri facura minuni in Lombardi'a, dupa cumu ne
asicurâ confratele nostru dr. Mollin. Pe acdsta cale s'ar
stringe si datele de lipsa asupra starei agricole in t i e -
nuturile locuite de romani, unu lucru de cea mai mare
importantia spre orientarea si promovarea agriculturei
la plugarii noştri. Nelasandu deci invetiatoriulu neci
una ocasiune neintrebuintlata, care pdte contribui la p e r ­
fecţionarea si cultivarea sa, atunci nesmentitu câ nu va
remand cu multu indereptulu acelora ce au ascultatu in
tempu de 2 ani cursulu de agricultura.
Asia dar cultivarea invetiatoriloru in agricultura
mica si infientiare de economii de modellu la tdte scdlele
©BCU CLUJ
 — 141 —
comunale, conduse de invetiatoriu in regia propria, a c e ­
stea ar fi tientele, câtra cari se tindemu dein tdte p o ­
terile.
La lucru cu toţii, scopulu e maretiu, avendu inca
si acelu avantagiu pentru sine, câ nu cere asia mari
midiuldce, facia de imensele folose, ce le va aduce cu
sine. Se voimu numai toti cu toţii, si atunci Ddieu va
încorona tote întreprinderile ndstre cn cele mai strălu­
cite resultate. In scurtu tempu vomu ave apoi sufle-
tesca fericire, de a vede câmpurile nostre câ nisce g r ă ­
dini suridietdrie, cumu e d. e. in Belgiu; bietulu tieranu
acumu coplesitu de saracfa si de intunerecu, va b e n e -
cuventă cu fruntea ridicata pe aceia, cari voru fi con-
tribuitu la prosperarea interesseloru sale; strămoşii no­
ştri glorioşi voru fi mândri de noi, de strănepoţii loru,
recunoscandu ca suntemu demni, intr'adeveru demni de
densii, demni de frumosulu si maretiulu nume de „ r o -
manu."
Acumu discursulu finitu, se-mi permiteţi domnule
redactoriu a adresă unu cuventu câtra asociatiunea n d ­
stra transilvane pentru literatura si cultur'a poporului
romanu. In interessulu agriculturei si prin urmare alu
poporului nostru, asociatiunea ar face forte bine, deca
ar tramite inca vreo câţiva teneji la studiele econo­
miei de campu, cari apoi dupa unulu sdu duoi ani de
pracse se fia obligaţi a tiene prelegeri ambulante in
tienuturile locuite de romani. Tdte aceste prelegeri se
le publice in foia asociatiunei, precumu si starea e c o ­
nomiei in tienuturile percurse si midiuldcele de inbuna-
tatirea e i , conformu teoriiloru agriculturei moderne si
impregiurariloru locali. Pâna camu un'a alta, se va
formă ddra (dupa cumu amu intielesu asoc. trans. chiaru
are lăudabila intentiune de a o face acdsta) unu insti—
tutu de agricultura, unde aceşti teneri se fia asiediati
definitivu. Credu, câ asociatiunile ndstre dein Aradu si
dein Bucovin'a inca voru face aceste, ddca cumu-va
n'au facut'o pâna acumu.
Colectiune de diplome
d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
privescu mai alesu pe r o m a n i (valachi).
(Urmare.)
Ladislai Regis collationales
p r o J o a n n e de H u n y a d super perpetuo Comitatu
Bistriciensi.
1453. ante 2. febr. A p p . D. T r . T . V I .
Diploma de donatiune esita totu intr'unu tempu cu cele
duoe precedente, prin care Ladislau posthumu dâ lui Ioanu Cor­
vinu titlulu si folosele de comite pe vietia preste cetatea B i ­
s t r i ţ i' a dein Transilvani'a, era cu acea ocasiune face (îe nou
istoriculu multeloru merite mari si in parte estraordinarie ale lui
Ioanu Corvinu*).
*) Cei carii nu cunoscu limb'a latina, voliescu inse a cu-
n6sce meritele Corviniloru, au ocasiune de a se informa dein
monografi'a ce publicamu despre Co'vinu tocma acumu in acesta
foia. Eed.
Ladislaus Dei Gratia Rex H u n g a r i a e , Bohemiae,
Dalmatiae, Croatiae, etc. Austriaeque et Styriae Dux,
nec non Marchio Moraviae etc. ad perpetuam rei m e ­
m o r a m . P o t e s t a s regnantium ad hoc divinitus erecta
est in terris, ut q u e m a d m o d u m ad malorum vindictam,
ita et ad laudem sit b o n o r u m et ut subjectum sibi
promiscui populi fidelem coetum regat benevolentia,
liberalitate attrahat, et unius cujusque merita condi-
gnis retributionibus prosequatur. Quod etsi ex de-
bito publici ofticii, et q u a d a m generali Principum re­
gula fieri soleat, hi tamen clarioribus ornandi sunt
titulis, et altioribus magnificandi honoribus, quos sin-
cerior fides, m a g n a n i m e s a c t u s , et excellentiora me­
rita caeteris anteponunt. H a c itaque consideratione
clarissimam fidem, virtutes magnificas, fortissima
g e s t a , multipliciaque obsequiorum genera fidelis no­
ştri sincere dilecti spectabilis, ac magnifici viri J o -
hannis de H u n y a d , totius Regni noştri H u n g a r i a e
usque ad haec nostrae aetatis tempora Gubernatoris
magnanimi, et Vajvodae Transilvani et qui sicut in­
tegritate caeteris clarior, ita potenţi virtute a b incu-
nabulis aetatis nostrae Regii status, et honoris noştri
c o n s e r v a t o r , et columna fuit, non solum debita re-
cognitionis gratitudine prosequi, sed et postremorum
memoriae his scriptis, et si non per o m n i a , saltem
in parte transmittere nobis in animo est, ne sua ge­
sta insignia ulla aetate concidant, sed potius late sui
s p a r g a n t s p l e n d o r e m , et sempiterna apud futura se­
cula laude p r a e d i c e n t u r , caeterisque exemplo sint;
a e q u u m est enim, eos enim suiş n o n fraudare prae-
coniis, qui actus illustres, et praecara facinora edi-
derunt. Imprimis itaque id nobis, prout fide*digno-
r u m h o m i n u m contestatio prodit, referendum occurrit,
quod ipse J o h a n n e s r e g n a n t e condum gloriosissimo
Principe Domino Sigismundo tune Rege Avo n o s t r o .
beatae memoriae, a n n o s juveniles*) lăudabili indole
exegit, in quibus p r a e m a t u r u m sensum , et a d u l t a m
semper gravitatem prae se ferens, studuit, ut q u o
plurimi aliena o p e , et suorum majorum titulis irre-
punt, eo suiş s u d o r i b u s , v i r t u t e , i n g e n i o , et vigiliis
ascenderet, pulchrnm gloriae g e n u s existimans pre-
lucere posteris, et nascentis nominis decus ac digni-
tatis initium afferre. Adolescentia vero egregie tra-
d u c t a , corpus ad tolerandos l a b o r e s , et militarium
exercitiorum actus asvefaciens, et habile reddens, fu-
t u r o r u m inclitorum operum suorum fundamenta certis
praesagiis, j e c i t , et ingenuis m o r i b u s , quasi quibus-
dam g r a d i b u s , ad d i g n i t a t e s , h o n o r e s , et gloriosam
nominis f a m a m , liberos sibi ascensus comparavit.
Praeclarae enim indolis m i l e s , et imperiali obsequio
dignus, t u n e primum Regiis militibus connumeratus,
et successive consiliis admissus integra fide, devotis-
que obsequiis, praefato avo nostro sive pro susce-
ptione Imperialium iufularum, seu pro reparandis rui-
nis regni sui Bohemiae procedenti, sed et in aliis
*) Ergo Joannes Hunyadi non potuit esse ejusdem aetatis
cum Sigismundo Rege, sed multo junior.
©BCU CLUJ
 — 142 —
cunctis negotiis g e r e n d i s , et r e b u s bellicis, ad tem-
p o r a vitae suae fideli semper sollicitudinis diligentia
inseparabiliter adhaesit, pro cujus etiarn honoris am­
plitudine, saepius capitis pericula, bella, et armis
adiit, adeoque se ei in omnibus reddidit acceptum,
ut singulari q u o d a m Regis a m o r e dignus habitus, et
fotus, ac per eum prima liaereditate in hoc R e g n o
nostro douatus fuerit*), altioribus a d h u c eo tune su-
blimandus h o n o r i b u s , nisi ipse avus noster e vita
excessisset, succedente vero tandem Excellentissimo
Principe Domino Alberto similiter R o m a n o r u m , et
H u n g a r i a e Rege, genitore nostro felicis recordii, prae-
fatus J o h a n n e s caeptae d u d u m felicitatis opera con­
tinuo incremento augens, et in ipsius genitoris noştri
obsequiis, ac expeditionibus bellicis, quas idem sive
adversus nonnullos Rebelles R e g n i sui Bohemiae, seu
contra T e u c r o s lăudabili semper exitu confecit, nune
prudentis consiliarii, n u n e vero strenuissimi militis
agens officium, adeo fuit continuus et utilis, ut a b
eodem Genitore nostro primum de milite ad n u m e -
r u m B a r o n u m R e g n i , B a n u s videlicet Zeurinensis,
qui clarus Baroniae titulus e s t . insignibus meritis
creatus sit, ubi et gloriosa t a n d e m adversus Teucros,
eo tune illis partibus oppido infensos praelia ipse,
et E g r e g i u s q u o n d a m alter J o h a n n e s de ipsa H u n y a d
miles sibi sangvine frater, fortissimaque strenuitate
par, et socius, victorioso semper fine saepius confe-
cerint, consequenter ipso etiam divo Genitore nostro
licet satis praemature, ut tamen D o m i n o placuit, vita
functo, dum R e g n n m nostrum H u n g a r i a e nobis eo
tune, a.pnd incunabula, et alienam educationem aeta-
tam agftntibus, idoneo tutore o r b a t u m , et intus g r a -
vissimis odiis exortis fluctuaret, et foris grassante
dictorum T e u c r o r u m tyrannide, innumeris affiigeretur
m a l i s , ut pote cum j a m ipsi Teucri vastare agros,
diripere villas, homines sine discrimitie sexus, et ae-
t a t i s , vel t r u c i d a r e , vel abducere impune consveve-
rant, et totas inferiores ipsius Regni noştri H u n g a r i a e
p a r t e s , usque ad fluvium T i t i a e , et item ex altera
usque ad interiora loca Regni noştri Sclavoniae, vel
miserabiliter vastarunt, vel occuparunt, adeoque gra-
vissimo metu j a m totum R e g n u m c o n c u s s e r a n t , ut
Uluci in pendente ferme ruina p o s i t u m , miseram sui
b l a s p h e m o r u m Christi manibus solam restare putaret
o c c u p a t i o n e m ; praefatus J o a n n e s de H u n y a d medio
t e m p o r e V a y v o d a T r a n s y l v a n u s , et Comes T e m e -
siensis c r e a t u s , factus etiam Capitaneus Nandoral-
bensis, et aliarum interiorum partium, eis titulis non
minus, q u a m acceperat dignitatis, et gloriae restituit,
illiusque suae sublimationis primordia pulcherrimis
quibusdam victoriae generibus consecravit. F u d i t enim
imprimis victrici b e l l o , in terra S e r v i a e , prope Ca­
strum Nandoralbense I z a k V a y v o d a o i T e u c r o r u m , qui
eo tune Castrum Z e n d e r e w cum tota ipsa terra Ser- ,
viae occupatum tenebat, consequenter vero, d u m pau-
*) Ergo Sigismundus dedit Joanni Hunyadi bona, et antea
bona non habuit.
cis post diebus alter T e u c r o r u m exercitus nonnullas
jam pridem de nostris adeptas victorias, amplo milite
superbus, et gloriae a v i d u s , partes nostras T r a n s y l -
v a n a s solită flagitia, ac h o m i n u m et rerum praedam
acturus subintrassent, m e m o r a t u s J o a n n e s V a y v o d a
cum illarum partium g e n t i b u s , pro fortissimi Ducis
officio, strenui illi occurrit c o n g r e s s u , ubi d u m col-
latis signis, et consertis manibus mars utrinque cru-
desceret, adeo laudabiliter hostem conflixit, ut ipse
quoque adversi exercitus D u x qui Mezihbeg vocaba-
tur, u n a cum filio suo vice-capitaneo occisus, refn-
sum, p r a e d a m proprio et filii casu suppleverit, suiş
omnibus complicibus vel fusis, vel eaptis, et paucis-
simis fuga salvatis: E x quo opere huic R e g n o ea
accessit utilitas, ut partium T r a n s a l p i n a r u m et Mol-
daviae V a y v o d a e , qui a d h u c P r o g e n i t o r u m n o s t r o r u m
temporibus, sacrae hujus Regni Coronae rebellando,
Teucris se subjecerant, ipsius J o h a n n i s V a y v o d a e
turn consilio inducti, turn metu concussi, rursum huic
R e g n o cum tota sua terra se restituerint, pristina
fidelitatis obsequia nobis usque ad diem liane exhi-
bere obligaţi, quibus p e r a c t i s , exstante a d h u c sâtis
recenţi hujusmodi felicium rerum 4 a m a , huic viro
meritissimo ex his illustribus principiis gloriosiori, et
longe excellentiori, digna laude per omne aevum ce-
lebrandus, alterius victoriae titulus accessit, dum enim
T e u c r o r u m D o m i n u s h u n e supratactum suorum inte-
ritum indigne ferens, et totis viribus ulcisci deside-
rans, m a g n u m suae potentiae undique coactum robur,
numero O c t u a g i n t a millia h o m i n u m , prout de hoc
certa relatione edocti sumus, sub conductu Bâsae sui,
videlicet principalis vices-gerentis, armis et n u m e r o
instruxisset, ipseque Basa hujusmodi atrocem, et adeo
R e g n o nostro minacem exereitum imprimis per partes
T r a n s a l p i n a s d u c t a r e t , ea q u o q u e fere tota vastata,
amplissimam hominum et rerum praedam referret,
intendens de hinc e vestigio in praedictas partes n o ­
stras T r a n s s y l v a n a s vastator succedere, praetactus
J o a n n e s W a y w o d a aggregatis quibus potuit gentibus,
inimicam multitudinem longe ei impar numero, a d u s -
que illarum partium exereitum p e r s e c u t u s , vel vin-
cendutn, vel morienduin esse statuit. H i c vero suas
a r t e s , fortitudinem, et bellicam industriam cernere
erat. I n v a d e r e enim hostem, q u a m invadi satius du-
cens arduum, et m a g n u m , ac suorum viribus longe
impar bellum fortiter suscepit, q u o prudenter admi­
nistrat© , felicissimeque g e s t o , et confecto, aeterna
laude memorabilem victoriam r e p o r t a v i t , in q u a re,
et antiqua gentis h u n g a r i c a e gloria, famaqne reddita
est, et suum nomen omnibus in locis eo facto ma­
xime c e l e b r a t u m , eximii triumphi speciem exhibuit.
F u s a enim iunumerabilis multitudo hosfium m o n b n n -
dis longe lateque cadaveribus amplissimum certaminis
campum thabefecit, indelebilem cunctis seculis mise-
randae suae cladis historiam derelinquendo, innume-
rabilibus . . . . eorumque m a j o n b u s in captivitatem
redactis, amplissimisque T h e s a u r i s , et omni pretiosa
exercitus suppellectili in p r a e d a m nostrorum deventis,
©BCU CLUJ
 — 143 —
et dîvisis. T o t felicibus autem V i r rnagnificus ani-
matus victoriis alioş aliis insignes actus accumulans,
g r a n d e m et sumptuosissimam tandem egregiorum mi-
litum expeditionem coegit, cum qua R e g n u m Serviae,
seu*Rasciae, et Bulgariae t r a n s g r e s s u s , et usque ad
oras R o m a n i a e p e n e t r a n s , quae omnia T e n c r o r u m
D o m i n u s antiquis ab annis occupata tenebat, Civita-
tem Sophiam, et q u a m plures alias Civitates, Oppida,
Castra, totasque pene terras illas, infidae gentis D o ­
micilia igne et gladio vastavit. I n quo quidem pro­
gresau crebris, praecipue vero sex praeliis continuas
adeptus victorias, ingenti h o m i n u m et rerum praeda
onustum salvum reduxit exercitum infinitis captis ho-
stium Banderiis, quae in Ecclesia B. M. V. Budensi
in sui aeternam laudem, per futura secula pendebunt,
ut pote tot t r i u m p h o r u m illnstrium pulcherrima et
p r a e c l a r a ^ i o n i m e n t a , ex quibus secutum est, ut ipse
Teucrorum«Princeps tremefactus, totum R e g n u m R a s -
ciae, cum ejusdem terrae castris, quae antiquitus oc­
c u p a t a , quasi hujus R e g n i qlaves t e n e b a t , m a n i b u s
Illustrissimi Principis Georgii Despoti Rasciae, hujus
-
Regni H u n g a r i a e membri fidelis, nomine, et ex m a n ­
dato Regni H u n g a r i a e recipienti restituerit, quae per
eum usque ad haec nostrae aetaţis tempOra pacifice,
et fideliter possidentur. R e x etiam Bosniae eo re­
spectu ad pristinae obedientiae, q u a m negaverat, re-
diit gremium, in quo hucusque constantei' perseverat.
Quid niulta? h o r u m gloria m e r i t o r u m , h a r u m fama
virtutum, q u u m praefatus J o h a n e s W a y w o d a non so-
lum Regnicolis gratissimus, verum etiam r e m o t i s , et
exteris notus esset, brevi altioris dignitatis sedem
ascendit, et quod laudum suarum cumulus est, una­
nimi omnium P r a e l a t o r u m , B a r o n u m , et P r o c e r u m
R e g n i consensu et singulari amore, in nostra absentia,
et sub nostro nomine totius R e g n i H u n g a r i a e P r a e s e s
factus exstitit. et G u b e r n a t o r . I n quo quidem officio
q u a m juste, integre, fortiterque R e g n u m illud nostro
nomine administraverit, tenuerit, q u a n t a q u e diligentia,
in tutando R e g n o usus fuerit, fidem faciunt fortia sua
acta, tam adversus Teucros, q u a m intrinsecae gverrae
auctores, cum praesertim duo alia q u a e d a m
fortissima praelia, quae tandem grandi gentium nu-
m e r o , sumptuosissima impensa c o a c t o , cum ipsius
T e u c r o r u m Principis p e r s o n a , et tota sua potentia,
in propriaque ipsius terrae media m a g n a n i m a stre-
nuitate peregit, in quibus etsi occulto judicio Dei,
qui solus novit, cur persaepe fideles suos in concul-
cationem b l a s p h e m o r u m sancti nominis sui exponat,
fortuna parti suae novercata exstiterit, et plures egregii
milites occubuerint, duplum tamen damni semper re-
fudit hostibus cruenta eis, in omni actu victoria de-
relicta, nec caesi noştri hoc loco poenitendas sortiţi
sunt exequias, quae etsi optabilius fuissent in P a r i a
(sic) speciosius tamen p r o Patria tactae exstiterunt.
L a u d i b u s etiam hujus viri n o n immerito addi potest,
quod in his adversorum casuum vicibus inter ipsa
quoque discrimina, in quibus non solum carissimos
plures, et fratres, et amicos, et familiares sibi belii
calamitate raptos amisit, sed etiam proprii sangvinis
m u l t u r i effudit, sibi animum defuisse, aut fortitudinem
lassatain esse, n u n q u a m potuit visum iri, quin y m o ,
Vir fprtissimus m a g n a n i m u m , excelsumque maximae
mentis conservans vigorem, sua p r u d e n t i a de capti­
vitate, q u a m in ultimo dictorum d u o r u m praeliorum
inciderat, libertăţi restitutus, Patriae secum salutem
restituit, nec solum externis malis hoc R e g n u m eri-
puit, sed interna q u o q u e ita composita effecit, ut tota
N a ţ i o , et Respublica R e g n i noştri H u n g a r i a e , s u b -
m o t i s , sublevatisque civilibns bellis, et internis tur-
binibus, qui paulo ante et voluntates, et meutes ejus
Gentis a se se d i s t r a x e r a n t , unione invicem j u r a t a ,
nos D o m i n u m suum naturalem, Genitoris, et avi Re-
g u m suorum successorem, et haeredem R e g e m de-
claraverit, susceperit, et recognoverit; sicque praefatus
J o h a n n e s G u b e r n a t o r R e g n u m illud N o b i s , et sub
nomine nostro constanţi fidelitate t e n u i t , atque iu
hac constantia etiam innumeris bellorum morbis ad-
versantibus perseveravit. P o s t r e m o , R e g n u m ipsum
H u n g a r i a e , confinibus suiş d u d u m amissis, recnperatis,
magis a u c t u m , niagisque a parte infidelium T e u c r o ­
rum, q u a m temporibus dictorum avi, et P a t r i s noştri
R e g u m t e n e b a t u r , d i l a t a t u m , Majestati nostrae fide­
liter restituit, votiva pacis tranquillitate g u b e r n a n d u m .
Quod quidem, ut apertius confiteamur, vel sola, vel
maxime ejus industria, sollicitudine, et bellicis artibus
conservatudf est. Ut igitur Vir tot inclytorum ope-
r u m n u m e r o praestantissimus, cui nullus honos, nisi
meritus referri potest, et qui in tot praeclaris actibus
multum sangvinis sui, et suorum effudit, g r a t a m sibi
majestatem nostram persentiat, et ex n u n e aliquas
benevolentiae nostrae videat primitias, in futurum
majores experturus*), ad omnium P r a e l a t o r u m , Ba­
r o n u m , et nobilium Regni noştri H u n g a r i a e , n u n e
hic Posonii**) congregatorum, totum R e g n u m H u n g a ­
riae repraesentantium supplicationis instantiam, nobis
p r o ipso viro expressis tot meritis suiş factam, ac
de consilio, consensu, matura deliberatione, et collau-
datione eorundem nullo discrepante habitis, volentes
dignitatem illam Gubernatoris temporalem, q u a m hac-
tenus dignus meritis, ad praefinituui tempus tenuit,
in aliam perpetuam c o m m u t a r e ; ipsum J o h a n n e m de
H u n y a d , ac filios, et haeredes eorum universos, super
Civitate, et Districtu Bistriciensi, ac ejus pertinentiis,
in partibus T r a n s y l v a n i s habitis, in p e r p e t u o s , et
liberos Comites m a j o r e s , dictum vero Districtum in
Comitatum p e r p e t u u m , sicuti pridem in civitate n o ­
stra Viennensi***), in sede, et habitu majestatis Regalis
sublimi constituti, assistentibus nobis, q u a m pluribus
*) Hucusque Donationales h a e , de verbo ad verbum eae-
dem sunt, cum i l l i s , vi quarum eidem Joanni de Hunyad D o -
minia Gorgeny et D e w a , conferuntur, quasve vide editas apud
Spiess „Aufklărungen" p. 2 6 7 .
**) Pray et Katona mate scribunt loco Posonii, — Pesthini.
***) Accidit hoc anno 1 4 5 2 , et hae apprime consentiunt
cum Turoczii verbis apud Schwandtner T. I. p. 2 6 6 ; vide et
D e Roc p. 1 9 4 .
©BCU CLUJ
 — 144 —
Ducibtis, et m a r c h i o n i b u s , fratribus n o s t r i s , et toto
consilio n o s t r o , observatis omnibus illîs ceremoniis,
quae in talibus observandae s u n t , solemniter nomi-
navimus, praefecimus, et c r e a v i m u s , ita et n u n e de
n o v o bic intra metas Regni noştri H u n g a r i a e con-
stituti, de plenitudine nostrae Regiae potestatis nomi-
n a m u s , praeficimus, et creamus, eosdem Comitem J o -
h a n n e m , ac filios,.et haeredes s u o s , sed et Comita-
t u m praedictum ab omnium V a y v o d a r u m , et q u o r u m -
libet J u d i c u m , et justitiariorum illarum partium judi-
c a t u , et omni jurisdictione eximen. solius nostrae
p r a e s e n t i a e , aut P a l a t i n i , et Judicis Curiae nostrae
Regiae judicio reservamus, decernentes, ut ipse Co­
mes J o h a n n e s , ac filii, et haeredes sui universi cera
r u b r a quoad sigillum, in signum Excellentiae Comi-
tatus, ac aliis omnibus illis gratiis, Tionoribus, prae-
r o g a t i v i s , et privilegiis, quibus caeteri Majores C o ­
mites liberi, et perpetui de jure, vel de consvetudine
utuntur, gaudent, utantur, et fruantur perpetuis sem-,
per temporibus u n i v e r s i s , recepto tamen a b eodem
Comite J o h a n n e in persona s u a , ac h a e r e d u m suo-
r u m firmissimo in talibus praestari- solito, nobis et
successoribus nostris Regibus H u n g a r i a e fidelitatis, et
obedientiae j u r a m e n t o in forma infrascripta. Praefa-
t u m a u t e m Districtum, seu Comitatum Bistriciensem,
cum Civitate Bistricia, ac oppidis, villis, praediis, et
aliis quibuslibet ipsius et earum pertinentiis, videlicet
tributis, censibns, proventibus, terris aratJIlibus cultis
et incultis, vineis, et vinearum p r o m o n t o r i i s , pratis,
sylvis, nemoribus, pascuis, aquis, a q u a r u m q u e decur-
sibns, molendinis, et locis molendinorum, ac j u r e pa-
t r o n a t u s Ecclesiarum, et generaliter quarumlibet uti-
litatum integritatibus, q u o c u m q u e nomine vocitatis,
sub suiş veris metis, et m e t a r u m antiquis distinctio-
nibus, eidem Comiţi J o a n n i , ejusque filiis, ac haere­
d i b u s , et posteritatibus u n i v e r s i s , ex certa nostra
scientia, et animo deliberato, de P r a e l a t o r u m q u e , et
B a r o n u m , ac nobilium R e g n i noştri praedictorum con-
s e n s u , et collaudatione, de m a n i b u s nostris Regiis
dedimus, donavimus, et contulimus*), imo damus, do-
n a m u s , et conferimus j u r e perpetuo, et irrevocabiliter,
possiden. tenen. et haben. salvo jure alieno. F o r m a
a u t e m juramenti, q u o ipse Comes J o a n n e s nobis, et
successoribus nostris j u r a v i t , haeredes quoque sui
j u r a r e t e n e b u n t u r , haec e s t : „ E g o J o a n n e s Comes
Bistriciensis promitto et j u r o a d haec Sancta Dei
3
) Vidna Joannis Hunyad debebat anno 1 4 5 7 . post mor-
tem mariti sui District. Bistricien. R e g i iterum restituere. Vide
Kaprinai I. p. 2 0 7 .
Has Collationales confirmavit, transumsit inque formam Pri­
vilegii redegit Ladislaus R e x anno 1 4 5 6 ; et hae confirmationales
supersunt in Archivo Camerae R. Hungariae aulicae Budensi.
Extractum harum literarum edidit Pejer C. D . T . X I . p. 4 9 7 .
Fragment. „ „ „ Pray A n n . I I I . p . 1 2 5 — 1 2 8 .
„ Eder in Schaeseo p. 2 4 . 2 2 8 — 2 2 9 .
„ Katona ad. a. 1 4 5 3 .
Editorin Si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu 6. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl'a RSmer & Kamner.
Evangelia, quae corporaliter t a n g o , quod de caetero
fidelis et obediens ero vobis serenissimo Principi, et
D o m i n o Domino Ladislao Regi H u n g a r i a e etc. D o ­
mino meo gratioso, omnibusque successoribus vestris
H u n g a r i a e R e g i b u s , ac Sacrae ipsius Regni veltri
coronae, contra quoscunque homines . . . . nec auxi-
l i u m , sive consilium, u n q u a m d a b o , seu assentiam
contra p e r s o n a m v e s t r a m , vitam v e s t r a m , salutem
v e s t r a m , seu statum v e s t r u m , sed vestri, et succes-
sorum vestrorum R e g u m H u n g a r i a e praefatorum h o -
n o r e m , et c o m m o d u m semper et fideliter p r o c u r a b o
toto p o s s e , d a m n u m q u e vestrum et successorum
v e s t r o r u m , ac d o l u m , et f r a u d e m , contra v o s , ubi
potero, intercipiam, et quod vestris, et successorum
vestrorum traditoribus, et adversariis n u n q u a m ac-
quiescam, sed v o s , et successores v e s t r o s , in r e b u s
hujusmodi, d u m a d notitiam mei p e r v e n e r i # fideliter
avisabo, et p r o t e g a m , vobisque et succesioribus ve­
stris totis viribus meis assistam, omniaque et singula
ad e a n d e m vestram coronam spectantia fideliter te-
nebo, q u e m a d m o d u m vestei-, et R e g n i vestri H u n g a ­
riae fidelis C o m e s , suo vero naturali Domino H u n ­
gariae Regi, j u x t a Regales, ac ejusdem Regni Ordi-
nationes, ac laudabiles consvetudines observare tene-
tur, et facere, dolo, et fraude semotis quibuscunque.
Sic me Deus adjuvet, et h a e c sancta ejus Evangelia.
I n q u o r u m o m m u m memoriam, firmitatemque perpe­
t u a m praesentes concessimus literas nostras â u t h e n -
tici sigilii noştri, secretique, q u o ut R e x H u n g a r i a e
utimur, appensione r o b o r a t a s , q u a s in formam ma-
joris noştri privilegii redigi faciemus, d u m nobis in
specie fuerint reportatae. D a t u m Posonii feria tertia
proxima ante festum Purificationis B. Mariae Virg.
a n n o Domini millesimo quadringentesimo quinquage-
simo tertio. Regni autem noştri a n n o tredecimo.
(Va urma.)
CONVOCATORITJ.
Conformu conclusului adunarei generale a des-
partiementului V I I I . de Alb'a-Iuli'a alu asociatiunei
transilvane pentru literatur'a r o m a n a si cultur'a po­
porului r o m a n u tienuta in Ighiu, subscrisulu comitetu
alu acestui despartiementu convoca adunarea gener.
ordinaria alu acestui desparttementu pe 6. Iuliu c. n.,
adecă pe diu'a Nascerei S. I o a n u Botezatoriulu ia
comun'a Geoagiu (Fel-Gy6gy).
Dein siedinti'a comitetului alu despartiem. V I I I .
Alb'a-Iuli'a in 29. Maiu 1 8 7 3 .
Alecsandru Tordasianu,
directore.
Rubinu Patiti'a,
actuariu.
©BCU CLUJ