Sunteți pe pagina 1din 5

PREVENIREA

RISCURILOR DE NATURA ELECTRICA ÎN SECTORUL CONSTRUCTII


- METODE DE PREVENIRE SI BUNE PRACTICI-

Dr. ing. Georgeta Buică, Şef Laborator Riscuri Electrice, INCDPM


”Alexandru Darabont” București

1. Consideraţii generale
Domeniul construcţii este un domeniu ce are ca specific lucrul în locaţiile în continuă
schimbare dar şi diferite medii de lucru, cauze ce determina şi permanenta modificare a
configuraţiilor instalaţiilor electrice, dar si a unor sisteme de protecţie împotriva
electrocutării.

Statistic, conform datelor de la Inspectia Muncii – Bucuresti, în sectorul constructii se


constată o scădere a procentului accidentelor de muncă de la 34,53 % in anul 2009 la
11,23 % in anul 2010.

Ponderea accidentelor de munca (%) din mun. Bucuresti pe Ponderea accidentelor de munca (%) din mun. Bucuresti pe
domenii de activitate in anul 2009 domenii de activitate in anul 2010

altele 12.02
constructii metalice constructii 34.53 comert 20.04
5.20
hoteluri si
restaurante 5.41

transporturi 7.22 altele 50.69 constructii 11.23

ind. alimentara hoteluri si


8.12 restaurante 4.84

constructii metalice
comert 27.50
4.84

transporturi 3.96 ind. alimentara


4.40

Figura nr. 1: ponderea accidentelor de muncă în anul 2009 si 2010 pe domenii de activitate – mun.
Bucuresti
Sursă: Inspectia Muncii - Bucuresti, 2010

Pentru a rezolva aceste efectele, Uniunea Europeana a dezvoltat un cadru legal pentru a
preveni şi combate riscurile şi pentru a promova securitatea muncii.
Legislaţia europeană stabilește obligativitatea agenților economici/unitatilor
economice/firmelor, inclusiv pentru cele din sectorul CONSTRUCTII, să implementeze o
politica socială focalizată pe oameni ca indivizi, în sensul de a îmbunătăţi bunăstarea
lucrătorilor in vederea realizării sarcinile de muncă.

Exigentele in materie de prevenire şi combatere a riscurilor la locul de munca au la bază


prevederile directivei cadru, respectiv ale Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr.
319/2006.

Această directivă oferind referinţa de bază pentru o serie de directive specifice care
acoperă riscurile privind securitatea muncii la locul de muncă, inclusiv pentru Directiva
92/57/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pe santierele temporare si
mobile, directiva preluată în legislaţia naţională prin HG nr. 300/2006.

Directiva cadru stabileşte stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca


pentru santiereletemporare sau mobile.

În toate activităţile din sectorul CONSTRUCTII există riscuri de accidentare şi îmbolnăvire


generate de toate cele patru componente ale sistemului de muncă: riscurile mecanice,
electrice (electrocutari si arsuri), termice (arsuri), fizice (zgomot, lucrul în medii
exterioare), chimice (substanţe periculoase), pericole de exeplozie (generat de pericole
de incendiu , solicitări fizice (manipularea manuală şi afecţiuni musculo-scheletice),
solicitări psihice (stress).

Acestrea cresc, în anumite situaţii, datorită:


o caracterului sezonier al locului de muncă;
o nivelului scăzut al pregătirii personalului.

De asemenea, trebuie avut in vedere:


 dezvoltarea tehnologica a mijloacelor de muncă, ceea ce implica investiţii,
dar si riscuri de accidentare şi imbolnavire noi generate de noile tehnologii
 piaţa muncii care este in continua mişcare
 procentului ridicat de lucrători fără forme legale.

2. Metode de prevenire si bune practici


2.1 Instalaţiile electrice
Cerinţe minime de securitate şi sănătate în vederea prevenirii riscurilor de natură electrică
din reglementările legale aplicabile pentru sectorul construcţii, prevăd ca instalaţiile
electrice să fie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de
electrocutare.
În acest sens, în incinta şantierelor, instalaţiile electrice trebuie executate pe cât posibil
pe soluţia definitivă, evitându-se pe cât posibil, alimentarea cu energie electrică
provizorie/temporară.

Instalaţiile electrice provizorii/temporare/cu durată de funcţionare limitată trebuie să


îndeplinească aceleaşi condiţii tehnice şi aceleaşi cerinţe de securitate şi sănătate, din
punct de vedere al protecţiei împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională ca şi instalaţiile definitive,

Instalaţiile electrice existente înainte de deschiderea unui şantier trebuie să fie


identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.

Pe şantierele de construcţii temporare sau mobile se recomandă, după caz, executarea


instalaţiilor de joasă tensiune în cabluri. În cazul în care acest lucru nu este posibil,
trebuie executate aerian, dar cu conductoare electrice torsadate.

Instalaţiile electrice ce au in componenţă conductoare electrice neizolate trebuie evitate,


in incinta şantierelor, cu excepţia celor pentru instalaţiile de ridicat şi transportat.

În cazul utilizării instalaţiilor electrice aeriene cu conductoarelor neizolate trebuiesc


respectate cerinţele tehnice şi de securitate, coroborate cu cerinţa prevăzută la art. 3.
referitoare la „Influenţele atmosferice” din Secţiunea 2 a Anexei nr. 4 a HG nr. 300/2006
referitoare la ”Posturi de lucru din şantiere, în exteriorul încăperilor”:
- în punctele cele mai înalte ale şantierului se prevăd descărcătoare de
supratensiune;
- descărcătoarele de supratensiune trebuie montate cât mai aproape de
receptoarele de energie electrică prevăzute cu înfăşurări electrice
(transformatoare electrice).

Posturi electrice de transformare provizorii din care se alimentează cu energie electrică a


şantier, după caz, se recomandă să fie amplasate pe cât posibil în centrele de greutate
ale receptoarelor de energie electrică.

În conformitate cu cerinţa prevăzută la art.2.1 din Anexa nr. 4, partea B, secţiunea 2:


”Posturi de lucru din şantiere, în exteriorul încăperilor” din HG nr. 300/2006 instalaţiile de
distribuţie a energiei care se află pe şantier, în special cele care sunt supuse influenţelor
externe, trebuie să fie verificate periodic şi întreţinute corespunzător.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, toate instalaţiile


electrice, echipamentele de muncă şi mijloacele de protecţie trebuie verificate la recepţie,
înainte de darea în funcţiune, şi apoi periodic în exploatare, precum şi după fiecare
reparaţie sau modificare.
Serviciul/departamentul/secţia întreţinere sau firmele specializate trebuie să întocmească
lista verificărilor periodice pentru fiecare instalaţie electrica, echipament de muncă
electric, mijloc de protecţie electric şi să execute aceste verificări.

Este strict interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei electrice, echipamentului de muncă
care nu a corespuns la una din verificări.

Îndeplinirea cerinţelor de securitate aplicabile prevăzute la art. 2.1 din Anexa nr. 4, partea
B, secţiunea 2 a HG nr. 300/2006 şi respectiv la capitolul 3.3, Anexa nr. 1 din HG nr.
1146/2006, precum și instrucțiunile de securitate prevăzute de producător în Cărţile
tehnice constituie criterii de evaluare a eficacităţii măsurilor de protecţie împotriva
pericolelor de natură electrică la echipamentele de muncă, echipamentele şi mijloacele
de protecţie şi instalaţiilor electrice aflate în utilizare.

2.2. Echipamentele de muncă alimentate electric


Cerinţe minime de securitate şi sănătate în vederea prevenirii riscurilor de natură electrică
prevăzute în reglementările legale aplicabile echipamentelor electrice utilizate pe
şantierele temporare sau mobile prevăd ca acestea să fie montate, întreţinute şi
exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva pericolelor de incendiu sau
explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare.

Din punct de vedere al riscului electric este obligatoriu a fi respectate și atestate cerinţele
de securitate prevăzute pentru maşinile acţionate electric, care trebuie să garanteze
cerinețele esențiale de sceuritate și sănătate prevăzute în HG nr. 1029/2008 privind
condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor.

Astfel la art. 1.5.1. din Anexa nr. 1 a HG nr. 1029/2008 dacă o maşină este alimentată cu
energie electrică, ”ea trebuie proiectată, construită şi echipată astfel încât toate pericolele
de natură electrică să fie sau să poată fi prevenite...”

De asemenea HG nr. 1146/2006 stabilește că orice echipament de muncă trebuie să fie


adecvat ”pentru protecţia lucrătorilor expuşi riscurilor de electrocutare prin atingere
directă sau indirectă”.

Toate echipamentele de muncă electrice trebuie să fie alimentate direct dintr-un tablou
electric de distribuţie, printr-un circuit electric individual, prin instalaţie electrică fixă şi
circuit separat.

Pot face excepţie echipamentele de muncă care îşi schimbă frecvent amplasamentul şi
care se admite să fie alimentate prin prize şi cordoane speciale pentru instalaţii electrice
mobile, în execuţie medie sau grea sau conducte electrice armate, după caz.
Echipamentele portabile folosite în medii sau procese umede (de ex. maşini de frecat
mozaic, vibratoare pentru beton, maşini de curăţat parchetul etc) care nu sunt de clasă II
de protecţie sau la care măsura tehnice de securitate împotriva electrocutării prin
atingere indirectă nu este "separarea de protecţie", se recomandă să fie alimentate la o
tensiune foarte joasă.

Echipamentele de muncă şi instalaţiile electrice care, în timpul utilizării, pot să fie expuse
descărcărilor electrice trebuie să fie protejate prin dispozitive sau cu măsuri adecvate
împotriva efectelor trăsnetului

S-ar putea să vă placă și