BUNE PRACTICI

ÎN PREVENIREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ IN SECTORUL CONSTRUCTII

Dr.Fiz. Gilda Rusu-Zagăr - Șef Laborator Fizica Mediului Ambiant,

INCDPM ”Alexandru Darabont” București

INTRODUCERE
Politica în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) reprezintă punctul de plecare în
stabilirea obiectivelor referitoare la securitatea şi sănătatea muncii.

In acest sens, cunoasterea tipurilor de agenţi fizici, chimici si biologici la locurile de munca
din cadrul sectorului Constructii şi a posibilelor implicaţii ale prezentei acestora in functie de
expunerea lucratorilor la acesti factori de risc, este de o importanta majora din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, in acest important sector de activitate.

I. EXPUNERE LA AGENŢI CMR (Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru

Reproducere)

Analiza de risc pentru implementarea soluţiei tehnice în realizarea proiectelor de construcţii

presupune identificarea şi asumarea unor riscuri multiple, legate de specificul acestui
domeniu de activitate, conform Tabelului nr.1), desfăşurarea lucrului sub acţiunea directă a
elementelor naturii, mobilitatea procesului de producţie, durata mare de execuţie, numărul
mare de activităţi ce trebuie conduse şi coordonate, complexitatea procesului de producţie, a
relaţiilor contractuale dintre numeroasele părţi implicate.

Tabelul nr.1 se referă la Identificarea riscurilor generale si specifice sectorului

Constructii - agenti chimici si biologici
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Riscuri biologice
Expunere la agenții Excavații  Afecţiuni  Evitarea sau reducerea
biologici  Contact cu bacterii aerobe si respiratorii; expunerii la agenți biologici;
(de ex.: din sol anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi;  Eczeme;  Aplicarea unor reguli de igienă
contaminat)  Infecții, (de ex.: și de securitate (de ex.: interzicerea
infectarea unor plăgi băutului, mâncatului, fumatului, în locul
cutanate); în care există un risc de contaminare,
 Iritaţii ale pielii; etc.);
 Dermatite;  Prevederea de instalaţii
 Alergii ; sanitare speciale: spălarea ochilor,
antiseptic, etc.;
 Contact cu bacteria  Tetanos datorită  Mecanizarea sarcinilor care
anaerobăClostridium tetani; toxinei tetanospasmina; implică riscuri de contaminare;
Terasamente  Utilizarea echipamentului
 Contact cu bacterii aerobe si individual de protecție adecvat si a
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi măsurilor de protecție
corespunzatoare;
Renovări  Instruirea adecvată a
 Contact cu bacterii aerobe si personalului;
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi;  Respectarea procedurilor de
 Contact cu bacteria anaerobă lucru;
Clostridium tetani;  Ventilatie corespunzătoare;
 Curăţenie la locul de muncă;
 Rozătoare;  Infecţii  Măsuri de igienă adecvate;
leptospiroză
 Distrugerea posibililor vectori de
contaminare: deratizare.
 Expunere la mucegaiuri; o Efecte toxico-
iritante generate de
subproduși ai
mucegaiurilor ;
o Alergii sau
pneumonie prin
hipersensibilizare
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Darâmări/Demolări  Eczeme;  Evitarea sau reducerea
 Contact cu bacterii aerobe si  Infecţii (de ex.: expunerii la agenți biologici;
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi; locale, vitale,  Prevenirea formării de aerosoli;
parazitare);  Folosirea de echipament
 Iritaţii ale pielii, individual de protecţie adecvat
ochilor si nasului; împotriva expunerii la materiale
 Dermatite; potenţial infecţioase;
 Alergii;  Instruirea adecvată a
 Intoxicații; personalului;

 Utilizare de capcane pentru

 Înțepături de insecte;  Afecțiuni ale insecte;
pielii;
 Boli
transmisibile, posibil
 Expunere la mucegaiuri; letale;  Curăţenie la locul de muncă;
 Măsuri de igienă adecvate;

 Efecte toxico-
iritante generate de
subproduși ai
mucegaiurilor;
 Alergii sau
pneumonie prin
hipersensibilizare;
Demolări/Consolidări/Realbilitări/Asanări  Eczeme;  Evitarea sau reducerea
 Contact cu bacterii aerobe si  Infecţii (de ex.: expunerii la agenti biologici;
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi; locale, vitale,  Utilizarea echipamentului
parazitare); individual de protecție adecvat;
 Iritaţii ale pielii,  Instruirea adecvată a
ochilor si nasului; personalului;
 Dermatite; 
 Alergii;
 Intoxicări;
 Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
 Înțepături de insecte;  Afecțiuni ale  Utilizare de capcane pentru
pielii; insecte;
 Boli  Distrugerea posibililor vectori de
transmisibile, posibil contaminare: dezinsecţie
letale;

Întreținere - lucrări de zugrăveli și  Evitarea sau reducerea

curățare expunerii la agenți biologici;
 Contact cu bacterii aerobe si  Utilizarea echipamentului
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi; individual de protecție adecvat;
 Instruirea adecvată a
personalului;

Riscuri chimice
Expunere la agenți Excavații  Afecţiuni  Evitarea sau reducerea
chimici  Contact cu pulberi; respiratorii; expunerii la agenții chimici;
Terasamente  Eczeme;  Utilizarea echipamentului
 Contact cu pulberi; acrilamidă;  Infecţii; individual de protecție adecvat;
ciment;  Iritaţii ale pielii;  Instruirea adecvată a
Construcții  Dermatite; personalului;
 Contact cu pulberi;  Alergii;
acrilamidă*; ciment; fibră de sticlă;
smoală epoxidică**; tridimit; cristobalit;  Arsuri la nivelul  Utilizarea substanțelor
silice cristalină; oxygen lichefiat; pielii şi ochilor; chimice mai puțin periculoase;
masticuri; mortar sintetic (conține  Efect cancerigen;
hidrocarburi C25-C55 bogate in  Afecțiuni ale
aromatice); sistemului nervos central
 Contact cu amorsa pentru (SNC);
tencuieli-ciment Portland ;  Afecțiuni oculare;
 Contact cu emailuri alchidice;  Iritații ale pielii;
adezivi; ipsos pentru îmbinări; mortar de
smoală epoxidică în trei componenţi
contine benzopiren);
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Notă : *Acrilamida este utilizata la
etansare, izolare;
**Smoala epoxidica - contine
benzopiren;
Montarea si demontarea elementelor  Afecţiuni  Evitarea sau reducerea
prefabricate respiratorii; expunerii la agenții chimici;
 Contact cu pulberi; acrilamidă*;  Afecțiuni ale  Utilizarea echipamentului
emailuri alchidice; adeziv pentru lipirea sistemului nervos central individual de protecție adecvat si a
placilor de gips; (SNC); măsurilor de protecție
 Afecțiuni oculare; corespunzătoare;
 Iritații ale pielii;  Instruirea adecvată a
 Contact cu solvenți;  Afecțiuni ale pielii, personalului;
 Efect cancerigen;
Amenajări sau instalații
 Contact cu pulberi; masticuri
(hidrocarburi C25-C55 bogate in
aromatice); grunduri (contin 4,4,metilen
dianilină);

 Contact cu solvenți;
Transformări  Afecţiuni
 Contact cu pulberi; respiratorii;

 Contact cu oxigen lichefiat;

 Afectiuni ale
sistemului nervos central
(SNC);
Renovari  Afecţiuni
 Contact cu azbest; pulberi; respiratorii;
 Azbestoză ;
 Cancer;
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Reparații  Afecţiuni
 Contact cu pulberi; grund ***; respiratorii;
smoala epoxidică;  Efect cancerigen;

 Contact cu oxigen lichefiat;

 Afecțiuni ale
sistemului nervos central
 Contact cu solvenți; (SNC);

 Afectiuni ale pielii;

 Efect cancerigen;

Notă: : ***Grund-contine metilen

dianilina;
Darâmări/Demolări  Azbestoză;
 Contact cu azbest;  Cancer;

 Înțepături de insecte;  Afecțiuni ale pielii;

 Boli transmisibile,
posibil letale;
Mentenanță  Afecţiuni  Utilizarea substanțelor
 Contact cu COV; respiratorii; chimice mai puțin periculoase;
 Cancer;  Evitarea sau reducerea
 Contact cu oxigen lichefiat; expunerii la agenții chimici;
 Afecțiuni ale  Utilizarea echipamentului
sistemului nervos central individual de protecție adecvat si a
 Contact cu solvenți; (SNC); măsurilor de protecție
corespunzătoare ;
 Afecțiuni ale pielii;  Instruirea adecvată a
 Efect cancerigen; personalului;
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Întreținere - lucrări de zugrăveli și  Afecţiuni
curățare respiratorii;
 Contact cu var; ciment;  Eczeme;
 Infecţii;
 Iritaţii ale pielii,
ochilor si nasului;
 Dermatite;
 Alergii;
Asanări  Îmbolnăviri
 Contact cu bacterii și virusuri; datorate bacteriilor si
virusurilor;
 Ințepături de insecte;
 Afectiuni ale pielii;
 Boli transmisibile,
posibil letale;
Consolidări  Îmbolnăviri ale
 Contact cu pulberi de lemn; aparatului respirator;
smoală;  Efect cancerigen;

 Înțepături de insecte;  Afecțiuni ale pielii;

 Boli transmisibile,
care pot avea efect letal
Modernizări  Eczeme;  Utilizarea substanțelor
 Contact cu ciment; lână de  Infecţii; chimice mai puțin periculoase;
sticlă; fibră de sticlă; smoală  Iritaţii ale pielii,  Evitarea sau reducerea
epoxidică***; tridimit; cristobalit; silice ochilor si nasului, expunerii la agenții chimici;
cristalină;  Dermatite;  Utilizarea echipamentului
 Alergii; individual de protecție adecvat si a
 Arsuri la nivelul măsurilor de protecție
pielii şi ochilor; corespunzătoare ;
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
 Afecțiuni  Instruirea adecvată a
respiratorii; personalului;
 Efect cancerigen;
 Azbestoză;
Reabilitări  Eczeme;  Utilizarea substanțelor
 Contact cu lână de sticlă ; fibră  Infecţii; chimice mai puțin periculoase;
de sticlă ; smoală epoxidică*** ; tridimit  Iritaţii ale pielii,  Evitarea sau reducerea
Cristobalit; silice cristalină ochilor si nasului, expunerii la agenții chimici;
 Dermatite;  Utilizarea echipamentului
 Alergii; individual de protecție adecvat si a
 Arsuri la nivelul măsurilor de protecție
pielii şi ochilor; corespunzătoare ;
 Afecțiuni  Instruirea adecvată a
respiratorii; personalului;
 Efect cancerigen;
 Azbestoză;
 Contact cu solvenți;
 Afecțiuni
respiratorii;
 Efect cancerigen;
 Înțepături de insecte;  Utilizare de capcane pentru
 Afecțiuni ale pielii; insecte;
 Boli transmisibile,
care pot avea efect letal
Risc Loc de muncă / factori de risc Efecte Măsuri
Extinderi  Eczeme;  Utilizare substanțe chimice
 Contact cu pulberi PM10,  Infecţii; mai puțin periculoase;
PM2,5; lână de sticlă; fibră de sticlă;  Iritaţii ale pielii,  Evitarea sau reducerea
smoala epoxidică***; tridimit; cristobalit; ochilor si nasului; expunerii la agenții chimici;
silice cristalină;  Dermatite;  Utilizarea echipamentului
 Alergii; individual de protecție adecvat si a
 Arsuri la nivelul măsurilor de protecție
pielii şi ochilor; corespunzătoare ;
 Afecţiuni  Instruirea adecvată a
respiratorii; personalului;
 Efect cancerigen;

Restaurări  Afecţiuni  Evitarea sau reducerea

 Contact cu pulberi; azbest; respiratorii; expunerii la agenții chimici;
 Azbestoză;  Utilizarea echipamentului
solvenți;  Cancer; individual de protecție adecvat si a
măsurilor de protecție
 Afecțiuni ale pielii; corespunzătoare ;
 Efect cancerigen;  Instruirea adecvată a
personalului;
Demontări  Îmbolnăviri ale
 Contact cu pulberi; aparatului respirator;

 Contact cu COV;  Afecţiuni

respiratorii;
 Contact cu solvenți;
 Afectiuni ale pielii;
 Efect cancerigen;
AZBEST
Azbestul este denumirea comunã pentru un grup de substante minerale.

Fibrele de azbest sunt foarte rezistente la cãldurã si durabile care au fost utilizate, timp de
multi ani, la:
� materiale termoizolante, cum sunt invelisurile ,
� straturi de protectie;
� plãci „ignifugate";
� produse din azbociment;
� materiale electroizolante;
� echipamente individuale de protectie.

Desi, în prezent, utilizarea azbestului este practic interzisã în Uniunea Europeanã, acesta se
mai gãseste încã rãspândit în diverse locuri.

Din aceastã cauzã, expunerea la azbest este încã posibilã.

Locurile tipice unde poate fi gãsit azbestul in sectorul CONSTRUCTII , sunt:

� pereti (ca panouri izolatoare în pereti despãrtitori);
� straturi de acoperire si vopsele texturate;
� dale de pardosealã;
� pardoseli acoperite cu linoleum;
� boilere cu izolatie termicã;
� izolatia de pe structuri de constructii din otel;
� tubulatura de ventilatie;
� plafoane (ca bariere anti-foc în plafoanele false);
� plãci de plafon;
� usi;
� instalatii electrice;
� sisteme de încãlzire (ca izolaþie termicã la conducte, radiatoare si boilere);
� acoperisuri (în special sub formã de produse din azbociment);
� dale de acoperi;
� fatade de clãdiri, incluzând elemente ale scurgerii pluviale, scafe si protectii;
� conducte de apã si canalizare;
� robineti, flanse si garnituri, care pot fi încadrate sau etansate cu azbest;
� cisterne, cadre de fereastrã, cãptusealã din hârtie cu azbest, etc

■ Bune practici cu privire la expunerea la azbest

Trebuie puse la dispoziţia lucratorilor orice informaţii privind materialele ce conţin azbest
înainte de începerea lucrărilor şi trebuie să se urmărească evitarea pericolelor.

Totuşi, trebuie să fie pregătiţi în eventualitatea că se pot întâlni în mod neprevăzut materiale
ce conţin azbest, căci, din motive diferite, informaţiile privind amplasamentul materialelor ce
conţin azbest pot fi incomplete.
Dacă materialele ce conţin azbest sunt întâlnite în mod neprevăzut, mai întâi trebuie oprit
lucrul, împiedicate alte persoane să fie expuse, şi prevenită împrăştierea contaminării cu
azbest.

Dacã azbestul este prezent în clãdiri, trebuiesc luate mãsurile necesare pentru prevenirea
expunerii,care pot include:
� evaluarea riscurilor de expunere la azbest;
� planificarea modului în care se vor administra materialele care contin azbest, punerea
în aplicare a planului si revizuirea cu regularitate a acestuia;
� pãstrarea evidentei actualizate a locurilor unde se aflã azbestul (înregistrarea atât a
tipului, cât si a amplasamentului respectivelor materiale);
� furnizarea tuturor informatiilor relevante antreprenorilor însãrcinati cu constructia,
întretinerea si curãtenia, înainte ca acestia sã înceapã lucrul pe santier.

Evacuarea şi eliminarea deşeurilor

Directiva 83/477/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva azbestului împreună cu toate
modificările sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, Directiva 98/24/CE şi Directiva 2003/18/CE,
stipulează la articolul 6: „expunerea lucrătorilor la praf, provenit din azbest sau materiale ce
conţin azbest, la locul de muncă trebuie redusă la minim şi în orice caz sub valoarea limită
fixată la articolul 8, mai ales cu ajutorul următoarelor măsuri” (referitor la transport şi
evacuarea deşeurilor):
• „azbestul sau materialele care degajă praf de azbest trebuie stocate şi transportate în
ambalaje închise, corespunzătoare;”
• „deşeurile trebuie colectate şi eliminate de la locul de muncă cât mai repede posibil în
ambalaje închise, corespunzătoare, etichetate, indicând faptul că ele conţin azbest”.

Deşeurile trebuie tratate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la

deşeuri toxice şi periculoase.

Angajatorul trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că locurile de muncă în care se

desfăşoară activităţi care implică expunerea la azbest şi/sau materiale cu conţinut de azbest
nu sunt accesibile decât angajaţilor care au sarcini de muncă în acel loc de muncă.

■Bune practici cu privire la expunerea la factorii de risc agenti chimici si biologici

Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici
angajatorul trebuie să determine natura, nivelul şi durata de expunere pentru a se putea
evalua orice risc pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor şi pentru a se putea stabili
măsurile ce trebuie luate.

Pentru activităţile care implică o expunere la agenţi biologici aparţinând mai multor grupe
riscurile sunt evaluate pe baza pericolelor reprezentate de către toţi agenţii biologici periculoşi
prezenţi.
Angajatorul va trebui să reînnoiască periodic evaluarea riscurilor şi, în orice caz, la orice
modificare a condiţiilor de lucru care pot să determine expunerea angajaţilor la agenţi biologici.

Angajatorul trebuie să furnizeze autorităţilor competente, la cererea acestora, elementele care

au stat la baza evaluării riscurilor profesionale.

Evaluarea riscurilor profesionale pentru activităţile care pot prezenta risc de expunere la agenţi
biologici se efectuează pe baza tuturor informaţiilor existente şi, mai ales, pe baza:
a) clasificării agenţilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru
sănătate;
b) recomandărilor emise de autorităţile competente care vor indica, după caz, în funcţie
de agentul biologic prezent în mediul de lucru să se ia măsuri în scopul de a proteja
sănătatea angajaţilor care sunt expuşi sau pot fi expuşi în cursul activităţii lor acestui
agent biologic;
c) informaţiilor asupra bolilor ce pot fi contactate datorită unei activităţi profesionale a
angajaţilor;
d) efectelor alergizante şi toxigene ce pot să rezulte ca urmare a activităţii angajaţilor;
e) faptului că un angajat suferă de o boală direct legată de munca sa.

Dacă natura activităţii o permite, angajatorul trebuie să evite utilizarea unui agent biologic
periculos, înlocuindu-l printru-un agent biologic care, în funcţie de condiţiile de utilizare şi de
stadiul actual al cunoştinţelor, nu este periculos sau este mai puţin periculos pentru sănătatea
angajaţilor.

Dacă rezultatele evaluării relevă existenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor,
angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca expunerea acestora să fie evitată.

Când acest lucru nu este tehnic posibil, ţinând seama de activitate şi de evaluarea riscurilor,
angajatorul trebuie să reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de scăzut
pentru a proteja adecvat sănătatea şi securitatea angajaţilor respectivi, prin aplicarea
următoarelor măsuri:
a) limitarea, la un nivel cât mai scăzut posibil, a numărului de angajaţi expuşi sau
care pot fi expuşi;
b) conceperea proceselor de muncă şi a măsurilor de control tehnic astfel încât să se
evite sau să se reducă la minimum diseminarea agenţilor biologici la locul de muncă;
c) măsuri de protecţie colectivă şi/sau măsuri de protecţie individuală atunci când
expunerea nu poate fi evitată prin alte mijloace;
d) măsuri de igienă adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului, eliminării şi
scăpării accidentale a unui agent biologic în afara locului de muncă;
e) utilizarea panourilor care semnalizează riscurile biologice şi alte semne de avertizare
adecvate conform prescripţiilor de semnalizare;
f) elaborarea unor planuri care să fie puse în aplicare în caz de accidente ce implică
prezenţa agenţilor biologici;
 g) dacă este necesar şi tehnic posibil, detectarea în afara izolării fizice primare a
prezenţei agenţilor biologici utilizaţi în procesul de muncă;
h) utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor în
deplină securitate de către angajaţi, dacă este cazul, după tratarea acestora, inclusiv utilizarea
unor recipiente sigure, uşor identificabile;
i) măsuri care să permită manipularea şi transportul fără risc a agenţilor biologici la locul
de muncă.

Dacă rezultatele evaluării riscurilor profesionale relevă existenţa unui risc pentru securitatea
sau sănătatea angajaţilor, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia autorităţilor competente, la
cererea acestora,informaţii privind:
a) rezultatele evaluării riscurilor profesionale;
b) activităţile în cursul cărora angajaţii au fost sau pot fi expuşi la agenţi biologici;
c) numărul de angajaţi expuşi;
d) numele şi competenţa persoanei responsabile cu sănătatea şi securitatea la locul de
muncă;
e) măsurile de protecţie şi de prevenire luate, inclusive procedeele şi metodele de lucru;
f) un plan de urgenţă pentru protecţia angajaţilor împotriva expunerii la un agent biologic
din grupele 3 sau 4, în cazul unei defectări a izolării fizice.

■Importanta calitatii apei

Apa din mediu, prin conținutul său în substanțe dizolvate, poate provoca elementelor de
construcție sau alte fenomene neplăcute, cum ar fi colmatarea instalațiilor termice ce folosesc
o apa dură.

La prepararea betoanelor și mortarelor sunt evitate apele cu conținut ridicat de sulfați,

deoarece aceștia pot reacționa in timp cu produșii de hidratare a cimentului, cu producerea
expansiunii sulfatice, ce conduce la distrugerea structurii de întărire.

Caracteristici bacteriologice ale calitatii apei

Sunt determinate de bacteriile prezente în apă.

Din punct de vedere al igienei apei, bacteriile se pot împărți în următoarele categorii
importante:
Bacterii banale, fără influență asupra organismului.
Bacili coli, care în proporție mai mare indică contaminarea apei cu ape de la canalizare,
aceștia însoțesc bacilul febrei tifoide.
Bacterii saprofite, care dau indicații asupra contaminării cu dejecții animale și
semnalează bacilul febrei tifoide.
Bacterii patogene, care produc îmbolnăvirea organismului. Bacteriile care produc boli
hidrice sunt: bacteria febrei tifoide și bacilul dizenteriei.

Se vor respecta reglementarile in vigoare cu privire la calitatea apei.

■Materiale utilizate in constructii
Manipularea cimenturilor
Manipularea cimenturilor necesită precauţii.
Cimenturile nu sunt produse inerte şi sunt în mod special, susceptibile de a genera afecţiuni
cutanate uneori grave.

• Riscuri principale pentru sănătate

- Iritaţia pielii produsă de cimentul proaspăt, putând conduce la arsuri, la deshidratarea
pielii şi la apariţia crăpăturilor la nivelul epidermei;
- Eczema de contact, determinată de prezenţa cromului hexavalent (crom VI) şi a
cobaltului în cimenturi;
- Iritaţii oculare în caz de stropire cu ciment în ochi;
- Rinite provocate de inhalarea cimentului uscat.

Cromul VI este prezent în cimenturi sub formă de impuritate.

El a fost clasificat de Uniunea Europeană în categoria substanţelor ce trebuie asimilate

agenţilor cancerigeni (categoria 2) dar, la ora actuală, nu există nici o legătură justificabilă
(documentată) între expunerea la ciment şi incidenţa excesivă a cancerelor de piele.

Mai mulţi factori (frigul, sudoarea, manipularea blocurilor de piatră, spălatul cu produşi
agresivi) agravează simptomele afecţiunilor cutanate determinate de ciment, sporind
fragilitatea pielii.

• Măsuri colective de prevenire

- Automatizarea cât mai multor operaţiuni posibile în care este implicat cimentul;
- Etichetarea clară a sacilor de ciment;
- Informarea utilizatorilor obişnuiţi şi ocazionali asupra riscului asumat.

• Măsuri de prevenire individuală

- Evitarea contactului direct între piele şi cimentul proaspăt;
- Purtarea de mănuşi adecvate (din cauciuc nitrilic sau neopren, dublate cu tricot);
- Schimbarea cu regularitate a îmbrăcămintei de lucru;
- Spălarea mâinilor după manipularea cimentului. Se recomandă un săpun neutru;
- Utilizarea de creme de protecţie în timpul şi/sau după manipularea cimentului;
- Asigurarea igienei personale: duş la sfârşitul zilei de lucru;
- Spălarea cu apă timp de 15 minute dacă cimentul proaspăt intră în contact cu pielea sau
cu ochii.

Culegerea de informaţii
Pentru a obţine informaţiile necesare evaluării riscurilor, angajatorul trebuie să consulte:
eticheta; fişa cu date de securitate a agentului chimic; medicul de medicina muncii; alţi
specialişti în domeniu.
■Măsuri de eliminare a riscului
O prima etapă obligatorie este evaluarea riscurilor - Utilizarea de produse nepericuloase
sau mai puţin periculoase

Angajatorul trebuie, în primul rând, să încerce sistematic să înlocuiască agenţii CMR

(Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru Reproducere), cu o substanţă, un preparat sau un
procedeu care, în condiţiile utilizării, nu este sau este mai puţin periculos pentru sănătatea şi
securitatea muncitorilor, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.

Angajatorul trebuie să poată face dovada că a întreprins demersuri fără rezultat pentru
înlocuirea agenţilor CMR (Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru Reproducere), pe lângă
organismele de prevenire, furnizori sau clienţi etc.

Evitarea expunerii la riscuri

Daca înlocuirea riscurilor cu non-riscuri este imposibilă din punct de vedere tehnic, este
obligatoriu ca producerea şi utilizarea agenţilor CMR să se facă într-un sistem închis.

In cazul în care utilizarea unui sistem închis nu se poate realiza din punct de vedere tehnic,
angajatorul va utiliza echipamente tehnice care să asigure evacuarea eficientă, direct de la
sursă, a agenţilor chimici periculoşi .

■Măsuri generale de protecţie

Când înlocuirea este imposibilă din punct de vedere tehnic, angajatorul care utilizează agenţi
CMR susceptibili să provoace boli profesionale este obligat să declare acest lucru
inspectoratului teritorial de muncă şi medicului de medicina muncii.

■Reducerea utilizării agenţilor CMR (Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru

Reproducere)
In toate cazurile, angajatorul va lua următoarele măsuri :
- limitarea cantităţilor de agent CMR manipulate la locul de muncă;
- limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi:
- evacuarea agenţilor CMR de la sursă prin ventilaţie locală (exhaustare) sau generală
adecvată;
- utilizarea metodelor adecvate de măsurare a concentraţiilor de agenţi CMR, pentru
detectarea precoce a expunerilor anormale;
- aplicarea unor proceduri şi metode de muncă adecvate;
- asigurarea în permanenţă a măsurilor de protecţie colectivă sau, dacă expunerea nu
poate fi evitată prin alte mijloace, a măsurilor de protecţie individuală;
- aplicarea de măsuri igienico-sanitare adecvate;
- delimitarea si semnalizarea adecvata zonelor de risc;
- montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă;
- depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor CMR în recipiente asigur- ate
(sigilate, etanşe) şi etichetate clar şi vizibil;
- colectarea, depozitarea şi evacuarea deşeurilor în recipiente asigurate (sigilate,
etanşe) şi etichetate clar şi vizibil;
 ■Ventilarea podurilor si a spatiilor inguste si pastrarea unei umiditati in incaperi de sub 50%
pot preveni acumularea umezelii pe materialele de constructie si implicit reducerea riscului de
aparitie a agentilor microbiologici.

■Acordarea de echipamente individuale de protecţie adaptate riscurilor

Pentru unele activităţi este posibilă si previzibilă o creştere sensibilă a expunerii.

Conform acestei ipoteze şi plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie

colectivă au fost deja luate, este obligatoriu ca lucrătorii care practică astfel de activităţi să
dispună de echipament individual de protecţie adaptat riscurilor şi să poarte acest echipament
atât timp cât expunerea persistă.
Stropirea este cel mai frecvent accident întâlnit la manipularea substanţelor chimice.
Folosirea mănuşilor si cizmelor de protecţie, a vizierei de protecţie sau a sorţului şi salopetei
împotriva stropirii sunt exemple de măsuri care pot reduce riscurile.

Este important să se folosească echipamente individuale de protecţie din materiale rezistente

la agenţii chimici utilizaţi.

■Întocmirea rapoartelor şi/sau a inregistrarilor prevăzute de legislatia in vigoare

Se vor întocmi:
 Planul de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare şi mobile care
cuprinde:
 cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
 riscurile ce pot apărea;
 măsurile ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor (conform HG nr. 300/2006):
 Registrul de coordonare care cuprinde documentele redactate de către
coordonatorii de securitate şi sănătate în muncă, informaţii privind evenimentele de pe şantier,
constatările efectuate şi deciziile luate (conform HG nr. 300/2006);
 Dosarul de intervenţii ulterioare, cuprinde documentaţia de intervenţii ulterioare
(conform HG nr. 300/2006);
 Planul de lucru înaintea începerii demolărilor, în cazul expunerii la azbest,
cuprinde informaţii privind natura şi durata probabilă a lucrărilor, metode de manipulare a
azbestului sau materialelor cu conţinut de azbest, măsuri de prevenire şi protecţie a lucrătorilor
expuşi (conform HG nr. 1875/2005);
 Lista lucrătorilor expuşi la agenţi cancerigeni şi biologici (conform HG
nr.1092/2006, HG nr. 1093/2006);
 datele obţinute în urma evaluării/măsurării nivelului noxelor profesionale (conform
HG nr. 493/2006).
■Măsuri pentru de eliminare a riscului pentru situaţii deosebite
Operaţii de întreţinere
În timpul activităţilor de întreţinere este previzibilă creşterea semnificativă a expunerii şi, atunci
când au fost epuizate în întregime toate posibilităţile tehnice pentru limitarea acestei expuneri,
angajatorul trebuie să aplice măsurile necesare pentru reducerea duratei de expunere a
lucrătorilor la minimum posibil şi pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor în timpul acestor
activităţi.

Pentru aplicarea acestor prevederi, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie echipament

individual de protecţie adecvat riscurilor care trebuie să fie purtat pe toată durata cât
persistă expunerea anormală.

Expunerea nu poate fi permanentă şi ea trebuie limitată la strictul necesar pentru fiecare

lucrător.

Angajatorul trebuie să ia măsuri adecvate pentru a avea siguranţa că zonele în care se

desfăşoară activităţile susmenţionate, sunt delimitate, protejate şi semnalizate în mod clar şi
că accesul persoanelor neautorizate în astfel de zone este evitat.

Femei gravide, lăuze sau care alăptează

La repartizarea în muncă a femeilor se va ţine seama de caracteristicile lor morfofuncţionale şi
de stările fiziologice specifice.

În cazul în care acestea sunt angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de
expunere la agenţii chimici CMR (Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru Reproducere),
angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata de expunere a lucrătoarelor în unitatea
respectivă pentru a stabili măsurile de protecţie care trebuie luate.

Lucrătoarele şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra rezultatelor evaluării
precum şi asupra tuturor măsurilor care privesc sănătatea şi securitatea în muncă.

Dacă rezultatele evaluării evidenţiază riscuri pentru securitatea sau sănătatea femeilor
angajate sau efecte asupra sarcinii ori alăptării, angajatorul va lua măsurile necesare pentru
ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al
lucrătoarelor respective, să fie evitată expunerea acestora la riscurile respective.

Dacă modificarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este tehnic şi/sau
obiectiv posibilă, angajatorul va lua măsura schimbării locului de muncă al lucrătoarei
respective.

Dacă schimbarea locului de muncă nu este tehnic şi/sau obiectiv posibilă, lucrătoarei
respective trebuie să i se acorde concediu pe toată perioada pentru protejarea sănătăţii sale.
Lucrătoarele gravide nu pot fi obligate, în nici un caz, să realizeze activităţi cu risc de expunere
la agenţi chimici CMR (Cancerigeni, Mutageni si toxici pentru Reproducere).

Lucrătoarele care se încadrează în sensul prezentelor prevederi, beneficiază de concediu de

maternitate şi de alte drepturi, în conformitate cu legislaţia naţională: interzicerea concedierii
în perioada cuprinsă între începutul sarcinii până la terminarea concediului de maternitate,
efectuarea examenelor prenatale în timpul programului de lucru, fără ca aceasta să le afecteze
remuneraţia etc.

Tineri
Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor cauzate de expunerea la agenţi CMR, care
rezultă din insuficienta lor dezvoltare, din lipsa de experienţă sau din absenţa conştientizării
riscurilor existente ori potenţiale (HG nr. 600/2007 privind protecţia tinerilor în muncă).

În acest scop, în legislaţia română se interzice munca tinerilor în activităţi care implică o
expunere la agenţi toxici şi genotoxici.

Cazuri de urgenţă
Angajatorul are obligaţia să întocmească proceduri privind măsurile necesare pentru
protejarea lucrătorilor în cazul producerii unor accidente, incidente periculoase sau a situaţiilor
de urgenţă legate de utilizarea agenţilor CMR.

Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din unitate trebuie să fie informaţi cât mai repede posibil
asupra unei expuneri anormale, asupra cauzelor acesteia şi asupra măsurilor luate sau care
trebuie luate pentru remedierea situaţiei.

În cazul producerii unor evenimente imprevizibile sau unor accidente susceptibile să

antreneze o expunere anormală a lucrătorilor, angajatorul are obligaţia să-i informeze pe
aceştia.

Până la normalizarea situaţiei şi atât timp cât cauzele expunerii anormale nu sunt eliminate,
angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri:
- autorizează să lucreze în zona afectată numai pe lucrătorii care sunt indispensabili
pentru executarea reparaţiilor sau a altor lucrări necesare;
- dotează lucrătorii vizaţi cu echipament individual de protecţie adecvat riscurilor;
- limitează expunerea fiecărui lucrător vizat la strictul necesar;
- interzice accesul în zona afectată a lucrătorilor neprotejaţi.
■SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR EXPUŞI
Rolul medicului de medicina muncii
Medicul de medicina muncii şi/sau Autoritatea de Sănătate Publică trebuie să cunoască bine
condiţiile de expunere ale fiecărui lucrător şi să desfăşoare activităţi de educaţie sanitară
adecvate acestora.

Măsurile pentru supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor trebuie stabilite în

concordanţă cu rezultatul evaluării riscurilor şi cu reglementările Ministerului Sănătăţii Publice.

Dacă se constată că un lucrător este suferind ca urmare a expunerii la agenţi CMR, medicul
de medicina muncii poate să ceară ca şi ceilalţi lucrători care au suferit o expunere similară să
facă obiectul unei investigaţii medicale.

În acest caz, angajatorul trebuie să realizeze o nouă evaluare a riscului la expunere.

Medicul şi/sau Autoritatea de Sănătate Publică, precum şi orice altă persoană responsabilă cu
sănătatea şi securitatea în muncă trebuie să aibă acces la listă nominală actualizată
(păstrată de angajator) a lucrătorilor expuşi la agenţi CMR.

Medicul de medicina muncii este obligat să prezinte periodic, Comitetului de Sănătate şi

Securitate în Muncă, rapoarte scrise cu privire la condiţiile de muncă, situaţia stării de
sănătate a lucrătorilor examinaţi, acţiunile medicale întreprinse şi eficienţa acestora.

Pentru fiecare lucrător expus la un agent CMR, la serviciul respectiv de medicina muncii se
completează un dosar medical individual şi medicul sau Autoritatea de Sănătate Publică
propune măsurile individuale de protecţie.

Lista şi dosarul medical sunt păstrate pentru cel puţin 40 ani de la încetarea expunerii.

Dacă lucrătorul se transferă în altă întreprindere, informaţiile referitoare la riscurile

profesionale, respectiv fişa individuală de expunere profesională la agenţi CMR şi examenele
medicale, respectiv dosarul medical, vor fi transmise serviciului medical al noului loc de
muncă.

După pensionare, dosarul medical se păstrează la serviciul medical de la ultima întreprindere

la care a fost angajat.

În cazul în care întreprinderea îşi încetează activitatea, fişa individuală de expunere

profesională la agenţi CMR va fi pusă la dispoziţia Inspecţiei Muncii iar dosarul medical la
dispoziţia Autorităţii de Sănătate Publică.

Lucrătorilor trebuie să li se ofere informaţii şi indicaţii privind toate tipurile de supraveghere

medicală de care pot beneficia după încetarea expunerii.
Măsuri igienico-sanitare
Pentru toate activităţile în care există risc de contaminare cu agenţi CMR, angajatorul este
obligat să ia măsuri adecvate, după cum urmează:
- să asigure lucrătorilor locuri speciale pentru servitul mesei şi fumat;
- să pună la dispoziţia lucrătorilor echipament individual de protecţie adecvat riscurilor
sau alt echipament special;
- să prevadă locuri amenajate special pentru păstrarea echipamentului individual de
protecţie separat de îmbrăcămintea personală;
- să pună la dispoziţia lucrătorilor grupuri sanitare şi duşuri adecvate, în permanentă
stare de curăţenie şi funcţionare;
- să asigure depozitarea, verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a echipamentului
individual de protecţie.

Informarea şi consilierea lucrătorilor

Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o
pregătire suficientă şi adecvată, bazată pe toate cunoştinţele disponibile, în special sub formă
de informaţii şi instrucţiuni, cuprinzând:
• riscurile potenţiale pentru sănătate, inclusiv riscurile adiţionale cauzate de consumul de
tutun;
• măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii;
• prescripţiile de igienă;
• purtarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de
lucru;
• procedurile în caz de incidente şi pentru prevenirea acestora;
• etichetarea ambalajelor şi instalaţiilor care conţin agenţi CMR clar şi lizibil şi cu
• informaţii colective anonime despre rezultatul examenelor medicale.

Instruirea trebuie să fie adaptată evoluţiei riscurilor şi apariţiei unor riscuri noi, şi repetată
periodic conform cap. II Obligaţiile angajatorilor, Secţiunea a 6-a Informarea, instruirea,
consultarea şi participarea lucrătorilor din HG nr. 1093/2006.

Respectarea obligaţiile unităţilor la efectuarea de operaţiuni cu substanţe şi preparate

chimice periculoase, dupa cum urmeaza:
- se identifică toate substanţele şi preparatele chimice de pe teritoriul unităţii;
- se compară lista substanţelor şi preparatelor chimice identificate de unitate cu lista
substan-ţelor şi preparatelor chimice periculoase prevăzută de HG nr. 1408 / 2008;
- lista substanţelor şi preparatelor chimice periculoase rezultată va fi obligatoriu transmisă
Inspectoratului Teritorial de Muncă
- asigurarea de Fişe cu date Tehnice de Securitate -F.T.S.- pentru toate substanţele şi
prepara-tele chimice periculoase din unitate; evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională;
- elaborarea de instrucţiuni scrise (proceduri) privind modul de lucru cu substanţele şi
preparatele chimice periculoase din unitate;
- elaborarea de instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru activităţile în
care sunt implicate substanţele şi preparatele chimice periculoase;
- instruirea periodică a lucrătorilor care efectuează operaţiuni cu substanţe şi preparate
chimice periculoase si consemnarea efectuării instruirii în fişele individuale de instruire;
- asigurarea supravegherii sănătăţii lucrătorilor prin servicii medicale de medicina muncii;
- asigurarea de echipament individual de protecţie (E.I.P.) şi de echipament individual de
lucru (E.I.L.) pentru lucrătorii implicaţi în operaţiuni cu substanţe şi preparate chimice
periculoase;
- asigurarea semnalizării de securitate şi de sănătate la locul de muncă;
- efectuarea de determinări de noxe în mediul de muncă, în prezenţa inspectorilor de
muncă;
- punerea în aplicare a altor prevederi legale conexe

II. Expunerea la radiaţii ionizante – SECTORUL CONSTRUCTII:

Expunerea la radiaţii şi de materiale radioactive este o realitate pentru muncitorii din construcţii

Tabel nr. 2 referitor la Factori de risc fizic prezenti in sectorul Constructii

Loc de muncă / factori

Risc Măsuri eliminare/diminuare factori de risc
de risc

Radiatia laser Constructii, Evitarea sau reducerea expunerii la factorul de

Excavatii, Terasamente risc radiatii laser;
Utilizarea echipamentului individual de muncă
adecvat;
Instruiri;
Radiatii Excavatii, Terasamente Evitarea sau reducerea expunerii la factorul de
ionizante: risc radiatii ionizante;
expunere la Utilizarea echipamentului individual de muncă
radon adecvat;
Instruiri;
Radiatii Amenajari sau instalatii Evitarea sau reducerea expunerii la factorul de
neionizante risc radiatii neionizante;
Utilizarea echipamentului individual de muncă
adecvat;
Instruiri;
Radiatii UV Constructii Amenajari Evitarea sau reducerea expunerii la factorul de
sau instalatii risc radiatii UV;
Utilizarea echipamentului EIP adecvat; Instruiri;

Radiaţiile ionizante sunt folosite pentru detectarea partilor slabe ale structurilor de metal pe
multe şantiere.
Substanţe radioactive care au fost anterior stocate sau utilizate se pot afla în numeroase
cladiri ce sunt demolate.

Lucrătorii expuşi la radiaţii ionizante au un risc crescut de a dezvolta cancer si boli genetice.

Respectarea sistemelor de lucru în siguranţă şi a indicaţiilor de averizare, izolarea şi

separarea lucrătorilor expuşi, monitorizarea şi decontaminare sunt cîteva măsuri esenţiale ce
trebuiesc luate în acest domeniu.

Construcţia de clădiri şi de autostrăzi utilizează surse puternice de radiaţii folosite pentru a

măsura densitatea de beton a suprafeţelor rutiere şi integritatea structurilor de oţel.

Lucrătorii în aer liber din construcţii sunt supuşi pe lângă radiţiile ionizante (in special radon)
existente la suprafaţa unde işi desfăşoară activitatea şi radiaţiilor UV de la soare.

Radiatii ionizante: radon

Sursele principale ale radonului din locuinţe sunt în ordinea importanţei: exhalaţia de radon din
sol, emanaţia din materialele de construcţie (fiind maxima la o umiditate relativa a aerului
cuprinsa intre 30%-70%) , precum si din sursele de apa.

Radonul este un gaz nobil care prezintă trei izotopi naturali, 219Rn (action), 220Rn (thoron) şi
222Rn (radon).

Radonul şi thoronul se formează prin dezintegrarea radioactivă a radiului (226Ra, respectiv

224Ra) prezent în sol şi materialele de construcţii.

În urma dezintegrării radiului, atomii de radon formaţi migrează în aerul din capilarele rocilor de
unde ajung în atmosferă, fie prin difuzie, fie prin transportul datorat diferenţei de presiune.

Radonul produs în rocile de suprafaţă pătrunde în apă sau se degaja în atmosferă rapid, de
unde se poate acumula în interiorul clădirilor în concentraţii periculos de mari.

Principalii radionuclizi naturali care contribuie la caracterizarea radiologică a unui material de

construcţie pentru locuinţe sau alte construcţii sociale sunt: 226Ra, 232Th şi 40K.

Studii recente arată că cel puţin 10% din totalul cazurilor de cancer pulmonar (aproximativ
0,8% din numărul total de decese) îşi au originea în expunerea la radonul rezidenţial.

În România, anual un număr de 1000-2000 de decese prin cancer pulmonar pot fi atribuite
radonului.
Există trei aspecte diferite de mare importanţă în ceea ce privesc studiile legate de Radon:
- un prim aspect este legat de prezenţa Radonului şi Radiului în apele subterane
(fântâni, ape minerale, ape geotermale, ape de zăcământ etc.) şi necesitatea cunoaşterii
dozei de radiatii primite de colectivitatea umană prin folosirea acestor surse de apă (ingestie,
tratament balnear, inhalaţia Radonului emanat, activităţi specifice subacvatice);
- al doilea aspect este legat de potenţialul de Radon din sol şi exhalaţia sau fluxul
de Radon provenit de la suprafaţa pământului. În legătura cu acesta sunt foarte importante
eventualele anomalii care pot pune în evidenţă fie aglomerări de substanţe radioactive, fie
prezenţa unor falii tectonice;
- al treilea aspect, foarte important, de asemenea este legat de Radonul din
interiorul locuinţelor. Dacă în aerul exterior concentraţia Radonului este în medie 4-8 Bq/m3,
depinzând foarte mult de condiţiile geologice şi meteorologice, în interiorul locuinţelor, prin
acumulare, el produce valori normale de 20-80 Bq/m3 ducând, în unele cazuri, la valori de
ordinul a 2000-4000 Bq/m3.

Bune practici:
Pentru eliminarea/diminuarea acestui factor de risc, trebuie sa ia în considerare trei aspecte
principale:
-depistarea zonelor cu un posibil potential crescut de radon inainte de constructia
locuintelor,
-efectuarea de masuratori sistematice, în aceste zone, asupra unui numar cât mai mare
de locuinte,
- recomandarea, la terminarea studiilor, a unor masuri de reducere a nivelului de radon din
locuintele existente si stabilirea unui program cu masuri suplimentare care trebuiesc avute în
vedere la construirea de noi locuinte.

Radiatia UV
Razele ultraviolete comportă trei tipuri de manifestare în funcţie de lungimea undelor: UVA,
UVB şi UVC.

Ultravioletele de tip C sau UVC sunt cele cu lungimea de undă cea mai scurtă (lungimi de
undă cuprinse între 190 şi 290 nm, UVB având 290-320 nm, iar UVA- între 320 şi 380 nm) şi
cu cel mai pronunţat risc pentru organism, dar sunt cel mai frecvent absorbite în atmosferă,
ceea ce le face mai puţin dăunătoare decât cele UVA şi UVB.

Ultravioletele de tip B sau UVB (au o lungime intermediară şi sunt mai puternice la amiază şi
vara, pot fi filtrate de nori şi blocate de sticlă) cauzează arsuri solare, pete maronii, cancerul de
piele, iar ultravioletele de tip A sau UVA (sunt principalele raze ce contribuie la bronzarea
pielii) pot duce la îmbătrânirea prematură a pielii, leziuni oculare şi la dereglări ale sistemului
imunitar uman.

Ambele tipuri de radiaţii cresc riscul apariţiei cancerului de piele.

Razele ultraviolete sunt radiaţiile solare cu cel mai dăunator efect asupra vederii.
O expunere îndelungată la radiatii UV, poate afecta nu doar structura superficială a ochiului
(corneea sau conjunctiva), ci şi elemente din structura internă, precum retina sau lentilele.

De aceea, uneori efectele în timp au rezultate ireversibile.

Expunerile prelungite la razele ultraviolete pot determina instalarea cataractei (peliculă fină
opacă aparută la nivelul cristalinului, blocând pasajul fasciculului luminos către retină).

Corneea poate fi şi ea afectată de arsurile solare, provocând uneori orbirea temporară.

Tot soarele se face responsabil pentru dezvoltarea unor forme de cancer la nivelul
conjunctivei sau al pleoapelor sau pentru apariţia degenerării maculare la persoanele în
vârstă, afecţiune oculară ce produce orbirea.

Ultraviolete de tip A şi de tip B penetrează pielea şi afectează ADN-ul celular, inducând astfel
modificări celulare care, în timp, duc la apariţia cancerului.

Stratul de ozon se micşorează anual din cauza poluanţilor atmosferici şi, de an la an, la nivelul
pământului ajung mai multe tipuri de radiaţii care sunt mai puternice.

Radiaţiile ultraviolete de tip C, care nu ajungeau atât de des la nivelul pământului sunt
prezente, în special, acolo unde stratul de ozon este mai subţire.

Ultravioletele de tip C distrug, de asemenea, structura celulelor, ADN-ul molecular,

împiedicând înmulţirea celulelor şi cauzând moartea lor.

Bune practici:
Recomandarea este ca expunerile la radiatii UV, să fie cât mai limitate şi, întotdeauna,
pielea să fie protejată fie prin echipamente individuale de protectie, fie prin cremele cu ecran
solar.

Este necesar sa se asigure pielii fotoprotectia de care are nevoie, prin diverse metode:
- limitarea expunerii la mijlocul zilei; Dacă este posibil, să se lucreaze la umbra atunci
când radiatia UV este cea mai intensă (dimineaţa şi seara).
- statul la umbra;
- purtarea de vesminte protectoare (EIP);
- protejarea ochilor, a fetei si a gatului, cu ajutorul palariilor cu boruri largi;
- folosirea ochelarilor de soare dotati cu protectie laterala si cu o forma cat mai bine
adaptata fetei care protejează împotriva radiaţiilor UVA şi UVB;
- aplicarea repetata a ecranelor protectoare (creme, lotiuni) cu spectru larg si cu factor
de protectie de minimum 15;
III.Echipamente care constitue surse de radiatii neionizante utilizate in sectorul
CONSTRUCTII
■Sudarea cu arc electric
O alta sursa de radiatii neionizante (inclusiv UV) o constituie procesele de sudare cu arc
electric.

Bune practici:
Pentru protectia lucratorilor impotriva radiatiilor si caldurii degajate, se vor lua masuri
deosebite:
- se vor purta veste speciale de piele cu maneci sau sorturi cu maneci si platca
detasabile, din piele, incheiate pana sus pe gat;
- cand partile interioare ale corpului sunt si ele expuse radiatiilor puternice ultraviolete
si infrarosii, cum se intampla cand se sudeazai ghemuit, in spatii mici sau alte situatii se vor
purta pantaloni din piele sau sorturi speciale;
- mainile si antebratele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal
incandescent, ca si de cele provocate de radiatiile ultraviolete, prin manusi de piele speciale cu
mansete lungi
- arsurile la picioare, provocate de stropi sau curgeri de metal topit, vor fi evitate prin
purtarea de incaltaminte adecvata conform Directivei 89/686/CE si a Directivei de utilizare a
EIP;

■Laseri-utilizati in sectorul CONSTRUCTII

Laser este acronim al denumirii englezesti 'Light Amplification by Stimulated Emission of
Radiation'( “amplificare de lumina prin emisie stimulata de radiatii”).

În cazul laserilor avem de-a face cu o emisie care are caracteristica coerenţă foarte
importanta , radiatiile emise având aceeasi frecvenţă.

Laserii sunt tot mai folosiţi în construcţii pentru linii de ghidare şi trasarea nivelului. Laserii pot
provoca grave leziuni, în special pielii şi ochilor.

Identificarea laserilor se face prin clasa acestora, variind de la clasa 1 (low-power lasere
incapabile de a provoca vatamari la nivelul ochilor si, prin urmare, exceptate de la controlul
măsurilor) la clasa 4 (lasere de mare putere, capabile să cauzeze leziuni oculare grave în mai
puţin de 0,25 secunde).

În cazul in care tipul constructiv al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice
de ecranare a zonelor periculoase, iar la instalatiile respective se lucreaza cu sisteme de
focalizare directa, pe langa mijloacele individuale adecvate de protectie se va asigura si
trimiterea periodica a personalului de deservire a instalatiilor laser pentru efectuarea
tratamentelor oftalmologice necesare.
Bune practici – in timpul lucrului cu laser
 Echipamentele individuale pentru protectia ochilor (ochelari antilaser) trebuie sa
indeplineasca cerintele esentiale de securitate si sa fie avizate si certificate din punct de
vedere al securitatii muncii pentru lucrul cu laserul, in functie de caracteristicile acestuia.
 Factorul de transmisie spectral va fi astfel ales incat iluminarea energetica si expunerea
energetica a ochiului sa fie sub limitele maxime admisibile pentru fiecare laser, stabilite prin
standardele sau regulile tehnice internationale recunoscute pe plan intern.
 Filtrele trebuie sa fie stabile la radiatii ultraviolete, caldura si sa fie incombustibile.
 Constructia ochelarilor trebuie sa impiedice penetrarea laterala a luminii si sa ofere
confortul necesar pentru lucru.
 Alegerea ochelarilor se va face in functie de lungimea de unda a radiatiei laser.
 Ochelarii trebuie sa fie insotiti de o eticheta pe care va fi indicata densitatea optica si
lungimea de unda.
 În cazul În care există probabilitatea ca în zona de lucru să se depăşească nivelul
maxim de expunere pentru piele, atunci personalul implicat va utiliza pe lângă ochelari de
protecţie adecvaţi, mănuşi de protecţie şi îmbrăcăminte adecvată.
 Echipamentele individuale pentru protectie a pielii (halat, salopetă, mănuşi) se vor
confecţiona din materiale termorezistente care nu se topesc sub actiunea căldurii şi nu
propaga flacăra.
 În cazul în care, nivelurile de zgomot depăşesc valorile maxime admise iar adoptarea
unor soluţii tehnice (carcasări sau ecranări fonoabsorbante) nu este posibilă constructiv, se vor
utiliza echipamente individuale de protecţie auditiva.

Pentru operatiile de prelucrare la care exista pericolul degajarii unor substante cu toxicitate
ridicata si tipul constructiei al instalatiei laser nu permite practicarea unor solutii tehnice de
etansare a zonei de impact a radiatiei cu tinta, se vor utiliza masti de protectie.

Luandu-se in considerare capacitatea laserului de a produce leziuni si raniri grave in cazul

folosirii sudurii cu fascicul de lumina (laser), se impune luarea unor masuri adecvate pentru
evitarea accidentelor de munca:
- se interzice stationarea sau trecerea persoanelor in/prin calea razelor laser;
- se interzice amplasarea de obiecte reflectorizante in zona de lucru si pe caile de acces.
- se interzice traficul in zona de expunere (vehicule, avioane);
- se interzice personalului lucrator a privi direct raza laser, aceasta facandu-se numai cu
instrumente de privit (teodolit) si numai cu aviz special;
- se vor folosi mijloace de protectie care sa limiteze traversarea zonelor de expunere prin:
- amplasarea la intrarea in zona periculoasa de panouri avertizoare;
- folosirea de materiale cu reflexie difuza a stralucirii emise de laser, cu proprietati
absorbante, antitermice, rezistente la foc, calitati pe care le vor avea si materialele din care se
vor confectiona echipamentele individuale de protectie;
- inchiderea razei laser in tub
- montarea rigida a oglinzilor, lentilelor, a obiectelor ce reflecta lumina (raza), miscarea
acestora sa se faca numai in cadrul procesului respectiv de munca, nu aleator;
- control medical de specialitate dupa o expunere a ochilor.
■Lipirea caldă a materialelor (etanşarea) cu unde de radio frecvenţă
Aceste dispozitive funcţionează la o frecvenţă de 27.12MHz.

Generează o mare cantitate de energie în spectrul radio-frecvenţelor(RF), radiaţii ce au loc

între două plăci conductoare.

Atunci când două sau mai multe bucăţi de materiale izolatoare, cum ar fi PVC, plastic, sunt
plasate între plăcile de sub tensiune, materialul este topit.

Aceste procedee şi dispozitive sunt utilizate în construcţii pentru sudarea acoperişurilor, a

ţevilor din PVC.

Procedeul de lipire şi etanşare a materialelor prin această metodă a cunoscut o dezvoltarea în

domeniul construcţiilor din cauza lipiturilor foarte puternice şi a faptului ca metodele clasice
foloseau solvenţi toxici.

S-a constatat în anumite situaţii că mâinile lucrătorilor ce operează cu asemenea dispozitive

au fost expuse la mari niveluri de radiaţii neionizante.

Bune practici in timpul operatiei de lipire caldă a materialelor (etanşarea) cu unde de

radio frecvenţă
Respectarea măsurilor de control:
1. Aparatul sa fie protejat în mod corespunzător pentru a preveni evadarea excesiva a
radiatiilor;
2.Operarea sa nu se poata face decat in momentul cand este asigurata protectia
corespunzatoare;
3.Dispozitivul de control ar trebui să fie proiectat astfel încât operatorul sa poata lucra in
conditii de siguranta fara pericolul de a fi expus.
4.Operatorii de etanşare RF ar trebui să efectueze un examen medical anual.

■Antene de radio si televiziune

Antenele de radio si televiziune asigura transmisia semnalelor de radio-frecvenţă (RF).

În zonele urbane,antenele de radio difuziune sunt de obicei amplasate pe acoperişurile unde

muncitorii din constructie executa operatiuni de intretinere, finalizare, reparatii, etc. Lucratorii
pot fi expusi în necunoştinţă de cauza la radiatii neionizante.

Bune practici –in timpul transmisiei semnalelor de radio-frecventa

Respectarea masurilor de protectie:
1.Niveluri temporare de putere mai scăzute,în timp ce se efectueaza operatii in jurul
antenelor;
2.Efectuarea reparaţiilor sau alte lucrări de intretinere în timp ce antena nu este
operaţionala;
3.Menţinerea unei distante sigure fata de antena in timp ce aceasta este operationala.
Măsurile de control
1. Niveluri mai scăzute de putere in jurul antenei, temporar, în timp ce locul de muncă
este în curs de amenajare
2. Transmitere de la o altă antenă în timp ce locul de muncă este în curs de amenajare
3. Efectuare reparaţii sau alte lucrări în timp ce antena nu este operaţionala.
4. Menţine o distanţă sigură de la antena în timp ce acesta este de operare.