ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ

DEFINIŢIE
Insuficienţa cardiacă este un sindrom clinic rezultat din imposibilitatea de a expulza
întreaga cantitate de sânge primită și de a menține un debit sanguin corespunzător, în condițiile
unei umpleri venoase satisfăcătoare.
Schematic insuficienţa cardiacă poate fi clasificată astfel:
 insuficienţa cardiacă stângă
 insuficienţa cardiacă dreaptă
 insuficienţa cardiacă globală

Insuficienţa cardiacă (ventriculară) stângă:

 se defineşte prin scăderea debitului în sistemul arterial aortic şi stază
(hipertensiune şi hipervolemie) în sistemul venelor pulmonare;
 circumstanţe de apariţie: H.T.A, insuficienţă aortică şi mitrală, cardiopatie
ischemică, carditele infecţioase, hipertiroidia, aportul mare de sodiu;
 manifestări de dependenţă:
 dispne
 astmul
 paloare sau cianoză
 expectoraţie rozată, spumoasă, abundentă
 tahicardie, tuse.

Insuficienţa cardiacă (ventriculară) dreaptă:

 se defineşte prin scăderea relativă a debitului din sistemul arterei pulmonare
şi stază (hipertensiune şi hipervolemie) în sistemul venelor cave;
 circumstanţe de apariţie: embolia pulmonară, tromboflebite, H.T.A,
insuficienţa cardiacă stângă, cardiopatii, hipertensiunea pulmonară, astmul
bronşic, aportul mare de sodiu;
 manifestări de depedenţă:
 hepatalgia şi hepatomegalia de stază
 dispnee
 cianoza
 tahicardie
 turgescenţa venelor jugulare
 lipotimie
 edemul cardiac
 greţuri, vărsături
 hidrotorax.

Insuficienţa cardiacă globală:

 se defineşte ca asocierea fenomenelor de insuficienţă ventriculară stângă cu
cele de insuficienţă ventriculară dreaptă;
 circumstanţe de apariţie: comune cu insuficienţele stângă şi dreaptă;
 manifestări de depedenţă: comune cu insuficienţele stângă şi dreaptă.
INVESTIGAȚII
 examene biologice
 examen radiologic
 oxigenoterapie
 EKG

INTERVENŢII
 asigurarea repausului fizic;
 asigurarea repausului psihic;
 asigurarea igienei personale a bolnavului;
 recoltarea produselor biologice;
 prevenirea formării trombozelor;
 monitorizarea şi notarea funcţiilor vitale şi vegetative;
 regim hiposodat;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic;
 educaţia sanitară:
 pacientul cu insuficienţă cardiacă va trebui să-şi modifice stilul de viaţă în
raport cu resursele sale biologice
 pacientul va respecta programul de odihnă şi va evita situaţiile stresante
 va respecta tratamentul medicamentos prescris
 regim hiposodat cu evitarea exceselor alimentare

TRATAMENT

 regim igieno-dietetic
 repaus
 administrare de diuretice
 administrare de tonicardiace (nitroglicerina)
 administrare de vasodilatatoare
 oxigenoterapia
 emisia de sânge (introducerea unui cateter pentru scurgerea sangelui )
 administrare de morfină
 administrare de anticoagulante