TEST SEMIOLOGIE

1. Care din următoarele afirmaţii despre anamneză sunt corecte?

a.anamneza medicală reprezintă primul demers în stabilirea diagnosticului
 b. orientează examenul clinic şi de obicei stabileşte investigaţiile paraclinice
necesare
c. la sfârsitul ei se stabileşte diagnosticul

2. Antecedentele personale patologice cuprind?

a. boli şi intervenţii chirurgicale în
antecedente.
 b. istoricul menstrual şi genital la femei
c. sarcini duse la termen,avorturi.

3. Care din următoarele afirmaţii despre simptomul clinic sunt corecte?

a. reprezintă senzaţia subiectivă resimţită sau trăită de pacient
 b. constituie motivaţia pentru care pacientul solicită asistenţă medicala
c. defineşte şi caracterizează cel mai bine starea de boală

4. Care din următoarele afirmaţii despre semnul clinic sunt corecte?

a.reprezintă în general constatarea obiectivă facută de către examinator.
 b.constituie principalul motiv pentru care pacientul solicită asistenţă
medicala.
c. mai multe semne grupate realizează un sindrom

5. Care sunt principalele metode ale examenului fizic al aparatelor şi

sistemelor corpului omenesc?
a. anamneza medicala (intrebarea)
 b. inpecţia (observarea)
c. palparea (pipăirea)
d. percuţia (lovirea)
e. auscultaţia (ascultarea).

6. Care din următoarele afirmaţii despre cianoză sunt corecte?

a. se referă la colorarea albastră a pielii şi mucoaselor 
 b. se datorează prezenţei hemoglobinei reduse la nivelul vaselor sanguine
superficiale
c. nu apare în hipoxia din anemie deoarece conţinutul total de hemoglobină
este scăzut
7. Cianoza centrală este determinată de următoarele cauze şi
afecţiuni: a. expunere la frig
 b. şunt cardiac dreapta-stânga în bolile cardiace congenitale cianogene
c. policitemia
d. boala pulmonară cronică obstructivă cu cord pulmonar cronic, embolie
 pulmonară masivă

8. Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt corecte?

a. apare atunci când nivelul seric al bilirubinei creşte de aproape 2 ori faţă de
normal
 b. distrucţia excesivă a hematiilor (anemie hemolitică) produce
icter caracterizat prin colorarea galben-citrin, palidă a sclerelor 
c. diminuarea eliminării secreţiei biliare de la nivelul hepatic (obstrucţie
caniculară) conduce la icter caracterizat printr-o nuanţă galben închisă sau
 portocalie a tegumentelor 

9. Care din următoarele afirmaţii despre măsurarea tensiunii arteriale cu

ajutorul sfigmomanometrului sunt corecte?
a. lăţimea manşetei cu care se măsoară tensiunea arterială este de obicei de
12,5 cm iar lungimea trebuie să depăsească cu aproximativ 2/3 circumferinţa
 braţului
 b. la pacienţii obezi cu braţe mari o manşeta normală subestimează presiunea
arterială
c. presiunea la care este auzit pentru prima dată un zgomot la nivelul arterei
reprezintă tensiunea sistolică

10. Care din următoarele definiţii despre temperatură sunt corecte?

a. temperatura normală este cuprinsă între 36,5°C şi 37,2°C
 b. temperatura orală este în mod normal mai mică decât cea rectală cu 0,2°C
 până la 0,5°C
c. temperatura axilară poate fi cu 0,5°C mai mică decât cea înregistrată la
nivel oral
11. Durerea toracică anginosă se caracterizează prin următoarele:
a. localizarea mediosternală cu iradiere la baza gâtului şi în membrele
superioare
 b. caracterul constrictiv şi declanşarea predominant la efort
c. cedează rapid la încetarea efortului sau la administrarea unei tablete de
nitroglicerină sublingual.
d. este agravată de inspir 

12. Durerea din infarctul miocardic se caracterizează prin următoarele:

a. survine de obicei în repaus, este mai severă decât cea din angină şi
durează mai mult
 b. este prezentă continuu timp de mai multe zile
c. este produsă de frecarea suprafeţelor foiţelor pleurale şi pericardice
inflamate.
d. nu cedează la nitroglicerina administrată oral

13. Durerea din embolia pulmonară se caracterizează prin următoarele:

a. durere cu debut instantaneu care poate fi sub formă de junghi toracic, sau
retrosternală şi asociată cu colaps, dispnee şi cianoză
 b. poate fi declanşată de presiunea digitală
c. poate fi identică cu durerea anginoasă în special dacă este asociată cu
ischemia ventriculară dreaptă.

14. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea cardiacă sunt corecte?
a. este în mod tipic cronică şi apare la efort datorită lipsei de creştere
corespunzătoare a debitului cardiac prin insuficienţa ventriculară stîngă
 b. este una din manifestările principale ale bolilor cardiace
c. afectarea severă a funcţiei ventriculare stîngi se însoţeşte de apariţia
dispneei cardiace şi în repaus

15. Care din următoarele afirmaţii despre ortopnee sunt corecte?

a. dispnee care se dezvoltă atunci când pacientul este culcat
 b. dispnee care se dezvoltă la efort intens
c. dispnee care se dezvoltă la efort
moderat
16. Care din următoarele afirmaţii despre dispneea cardiacă paroxistică sunt
corecte?
a. apare în edemul pulmonar care este expresia insuficienţei ventriculare
stîngi acute precum şi în embolia pulmonară
 b. dispnee care se dezvoltă la efort minim
c. trezeşte pacientul din somn obligîndul să se ridice din pat şi să se lupte să
respire.

17. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea respiratorie sunt corecte?
a.este de tip inspirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea
căilor respiratorii
 b.este de tip expirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea
căilor respiratorii
c. poate fi datorată astmului bronşic sau obstrucţiei cronice a fluxului aerian

18. La auscultaţie ralurile crepitante se caracterizează prin:

a.se percep ca un sunet asemănător cu mersul pe zăpadă, continuu, sau
intermitent.
 b. sunt asemănătoare sunetului produs de frecarea firelor de păr între degete
c. ralurile crepitante inspiratorii precoce sugerează afectarea căilor aeriene
mici şi se pot întâlni în pneumonia lobară
d. ralurile crepitantele din insuficienţa ventriculară stângă apar tardiv în
ciclul respirator şi se pot ausculta şi în expir 
19. Edemele membrelor superioare care lasă godeu se întâlnesc în
următoarele afecţiuni:
a. insuficienţă cardiacă congestivă
 b. ciroză ce determină hipoalbuminemie
c. hipotiroidism
d. sindrom nefrotic

20. Palparea şocului apexian este considerată normală

cînd: a. se pot palpa 2 impulsuri distincte în fiecare sistolă
 b. poziţia sa este în spaţiul V intercostal stâng la 1 cm medial de linia
medioclaviculară
c. este deplasat inferior sau lateral
21. Care din următoarele afirmaţii despre zgomotul 1 cardiac sunt corecte?
a. primul zgomot cardiac indică debutul sistolei ventriculare
 b. marchează sfârşitul sistolei, este produs de închiderea valvelor aortică şi
 pulmonară
c. primul zgomot cardiac este produs de închiderea valvelor mitrală şi
tricuspidă

22. Cauzele suflurilor sistolice includ:

a. insuficienţa mitrală
 b.insuficienţa tricuspidiană
c.defectul septal ventricular .
d. stenoza mitrala
e. insuficienta aortica

23. Semnele şi simptomele principale ale insuficienţei ventriculare stângi

sunt următoarele:
a.dispnee de efort,
 b.congestie pulmonară (raluri crepitante, matitate sau revărsat pleural
c.ortopnee
d.edeme periferice,
e.hepatomegalie
f.dispnee paroxistică nocturnă
g. turgescenţă jugulară

24. Cordul pulmonar reprezintă:

a.insuficienţă ventriculară stângă determinată de creşterea presiunii
 pulmonare
 b.mărirea în volum a ventricolului drept ca urmare a unei boli pulmonare
 primare duce la hipertrofia ventricolului drept (VD) şi în final la insuficienţa
VD
c. o boală subiacentă valvulară

25. Etiologiile cordului pulmonar pot fi:

a. boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
 b. stenoza aortică
c. embolii pulmonare recurente
d. insuficienţa mitrală
26. Diagnosticul infarctului miocardic acut se bazează pe:
a. anamneza caracteristică
 b.scanare cu radionuclizi
c.evolutia ECG
d.evoluţia enzimelor cardiace

27. Diagnosticul ECG al infarctului miocardic acut cu unda Q presupune:

a.unde T negative in derivatiile precordiale V4-V6
 b.complex QRS lărgit peste 0.12 secunde
c.supradenivelare convexă a segmentului ST, urmată de undă T inversată,
apoi apariţia undei Q în decurs de câteva ore
d. subdenivelare segment ST, urmată de modificări persistente ale undelor T,
fără undă Q

28. Care din următoarele afirmaţii despre evoluţia enzimelor cardiace sunt
corecte?
a. creatin fosfokinaza (CK) creşte în primele 6-8 ore, este maximă la 24 ore
şi revine la normal în 36-48 de ore
 b. creatin fosfokinaza (CK) este maximă în ziua 3-4 si rămîne crescută timp
de 14 zile
c. izoenzima CK-MB este mai specifică pentru diagnosticul IMA

29. Complicaţiile mecanice acute ale infarctului miocard cuprind:

a.ruptura septului ventricular 
 b.regurgitaţia mitrală acută
c.fibrilaţia ventriculară

30. Şocul cardiogen se caracterizeză prin :

a. apariţia rapidă a semnelor de ICC şi a unui suflu sistolic nou
 b. sindrom cu febră, durere toracică pleuretică, revărsat pericardic
c. hipotensiune arterială < 80 mmHg pentru TAS, tegumente reci şi
cianotice, oligurie, dispnee permanentă şi evoluţie frecvent fatală.

31. Indiciile privind formele de hipertensiune secundară pot

fi a. aspectul cushingoid
 b.acromegalie
c.sufluri abdominale
d.puls femural întârziat
e.transpiraţii sau tahicardie în accese paroxistice
32. Pericardita acută virală se manifestă prin :
a. febră
 b.hemoptizie
c.durere toracică eventual calmată de poziţia aplecat înainte
d.frecătură pericardică stetacustic decelabilă în faza de debut şi în faza de
vindecare

33. Stenoza mitrală se manifestă prin:

a. dispnee la efort sau ortopnee
 b. suflu de regurgitare sistolic la auscultatie
c. suflu de regurgitare diastolic la auscultatie
d. hemoptizie
e. edeme

34. Care din următoarele afirmaţii despre fibrilaţia atrială sunt corecte ?
a. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS largi
 b. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS înguste
c. reprezintă dezorganizarea completă a activităţii atriale care se evidenţiază
 prin neregularitatea complexelor QRS pe traseul electrocardiografic.

35. Blocul AV de gradul I se caracterizeaza ECG prin:

a. creşterea progresivă a intervalului PR până când o bătaie ventriculară
lipseşte
 b. interval PR prelungit, constant (> 0,20 s)
c. interval PR fix, cu bătăi lipsă în secvenţa 2:1, 3:1 sau 4:1

36. Standardizarea electrocardiogramei este în mod normal:

a. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 25 mm / s (fiecare casuta mica
orizontala = 0,04sec)
 b. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 50 mm / s (fiecare casuta
mica orizontala = 0,02sec)
c. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 100 mm / s (fiecare casuta
mica orizontala = 0,01sec)

37. Ritmul sinusal este prezent pe electrocardiograma dacă:

a. fiecare complex QRS este precedat de o undă P, iar aceasta este pozitivă
în derivaţiile I, II si III şi V2-V6
 b.nu fiecare undă P este urmată de un complex QRS
c.undele P sunt urmate de complexe QRS care apar la intervale PR variabile
38. Undele Q patologice se întâlnesc în infarctul miocardic transmural şi se
caracterizează ECG prin :
a. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
 b. Unde Q ≥ 0,06sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
c. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 2/3 din înălţimea totală a undei R care urmează

39. Infarctul miocardic inferior se caracterizează ECG prin prezenţa de unde

Q patologice în următoarele derivaţii:
a. DII, DIII, aVF
 b. DI, Avl
c. V1, V2, V3
d. DIII, aVF, V5, V6

40. Blocul de ramură dreaptă se caracterizează ECG prin :

a. aspect RѕR’ în V1, S adânc în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
 b. aspect RR’ în V6, absenţa undei q în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
c. complex QRS cuprins între 0.06 - 0.10 sec cu unde R mai mici ca undele
S în derivaţiile V1şi V2

41. Hemoptizia definită drept sânge eliminat prin tuse poate fi cauzată
de următoarele afecţiuni:
a. bronsită
 b. tuberculoză
c. pneumonie
d. sîngerări din nazofaringe
e. stenoza mitrală
f. ulcer gastric hemoragic

42. Creşterea diametrului anteroposterior al toracelui se întâlneşte

în următoarele afecţiuni:
a. emfizem pulmonar 
 b. insuficienţă cardiacă
c. fibroză pulmonară

43. Percuţia unui plămîn normal

determină: a. hipersonoritate
 b. tonalitate de structură solidă
c. tonalitate de structură
cavitară
44. Care din următoarele afirmaţii despre murmurul vezicular nu este
corectă?
a. se aude cu stetoscopul la nivelul tuturor regiunilor toracice
 b. este mai puternic şi mai lung în expir decât în inspir 
c. între zgomotul din inspir şi cel din expir nu există pauză
45. Wheezingul se întâlneşte în următoarele afecţiuni:
a. astmul bronşic
 b.fibroză pulmonară
c.pleurezie

46. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul obstructiv nu este

corectă?
a. semnul caracteristic este scăderea debitului expirator, adică a VEMS
 b. raportul VEMS/CV (capacitate vitala) este crescut
c. CPT ( capacitate pulmonara totala) este normală sau crescută
d. VR (volumul rezidual) este crescut, datorită încărcării aerului în cursul
expirului

47. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul restrictiv nu este

corectă?
a.semnul caracterististic este creşterea CPT (capacitatea pulmonară totală)
 b.poate fi datorată unei boli pulmonare parenchimatoase sau
extraparenchimatoase (neuromusculară, cum este miastenia gravis sau a
 peretelui toracic, cum este cifoscolioza)
c.bolile pulmonare parinchematoase conduc de obicei la reducerea VR, iar 
 bolile extraparinchematoase (cu disfuncţie expiratorie) conduc la un VR crescut

48. Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom

obstructiv?
a.astmul bronşic
 b.broşiolita
c.boli pulmonare interstitiale induse prin expunere la praf şi siliciu
d.emfizem pulmonar 
49. Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom
restrictiv?
a.cifoscolioza
 b.obezitate
c.distrofii musculare
d.bronşiectazie

50. Care din următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară?

a. debut brusc al dispneei
 b. durere toracică sub formă de junghi
c. hemoptizia, acompaniază infarctizarea
d. sincopa poate indica embolizarea masivă
e. expectoraţia mucopurulentă

51. Care din următoarele consecinţe hemodinamice sau respiratorii nu

caracterizează embolia pulmonară?
a.hipertensiunea pulmonară
 b.insuficienţă ventriculară dreaptă acută
c.scăderea debitului cardiac
d.ventilaţie suficientă

52. Care din următoarele semne nu caracterizează pneumonia

lobară? a.expansiunea toracică redusă în partea afectată.
 b.vibraţii vocale crescute în partea afectată.
c.percuţie: matitate
d.zgomote respiratorii: suflu tubar (înlocuieşte murmurul vesicular).
e.zgomote supraadăugate: raluri sibilante, medio sau paninspiratorii pe
măsură ce apare vindecarea.
f.rezonanţa vocală: crescută
g.frecătura pleurală: poate fi prezentă

53. Care din următoarele semne nu caracterizează emfizemul pulmonar?

a.Inspecţia:torace cu diametre normale şi coaste verticalizate
 b.Palparea: expansiune redusă şi torace hiperinflat, vibraţii vocale diminuate.
c.Percuţia: hipersonoritate cu reducerea matităţii hepatice.
d.Murmur vezicular: diminuat, wheezing-ul este deseori absent
54. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează astmul
 bronşic?
a.Wheezing paroxistic
 b.Tahipnee sau dispnee bradipneică
c.Tahicardie
d.Inspir prelungit
e.Timp de expir forţat prelungit
f.Utilizarea musculaturii accesorii în respiraţie
g.Torace cu semne de hiperinflaţie (diamentrul anteroposterior crescut,
umerii ridicaţi, h.matitate hepatică diminuată la percuţie)
i.Raluri sibilante inspiratorii şi expiratorii

55. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează broşiectazia?

a.Manifestări sistemice: febră, caşexie, sinuzită (70%)
 b.Hipocratism digital şi cianoză, dacă boala este severă şi evoluează de timp
îndelungat.
c.Sputa normală
d.Raluri crepitante paninspiratorii sau teleinspiratorii aspre (eventual
frecături).
e.Radiologic se evidenţiază dilatarea bronşiilor sau imagini hidroaerice dacă
 bronşiectazia este voluminoasă şi se drenează periodic

56. Ce este revărsatul pleural care prezintă o concentraţie de proteine sub

30g/l în lichidul pleural ?
a. exudat
 b. transudat
c. chilotorax
d. hemotorax
e. empiem

57. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează

 pneumotoraxul?
a.Expansiune toracică: redusă în partea afectată, vibraţii vocale abolite.
 b.Percuţie: matitate
c.Murmur vezicular: mult diminuat sau chiar absent
d.Poate exista emfizem subcutanat.
e.Radiologic se evidenţiază radiotransparenţă localizată cu dispariţia
desenului vascular şi parenchimatos care este prezent doar în zona hilară,
 bombarea parenchimului pulmonar de partea opusă, secundare colabării,
datorate prezenţei aerului intraparenchimatos.