Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
Anul II (2021) ⦁ Nr. 13 (18) ⦁ 11 Aprilie
inaltareadomnului.pascani@gmail.com
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456


Calea spre mântuire DUMINICA

Să-L imităm pe Hristos! 4


DIN POST
Sfântul Ioan Scărarul | sec. VI-VII d.Hr.

Creȝtin e acela care-L imită pe Hristos în gând,


cuvânt ȝi faptă pe cât este posibil omeneȝte ȝi cre-
de curat ȝi smerit în Sfânta Treime.”
sub stăpânirea materiei;
Postul Mare, urcuş spre Înviere 2. Neîmpătimirea - constă în golirea

Sfântul Ioan Scărarul, ghidul


omului de tot ce este stricăcios;
3. Înstrăinarea - maică a despătimirii;
4. Ascultarea - fereastra prin care poţi
nostru în drumul spre Cer vedea dincolo de sine;
5. Pocăinţa - o întoarcere a omului de la
Cătălin Acasandrei | Doxologia.ro păcat la virtute, prin nevoinţă ȝi suferin-
ţă;

C ea de-a patra Duminică din Sfântul


ȝi Marele Post al Paȝtilor mai este
numită ȝi Duminica Sfântului Ioan Scăra-
atenție acordată acestor doi sfinţi ȝi o
afirmare mai explicită a legăturii lor cu
Postul Mare.
6. Gândul la moarte - darul lui Dumne-
zeu prin care deschide sufletului orizon-
tul veȝniciei ȝi perspectiva infinităţii;
rul, autorul cărții „Scara virtuților”, de la Prăznuirea Sfântului Ioan Scărarul în 7. Fericita întristare - dorul intens după
care își trage și numele. În paginile aces- această duminică este atestată în manu- viaţa în Dumnezeu;
teia, viața duhovnicească este prezentată scrise abia în secolul al XIII-lea. Până în 8. Mânia - tulburarea sufletului;
sub forma unei scări cu 30 de trepte ca- acel moment, ea era rezervată pildei 9. Ținerea de minte a răului - ce îngus-
re ne arată cum, prin dobândirea virtuți- samarineanului milostiv, al cărei canon s- tează sufletul;
lor, putem urca până la întâlnirea cu a păstrat în Utrenia acestei zile, până 10. Clevetirea - care surpă iubirea;
Hristos Cel Răstignit și Înviat. astăzi. Instituirea târzie a prăznuirii a 11. Flecăreala - catedrala slavei deȝarte;
Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în rezultat, probabil, din dorinţa de a com- 12. Minciuna - fiica multei vorbiri;
cea de-a patra Duminică din Postul Mare pleta în mod armonios structura Triodu- 13. Trândăvia - moartea tuturor virtuţi-
nu se face pentru că ar fi ziua trecerii lui lui. lor;
la cele veșnice. El este pomenit în aceas- Născut la sfârșitul secolului al VI-lea, 14. Lăcomia - maica desfrânării;
tă zi ca fiind „scară” sau întărire a celor în Siria, Sfântul Ioan a îmbrățișat viața 15. Neprihănirea (castitatea) - începutul
care înaintează duhovniceȝte pe cărarea monahală încă de când avea 16 ani, fiind învierii celei de obȝte ȝi al nestricăciunii
spre Înviere, urmând pilda vieții sale: ucenic al Cuviosului Martirie aproape 20 celor stricăcioase;
„Întărind ca niȝte trepte virtuţile, spre de ani. După moartea duhovnicului său, 16. Arghirofilia - închinarea la idoli;
cer te-ai suit cu adevărat luminând, prin Sfântul Ioan s-a retras într-o peșteră, în 17. Nesimţirea - breȝa dintre trecut ȝi
dreapta credinţă, la adâncul cel nemăsu- locul numit Tolas, petrecând aici 40 de prezent;
rat al privirii la cele de sus, biruind toate ani în nevoință. 18. Somnul - îngroȝarea minţii;
pândirile demonilor, ȝi păzeȝti pe oameni Numit, mai apoi, stareț al Mănăstirii 19. Privegherea - subţierea spiritului;
de vătă-marea lor, o Ioane, scara virtuţi- din Sinai, Sfântul Ioan a primit cu durere 20. Frica - nedesăvârȝirea în iubire;
lor; ȝi acum te rogi, să se mântu-iască această chemare, dar s-a supus vreme de 21. Slava deȝartă - vânătoarea virtuţilor;
robii tăi” (Utrenia Duminicii a IV-a din câțiva ani, după care a numit un călugăr 22. Mândria - închipuirea de sine;
Postul Mare). în locul său și s-a întors în pustie, petre- 23. Hula - gândurile vrăjmaȝilor;
De obicei, Sfântul Ioan Scărarul este când astfel până la finalul vieții sale. 24. Blândeţea - contemplarea tainei lui
prăznuit pe 30 martie, iar Sfânta Maria Autor al renumitei cărți Scara, Sfântul Dumnezeu;
Egipteanca, pe 1 aprilie (și în Duminica a Ioan a prezentat viața duhovnicească sub 25. Smerenia - poarta Împărăţiei lui
V-a din Post). În „Triodul explicat. Mista- forma unei scări cu 30 de trepte, fiecare Dumnezeu;
gogia timpului liturgic”, ieromonahul treaptă corespunzând unei anumite vir- 26. Discernământul - curăţenia inimii;
Macarie Simonopetritul consemnează tuți. Numărul treptelor este unul simbo- 27. Isihia - cale a rugăciunii neîntrerup-
faptul că aceste două praznice cădeau lic, dar are ȝi un adânc înţeles duhovni- te;
mereu în timpul Triodului, ceea ce dimi- cesc, reprezentând vârsta la care Hristos 28. Rugăciunea - maica virtuţilor;
nua din importanţa lor, mai ales că celor S-a revelat în deplina Sa maturitate. Con- 29. Nepătimirea - moartea întru înviere
doi sfinți le erau dedicate doar trei stihiri form traducerii părintelui Dumitru Stăni- a sufletului;
la Vecernie, un canon la Utrenie și nimic loae (Filocalia, volumul IX), Sfântul Ioan 30. Credinţa, nădejdea ȝi dragostea -
mai mult. Prin urmare, transferul în ci- clasifică treptele Scării astfel: amplitudinea cunoaȝterii ȝi trăirii du-
clul liturgic mobil a permis o mai mare 1. Retragerea - presupune ieȝirea firii de hovniceȝti.
Bucuraţi-vă!
Dumnezeu: Avva, ce va să însemne Pă-
Îndemnuri de suflet... rinte!

...pentru cea de-a cincea săptămână 6 Sunt însă ȝi duhuri nu de la


Dumnezeu, care miȝcă sufletul îm-

din Post potriva lui Dumnezeu. Învăţaţivă să deo-


sebiţi duhurile! Neîncetat, roagă-te lui
Dumnezeu să îţi dăruiască Sfântul său
Sfântul Nicolae Velimirovici Duh, acelaȝi care a fost în Fiul lui Dum-
nezeu Iisus Hristos ȝi care S-a pogorât
„Au trimis Dumnezeu pre Duhul Fiului său în inimile asupra Apostolilor la Cincizecime ȝi care
voastre, carele strigă: Avva Părinte.” a miȝcat sufletele tuturor sfinţilor ȝi
(Galatenei 4, 6) drepţilor până în ziua de azi.

1 De ce ne este rânduit postul? Cred că


pentru a neaminti mai bine obârȝia
cele stricăcioase, ȝi cele netrecătoare de
cele trecătoare, ȝi pe călător de maȝina
7 În această a cincea săptămână a Pos-
tului Mare, tu vei dărui inima ta lui
Dumnezeu. Ȝi când sufletul tău se va
noastră. Ca să ne amintim că nu suntem călătorului. liniȝti, Dumnezeu va trimite Sfântul Duh
doar rodul pământului, ci al cerurilor –
mai întâi de toate al cerurilor. Ca să ne 4 În om, inima este de căpătâi. În ini-
mă e sângele, în sânge e sufletul, în
să primească inima ta, să se sălăȝluiască
în inima ta ȝi o ia ȝi să o călăuzească.
aducem aminte că suntem neam ales, ȝi
că Tatăl nostru e Însuȝi Împăratul ceruri-
lor ȝi pământului.
suflet e duhul. Inima trupească ȝi sânge-
le sunt din pământ ȝi spre pământ tind,
sufletul ȝi duhul sânt din ceruri ȝi spre
8 Cum vei simţi că adevăratul Duh al
lui Dumnezeu a venit în inima ta? E
uȝor ȝi simplu, spun sfinţii purtători de

2 De ce Maica noastră Biserica Pravo-


slavnică ne-a rânduit un astfel de
post aspru? Fără îndoială, pentru ca să
ceruri tind. De aceea se poate vorbi de-
spre inima din inimă, adică de inima
duhovnicească din inima trupească.
duh: după bucuria ȝi mângâierea ce se
va răspândi în întreaga ta fiinţă. După
pacea ȝi liniȝtea din inima ta. După pute-
ne întoarcem mintea de la toate mărun- Căci, de nu ar fi aȝa, cum ar fi putut spu- rea ȝi tăria ȝi lumina din tine. Ȝi mai ales
tele griji zilnice ȝi să cugetăm la ceea ce ne Atoateȝtiitorul: din inimă ies gânduri- pentru că nu vei putea vorbi altfel de-
e de căpătâi ȝi cu adevărat contează. Ca le rele, minciuna ȝi hula? Cum ar putea spre Dumnezeu decât zicând: Părinte!
să ne amintim obârȝia noastră ȝi adevă-
rata noastră cale ȝi adevărata noastră
patrie.
acestea ieȝi din carne ȝi din sânge? Iată,
acestea numai din suflet ȝi din duh pot
ieȝi!
9 Pentru aceasta, bine vei cuvânta
această săptămână a Postului Mare
ȝi bine vei cuvânta sfinţii lui Dumnezeu,

3 Ȝtii tu, fiul meu, de ce Maica noastră


Biserica Pravoslavnică ne-a rânduit
postul? Negreȝit, pentru a ne aminti că
5 Duhul este în suflet ȝi duhul miȝcă
sufletul. Cum e duhul, aȝa ȝi sufletul.
Dacă duhul este robit, ȝi sufletul este
care au rânduit postul. Ȝi vei mulţumi
Maicii tale Biserica Pravoslavnică că te-a
deprins cu postul. Căci vei vedea câȝtigul
măcar de suntem făcuţi din pământ, nu robit. Dacă duhul este îndumnezeit, tot postului, iar postul se va îndreptăţi în
pământul ne-a făcut, căci ȝi pe el a tre- sufletul este îndumnezeit. Dacă sufletul faţa minţii tale. Slavă ȝi mulţumită Dom-
buit cineva să-l zidească. Ca să ne amin- tău a primit de la Tatăl lui Hristos Duhul nului în veac ȝi în veacul veacului.
tim de cerul care îl purtăm în noi, în care a fost în Hristos, atunci acelaȝi Duh Amin.”
această coajă trupească ȝi pământească. te va face ȝi pe tine fiul lui Dumnezeu.
Ȝi să putem despărţi în noi cele cereȝti Acelaȝi Duh, din inima ta duhovnicească, (extras din lucrarea Inima in Marele
de cele pământeȝti, ȝi cele veȝnice de din miezul sufletului tău, strigă către Post, Editura Predania, Bucuresti, 2010)

Timpul liturgic
Deniile din săptămâna a cincea
a Postului Mare

Î nPaștilor,
săptămâna a 5-a din Postului
Biserica a rânduit două De-
Denia Acatistului Bunei Vestiri este
săvârșită în bisericile ortodoxe în seara
nii. Miercuri seara se săvârșește Denia în de vineri din săptămâna a cincea din
cadrul căreia se citește tot Canonul cel Postul Mare. Amintește de modul în care
Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar Maica Domnului a apărat Constantino-
vineri seara, Denia Acatistului Bunei polul de păgâni în anul 626, dar ne atra-
Vestiri. Amintim că rânduiala Canonului ge atenția că Maica Domnului devine
Sfântului Andrei Criteanul s-a mai săvâr- scut împotriva tuturor patimilor dacă o
șit în prima săptămâna a Postului Mare vom chemă în ajutor.
(de luni până joi seara inclusiv), numai Cuvântul denie vine de la slavonescul
că atunci s-a citit în patru stări. În acest vdenie și înseamnă priveghere sau slujbă lui: Iată, Mirele vine în miezul nopții… .
canon este cuprinsă întreagă istorie du- nocturnă. În Transilvania, întâlnim cu- Chiar dacă Denia este o Priveghere,
hovnicească a omenirii, cu căderea și vântul straste pentru denii. Acest ter- ea diferă de ceea ce Tipicul indică prin
ridicarea, cu pocăința și iertarea și uni- men are semnificația de patimă. Expre- Priveghere. Denia este doar Utrenia sim-
rea cu Dumnezeu. Canonul ne oferă sia a merge în strasti însemna a merge la plă a zilelor de rând, în vreme ce Prive-
multe exemple de persoane căite și denii. gherea presupunea Utrenia unită cu
mântuite, cărora și noi urmându-le po- Deniile se săvârșesc numai în două Vecernia și Litia. Dar și ca Utrenie sim-
căința îndrăznim să-I cerem Domnului săptămâni din timpul unui an bisericesc plă, Denia nu se aseamănă cu Utrenia
milă și iertare de păcate. Cel mai cutre- și anume: în săptămâna a cincea și a din zilele de rând, pentru că ea cuprinde
murător exemplu de revenire de la gre- șaptea din Postul Sfintelor Paști. S-a păs- cântări și rugăciuni specifice doar peri-
șeli și păcate, prin pocăința, lacrimi și trat denumirea de Denie pentru Utrenii- oadei Sfintelor Paști (troparul Iată, Mire-
virtuți este viața Sfintei Maria Egiptean- le din Săptămâna Patimilor, pentru că le vine..., luminanda Cămara Ta, Mântui-
că. ele se săvârșesc seară, potrivit troparu- torule, troparul Când slăviți ucenici...).
Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani