Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
Anul II (2021) ⦁ Nr. 4 (9) ⦁ 7 Februarie
inaltareadomnului.pascani@gmail.com
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456


duminica
Calea spre mântuire Pilda
16 talantilor
,
Să nu ne mândrim pentru virtuți după rusalii

Sfântul Nicolae Velimirovici Conștientizarea


Cu cât ne arătăm mai înšelepši în faša oamenilor,
darurilor primite
cu atât ne simšim mai proşti în faša noastră înşine.
Cu cât căutăm mai mult să scoatem la arătare virtušile
de la Dumnezeu
noastre, cu atât mai puternic ies la iveală, în faša noastră, www.marturieathonita.ro
slăbiciunile şi relele potrivnice.”
U n oarecare stăpân pleacă într-o călătorie
îndepărtată, dar înainte de a pleca, îm-
parte robilor săi părți din averea sa. Unuia îi
Pe urmele sfintilor
, dă cinci talanți, altuia doi, iar celui de-al trei-

Sfântului Haralambie, lea un talant. După întoarcerea sa, robii îi


dau socoteală. Cel care a primit cinci talanți a

mai puternic decât ciuma


lucrat și dă înapoi zece, cel care a primit doi
dă înapoi patru, pe când cel care a primit un
talant, îl dă înapoi, deoarece socotește că
stăpânul său este aspru și vrea să secere aco-

S fântul Haralambie a trăit în secolul


al II-lea şi este cel mai bătrân mu-
cenic dintre cei cunoscuši de Biserică.
nat lui, sfântul este "izbăvitor de ciu-
mă şi de foamete". În 1813, În Šara
Românească s-a abătut o mare epide-
lo unde nu a semănat. Atunci stăpânul po-
runcește să-i ia talantul și să-l dea celui care
are zece, iar pe el să-l pedepsească, tăindu-l
A fost episcop al cetăšii Magnezia din mie de ciumă ("ciuma lui Caragea"), de la comuniunea cu ceilalți.
Asia Mică şi şi-a închinat viaša lui Hris- încât mureau zilnic 300 de bucureş- În Icosul de la Sinaxarul zilei citim o frază
tos şi îndrumării credincioşilor. Pentru teni. În această situašie, nădejdea interesantă, ce se adresează fiecăruia dintre
că prin fapta şi cuvântul său a adus oamenilor a fost pusă în Sfântul Mu- noi: „Talantul cel dat ție cu iubire de ostenea-
mulši păgâni la creştinism, şi-a atras cenic Haralambie ca singurul care lă, lucrează-l!”. Harisma, căci acesta este ta-
mânia prigonitorilor, putea să-i izbăvească de boală. Într- lantul pe care îl are fiecare dintre noi, să-l
În ciuda vârstei înaintate, de 113 adevăr, după multe rugăciuni şi ce- lucrăm cu iubire de osteneală, cu grijă și cu
ani, i-au jupuit pielea de pe tot corpul reri adresate lui, ciuma a dispărut. râvnă, ca să-l înmulțim. Harismele sunt daruri
şi i-au rupt carnea cu cârlige de fier. Tot către Sfântul Haralambie şi-au prețioase ale lui Dumnezeu, dăruite fiecărui
Văzând că sfântul rabdă durerile fără îndreptat oamenii nădejdea şi cu câši- om și există la unul mai mult, iar la altul mai
să scoată vreun cuvânt rău, doi soldaši va ani înainte, în 1795, în timpul cum- puțin, dar sunt dăruite tuturor. Întrebarea
care îl păzeau şi-au mărturisit şi ei plitei foamete din vremea lui Alexan- este cât de mult sunt înmulțite.
credinša în Dumnezeul lui Haralambie, dru Constantin Moruzi. De obicei, oamenii se mândresc pentru
fiind şi omorâši pe loc pentru aceasta. calitățile lor. Este adevărat că mulți se nevo-
Împăratul Septimiu Sever, când a auzit Locuri unde se află fragmente
iesc cu asprime pentru a reuși în viața lor, nu
toate acestea, a fost cuprins de mânie din moaştele sale
numai profesională.[...] Cu toate acestea, îm-
şi a trimis pentru a-l aresta pe Hara- Imediat după martiriul Sfântului Ha- preună cu calitățile pătrunde în osteneală și
lambie şi a-l aduce în faša lui. Ajuns în ralambie, creştinii au început să cin- o dispoziție egoistă, care face din harismă nu
Antiohia, mucenicul a fost supus altor stească moaştele sale cu multă cre- o pricină de prinos și jertfă pentru aproapele,
chinuri, însă s-a vindecat în chip mira- dinšă şi evlavie. Părši din cinstitele ci o pricină de mândrie și egoism.
culos. În cele din urmă, i s-a tăiat ca- sale moaşte se află în momentul de Omul care reușește în viață se socotește
pul cu sabia. După execušie, fiica îm- fašă în biserici din mai multe šări, adeseori purtătorul desăvârșirii. Harisma nu i
păratului, Galinia, care trecuse la creş- inclusiv în România. Un fragment din se face pricină de libertate, de jertfă pentru
tinism, a îngropat trupul martirului cu Capul Sfântului Haralambie se păs- aproapele, ci de satisfacere a interesului pro-
multă evlavie. trează la Mănăstirea "Sfântul Ştefan" priu și a iubirii de slavă. Pe de altă parte,
Izbăvitor de ciumă şi de foamete din Meteora. Din hrisoavele existente există sentimentul posesivității, că harisma ne
la mănăstire aflăm că, în 1398, dom- aparține și putem să dispunem de ea, așa
Credinša şi minunile Sfântului Hara- nul ungrovlah Ioan Vladislav a donat cum vrem noi. De aceea și atunci când ni se
lambie au rămas vii în conştiinša creş- mănăstirii un fragment din lemnul pun la îndoială harismele, ne simțim foarte
tinilor, de-a lungul veacurilor, istoria Sfintei Cruci şi părticele din moaştele jigniți.
consemnând numeroase situašii în Sfântului Ioan Botezătorul, iar nepo- Biserica propune omului să conștientizeze
care oamenii i-au cerut ajutorul în tul său, vornicul Dragumar, a făcut să că orice dar pe care îl are, l-a primit de la
situašii grele, iar el i-a ajutat. După parvină acestui sfânt lăcaş capul Sfân- Dumnezeu, ca să-l cultive spre folosul său,
cum se spune chiar în acatistul închi- tului Mucenic Haralambie. dar mai ales pentru folosul celorlalți.
Bucuraţi-vă!
Educația dumnezeiască din interior se
Viata
, Bisericii îmbină tainic cu educația oferită de pre-

De ce ne botezăm copiii oți și cu slujbele Bisericii.


Doar că Personalitatea imprimată de

într-o societate modernă? Marele Profesor copiilor cuprinde și veș-


nicia Lui. Dumnezeu își educă pruncii să
ajungă ca El: Sfânt, Bun, Blând, Atot-
Claudiu Balan | ortdoxiatinerilor.ro înțelept și Iubitor.
Școala pregătește copiii doar pentru
60-70 de ani, pe când Biserica îi pregă-
tește pentru veșnicie. Școala îi pregăteș-
te pe copii pentru a fi primiți în sânul
societății și pentru a fi fericiți, pe când
Biserica îi pregătește pentru a ajunge în
sânul lui Dumnezeu și în Împărăția Ceru-
rilor, într-o lume fără de păcat și fără
stricăciune.
Școala îi educă pe copii să fie efici-
enți economic, să facă bani, să fie cei
mai buni, pe când Dumnezeu îi învață
iubirea dusă la desăvârșire, mila, într-
ajutorarea aproapelui, smerenia și fuga
de toate onorurile lumii.
Școala îi învață pe prunci să desfrâ-
neze (Ex: educația sexuală de la grădini-
ță, prezervativele și anticoncepționalele
oferite elevilor de 14 ani, etc.) pe când
Biserica arată frumusețea fecioriei prin
Maica Domnului, cea care a ajuns mai
sfântă decât îngerii, mai mărită decât
serafimii și heruvimii.
Școala, sau mai bine zis societatea,

P entru creștini este evident acest lu-


cru, dar cred ca e încă mult loc de
discuții pentru sceptici. Nemulțumirea
zată, oamenii își botează copiii din ce în
ce mai rar. Românii care trăiesc acolo
au împrumutat gândirea gazdelor și au
tolerează și încurajează păcatul omorârii
pruncilor prin avort, pe motivul libertății
pe când Biserica amintește că pruncul
mea vizavi de acest subiect vine din ajuns ca astăzi să prețuiască educația și vine la viață din clipa întâlnirii seminței
discuțiile pe care le-am avut cu doi prie- formarea profesională a pruncului mai bărbătești cu cea femeiască, la care se
teni, care au copilași mici, și care ur- mult decât formarea lui duhovnicească. adaugă tainic sufletul (prin harul lui
mează să-și boteze copiii. Ce valoare poate avea botezul pen- Dumnezeu).
Din start vă spun că din cauza deza- tru un copil născut și crescut într-o soci- Școala îi învață pe prunci că lumea s-
măgirilor pe care le-au trăit auzind anu- etate (post)modernă? Ce-i oferă Biserica a creat singură, de capul ei, iar noi sun-
mite fapte ale preoților au ajuns să deni- pruncului prin botez? tem niște orfani într-un univers în ex-
greze nu doar slujitorii Bisericii, ci Biseri- Termeni ca „harul lui Dumnezeu”, pansiune și la un moment dat ne vor
ca însăși și chiar pe Dumnezeu. De la „ștergerea păcatului strămoșesc” sau mânca viermii. Școala slujește interese-
„popii sunt hoți” la „botezul e o simplă „primirea în împărăția cerurilor” sunt lor politice ale țării în care activează,
scăldare” nu este decât un pas. Mi-aduc foarte vagi pentru creștinii nepracticanți prezentând istoria și știința așa cum îi
aminte cum scria pe o invitație de bo- și nu înseamnă prea mult, pentru că sunt convine, pe când Biserica mărturisește
tez: „Vă invităm la băița sfânta a Irinei insesizabili, nu pot fi observați, palpați, Adevărul, pe Hristos, Dumnezeu, Creato-
care va avea loc la biserica...” simțiți. Iar asta se întâmplă pentru că rul lumiii, și cel care s-a făcut Om pentru
Asta e percepția lumii depărtate de preoții și creștinii care vorbesc de sfințe- mântuirea noastră.
Dumnezeu: botezul nu este nimic altce- nie și harul lui Dumnezeu nu le arată La ce folos botezul în numele Tatălui,
va decât o tradiție sau o "băiță" mai spe- prin viața lor, ci doar le povestesc. Ce Fiului și Duhuil Sfânt? Pentru a fi ucenici
cială. A cui e vina pentru această per- poți spune despre botez unor astfel de ai Celui mai râvnit Profesor, fii ai lui
cepție greșită? A tuturor: a păstorilor oameni? Dumnezeu. Educația pimită de copilaș în
Bisericii, a creștinilor care nu mai sunt Prin Taina Botezului, Biserica oferă Biserică, începută prin Taina Botezului,
exemple pentru lume și a oamenilor copiilor o altă educație. Școala educă nu exclude educația școlară, ci conlu-
care iubesc mai mult păcatul decât vir- prin profesori, Biserica educă prin Harul crează cu ea.
tutea și sfințenia. lui Dumnezeu. Sună impersonal, dar de Biserica vede în viitorul prunc mult
George este un foarte bun prieten de fapt corect este așa: „În Biserică copiii mai mult decât vede societatea: chipul
al nostru, care locuiește în Spania și este sunt educați de Dumnezeu”, cel lui Dumnezeu în om.
căsătorit cu Ana, născută în Madrid. Feti- Atotștiitor, Veșnic, Atotînțelept, Creato- Tinerii părinți ai societății (post)
ța lor, un îngeraș, e jumate româncă, rul întregii lumi. moderne își doresc tot cei mai bun pen-
jumate spaniolă. Ana e botezată în rit Profesorii le imprimă copiilor perso- tru copilul lor, sunt exrta-grijulii și ar da
catolic, iar George ortodox. Ei nu sunt nalitatea și înțelepciunea lor. Dumnezeu totul pentru ca fiul lor să ajungă bine.
căsătoriți pentru că societatea în care face același lucru, doar că din interior, Cumpără tot ce-i mai scump, tot ce este
trăiesc nu mai consideră Taina Cununiei din inima copilului. La botez, Duhul de calitate, îi duc la grădinițele și școilele
o necesitate și nu mai pune prea mare Sfânt - Dumnezeu, vine în sufletul copi- cele mai bune, plătesc cursuri de toate
preț pe Biserică și pe slujitorii ei. lului și rămâne alături de el, dându-i felurile pentru dezvoltarea lor mentală
Într-o discuție avută cu ei, referitor la înțelegere. Din acest moment Dumne- și fizică... Părinții fac orice pentru copiii
botezul fetiței, au ajuns la întrebarea zeu educă pruncul prin stările pe care i lor! Dar oare fac destul?
firească: „De ce să ne botezăm copilul?” le imprimă din interior, pliindu-se mereu Cine poate modela un suflet de copil
În societatea spaniolă, puternic seculari- pe voința lui, neîngrădindu-i libertatea. mai frumos decât Dumnezeu?

Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani