Caracterizarea lui Harap Alb - La nceput el este dect cel de-al treilea fiu al unu i crai.

Nu are nume pentru c nu are identitate. El se va individualiza mai trziu, odat cu ntlnirea cu Spnul.

Caracterizarea lui Harap Alb - Tatl, craiul, l pune pe acelasi nivel cu fratii si, fapt ce-l ntristeaz pe mezin. Sprijinul si imboldul vin ns la timp, fcndu-l s se ambit oneze. Se dovedeste a fi milostiv, chiar dac putin impulsiv la nceput - se rsteste la cersetoare - si i d acesteia un ban. Sfnta (cci era Sfnta Duminic) l nvat s cear atl su calul, armele si hainele n care a fost el mire . Caracterul vechi al acestor lu cruri, sugereaza faptul c eroul trebuie s le reactualizeze virtutile (V. Lovinescu), deoarece ele se comport ca un fel de talisman.

Este ndrznet la vorb, n discutia cu tatl, iar acesta din urm i permite s plece, dndu r-un mod simbolic) ceea ce el ceruse. De asemenea l povatuieste s se fereasc de omu l Spn si de omul Ros. Acum, fiul de crai este nevinovat, nestiutor, necunoscnd patima si pcatul, pentru c nu cunostea rul, reprezentat prin Spn. Un alt gest de impulsivitate este acela n care loveste calul slbnog ce se repezise la jratic. ns acesta se va transforma ntr-un bun pedagog pentru fecior. Vasile Lovin escu spune c zborul calului are un sens religios, realiznd o cruce cosmic . Se poate s pune ca el are doua viteze : ca vntul si ca gndul.

La pod, tatl, mbrcat n urs, i iese n cale ncercnd s-l sperie. Dar feciorul se npust upra lui, fr fric, dovedindu-si curajul n lupt. Aici el se desparte de familie, de pr otectia oferit de tatl su, si de lipsa de evenimente, podul fiind considerat un sim bol al trecerii ntre doua lumi.

D ascultare vorbelor tatlui su si ncearc s se fereasc de pericole. nsa le ignor cnd te Spnul, si cnd acesta din urm reuseste s-l impresioneze prin vorbe si laude. Se la s pclit si intr n fntn. Acum este momentul n care ajunge robul propriilor sale pcat ntovrsirea cu rul. Este botezat Harap Alb. Harap este forma popular a cuvntului ara Sensul popular este ns acela de negru . Tot acum se fixeaz si intervalul de timp al sl ujirii: si atta vreme s ai a m sluji, pn cnd i muri si i nvie.

De-a lungul drumului su feciorul este supus la dou morti, ambele cauzate de Spn. Pr ima cnd i este eliminat vechea identitate profan (episodul fntnii), dndu-i-se numele d Harap Alb, iar a doua o moarte la propriu, cnd i este retezat capul. Aceste morti ale lui Harap Alb pot fi privite ca ritualuri de purificare ti initiere, pentru c numai asa el se poate elibera de robie. Pe tot parcursul cltoriei sale el este supus la probe, care sunt, la rndul lor, tot ritualuri de initiere, prin care feciorul trece treptat de la profan la sacru. Drumul su nu este unul fizic, ci spiritual, de continu perfectionare, dar si ireve rsibil: Si cine apuc a se duce pe atunci ntr-o parte a lumii adeseori dus rmnea pn la oarte. Prima prob este aducerea saltilor din Grdina Ursului. Se dovedeste a fi prudent si slab de nger, descuranjdu-se nc de pe acum. El nu are puteri supranaturale, iar ncerc area pare a fi imposibil. Cu ajutorul Sfintei si al blnii de urs, el o ndeplineste n s. A doua prob, la care se descurajeaz de asemenea, const n aducerea pietrelor cerbului . Ajutat de aceeasi Sfnta ndeplineste si acest misiune. Vnarea cerbului face trecere a de la viata la moarte, de la profan la sacru, de la conditia obisnuit la suvera nitate cum afirm Eliade. Groapa este un spatiu regenarator pentru Harap Alb. Dobndirea cunostintelor si a experientiei este, n definitiv, tot vina Spnului. Rul are o funtie moral, pentru c prin el feciorul cunoaste lumea. Natura sa nobil face din

el un om de cuvnt, tinndu-si promisiunea facut. ns el stie c identitatea de Harap Alb este una fals, pentru c este constrns s joace rolul slugii