alta Ud lt ee dala. Virusologie /generalititi — seurt istoric Desi bolile virale, datorité manifestarilor lor evidente si uneori foarte grave, au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri, primele cunostiinfe referitoare la Virusuri sunt de dati relative recent ( sfargitul secolului XIX) Inca din ani 2500 i.e.n.in China existau descrieri ale variolei umane, iar Aristotel (384-322 Le.n.) afirma ci «rabia» -turbarea este transmish prin muscatura de caine Pasteur dovedeste (1881/ 1885) infectiozitatea SNC al animalelor bolnave de tabie (turbare) , prepara si utilizeazi cu succes cel dintai vaccin antirabic si Presupune ca aceasta boal& se datoreste unui microb foarte mic, invizibil cu mijloace optice uzuale gi care nu poate fi izolat prin mijloace obisnuite. Tvanovski I.D., in anul 1892 arati ci boala numita "mozaicul tutunului* se datoreaza unui agent invizibil la microscop si care strabate filtrele bacteriene. Beijerinck este considerat intemeietorul virologiei, el considera virusul un “contagium vivum fluidum” adicd un agent transmisibil (contagios) viu, dar necropuscular. Ca urmare a marilor descoperiri in domeniul tehnicii ( microscopia electronica, ultracentrifugarea) a fost posibila izolarea, purificarea,si studiul complex al virusurilor, dar si evidentierea particularitailor reactiilor dintre virusuri si organismele gazda. Definitie si caracterele generale ale vir Virusurile sunt o categorie specific de agenti diferiti de celelalte microorganisme cunoscute. Virusurile sunt entitafi infectioase, in general submicroscopice, avand in structura Jor un singur tip de acid nucleic (ADN sauARN) strict pucazite intracelular gi potenjial patogene. Acestia nu dispun de echipament enzimatic, deci nu au metabolism propiu, Virusurile nu se pot inmulfi decat in celulele vii, pe care le paraziteazi gi al carat metabolism il deviaza in sensul sintezei de constituenti virali. Virusurile pot exista in trei stari distincte : virion, virus vegetativ si provirus. VIRIONUL (virusul imfectios matur ) este o entitate complexd si organizati Complexitatea este data de prezenja in structura sa a2 componente — una geneticd reprezentata de un acid nucleic (-ADN sau ARN dar niciodaté amandoua,) este partea care poarté informajia genetic necesara pentru multiplicare iar alte negeneticd de natura proteic’. surilor fectiosi, structural gi fiziologicPolizaharidele se gisese mai ales sub forma de glicoproteine. Proteinele virionale majore alcituiesc un invelig protector al acidului nucleic, monostratificat sau pluristratificat. Capsida este formaté numai din proteine ; lipidele sunt prezente in peplos, proyjn din membranele celulare infectate si sunt alcatuite din amestecuri de lipide neutre, fosfolipide gi glicolipide in proportii aseménatoare celor din membranele celulare - _Muttiplicarea virusurilor $i cultivarea virusurilor. Multiplicarea virusurilor se face exclusiv in celulele gazda vii, care furnizeazi nu numai matrialul de construcfie, dar si intregul "dispozitiv’ celular necesar pentru reproducerea particulelor virale Virusul invadat introduce in celula gazda informatia specificd a propiului séu genom, care deviaza metabolismul celular in aga fel inca, in loc s se mai formeze constituenti celulari se face sinteza unor enzime speciale necesare pentru fabricarea de produgi virali, Multiplicarea virusului reprezinté o consecin{a a introducerii in celula a unui acid nucleic strain , cu propietiti biologice specifice. Multiplicarea virusului decurge intr-o serie de etape succesive : 1. Adsorbtia si fixarea virusului pe celula gazda. 2. Pagunderea virionului in celula, 3. Replicarea genomului viral in celula gazda. 4, Sinteza proteinelor virale si morfogeneza virionului, 5. Eliberarea din celuld a particulelor virale progene G- y. Clasificarea virusurilor In raport cu organismele vii parazitate, virusurile au fost impartite in virusuri ale bacteriilor (bacteriofagi), fungi (micofagi), a plantelor,. insecteles vertebratelor, inclusiv omului Pe mésura ce au fost descoperite, diferite ca de exemplu, dupa infectia etc. Propictijile biologice ale virus sistem unitar de clasificare, care s cuprinda toate virusurile. Pe baza tipului de acid nucleic virusurile se impart in virusurile cu ADN (dezoxivirusuri) si virusuri cu ARN (ribovirusuri) | Morfologia si organizarea particulei virale (structura) ¥% Din punet de vedere morfologic, virionii pot apartine unuia din urmatoarele fipuri principale: forma cilindrica , alungité sau de bastonas (vir. Mozaicului tutunului , virus. Insectetor) forma sfericé sau sferoidalé intalnite la multe virusuri animale (virusul gripal) , forma paralelipipedica- virusurile din grupa variola, Dimensiunile virusurilor variazé intre 80-100 A ca limita inferioara si 2500 Aca limita superioara, Virionii —particulele virale mature sunt alcdtuiti din urmitorii constituenti : * Genomul viral reprezentat in mod obisnuit printr-o moleculé de acid nucleic, cu greutate moleculard mare, liniaré sau circulara, mono sau icatenara imfasurati pentru a forma o structurd compacta. > Capsida ~grecescul "kapsa" = cutie care acopera genomul reprezentat in forma sa cea mai simpla de un strat mic de molecule proteice identice agezate in mod regulat sau alteori in doud sau mai multe straturi concentrice . Capsida si genomul viral formeazd nucleocapsida $i reprezinié constituentiiprincipali_ ai ‘particule viral. Uneori nucleocapsida este inchisé intr-o membrana sau imvelis numit peplos(de fa cuvantul pepfos = manta) ce este alcdwuita din unitati structurale speciale numite peplomere. Semnificuia biologicd a constituentilor virali-structuruli 1. Genomul viral poarta informajia genetic’ necesara pentru propria lui repicare yi pentru devierea metabolismului celulei gazda, in sensul sintezei celorlalti constituenti virali gi a precursorilor lor. 2. Capsida protejazi materialul genetic marind rezistenya virusului in mediu extern gi infectiozitatea Lui 3. Peplosul pastreaza stabilitatea nucleocapsidei si asigura fixarea virionului pe celula gazda si prin aceasta transmiterea lui eficienti, virusurile au fost etichetate dupa criterii pe care o produc —virusul gripal, vir. Rabic urilor au constituil premiza construiri unui Principalele macromolecule din virion sunt acidul nucteic si proteinele, Pentru Virusurile aledtuite mumai din acid nucleic i capsid’ proteic& virionii sunt nucleocapside neinvelite. Virusurile invelite mai au in exteriorul nucleocapsidei unul sau mai multe inveliguri lipoproteice (peplos).