SUBIECT 12

GLANDA SUDORIPARĂ
- localizare: piele, derm profund
- este o glandă tubulo-glomerulată, formată din adenomer (componenta secretorie) şi canal
(component excretorie)
- adenomerul: structuri rotund-ovalare, cu lumen, tapetate de epiteliu simplu cubic (tip
cellular: celule transportoare de ioni), cu citoplasma eozinofilă; prezintă celule mioepiteliale
(cu rol contractil), localizate între polul bazal al celulelor și membrana bazală, identificabile
prin nucleii aplatizaţi, lenticulari, dispuşi în exteriorul adenomerelor
- canalul de excreţie: epiteliu bistratificat cubic; lung, străbate întreg dermul şi epidermul şi se
deschide la suprafaţa pielii printr-un orificiu propriu numit por sudoripar

SUBIECT 13
Glanda sebacee
- localizare: piele, derm profund, adiacent foliculului pilos; parte componentă a aparatului
pilo-sebaceu (împreună cu folicului pilos şi muşchiul erector al firului de păr)
- este o glandă cu adenomer de tip sacciform (formă de sac) / alveolar, fără canal de excreţie
propriu-zis;
- adenomerul prezentă o porţiune îngustată, („gâtul glandei”), tapetată de un epiteliu stratificat
pavimentos în continuitate cu teaca epitelială externă a foliculului pilos (dacă glanda este
ataşată la folicul) sau cu stratul bazal şi spinos al epidermului (dacă glanda este independentă
de folicul şi se deschide direct la suprafaţa pielii).
- adenomerul este format din 3 tipuri de celule: celule sintetizante de lipide (sebum), celule de
regenerare şi celule de susţinere
- celulele de regenerare: un rând de celule cubice, cu citoplasmă bazofilă şi nucleu central,
localizate pe membrana bazală;
- celulele principale (tip celular: celulă sintetizantă de lipide) sunt celule mari,
poliedrice,dispuse în straturi suprapuse, în stadii progresive de încărcare lipidică şi
degenerare; celulele au citoplasmă clară, vacuolară datorită acumulării de sebum sub formă
de granule cu tendinţă la confluare – aspect spumos, comparat cu „sticla pisată” sau „bule de
săpun”; numărul de vacuole creşte pe măsură ce celulele ascensionează de la baza
adenomerului spre canalul de excreţie; nucleul rotund, situat central în celulele de la baza
adenomerului, devine mic, picnotic iar ulterior dispare complet în zona superioară a
adenomerului, spre canalul de excreţie
- celule de susţinere, cu formă stelată şi citoplasmă bazofilă, sunt dispuse sub formă de travee /
coloane printre celulele sintetizante de lipide, formând „scheletul” de susţinere al
adenomerului

SUBIECT 14
ȚESUTUL CONJUNCTIV LAX
- varietate de ţesut conjunctiv în care există o proporţie aproximativ egală între celule, fibre
şi substanţa fundamentală
- localizare: mucoase organe cavitare sau tubulare (lamina propria sau corionul), seroase,
dermul papilar (superficial) al pielii, stroma organelor parenchimatoase, teci în jurul
fibrelor nervoase, tunica externă (adventicea) a vaselor sanguine.

1
 - fibrele de colagen, reticulare şi elastice sunt dispersate sau organizate într-o reţea
tridimensională, determinând existenţa unor spaţii areolare, care conţin substanţă
fundamentală abundentă şi celule.
- colagenul nu formează mănunchiuri groase de fibre – fibrele sunt individualizate,
realizează traiecte sinuoase şi au orientări variate
- celulele proprii şi migrate se găsesc în raport diferit, dependent de funcţionalitatea
ţesutului: predomină fibroblastele şi macrofagele, iar în unele teritorii sunt prezente şi
adipocite albe solitare sau în grupe mici.
- prezintă numeroase capilare sanguine şi fibre nervoase mici
- aspecte particulare: endometru (corionul citogen), mucoasa tubului digestiv şi a căilor
respiratorii (corion / lamina propria de apărare)
Corionul / Lamina propria de apărare: conţine un număr mare de celule migrate, cu rol de
apărare: macrofage, limfocite, plasmocite, mastocite
Corionul citogen (lamina propria a mucoasei uterine): conţine numeroase fibroblaste hormono-
dependente, al căror aspect microscopic este variabil în raport de nivelul hormonilor estro-
progestativi.

SUBIECT 15
Țesutul conjunctiv dens semiordonat
- varietatea de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele de colagen
- localizare: dermul profund al pielii, capsule şi septuri (splină, testicul, ficat, rinichi,
limfoganglioni), dura mater, tecile nervilor mari
- format din fibre de colagen tip I organizate sub formă de fascicule groase, orientate
spaţial în mod variat, printre care apar dispersate reţele fine de fibre elastice; matricea
extracelulară nefibrilară prezentă în cantitate redusă; celulele conjunctive în număr
limitat, predominând fibroblastele/fibrocitele.

SUBIECT 16
Cartilagiul hialin
- varietate de ţesut conjunctiv specializat
- cel mai frecvent tip de cartilagiu din organism
- localizare: scheletul embrionar, fose nazale, laringe, trahee, bronhii, cartilagii costale,
suprafeţe articulare, cartilagiului de creştere a oaselor
- tapetat de pericondru (cu excepția suprafețelor articulare), format din două foiţe: foiţa
internă (condrogenă) şi foiţa externă (fibro-vasculară)
- format din matrice extracelulară (substanţă fundamentală şi predominant fibre de colagen
tip II) şi celule cartilaginoase (celule condrogene, condroblaste şi condrocite)
- matricea extracelulară este omogenă (deoarece substanţa fundamentală şi fibrele de
colagen au acelaşi indice de refracţie), bazofilă şi PAS pozitivă
- condroblastele – celule tinere, cu potenţial formator, localizate în foiţa internă a
pericondrului; formă globuloasă, citoplasmă bazofilă, nucleu central
- condrocitele – celule mature, localizate în interiorul matricei cartilaginoase în spaţii
lacunare numite condroplaste; prezente izolat sau în grupuri aranjate liniar (serii izogene
liniare)/radiar (serii izogene coronare); formă rotund-ovalară, citoplasmă intens bazofilă,,
nucleu rotund, central

2
SUBIECT 17
Țesutul muscular striat scheletal
- localizare: masa musculară ataşată scheletului, cavitate orală, faringe, în jumătatea
superioară a esofagului, sfinctere externe, laringe, muşchilor extrinseci ai globului ocular.
- format din celule cu lungimi variate, formă cilindrică, multinucleate, cu nucleii dispuşi
periferic; în secţiune transversală, celulele au formă rotund-poligonală
- celulele musculare striate au citoplasma intens acidofilă şi nuclei bazofili; citoplasma
prezintă dublă striaţie (longitudinală şi transversală) – aspect datorat prezenţei şi
dispoziţiei ordinate a miofibrilelor

SUBIECT 18
Țesutul muscular neted
- localizare: organe interne (cavitare sau tubulare), sistem circulator
- format din celule alungite (fuziformă), cu zonă centrală mai bombată şi extremităţi
efilate, uneori bifurcate, mononucleate; când celulele se suprapun în straturi musculare,
ele se dispun cu capetele efilate peste porţiunea mai bombată a celulelor supra şi
subjacente; în secţiune transversală celulele au forma unor structuri rotunde sau
poligonale, cu nucleu prezent central sau absent, în raport de nivelul secţiunii
- celulele musculare netede au citoplasma este acidofilă, omogenă, fără striaţii, şi nucleu
unic, alungit, bastoniform, situat central.

SUBIECT 19
Arteriola
- vas de tip arterial de dimensiuni mici, cu perete organizat pe trei tunici: intima, media,
adventicea
- intima: formată din endoteliu (epiteliu simplu scuamos) şi ţesut subendotelial (identificabil ca
o bandă foarte subţire)
- media: formată din celule musculare netede dispuse circular pe 3-5 straturi; între intimă şi
medie apare limitanta elastică internă;
- adventicea: formată dintr-un ţesut conjunctiv lax
Tipul secţiunii prin vas este dat de tipul secţiunii prin endoteliu. În secţiune transversală:
endoteliul este secţionat transversal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate longitudinal
(deoarece ele sunt dispuse concentric în jurul lumenului vascular). În secţiune longitudinală:
endoteliul este secţionat longitudinal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate
transversal.

SUBIECT 20
Venula
- vas de tip venos de dimensiuni mici, cu perete organizat pe trei tunici: intima, media,
adventicea
- intima: formată din endoteliu (epiteliu simplu scuamos) şi ţesut subendotelial
- media: formată din ţesut conjunctiv în care sunt prezente câteva celule musculare netede;
între intimă şi medie nu există limitanta elastică internă;
- adventicea: formată dintr-un ţesut conjunctiv lax
Tipul secţiunii prin vas este dat de tipul secţiunii prin endoteliu. În secţiune transversală:
endoteliul este secţionat transversal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate longitudinal

3
(deoarece ele sunt dispuse concentric în jurul lumenului vascular). În secţiune longitudinală:
endoteliul este secţionat longitudinal, iar celulele musculare din medie sunt secţionate
transversal.

SUBIECT 21
Nervul periferic
- format din fibre nervoase (prelungiri neuronale) cu tecile corespunzătoare asamblate între
ele prin ţesut conjunctiv vascularizat, fără prezenţa corpilor neuronali
- în structura unui nerv:
- fiecare fibră nervoasă este înconjurată de teaca Henle (endonervul); teaca de
mielină (denumită teacă Schwann), de natură lipidică, nu se colorează în coloraţia
standard HE şi, consecutiv, apare ca o zonă albă interpusă între axonul central
(axolemă) şi teaca Henle
- mai multe fibre nervoase formează un fascicul protejat la exterior de perinerv -
țesut conjunctiv lax cu capilare sanguine
- mai multe fascicule nervoase sunt delimitate de epinerv - ţesut conjunctiv dens
semiordonat
- în preparatele microscopice, nervii periferici apar sub forma unor structuri rotund-ovalare
delimitate prin ţesut conjunctiv corespunzător perinervului (în jurul fasciculelor
componente) şi epinervului (în jurul structurii propriu-zise); în interior:
- în secțiune longitudinală, fibrele nervoase au un aspect ondulat (val de mare);
celulele identificabile printre fibre sunt celulele Schwann (responsible de
producerea mielinei) sau fibroblaste din endonerv;
- în secțiune transversală, fibrele nervoase au un aspect de “ţintă de tras cu arcul”:
prelungirea neuronală centrală punctiformă este înconjurată de un spaţiu alb
corespunzător tecii de mielină, delimitat de teaca Henle (endonerv).

SUBIECT 22
Microganglionul vegetativ
- structură nervoasă localizată în afara sistemului nervos central, formată din aglomerări de
corpuri neuronale şi fibre nervoase asociate acestora
- localizare: plexul nervos Meissner (localizat în submucoasa tubului digestiv), plexul
nervos Auerbach (localizat între straturile musculare ale tunicii musculare a tubului
digestiv), glande salivare, perete vezică urinare.
- structură rotund-ovalară delimitată de o capsulă conjunctivă; componenta nervoasă este
formată neuroni multipolari înconjuraţi de celule satelit (celule gliale), şi fibre nervoase
relativ scurte (uneori amielinizate); corpul neuronal are citoplasmă bazofilă şi nucleu
central, cu nucleol evident (aspect în „ochi de bufniță”)