Capitolul 2

OPTIMIZAREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE

Organizarea reproducţiei economice se bazează pe reproducţia biologică a

animalelor şi urmăreşte înlocuirea animalelor reformate la categoria de bază cu
animale de aceeaşi calitate sau cu o calitate biologică superioară.
Reproducţia poate fi:

 reproducţie simplă: Efectiv final = Efectiv iniţial

 reproducţie lărgită: Efectiv final > Efectiv iniţial
 reproducţie restrânsă: Efectiv final < Efectiv iniţial

În fermele specializate în creşterea animalelor este necesară stabilirea unei

structuri adecvate în cadrul efectivului total de animale, respectiv asigurarea anumitor
proporţii între categoriile de vârstă şi de sex. Structura efectivului unei specii arată
ponderea diferitelor categorii în efectivul total al speciei.
Diferitele categorii de vârstă şi de sex se deosebesc prin anumite cerinţe faţă
de condiţiile de întreţinere şi furajare, având anumite durate exprimate în luni/ zile.
Duratele categoriilor determină viteza de rotaţie a acestora:
Pp
Vrj =
Dj
unde:
Vrj – viteza de rotaţie a categoriei “j”;
Pp – perioada de plan exprimată în luni (12 luni);
Dj – durata categoriei “j” exprimată în luni.
Numărul total al categoriilor dintr-o specie se notează cu “n”, iar
numerotarea categoriilor se face astfel:
 cu “1” se notează categoria de bază (adulte);
 cu “2” se notează categoria de vârstă inferioară;
 în continuare numerotarea se face în ordine crescătoare a categoriilor de
vârstă.
Astfel, la specia taurine numerotarea categoriilor se face:
X1 – vaci cu lapte;
X2 – tineret 0-6 luni;
X2’ – tineret femel 0-6 luni;
X3 – tineret femel 6-12 luni;
X4 – tineret femel 12-18 luni;
13
 X5 – tineret femel 18-21 luni;
X6 – juninci.
Prin optimizarea structurii se urmăreşte stabilirea proporţiilor între
categoriile de animale în vederea asigurării reproducţiei economice în condiţiile
concrete ale fiecărei exploataţii. Astfel proporţiile dintre categoriile de tineret femel
trebuie să asigure înlocuirea animalelor reformate şi cresterea efectivului la categoria
de bază.
În procesul de optimizare a structurii efectivului unei specii de animale se
calculează atât efectivul la un moment dat, notat cu “Xj”, cât şi efectivul rulat în
cadrul categoriei respective timp de un an (rulajul anual al categoriei), notat cu Xrj.
Raportul dintre cele două categorii de efective depinde de viteza de rotaţie a
categoriei (Vrj):

Xrj = Xj *Vrj
unde:
Xrj – rulajul anual al categoriei “j”;
Xj – efectivul la un moment dat din cadrul categorie “j”;
Vrj – viteza de rotaţie a categoriei “j”.
În ceea ce priveşte rulajul anual al categoriilor de tineret femel cu
excepţia categoriilor de vârstă inferioară, acesta se stabileşte cu ajutorul relaţiei:
R
Xrj 
1 Kj
unde:
R – numărul de animale reformate la categoria de bază;
Δ – modificări ale efectivului final faţă de efectivul iniţial al categoriei (în
funcţie de reproducţia folosită);
Kj – coeficientul de rezervă corespunzător categoriei.
Numărul animalelor reformate se poate stabili cu ajutorul relaţiei:
X1 * R %
R
100
unde:
X1 – numărul de animale la categoria de bază;
R% - procentul anual de reformă.
Procentul anual de reformă este invers proporţional cu durata de
exploatare:
100 100
R%  
d V2  V1
unde:

14
 d - durata medie de exploatare;
V1 - vârsta medie la prima fătare;
V2 - vârsta medie la reformare.
Din relaţia utilizată pentru calculul rulajului anual de tineret femel reflectă
factorii care îl influenţează: numărul de animale reformate şi modificarea
previzionată pentru categoria de bază şi coeficientul de rezervă corespunzător
categoriei de tineret. Nivelul coeficientului de rezervă depinde de o serie de factori:
specializarea exploataţiei, calitatea materialului biologic, intensitatea selecţiei etc.

Procentul
Număr animale anual
reformate (R)
(R)

Efectiv
Rulajul categoria
anual de bază
Abaterea
(Xrj) (X1)
efectivului de
bază (X1)
Efectivul la
un moment
dat (Xj)
Coeficientul de
rezervă al
categoriei de tineret
(Kj)
Durata
categoriei
(ani)
Daj

Fig. 2.1. Factorii direcţi şi factorii indirecţi care influenţează

efectivele de tineret femel în structură optimă
La categoriile de vârstă inferioară (0-6 luni) rulajul anual depinde de
numărul total de produşi obţinuţi în timp de un an şi de coeficientul de pierderi şi
eliminări:
Xr2 = N (1 - p2 )
unde:
N – numărul de produşi obţinuţi în decurs de un an;
p2 – coeficient de pierderi şi eliminări.

La specia taurine numărul total de produşi este format din produşii

obţinuţi de la multipare, plus cei de la primipare:
15
 N = N1 + N2
unde:
N1 – numărul de produşi obţinuţi de la vaci cu lapte;
N2 – numărul de produşi obţinuţi de la juninci.
 Numărul de produşi obţinuţi de la vaci cu lapte se stabileşte pe baza indicelui
de fertilitate astfel:
X * F%
N1 = 1
100
unde:
X1 – efectivul de bază;
F% - procentul de fertilitate.
Relaţia de calcul al indicelui de fertilitate este:
Pp Pp
F%  *100  *100
I gs
unde:
Pp – perioada de plan;
I – intervalul mediu dintre fătări;
g – durata gestaţiei;
s – service period-ul mediu.
Din relaţia utilizată rezultă faptul că toţi factorii de influenţă asupra
indicelui de fertilitate acţionează pri inermediul factorului variabil service period.
 Numărul de produşi obţinuţi de la juninci este egal cu rulajul anual al
categoriei (Xr6):
N2 = Xr6
Luând în considerare raportul dintre sexe 1:1, rezultă că rulajul anual de
femele 0-6 luni (X’r2) este egal cu Xr2/2.
Din relaţia care reflectă proporţia dintre cele două categorii de efective,
bazată pe viteza de rotaţie a efectivului, rezultă:
Xj = Xrj/Vrj sau
Xj = Xrj * Daj
unde:
Daj = durata în ani a categoriei “j”.

16
 Tabelul 2.1

Optimizarea structurii efectivului de taurine

Cota anuală Rulajul Structura optimă

Nr. Simbol Durata categoriei
Categoria de animale de rezervă anual a efectivului
crt. Xj
luni (Dj) ani (Daj) (Kj) (Xrj) (Xj) %
1 Vaci
2 Juninci
3 Tineret femel 18-21 luni
4 Tineret femel 12-18 luni
5 Tineret femel 6-12 luni
6 Tineret femel 0-6 luni
7 Tineret mascul 0-3 luni
8 Tineret taurin la îngăşat
9 Taurine adulte la îngrăşat
TOTAL

17