MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA AUTOMATIZĂRI

PROGRAMA ANALITICĂ

la practica de
“MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE”

Pentru colegii la specialităţile

1951 „Metrologie, standarde, control şi certificarea producţiei”

“Electromecanică”
“Electroenergetică”
2153 “Automatică şi informatică”

(termen de studii 4 ani în baza studiilor gimnaziale)

CHIŞINĂU 2 0 16
 MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA AUTOMATIZĂRI

A P R O B
Director-adjunct
Instruire practică
V. Ceaușu
--------------------
"____"___________ 2016

PROGRAMA ANALITICĂ
la practica de
“MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE”

Pentru colegii la specialităţile

1951 „Metrologie, standarde, control şi certificarea producţiei”

2153 “Automatică şi informatică”
1903“Electromecanică”
1901“Electroenergetică

Autor profesor de Colegiu inginer-electronist / Iurie Ţarălungă /

Examinată la şedinţa catedrei “ Automatizări”

Proces verbal Nr.____de la "___" _________________________ 2016

Şeful catedrei / Adrian Grădinaru /

CHIŞINĂU 2 0 16
 NOTĂ EXPLICATIVĂ

Scopul şi sarcinile practicii, metoda de organizare şi desfăsurare

a practicii de „Măsurări electrice şi electronice”

Prezenta programă este destinată pentru practica de instruire primară la disciplina

„Măsurări electrice şi electronice” a studenţilor (elevilor) de la specialităţile 1951 „Metrologie,
standarde, control şi certificarea producţiei ”, „Electromecanică”, „Electroenergetică”, 2153
„Automatică şi informatică”, cu un număr de 60 de ore. Tematica programei va permite
viitorului specialist acumularea deprinderilor practice şi cunoştinţelor teoretice în domeniu.
Practica se efectuează în semestrul 2 (4), la finele termenului se susţine un colocviu diferenţiat
de totalizare a cunoştinţelor.
Scopul de bază a practicii de măsurări electrice şi electroniceconstă de a obţine deprinderi
în:
• lucrul cu tipurile de bază a aparatelor de măsură, utilizate pentru măsurarea tensiunii,
curentului şi studierea formelor de undă ale semnalelor sinusoidale şi impulsoinare,
• alegerea tipului aparatului de măsurare a tensiunii şi studiere a formelor de undă, care
satisfac cerinţele problemelor concrete din măsurări;
• determinarea erorilor auxiliare apărude ca rezultat a influenţei parametrilor de intrare a
diferitor aparate asupra circuitelor de măsurări;
• efectuarea de sinestătător a măsurării parametrilor de bază şi regulilor de lucru a
diferitor circuite elecronice tip cu ajutorul aparatajului radioelectronic.
Aşa dar practica pregăteşte studentul (elevul) pentru lucru de sinestătător, precum şi îl
ajută la o însuşire mai bună a disciplinelor de specialitate şi la o efectuare mai reuşită a lucrărilor
de laborator la aceste discipline.
În conformitate cu programa practicii de măsurări electrice şi electronice pe parcurs se
prevede
▪ efectuarea de către fiecare student (elev) de sinestătător a unei serii de lucrări practice;
▪ studierea aprofundată a construcţiei unor aparate, care în studiul teoretic lipsesc ori au
un nivel de expunere mai redus.
▪ studierea unor întrebîri de importanţă primordială, care în studiul teoretic lipsesc, cum
ar fi, influenţa locului de conexiune a aparatului la precizia măsurării.
Programa tip este prevăzută pentru specialităţile sus numite dar poate fi recomandată
pentru alte specialităţi cu modificarea neesenţială a numărului şi tematicii lucrărilor efectuate.
Volumul şi conţinutul lucrărilor practice depind în mare măsură de semestrul şi anul de
studii în care se efectuează practica. De obicei conform planului de studii se planifică în
semestrul IV (II), la începutul căruea studiul disciplinelor de specialitate este redus.
Practica de măsurări electrice şi electronice se efectuează sub conducerea profesorului –
inginer în laboratoarele colegiului. Fiecare grupă academică se divizează în în subgrupe cu un
număr nu mai mic de 8-10 oameni. La lecţiile practice e necesar de utilizat materiale didactice
adecvate (aparate de măsură şi control, diverse placarde, cataloage, agende e.t.c.), precum şi
instrucţiuni pentru pentru exploatarea aparatelor de măsură şi control electrice şi electronice.
 PLANUL TEMATIC LA PRACTICA
DE MĂSURĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Nr. Nr. de
d/o
Denumirea temelor ore
Întroducere 2
1. Tema 1. Etalonarea şi determinarea parametrilor de bază miliampermetrului şi 6
voltmetrului
2. Tema 2. Extinderea domeniului de măsurare a aparatelor de măsură în curent şi 6
în tensiune
3. Tema 3. Montarea şi gradarea măsurătorului cu redresor. 4
4. Tema 4. Măsurarea tensiunii cu aparate combinate. 6
5. Tema 5. Măsurarea tensiunii în circuite electronice cu aparate de măsură cu 6
diferită Rin
6. Tema 6. Măsurarea tensiunii de curent continuu şi a rezistenţei active cu VEN 6
7. Tema 7. Măsurarea tensiunii alternative de formă sinusoidală cu diferite tipuri 4
de volmetre electronice analogice
8. Tema 8. Măsurarea parametrilor RLC prin metoda de punte. 6
9. Tema 9. Studierea multimetrului digital Ф4800 6
10. Tema 10. Studierea osciloscoapelor electronice şi efectuarea măsurărilor 6
Colocviu de totalizare (diferenţiat) 2
Total 60

Conţinutul practicii

Întroducere

Famializarea practicanţilor cu regulile de comportare în laboratoare, cu orarul de

activitate, cu programa practicii. Organizarea locului de muncă. Utilizarea indicaţiilor metodice
şi a a instrucţiunilor pentru lucrul cu aparatajul de măsură şi control. Regulile de bază ale tehnicii
securităţii în lucrul cu aparatele de măsură electrice şi electronice. Măsuri antiincendiare.
Protecţii contra electrocutării. Modelele acordării primului ajutor În caz de electrocutare.

Studentul (elevul) trebuie:

Să ştie:
a) tipurile de bază a aparatelor de măsură şi control din laboratoare;
b) regulile de bază ale tehnicii securităţiiîmn lucrul cu aparatajul de măsură şi control.
Să poată:
a) utliza materiale instructive şi instrucţiunile despre lucrul cu aparatajul de măsură şi
control.

Legătura cu disciplinile teoretice

a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Protecţia muncii.

Tema 1. Etalonarea şi determinarea parametrilor de bază a miliampermetrului

şi milivoltmetului

Famialiarizarea studenţilor (elevilor) cu construcţia aparatelor de de măsură de

sistemă magnitoelectrică. Determinarea parametrilor metrologici de bază
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) construcţia aparatelor de măsură de sistemă magnitoelectrică;
b) principiul de funcţionare a aparatelor de măsură de sistem magnitoelectric;
c) performanţele aparatelor de măsură de sistem magnitoelectric.
Să poată:
a) efectua etalonarea aparatelor de măsură de sistem magnitoelectric;â
b) asambla scheme electrice;
c) măsura rezistenţa interioară a aparatelor de măsură.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Protecţia muncii.

Tema 2. Extinderea limitei de măsurare a aparatelor de măsiră în curent şi în

tensiune
Noţuni despre rezistenţe şunt şi rezistenţe adiţionale. Metode de calcul aşuntului şi
a rezistenţei adiţionale. Conexiunea şunturilot şi arezistenşelor adiţionale.
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
c) metode de extindere a a limitelor aparatelor în curent şi în tensiune;
d) gradarea aparatelor fără lemente de extindere a scării şi cu aceste elemente.
Să poată:
a) asambla scheme pentru etalonarea ampermetrilor şi voltmetrelor
b) efectua gradarea scalei ampermetrului cu şunt şi a voltmetrului cu rezistor
adiţuonal;
c) determina conform rezultatelor măsurărilor eroarea absolută, valorile de
corecţie şi clasa de precizie a apratelor fără şi cu elemente de extindere a
limitelor de măsurare.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Protecţia muncii.

Tema 3. Montarea şi gradarea măsurătorului cu redesor

Famialiarizarea cu principiul de funcţionare, cu schemele de bază şi proprietăţile

aparatelor cu redresor. Circuite de redresare monoalternanţă şi bialternanţă (în punte).
Voltmetre cu detector.
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) principiul de funcţionare a aparatelor cu redresor;
b) metodele de determinare amalorulor şunturilor şi rezistenţelor adiţionale pentru
aparatele cu redresor.
Să poată:
a) asambla scheme electrice şi efectua gradarea scalei măsurătorului cu redresor;
b) efectua calculul valorii rezistenţei şuntului ori rezistenţei adiţionale;
c) ridica şi analiza rezultatele măsurărilor cu aparate cu redresor.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Bazele electrotehnicii;
c) Electronică industrială.
 Tema 4. Măsurarea tensiunilor cu aparatele de măsură combinarte
(avometre)

Destinaţia şi domeniile de utilizare a aparatelor de măsură combinate. Construcţia şi

funcţionarea, clasificarea şi parametrii de bază. Metodele de lucru şi indicaţiiasupra respectării
tehnicii securităţiipe parcursul măsurării cu aparatele combinate.
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) construcţia şi regulile de utilizare a aparatelor combinate;
b) influenţa parametrilor aparatului de măsurat asupra rezultatului măsurărilor.
Să poată:
a) desena şi asambla shema electrică pentru efectuarea măsurărilor,
b) ridica rezultatele măsurărilor cu erori minimale,
c) determina valoarea reală a tensiunii măsurate cu erori care depind numai de clasa de
precizie a aparatului de măsură;
d) determina limita lacare erurile vor fi minimale.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Bazele electrotehnicii.

Tema 5. Măsurarea tensiunii în circuite electronice cu aparate de măsură

cudiferită Rin
Specificul de măsurare a tensiunii în circuitele electronice pentru regimul de
curent continuu cu ajutorul aparatelor cu diverse rezistenţe de intrare Rin .
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) posibilităţile de folosire a paratelor combinate pentru măsurarea valorilor
regimurilor în circuite cu tranzistoare bipolare;
b) influienţa Rin asupra rezultatelor măsurărilor şi regimului de lucru al circuitului
electronic.
Să poată:
a) măsura tensiunea din circuitele electronice cu anumite erori;
b) asambla schema de cercetare;
c) folosi de cordoanele de legătură şi diverse instrumente de montare.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Electronică industrială.
c) Protecţia muncii.

Tema 6. Măsurarea tensiunilor de curent continuu şi alternativ (sinusoidal

şi nesinusoidal) cu voltmetre electronice de diferite tipuri

Măsurarea valorilor de amplitudine şi efectivă a tensiunilor sinusoidale cu

voltmetre electronice de diferite tipuri. Măsurarea tensiunii impulsurilor
triunghiulare. Erori în voltmetre electronice. Analiza schemelor de structură şi de
principiu a voltmetrelor electronice analogice şi digitale de bază.
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) scheme de structură ale voltmetrelor electronice analogice;
b) scheme de structură ale voltmetrelor electronice digitale;
c) scheme electrice de principiu ale voltmetrelor electronice analogice;
d) scheme electrice de principiu ale voltmetrelor electronice digitale;
 e) metode de determinare a erorilor în voltmetre electronice.
Să poată:
a) efectua măsurări a tensiunii cu cu voltmetre electronice în circuite de curent
continuu;
b) efectua măsurări cu voltmetre electronice a valorii de amplitudine şi efectivă a
tensiunii de formă sinusoidală.
c) efectua măsurări a tensiunii în circuite de impuls dreptunghiular cu diferite
spongiozităţi;
d) efectua măsurarea tensiunii impulsurilor de formă triunghiulară;
e) determina erorile voltmetrelor electronice.

Tematica lucrărilor efectuate:

1. Măsurarea tensiunii în circiuete de curent continuu;
2. Măsurarea tensiunilor cu voltmetre electronice în circuite de curent alternativ;
3. Măsurarea tensiunii cu voltmetre electronice în circuitele de curent alternativ
nesinusoidal.
Legătura cu disciplinile teoretice
a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Bazele electrotehnicii,
c) Dispozitive şi circuite electronice.

Tema 7. Efectuarea măsurărilor cu ajutorul osciloscopului

Noţiuni generale, clasificarea osciloscoapelor electronice. Schema de structură,

funcţionarea osciloscopului electronic. Canalele de diflexie. Calibratoarele.
Măsurarea amplitudinii, peroadei, duratei impulsului şi frecvenţei prin diferite
metode. Măsuri ale tehnicii securităţii la efectuarea lucrărilor cu osciloscopul
electronic.
Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) clasificarea osciloscoapelor electronice;
b) parametrii de bază ale osciloscoapelor;
c) shema de structură şi funcţionarea osciloscopului;
d) regulile tehnicii securităţii în lucrul cu osciloscoapele electronice.
Să poată:
a) pregăti osciloscopul pentru efectuarea măsurărilor;
b) efectua ridicarea formelor de undă a semnalelor electrice;
c) efectua măsurări a amplitudinii semnalelor sinisoidale şi impulsionare;
d) efectua măsurări a parametrilor în timp;
e) determina frecvenţa cu ajutorul osciloscopului prin diferite metode.

Tematica lucrărilor efectuate:

1. Măsurarea valorii de amplitudine a semnalelor sinusoidale şi impulsionare;
2. Măsurarea diratei impulsului şi perioadei semnalelor;
3. Măsurarea frecvenţei cu diferite tipuri de osciloscoape;
4. Ridicarea formelor de undă de la ieşirea diferitor surse de semnal.

Legătura cu disciplinile teoretice

a) Măsurări electrice şi electronice;
b) Electronică industrială;
d) Protecţia muncii.
 Tema 8. Efectuarea măsurărilor cu frecvenţmetrul şi multimetrul electronic numeric

Construcţia şi funcţionarea frecvenţmetrului digital. Schema de structură şi parametrii de

bază ai frecvenţmetrului digital. Aparate de măsură digitale combinate. Parametrii de bază ai
multimetrului electronic de tipul Ф4800. Măsurarea parametrilor de bază. Tehnica securităţii la
efectuarea lucrărilor cu frecvenţmetrul digital şi multimetrul Ф4800.

Studentul (elevul) trebuie:

Să ştie:
a) construcţia şi parametrii de bază ai frecvenţmetrului digital;
b) schema de structură şi funcţionarea ei.
c) construcţia şi parametrii de bază ai multimetrului Ф4800.
d) schema de structură a multimetrului Ф4800 şi funcţionarea ei.
e) măsuri ale tehnicii securităţii în procesul măsurărilor.
Să poată:
a) efectua calibrarea aparatelor de măsură (a frecvenţmetrului şi multimetrului);
b) efectua măsurarea frecvenţei şi raportului frecvenţei semnalelor sinusoidale;
c) efectua măsurarea măsurarea duratei impulsurilor;
d) efectua numărarea oscilaţiilor;
e) efectua măsurarea tensiunii şi curentului în circuite de curent continuu şi cu
multimetru;
f) efectua măsurarea capacităţii C a condensatoarelor, inductanţei L a bobinelor şi a
rezistenţei active R.
g) efectua măsurarea frecvenţei, duratei impulsurilor precum şi contorizarea numărului
de impulsuri.
Tematica lucrărilor efectuate:
1. Măsurarea frecvenţei şi raportul fercvenţelor semnalelor sinusoidale;
2. Măsurarea duratei impulsurilor cu ajutorul fercvenţmetrului digital;
3. Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentuluiîn circuite de curent continuu cu
multimetru;
4. Măsurarea capacităţii C a condensatoarelor, inductanţei L a bobinelor şi a
rezistenţei active R.
5. Măsurarea frecvenţei, duratei impulsurilor, contorizarea numărului de
impulsuri.
Legătura cu disciplinile teoretice
b) Măsurări electrice şi electronice;
b) Electronică industrială;
e) Protecţia muncii.

Tema 9. Măsurarea parametrilor circuitelor electrice (R, L, C)

Măsurarea parametrilor R,L,C la fercvenţe joase. Necesitatea verificării abaterii

parametrului de la valoarea nominală. Măsurarea parametrilor cu diferite mijloace de măsurăşi
prin diferite metode de măsură.alegerea aparatului utilizat reeşind din precizia necesară şi şi
diapazonul de măsurare a parametrilor. Calcularea erorilor erorilor parametrilor măsuraţi şi
aprecierea calităţii piesei testate.Măsurarea parametrilor la frecvenţe înalte.Influenţa ecranului şi
amiezului asupra inductanţei, şi a factorului de calitate a bobinei. Utilizarea voltmetrului la
măsurarea rezistenţei registrelor şi verificării bunei funcţionări a circuitelor de alimentare a
schemelor electronice măsurării numerice. Erorile măsurărilor numerice.
 Studentul (elevul) trebuie:
Să ştie:
a) mijloacele şi metodele de măsuare a parametrilor R.L.C. la frecvenţe joase şi frecvenţe
înalte;
b) metoda de determinare a parametrilor testaţi;
Să poată:
a) măsura parametrii R.L.C. la frecvenţe joase şi înalte;
b) utiliza avantajul la determinarea rezistenţei rezistoarelor şi la verificarea circuitelor
electrice.
Tematica lucrărilor efectuate:
1. Măsurarea parametrilor R.L.C. cu puntea universală E7- 4 şi apunţii de curent
alternativ P 577;
2. Măsurarea parametrilor de frecvenţă înaltă cu măsurătorul E7- 5A.
3. Măsurarea rezistenţei cu avometrul analogic.

Tema 10. Măsurarea parametrilor dispozitivelor semiconductoare

Măsurarea parametrilor diodelor semiconductoare. Aprecierea diodei testate cu ajutorul

multimetrului. Măsurarea parametrilor de bază a tranzistorilor bipolari cuplaţi în conexiunea
bază comună şi emitor comun. Aprecierea tranzistorului cu ajutorul avometrului. Măsurarea
parametrilor tranzistorilor cu efect de cîmp. Aprecierea tranzistorului testat.

Studentul (elevul) trebuie:

Să ştie:

a) metoda de efectuare a măsurării parametrilor tranzistorilor bipolari;

b) metodica de efectuare a măsurărilor a parametrilor TEC;
c) metodica de efectuare a măsurării parametrilor diodelor semiconductoare.
Să poată:
a) utiliza măsurătorul la efectuarea măsurărilor tranzistorilor bipolari;
b) aprecia valabilitatea tranzistorului testat;
c) utiliza măsurătorul la efectuarea măsurării parametrilor diodelor semiconductoare;
d) aprecia valabilitatea diodelor semiconductoare testate.

Tematica lucrărilor efectuate:

1. Măsurarea parametrilor tranzistorilor bipolari;
2. Măsurarea parametrilor diodelor semiconductoare.
 Chestionar
Pentru susţinerea colocviului

1. Metode de măsurare. Clasificarea metodelor de măsuare.

2. Noţiune de eroare. Clasificarea erorilor de măsuare.
3. noţiune de aparat de măsură electromecanic.
4. Structura şi elementele constructive ale aparatelor electromecanice,
5. Aparate de măsură de sistem magnitoelectric: construcţia, funcţionarea, avantaje şi
dezavantaje.
6. Aparate de măsură de sistem electromagnetic: construcţia, funcţionarea, avantaje şi
dezavantaje.
7. Aparate de măsură de sistem electrodinamic: construcţia, funcţionarea, avantaje şi
dezavantaje.
8. Aparate de măsură de sistem ferodinamic: construcţia, funcţionarea, avantaje şi
dezavantaje.
9. Aparate cu redresor:schemele utilizate şi şi principiul de funcţionare.
10. Şuntul: destinaţia, clasificarea, parametrii metrologici. Şuntul universal.
11. Rezistenţa adiţională: destinaţia, clasificarea, parametrii metrrologici.
12. Metode de măsurare a tensiunii şi cirentului altermnativ de frecvenţă industrială.
13. Metodele principale de măsurare a rezistenţelor activede valoare mică, medie, şi mare.
14. Măsurarea impedanţelor prin metode directe.
15. Noţiuni generale despre fercvenţă.metode directe de măsurare a frecvenţelor joase.
16. Măsurarea frecvenţei prin metode de comparaţie.
17. Schema de structură şi funcţionarea măsurătorului E7- 4 (P 577).
18. Metode de măsurare a rezistenţei la curent alternativ cu ajutorul E7- 4 (P 577).
19. Metode de măsurare a parametrilor condensatoarelor cu ajutorul E7- 4 (P 577).
20. Măsurarea inductanţei cu E7- 4 (E7 – 5A).
21. Noţiune de aparat de măsură electronic. Clasificarea aparatelor de măsură electronice.
22. Parametrii electronici de bază şi marcarea aparatelor de măsură electronice.
23. Noţuine de voltmetru electronic. Clasificarea voltmetrelor electronice.
24. Schema de structură a voltmetrului electronic analogic şi principiul de funcţionare.
25. Noţiuni generale de voltmetre elctronice digitale. Clasificarea voltmetrelor digitale.
26. Efectuarea măsurărilor cu voltmetre electronice.
27. Noţiune de ociloscoape electronice. Parametrii metrologici de bază.
28. Schema de structură a voltmetrului electronic analogic şi principiul de funcţionare.
29. Noţiuni generale de voltmetre electronice digitale.
30. Schema de structură a osciloscopului şi principiul de fumcţionare.
31. Măsurarea amplitudinii cu osciloscopul prin diferite metode.
32. Măsurarea intervalelor de timp cu osciloscopul prin diferite metode.
33. Măsurarea frecvenţei şi defazajului cu osciloscopul prin diferite metode.
34. Noţiune de frecvenţmetre şi clasificarea lor.
35. Frecvenţmetru digital: schema de structură şi principiul de funcţionare.
 VII. BIBLIOGRAFIE:

1. B.P.Hromoi Iu.G.Moiseev „Electroradioizmerenia M”;Radio I Sviazi, 1985;

2. F.V.Cuşnir „Electroradioizmerenia L”; Energoatomizdat, 1983;

3. V.N.Malinovschi „Electriceschie izmerenia M”; Energoizdat, 1982;

4. Iu.Zaicic B.P.Zaicic „Practicum po electroradioizmerenia M”; Vîsşaia şcola, 1985;

5. V.I.Cotur „Electriceschie izmerenia I electroizmeritelinîe priborî M”; Energoatomizdat, 1986;

6. V.N.Malinovschii „Electriceschie izmerenia M”; Energoatomizdat, 1985;

7. E.Isac „Măsurări electrice şi electronice”; Editura didactică şi pedagogică, 1996;

8. Marin Saracin, Cristina Gabriela Saracin „Măsurări electronice şi sisteme de măsurări”;

MATRIX – ROM, Bucureşti, 2003;

9. Emil Vremeră „Măsurări electrice şi electronice”, MATRIX – ROM, Bucureşti, 2002;

10. Cornelia Marcuţă, Mihai Creţu „Măsurări electrice şi electronice”; Editura Tehnica – Info ,

Chişinău 2002;

11. Aurelian Lazaroiu, Şerban Naicu „Generatoare de semnal analogice şi digitale ”; MATRIX –

ROM, Bucureşti, 2000;