Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fonetica se ocupă cu studiul expresiei auditive a cuvintelor, fiind ramura lingvisticii care studiază
latura materială, sonoră a limbii, reprezentând unul dintre nivelurile sale (prin studierea semnelor
audibile și vizibile prin scris).
Fonetica:
Fonetica studiază producerea, transmiterea, audiția și evoluția sunetelor limbii în planul fizic
(acustica), biologic (fiziologia), în planul social.
În planul fizic, sunetul este mișcarea vibratorie a unui mediu elastic (muzicale sau nemuzicale).
Sunetele articulate sunt fenomene fizice determinate de anumite proprietăți: înălțime, frecvență,
intensitate, durată, timbru.
În plan biologic, sunetele sunt produse de aparatul fonator uman (articulare), format din:
plămâni, trahee, laringe, coarde vocale, glotă (deschizătură a mușchilor prin care circulă aerul), faringe,
vălul palatului, cavitatea bucală – maxilar, limbă, buze, dinții de sus, alveole dentare, palatul dur –
cavitate nazală, uvula/lueta/omușorul. În procesul articulării, coloana de aer fonator iese din plămâni
prin trahee, iar vibrațiile coardelor vocale se transmit aerului dând naștere fonațiunii sau vocii.
Fonemul, cea mai mică unitate sonoră a limbii, reprezintă o clasă/categorie de sunete similare
dpdv fonic, cu funcție de a diferenția cuvintele între ele. Între sunet și fonem există deosebiri, astfel că
sunetele sunt studiate de fonetică, iar fonologia se ocupă cu sistemele de foneme.