Bacal CARTE EPM

Academia de Studii Economice din Moldova
Catedra de Geografie şi Economia Mediului
Petru Bacal
Economia Protecţiei
Mediului
(Note de curs)
Chişinău, 2007
2• Petru Bacal Economia Protecţiei Mediului •3
CZU 338.4:504.06 (075.8)

B 12
Cuprins:
Lucrarea a fost examinată şi recomandată pentru publicare la
Introducere...................................................................................................8
şedinţa Comisiei Metodice a facultăţii „Economie Generală şi Drept”
din 15 mai 2007 (proces-verbal nr. 6) şi la şedinţa catedrei „Geografia şi Partea I
Economia Mediului” din 03 mai 2007 (proces-verbal nr. ). Capitolul I. Importanţa teoretică şi practică a economiei
protecţiei mediului..............................................................12
Recenzent: dr., conf.univ. Valeriu Sainsus Tema I.1. Bazele teoretice ale economiei protecţiei mediului
(2/0 ore)......................................................................................12
I.1.2. Consolidarea economiei protecţiei mediului ca ştiinţă...............12
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii I.1.2 Obiectul şi direcţiile de studiu ale cursului...................................15
Bacal, Petru I.1.3. Metodele de studiu........................................................................... 16
Economia Protecţiei Mediului: (note de curs) / Petru I.1.4. Relaţiile economiei protecţiei mediului cu ştiinţele
Bacal; Acad. de Studii Econ. din Moldova. – Ch.: ASEM, economice şi naturale.......................................................................17
2007. – 414 p. Tema I.2. Legile şi principiile economiei protecţiei mediului .........18
Bibliogr. p. 406-414 I.2.1. Legea transformării şi conservării energiei şi manifestarea ei
ISBN 978-9975-75-214-5 în procesul economic natural şi uman...........................................18
100 ex. I.2.2. Legea entropiei. Manifestarea şi importanţa ei teoretică şi
practică............................................................................................... 26
338.4:504.06(075.8) I.2.3. Principiile generale ale economiei protecţiei mediului...............29
I.2.4. Principiile specifice ale economiei protecţiei mediului...............34
Tema I.3. Relaţia mediu – economie..................................................... 37
I.3.1. Limitele şi oportunităţile dezvoltării economice în relaţia cu
mediul ambiant................................................................................. 37
I.3.2. Evoluţia raportului dintre preferinţele economice
şi cele ecologice................................................................................. 40
Autor: Petru Bacal
I.3.3. Conceptul dezvoltării durabile....................................................... 42
Capitolul II. Evaluarea economică complexă a potenţialului
natural....................................................................................48
© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM
Tema II.1. Valoarea potenţialului natural în viziunea
principalelor doctrine economice........................................ 48
ISBN 978-9975-75-214-5
II.1.1. Contribuţia potenţialului natural în viziunea doctrinelor
fiziocrate şi mercantiliste................................................................. 48
II.1.2. Subestimarea rolului potenţialului natural de către doctrina II.6.2. Evaluarea geofizică, ecologică şi economică a resurselor
clasică (valorii muncă)..................................................................... 51 acvatice............................................................................................... 123
II.1.3. Doctrina neoclasică sau marginalistă a valorii şi efectele ei II.6.3. Estimarea economică şi ecologică a apelor minerale
benefice şi negative asupra resurselor naturale şi calităţii şi curative........................................................................................... 127
mediului............................................................................................. 56
Tema II.7. Valoarea economică a resurselor forestiere şi a
II.1.4. Doctrina entropică. Avantajele şi dificultăţile teoretice şi
biodiversităţii ...................................................................... 130
practice de implementare a ei......................................................... 59
II.7.1. Estimarea valorii economice directe a resurselor forestiere....... 130
Tema II.2. Determinarea valorii integrale a potenţialului
natural................................................................................... 64 II.7.2. Evaluarea funcţiilor economice indirecte şi ecologice ale
II.2.1. Valoarea economică (de utilizare) a bunurilor naturale............. 64 pădurilor............................................................................................ 133
II.2.2. Valoarea neeconomică (de nonutilizare) şi intrinsecă a II.7.3. Noţiunea, componentele şi evaluarea complexă a diversităţii
potenţialului natural ........................................................................67 biologice............................................................................................. 135
II.2.3. Metodele de evaluare indirectă a bunurilor naturale.................. 69 II.7.4. Evaluarea resurselor forestiere şi a biodiversităţii
Republicii Moldova ......................................................................... 141
Tema II.3. Evaluarea economică directă a resurselor
naturale................................................................................. 73 Tema II.8. Evaluarea capacităţii de asimilare a
II.3.1 Esenţa şi indicii evaluării economice directe a resurselor mediului.................................................................................146
naturale...............................................................................................73 II.8.1. Esenţa, componentele şi însemnătatea capacităţii de asimilare
II.3.2. Tipurile şi conceptele evaluării economice a resurselor a mediului.......................................................................................... 146
naturale ..............................................................................................76 II.8.2. Valoarea şi funcţiile economice ale capacităţii de asimilare.......149
II.3.3. Metodele evaluării directe a resurselor naturale.......................... 81 II.8.3. Aspectele intenaţionale ale utilizării capacităţii de asimilare a
mediului ............................................................................................ 153
Tema II.4. Esenţa şi distribuţia rentei resurselor naturale............. 84
II.4.1. Esenţa şi originea rentei resurselor naturale.................................84
Partea II
II.4.2. Renta diferenţiată şi tipurile ei .......................................................87
II.4.3. Renta absolută şi de monopol ........................................................ 89 Capitolul III. Evaluarea pagubelor şi riscurilor de mediu..................158
Tema II.5. Aprecierea economică a resurselor funciare Tema III.1. Pagubele şi prejudiciile de mediu (4/4 ore).................... 158
şi minerale (4/2ore)..............................................................91 III.1.1. Noţiunea şi clasificarea pagubelor de mediu ........................... 158
II.5.1. Valoarea şi preţul resurselor funciare............................................ 91 III.1.2. Funcţiile economice ale evaluării impactului
II.5.2. Evaluarea potenţialului productiv al solului................................. 98 şi prejudiciilor ecologice.............................................................. 161
II.5.3. Estimarea valorii şi preţului resurselor funciare în Republica III.1.3 Evaluarea prejudiciilor aduse solului şi subsolului ................. 164
Moldova............................................................................................. 101 III.1.4. Evaluarea prejudiciillor aduse resurselor biologice................. 171
II.5.4. Evaluarea geologică şi economică a resurselor minerale............ 109 III.1.5. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic...................175
II.5.5. Preţurile materiilor prime minerale...............................................114 III.1.6. Estimarea prejudiciilor cauzate prin încălcarea legislaţiei
privind folosinţa şi protecţia apelor........................................... 181
Tema II.6. Evaluarea economică complexă a resurselor acvatice.... 120
II.6.1. Valoarea integrală a resurselor de apă........................................... 120 Tema III.2. Externalităţile de mediu .................................................... 190
III.2.1. Esenţa şi tipurile externalităţilor de mediu .............................. 190
III.2.2. Cauzele externalităţilor de mediu ..............................................194 Tema IV.4. Mecanismul pieţelor ecologice .........................................309
III.2.3. Internalizarea costurilor de mediu …………………..………197 IV.4. 1. Esenţa şi modalităţile de aplicare a permiselor negociabile....309
IV.4.2. Condiţiile, avantajele şi dezavantajele
Tema III.3 Determinarea nivelului optim al poluării ..................... 199
permiselor negociabile................................................................. 319
III.3.1. Criteriile ecologice şi geografice ale nivelului optim al
IV.4.3. Sistemele de colectare-refinanţare .............................................321
poluării........................................................................................... 199
IV.4.4. Leasingul ecologic şi amortizarea accelerată a fondurilor de
III.3.2. Criteriile economice..................................................................... 203
producţie ecologice ......................................................................325
III.3.3. Criteriile politice........................................................................... 207
III.3.4. Criteriile tehnologice....................................................................208 Tema IV.5. Asigurările ecologice ..........................................................330
IV.6.1. Esenţa şi obiectivele asigurărilor ecologice............................... 330
Tema III.4. Riscurile ecologice .............................................................. 211
IV.5.2. Clasificarea, avantajele şi dezavantajele asigurării ecologice..... 332
III.4.1. Esenţa şi componentele riscului ecologic……………………211
IV.5.3. Modalităţile de implementare a asigurărilor ecologice şi
III.4.2. Evaluarea complexă a riscurilor ecologice …………………. 213
problemele derivate ..................................................................... 336
III.4.3. Gestionarea economică a riscurilor ecologice ………………216
Capitolul IV. Mecanismul economic de protecţie a mediului .......... 222 Tema IV.6. Sancţiunile economice pentru încălcarea legislaţiei
ecologice ............................................................................... 340
Tema IV.1. Subvenţiile de mediu ..........................................................222
IV.6.1. Sancţiunile economice pentru încălcarea legislaţiei funciare
IV.1.1. Esenţa şi tipologia subvenţiilor de mediu ................................ 222
şi subsolului .................................................................................. 340
IV.1.2. Sursele, avantajele şi dezavantajele subvenţiilor de mediu..... 230
IV.6.2. Sancţiunile economice pentru încălcarea legislaţiei
IV.1.3. Tipurile şi sursele subvenţiilor de mediu aplicate în
ecologice în domeniul apelor ..................................................... 350
Republica Moldova ......................................................................233
IV.6.3. Sancţiunile economice pentru poluarea aerului atmosferic... 355
Tema IV.2. Taxele pentru utilizarea resurselor naturale .................243 IV.6.4. Sancţiunile economice pentru încălcarea legislaţiei de
IV.2.1. Esenţa şi însemnătatea implementării taxelor pentru folosinţă a resurselor biologice................................................... 361
utilizarea resurselor naturale ......................................................243
Tema IV.7. Mecanismul de funcţionare a fondurilor ecologice .....369
IV.2.2. Taxele pentru utilizarea solului şi subsolului ...........................247
IV.7.1 Importanţa, apariţia şi consolidarea fondurilor ecologice .....369
IV.2.3. Taxele pentru consumul apei .....................................................255
IV.7. 2. Structura actuală a veniturilor şi cheltuielilior fondurilor
IV.2. 4. Taxa pentru utilizarea resurselor biologice şi capacităţii
ecologice ........................................................................................376
de asimilare a mediului ............................................................... 262
IV.7. 3. Elaborarea, selectarea şi realizarea proiectelor ecologice
Tema IV.3. Taxele pentru poluarea mediului şi depozitarea susţinute de Fondul Ecologic Naţional .....................................381
deşeurilor (4/4 ore) ............................................................. 270 Anexe .............................................................................................................399
IV.3.1. Esenţa şi însemnătatea taxelor pentru poluarea mediului ..... 270
IV.3.2. Taxele pe emisii .............................................................................. 277 Bibliografia .................................................................................................. 406
IV.3.3. Taxele pe efluenţi (deversări) .....................................................286
IV.3.4. Taxele pentru consumul de produse poluante sau al căror
proces de exploatare, utilizare este potenţial poluant .............295
IV.3.5. Taxele diferenţiate şi taxele pentru zgomot ............................. 301
IV.3.6. Taxele pentru depozitarea deşeurilor ....................................... 305
centrală a economiei mediului înconjurător. Datorită acestei

Introducere proceduri, efectul extern, evaluat în expresie bănească şi contabilizat,
face parte integrantă din calculul economic. Prin urmare, aplicarea
Implementarea principiului „beneficiarul plăteşte” constituie una adecvată a principiilor „beneficiarul plăteşte” şi „poluatorul plăteşte”
dintre garanţiile de bază în tranziţia la economia de piaţă, care are repercusiuni directe asupra costurilor producţiei industriale,
impune utilizarea contra plată a tuturor bunurilor de mediu incluse, asupra strategiei şi dezvoltării economice.
direct sau indirect, în circuitul economic. Un alt principiu important În Republica Moldova, implementarea mecanismului economic de
al economiei protecţiei mediului - „poluatorul plăteşte” prevede protecţie a mediului se află încă în faza iniţială. Cu toate că există o
compensarea tuturor costurilor externe (sociale) generate prin moştenire teoretică (informaţională) bogată în evaluarea resurselor
poluarea aerului, apei, solurilor, lumii animale şi vegetale. Aceste naturale, localizarea greşită, din punct de vedere ecologic, a multor
principii deţin o poziţie centrală în economia mediului şi sunt de o obiecte industriale şi locative, problemele grave ale tranziţiei, însoţite
importanţă practică majoră. Totodată, aplicarea acestor principii nu de neglijenţa masivă a factorilor de decizie, agenţilor economici şi
obligă, în nici un caz stoparea utilizării resurselor naturale sau populaţiei, frânează definitiv aplicarea pârghiilor economice eficiente
poluării mediului. Menirea lor primordială este utilizarea durabilă şi de protecţie a mediului. În acelaşi timp, tendinţa de asociere la piaţa şi
poluarea optimă (normativă) a resurselor de mediu. Astfel, valorile paneuropene cere implementarea urgentă şi complexă a
folosindu-se în continuare de bunurile şi serviciile Naturii, omul gestiunii economice a mediului. În caz contrar, vom deveni,
trebuie să-i ajute acesteia să înlăture rapid şi eficient efectele nocive şi asemănător multor ţări din lumea a treia, o anexă ecologică şi un focar
distructive generate de diverse activităţi antropice. Aceste nobile permanent de probleme ce afectează securitatea umană, în ansamblu.
acţiuni vor răsplăti din plin specia umană, asigurându-i un mod de Pornind de la cele menţionate mai sus, obiectivele primordiale al
trai mai sănătos, mai confortabil şi mai prosper. economiei protecţiei mediului sunt definirea aspectelor generale şi
Principiile „utilizarea contra plată a resurselor naturale” şi particulare ale relaţiei mediu – economie şi elaborarea mecanismului şi
„poluatorul plăteşte” condiţionează perfecţionarea sistemului de instrumentelor economice necesare aplicării optime a principiilor
gestionare, în special a structurilor organizaţionale, metodelor „beneficiarul şi poluatorul plăteşte”. Aceste obiective constituie,
economice pentru adaptarea optimă la starea actuală a obiectului totodată, şi argumentele de bază pentru formularea capitolelor, temelor
gestiunii: factorii de mediu şi sursele de impact. Realizarea acestui şi subiectelor expuse în conţinutul prezentelor note de curs. Astfel,
obiectiv este foarte actuală în toate regiunile Terrei. Însă, până în iniţial, în capitolul I, au fost analizate aspectele generale şi particulare
prezent aplicarea acestor principii este limitată, predominant de ale interacţiunilor activităţii economice şi noneconomice a omului cu
hotarele statelor sau, în cel mai bun caz, de cele ale unor unităţi mediul ambiant. Ulterior, în capitolul II, au fost definite funcţiile
integraţioniste viabile, precum Uniunea Europeană. complexe realizate de componentele şi forţele Naturii în serviciul
Subestimarea folosirii resurselor naturale, în special a celor speciei umane şi aspectele teoretice şi practice ale evaluării directe şi
considerate „bunuri libere”, precum şi a efectelor ecologo-economice indirecte a bunurilor naturale şi a serviciilor de mediu. În capitolul III,
negative ale producţiei, precum deşeurile şi poluarea, generează sunt elucidate, în detaliu, pagubele, costurile şi riscurile ecologice. De
costuri externe, care trebuie să fie neapărat incluse în calculul asemenea, sunt definite toate tipurile de prejudicii ecologice supuse
economic. Existenţa valorificării monetare a efectelor externe şi a compensării, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. Un alt
includerii costului lor în cheltuielile întreprinderii este o temă avantaj al acestui capitol este definirea criteriilor de stabilire a nivelului
10 • Petru Bacal Economia Protecţiei Mediului • 11
optim al poluării, care este una dintre direcţiile de bază ale economiei
mediului. În ultimul capitol, sunt analizate majoritatea instrumentelor
economice de protecţie a mediului, utilizate în practica internaţională
şi naţională, sunt scoase în evidenţă avantajele şi dezavantajele acestor
instrumente. La finele acestui curs, sunt descrise aspectele generale ale
implementării fondurilor ecologice în lume, structura şi veniturile
fondurilor ecologice din Republica Moldova, precum şi contribuţia
acestora la selectarea, promovarea şi finanţarea proiectelor de mediu.
Cursul de prelegeri la disciplina „Economia protecţiei
mediului” este destinat studenţilor şi masteranzilor de la
specialitatea „Economia şi Managementul Mediului”, pentru
formarea unor specialişti de înaltă calificare în acest domeniu, de o
mare necesitate şi actualitate practică. În scopul dezvăluirii
subiectelor trasate în cuprinsul acestui curs, au fost folosite studiile
Partea I
teoretice şi aplicaţiile practice din republica noastră şi din străinătate,
au fost analizate foarte amănunţit prevederile actelor normativ-
legislative naţionale în vigoare, în special cele referitoare la evaluarea
resurselor funciare şi a prejudiciilor ecologice, la subsidiile de mediu,
taxele pentru utilizarea resurselor naturale, pentru poluarea mediului
şi depozitarea deşeurilor. De asemenea, este analizată informaţia
statistică existentă cu privire la utilizarea şi poluarea resurselor de
mediu, aplicarea sancţiunilor administrative şi penale pentru
încălcarea legislaţiei ecologice, acţiunilor civile de compensare a
prejudiciilor aduse factorilor de mediu. Sunt scoase în evidenţă
realizările, dificultăţile şi perspectivele gestionării economice a
resurselor naturale şi situaţiei ecologice din Republica Moldova şi
alte state ale lumii, care au probleme similare în acest domeniu.
În concluzie, însuşirea subiectelor expuse în conţinutul acestui
curs va contribui substanţial la buna pregătire a viitorilor specialişti
în domeniul economiei şi managementului de mediu, la menţinerea
şi ameliorarea imaginii profesionale a Academiei de Studii
Economice – cel mai important centru de instruire economică
superioară din Republica Moldova.
şi energie. Prin urmare, regiunile şi statele industrializate au

cunoscut o creştere rapidă şi continuă a avuţiilor naţionale, a
IMPORTANŢA indicatorilor macroeconomici, o multiplicare substanţială a
Capitolul TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ volumului şi diversificării producţiilor şi serviciilor. Aceste realizări
-I- însă, au fost obţinute şi cu un sacrificiu nemaiîntâlnit al potenţialului
A ECONOMIEI PROTECŢIEI natural existent. Ca rezultat, au fost utilizate şi epuizate cantităţi
MEDIULUI enorme de resurse naturale irenovabile, în special, combustibili fosili
şi resurse metalifere, care constituie suportul obiectiv al bunăstării
materiale, au fost degradate suprafeţe uriaşe de resurse renovabile
(sol, ape, păduri), cu consecinţe drastice asupra biodiversităţii şi
capacităţii de asimilare a mediului. Sărăcirea substanţială a
Tema I.1. patrimoniului natural a fost însoţită şi de eliminarea în aer, apă şi sol
Bazele teoretice ale economiei protecţiei a zeci de mii tipuri de substanţe toxice, a miliarde de tone de deşeuri,
mediului (2/0 ore) cu efecte grave asupra sănătăţii şi securităţii omului.
Motivele principale ale acestor consecinţe dezastruoase pentru
viitorul speciei umane, biosferei terestre, în ansamblu, sunt, în
I.1.2. Consolidarea economiei protecţiei mediului ca primul rând, de natură economică. Setea de multiplicare
ştiinţă neîntreruptă a profitului a fost impulsionată, în permanenţă, şi de
subevaluarea multor bunuri naturale, îndeosebi a celor cu utilităţi
Economia protecţiei mediului este o ştiinţă relativ tânără, care a publice. Astfel, costul marginal mic sau chiar nul de utilizare a
apărut la interconexiunea ştiinţelor economice cu cele naturale, resurselor naturale, în aparenţă abundente, au condiţionat epuizarea
datorită prezenţei problemelor comune de cercetare şi soluţionare, şi degradarea rapidă şi masivă a acestora. Un alt mare neajuns al
aprofundării şi diversificării relaţiei mediu–economie. Activitatea teoriei şi practicii economice anterioare a fost neglijarea costurilor
economică a omului a fost condiţionată şi impulsionată în externe ale degradării şi poluării mediului (externalităţilor de
permanenţă de valorificarea resurselor de mediu, sub formă de mediu). Însă, anume definirea acestor costuri stă la baza
substanţă, energie şi informaţie. De-a lungul timpului, potenţialul implementării mecanismului economic de protecţie a mediului,
natural a fost unul dintre factorii decisivi de limitare sau extindere a instrumentelor economice de compensare şi prevenire a pagubelor
arealului speciei umane, în ansamblu, şi diverselor grupe etnice, în de mediu, cu efecte grave asupra sănătăţii omului şi calităţii
particular. Astfel, lărgirea şi păstrarea bazei de resurse naturale a mediului. Internalizarea costurilor de mediu reprezintă, deci, şi cea
constituit în permanenţă un obiectiv primordial, care a asigurat mai eficientă şi acceptabilă modalitate de conformare a poluatorilor
bunăstarea materială şi dezvoltarea economică în armonie sau în cu cerinţele ecologice. Mai mult decât atât, primele cercetări
contradicţie cu mediul natural. economice asupra problemelor de mediu, realizate la hotarul
Uluitoarele progrese tehnologice ale revoluţiei industriale secolelor XIX şi XX, aveau drept obiective principale identificarea şi
engleze aveau să sporească enorm capacitatea de valorificare înlăturarea costurilor externe (sociale) pentru atingerea unei
economică a resurselor de mediu, îndeosebi sub formă de substanţă bunăstări sociale generale. Actualmente, estimarea şi internalizarea
costurilor externe, în regiunile dezvoltate, condiţionează transferul în Situaţia actuală alarmantă a bazei de resurse şi calităţii mediului
masă a producţiilor poluante spre regiunile în curs de dezvoltare, impune implementareau nor stimulente şi instrumente economice,
unde mecanismul de internalizare aproape lipseşte. care să soluţioneze cât mai rapid şi eficient problemele menţionate.
Economia protecţiei mediului apare, ca disciplină de studiu în În ultimul timp, teoria şi practica economică au reuşit, cel puţin
anii’ 30 ai secolului trecut, datorită contribuţiei majore a renumitului selectiv, implementarea anumitor pârghii economice, care să stopeze
economist englez Pigou, care printre primii a elaborat şi a cerut cu risipa şi degradarea ireversibilă a componentelor de mediu. Printre
insistenţă implememtarea principiilor „beneficiarul şi poluatorul cele mai eficiente şi răspândite instrumente, în special în statele
plăteşte”, având drept scop egalarea utililităţii marginale a bunurilor dezvoltate, sunt: taxele pentru utilizarea resurselor naturale, taxele pe
naturale pentru întreaga societate. De asemenea, acest savant este unul efluenţi şi emisii, subsidiile de mediu, taxele pentru consumul de
dintre cei mai de vază cercetători ai costurilor externe, a fenomenului produse potenţial toxice, permisele negociabile de emisii, amenzile,
de „externalitate” şi, pentru prima dată, propune taxarea activităţilor sistemele de garanţie-colectare, asigurarea ecologică etc. De o mare
poluante în funcţie de costurile externe ale poluării respective, perspectivă sunt, de asemenea, taxele pentru utilizarea capacităţii de
explicând schema generală a implementării şi funcţionării acestui asimilare a mediului, taxele diferenţiate, leasing-ul ecologic,
mecanism. Astfel, după Pigou, mărimea taxelor pentru poluare trebuie amortizarea accelerată a echipamentelor şi tehnologiilor ecologice.
să fie direct proporţională cu costurile externe (sociale) ale activităţilor În concluzie, economia protecţiei mediului este nu doar o
economice poluante. Acest lucru va conforma automat activităţile disciplină teoretică, ci şi o modalitate practică de soluţionare a
poluante ca nivelul care maximizează beneficiul social net. Totuşi, problemelor ecologice prin intermediul mecanismelor şi instru-
determinarea unei astfel de taxe impune, în afară de cunoaşterea mentelor economice.
funcţiilor costului de combatere a poluării, evaluarea monetară a
costului social, a daunelor cauzate societăţii. Prin urmare, înlăturarea
maxim posibilă a deficienţelor de natură economică menţionate I.1.2. Obiectul şi direcţiile de studiu ale cursului
devine, încă la începutul secolului XX, una dintre marile provocări
pentru centrele de cercetare şi instruire economică. Obiectul de studiu al economiei protecţiei mediului reprezintă
În pofida rezultatelor teoretice iniţiate de Pigou, implementarea mecanismul de evaluare a bunurilor naturale şi pagubelor de mediu,
acestora a fost amânată până la criza energetică din anii ‘70. Creş- precum şi instrumentele de reglementare a impactului antropic
terea preţurilor la materia primă energetică, însoţită de sesizarea asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei.
problemelor ecologice globale, în special a celor care afectează Direcţiile principale de studii ale economiei protecţiei mediului
sănătatea omului, zonele intens valorificate şi populate au condi- sunt următoarele:
ţionat abordarea mai profundă şi mai serioasă a relaţiei mediu – - elaborarea bazei conceptuale a economiei mediului şi
economie şi au impulsionat decisiv dezvoltarea economiei protecţiei mecanismului economic de protecţie a mediului;
mediului ca ştiinţă. O nouă etapă de dezvoltare a acestei ştiinţe - analiza legilor şi principiilor, care definesc relaţiile
începe la sfârşitul anilor ‘80, odată cu elaborarea conceptului şi funcţionale dintre sistemele vii, inclusiv dintre specia
obiectivelor dezvoltării durabile, în primul rând, în statele umană şi mediul ambiant;
dezvoltate, la care au aderat, ulterior, majoritatea statelor lumii. - evaluarea economică complexă a potenţialului natural;
- aprecierea funcţiilor complexe ale diversităţii biologice şi I.1.4. Relaţiile economiei protecţiei mediului cu
capacităţii de asimilare a mediului; ştiinţele economice şi naturale
- evaluarea pagubelor şi riscurilor de mediu;
- stabilirea costurilor de prevenire, reducere şi înlăturare a Economia protecţiei mediului este o ştiinţă complexă şi
impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei; interdisciplinară. Din acest motiv, s-au conturat o multitudine de
- definirea şi evaluarea riscurilor ecologice; interacţiuni cu diverse ramuri ale ştiinţelor naturale, sociale şi
- aplicarea eficientă a instrumentelor economice de pro- economice. Dintre ştiinţele naturale, cele mai multe interacţiuni s-au
tecţie a mediului; stabilit cu ecologia generală, geografia, chimia ş.a. Ca rezultat al
- implementarea adecvată a fondurilor ecologice. acestor interacţiuni, au apărut o serie de direcţii particulare de mare
actualitate, precum economia ecologică, economia resurselor
naturale, gestiunea valorificării şi protecţiei mediului, geografia
I.1.3. Metodele de studiu mediului, ingineria mediului etc.
Dintre cele economice, cele mai variate şi profunde relaţii s-au
Metoda istorică constă în studierea relaţiilor economie – mediu, stabilit cu economia politică, doctrinele economice, managementul
stabilite pe parcursul perioadelor istorice ale evoluţiei societăţii, şi strategic şi operaţional, marketingul, macroeconomia, finanţele
definirea salturilor calitative ale acestor relaţii. publice, fiscalitatea, teoria şi practica negocierilor, contabilitatea şi
Metoda sistemică are drept scop definirea şi cercetarea auditul şi, în special, cu microeconomia, care studiază formarea şi
complexă a sistemului mediu – economie, stabilirea şi înlăturarea evoluţia costurilor şi beneficiilor ecologice marginale şi contribuie
optimă a situaţiilor problematice în relaţiile dintre componenţii decisiv la protecţia eficientă a mediului. Datorită relaţiei cu aceste
naturali şi economici ai acestui sistem. Abordarea sistemică priveşte ştiinţe, s-au diversificat direcţiile de studiu ale economiei protecţiei
activitatea economică şi procesele, componentele naturii ca un mediului şi a sporit calitatea studiilor teoretice şi aplicaţiilor practice
mecanism integral. Astfel, schimbările pozitive şi negative, produse în acest domeniu. De asemenea, au apărut unele discipline teoretice
în cadrul unor componente, se vor răsfrânge neapărat şi asupra şi practice, precum contabilitatea şi auditul ecologic, asigurarea şi
celorlalte componente ale acestui sistem. fiscalitatea ecologică, managementul ecologic şi ecomarketingul etc.
Metoda normativelor contribuie la elaborarea şi implementarea În acelaşi timp, putem evidenţia şi relaţiile cu ştiinţele juridice,
unor normative optime, din punct de vedere economic şi ecologic care au o imensă însemnătate la evaluarea bunurilor naturale,
privind utilizarea resurselor naturale şi poluarea mediului. estimarea şi compensarea riscurilor şi prejudiciilor ecologice,
Metoda statistică constă în acumularea şi procesarea datelor aplicarea sancţiunilor administrative şi penale pentru încălcarea
referitoare la utilizarea complexă şi în anumite scopuri a resurselor legislaţiei de mediu. În urma interacţiunii economiei protecţiei
naturale, la poluarea mediului, eliminarea şi tratarea deşeurilor. mediului cu ştiinţele juridice a apărut dreptul mediului, s-a
Metoda analogică are drept obiective prioritare elaborarea unor impulsionat dezvoltarea dreptului funciar, dreptului civil şi a
scenarii de valorificare economică a mediului, de evoluţie a stării dreptului penal etc.
factorilor de mediu în baza unor scenarii elaborate şi deja imple-
mentate în unele state şi regiuni ale lumii.
Bibliografie: reflectă modalităţile şi randamentul transformării şi conservării

1. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997. substanţei, energiei şi informaţiei în mediul înconjurător şi în
2. A. Teleuţă, Gh. Duca, A. Stratan. Economia mediului şi componentele biotice, abiotice şi antropice ale acestuia.
dezvoltarea durabilă. Chişinău, 2001. Legităţile specifice reflectă diferite aspecte particulare ale
3. M. Mâtcu. Economia protecţiei mediului înconjurător. Chişinău, reproducerii bunurilor materiale în anumite condiţii sociale,
1998. economice şi ecologice concrete. Printre cele mai importante legităţi
4. N. N. Constantinescu. Economia protecţiei mediului natural. specifice se remarcă legea randamentelor neproporţionale şi
Bucureşti, 1976. descrescânde ale utilizării factorilor de producţie (D. Ricardo), legea
5. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000. avantajelor relative şi comparative, legea cererii şi ofertei etc.
6. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu. Economia protecţiei Se deosebesc 2 legi generale ale procesului economic natural şi
mediului. Bucureşti, 1997. uman:
7. A. B. Неверов. Экономика природопользования. Минск, 1990. 1. Legea transformării şi conservării energiei;
8. А. А Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природопользования. 2. Legea entropiei.
М., 1995. Conform legii transformării şi conservării energiei, în Natură
9. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996. nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă dintr-o
stare în alta. Toată energia acumulată într-un sistem viu este egală cu
diferenţa dintre energia asimilată şi cea eliminată. În nici un nivel
trofic al ecosistemului nu se produce vreo pierdere sau vreun adaos
de energie, ci doar o transformare a ei dintr-o stare sau formă în alta.
Tema I.2. Prin urmare, transformarea energiei, din punct de vedere cantitativ,
nu suferă schimbări.
Legile şi principiile EPM
Suportul energetic primordial al biosferei tereste şi al tuturor
elementelor ei componente este radiaţia solară. Prin intermediul
procesului de fotosinteză, energia radiaţiei solare este asimilată de
I.2.1. Legea transformării şi conservării energiei şi
către plante. Ulterior, energia adiţionată se transformă în energie a
manifestarea ei în procesul economic natural şi
reacţiilor biochimice, care asigură realizarea diverselor servicii
uman.
ecologice ale organismului vegetal, în relaţia cu mediul intern şi cel
extern (reproducere, activitate nervoasă, schimb de ioni, căldură etc.)
Activitatea economică a omului este condiţionată de mani-
şi se conservă în substanţe organice ale plantelor. Ulterior, energia
festarea continuă a unor legi generale şi specifice. Legile generale
substanţelor organice a plantelor este folosită, ca bază nutritivă, de
poartă un caracter universal şi se manifestă atât în procesul economic
mai multe subnivele de consumenţi (grupe de organisme animale).
natural, incluzând practic toate unităţile şi sistemele vii – de la celulă
Energia neutilizată şi cea prelucrată (necalitativă) de către producenţi
până la biosferă, cât şi în cel uman. Astfel, sistemul biosocial sau
şi consumenţi este eliminată în mediul înconjurător şi participă la
activitatea umană, cu toată varietatea şi complexitatea ei, nu este
anumite procese naturale, îndeosebi la procesele climatice şi circuitul
ocolită de acţiunea acestor legi, ba din contra, în cazul nerespectării şi
biogeochimic din Natură. Oxigenul, produs de către plante, asigură
neglijării lor, ele se manifestă cu o intensitate sporită. Legile generale
schimbul de substanţe şi energie al animalelor, fiind, practic de

neînlocuit la procesele de respiraţie, creşterea şi dezvoltatea celulelor,
în activitatea sistemului nervos central, sistemelor circulator şi
respirator. În acelaşi timp, CO2 eliminat, ca urmare a respiraţiei
consumenţilor, este asimilat de producenţi şi folosit, odată cu apa, în
procesul fotosintezei, la sinteza substanţelor organice.
După încetarea activităţii vitale a producenţilor, substanţa
organică vie se transformă, sub acţiunea gravitaţiei, proceselor de
descompunere, presiunii, temperaturii şi altor factori fizico- şi
biochimici în alte tipuri de substanţă ale biosferei. Printre substanţele
biogene, o importanţă biochimică, dar şi economică majoră posedă Figura 1.2.1. Procesul economic natural
resturile parţial descompuse ale plantelor şi animalelor, calcarul, Sursa: adaptare după P. Bran. Economia valorii, Chişinău, 1991.
cărbunele, turba, petrolul, şisturile bituminoase, gazul care pot fi Note: abrevierea s., e., i. însemnă substanţă, energie şi informaţie;
abrevierea m., r., a. n. semnifică mişcare, reproducere, activitate nervoasă.
utilizate pe larg în calitate de combustibil şi materiale de construcţie.
Detritusul (materialul de la suprafaţa solului, îmbibat cu resturi de
Altele s-au transformat în materii prime foarte valoroase pentru
organisme vegetale şi animale, cu microorganisme saprofite, care
construcţii, cum ar fi calcarul, ghipsul, marna, argilele, sau pentru
participă activ la descompunerea substanţei organice în anorganice)
industria chimică, precum fosfaţii, grafitul (de origine metamorfică) etc.
constituie cel mai important depozit nutritiv pentru plante şi ciuperci
Dintre substanţele bioinerte, formate sub acţiunea legilor
şi un important mediu de viaţă pentru un număr foarte mare de
transformării şi conservării energiei şi legii entropiei, cele mai
microorganisme. De asemenea, materialul detritic reprezintă o sursă
valoroase sunt solul, mâlul organic, componentele biotice şi însuşirile
nutritivă primordială şi un spaţiu prielnic pentru formarea solului,
biochimice ale apelor freatice. Ele constituie suportul ecologic
fiind, astfel, o punte de legătură între componentele biosferei şi o
primordial al activităţii vitale şi al ecosistemelor terestre. De
verigă foarte importantă în circuitul de substanţe şi fluxul de energie
asemenea, spre deosebire de substanţa biogenă, aceste substanţe sunt
şi informaţie al acesteia.
incluse activ în circuitul biogeochimic şi fluxul de energie de la
Substanţele biogene, care nu şi-au găsit utilitare directă în
suprafaţa terestră. De particularităţile lor depinde, în mare măsură,
circuitul de substanţe şi fluxul de energie al biosferei au fost
dezvoltarea şi răspândirea majorităţii formelor vitale din biosfera
depozitate în scoarţa terestră şi supuse diverselor procese de
terestră. Nu mai puţin importantă este şi însemnătatea economică a
transformare fizico-chimică, în funcţie de adâncimea şi condiţiile
substanţelor biogene. În pofida evaluării superficiale şi preţului redus
localizării. Sub acţiunea presiunii şi temperaturilor foarte mari,
(cu o oarecare excepţie a solurilor din statele dezvoltate şi din
câmpului gravitaţional, electromagnetic, radioactivităţii şi altor
apropierea centrelor dens populate), aceste resurse asigură, practic,
factori abiotici din mediul respectiv şi, bineînţeles, a timpului, s-au
nu numai securitatea alimentară, ci şi existenţa întregii specii umane.
format numeroase zăcăminte minerale utile, de o importanţă
În acest context, putem să ne închipuim doar o clipă urmările lipsei
energetică colosală, precum cărbunele, petrolul, gazul natural,
sau deficitului acut al solurilor, prielnice pentru agricultură şi,
şisturile şi nisipurile bituminoase, turba.
îndeosebi, a apelor freatice...
Un loc aparte în energetica biosferei îl ocupă mlaştinile. Aceste Manifestarea legii transformării şi conservării energiei în cadrul
ecosisteme specifice formează un sistem integral, alcătuit din procesului economic uman are multe trăsături comune cu
substanţele biotice (organisme vii), biogene şi bioinerte, care au stabilit manifestarea ei în Natură. În primul rând, există aceleaşi faze de
relaţii funcţionale specifice, diferite faţă de celelalte medii de viaţă şi producţie şi consum, aceeaşi sursă primordială de energie (radiaţia
ecosisteme terestre. Cu atât mai mult, ele realizează funcţii importante, solară), un circuit asemănător al substanţelor şi un flux similar de
nu numai prin faptul că sunt incluse în circuitul de substanţă şi fluxul energie şi informaţie. Asemenea celorlaltor sisteme vii, specia umană
de energie şi informaţie, dar şi prin faptul că participă foarte activ la foloseşte, în calitate de intrări, potenţialul natural din sursele de
stabilirea şi asigurarea echilibrului climatic şi energetic al planetei în energie inepuizabilă – radiaţia solară, energia eoliană, gravitaţională,
ansamblu şi, îndeosebi, a regiunilor cu exces de umiditate şi a celor energia hidraulică şi geotermică, precum şi din sursele de energie
limitrofe acestora. Totodată, ele elimină cantităţi importante de metan, renovabilă – substanţa organică de origine animală şi vegetală.
dioxid de carbon şi alte substanţe şi consumă volume enorme de Comparativ cu celelalte specii, omul valorifică cantităţi uriaşe de
oxigen (procesele de oxido-reducere), îcadrându-se perfect în relaţiile surse de energie epuizabile, în special combustibililor fosili
funcţionale dintre componentele biosferei. (substanţă biogenă). De asemenea, omul valorifică intens substanţele
La finele procesului economic natural, după traversarea fazelor de bioinerte, îndeosebi solul, care reprezintă suportul ecologic
producţie şi consum, se obţine, pe de o parte, biomasa şi nesubstituibil pentru majoritatea speciilor din ecosistemele naturale.
bioproductivitatea sumară, rezultate din conservarea enegiei nutritive Cu ajutorul instrumentelor exosomatice (echipamentelor tehnice),
sau calitative, din acumulările de substanţe biogene şi bioinerte, extrage miliarde de tone de zăcăminte metalifere, în special minereu
derivate din energia neutilizată şi cea prelucrată, iar pe de altă parte, de fier, materii prime pentru industria chimică şi de construcţie etc.
serviciile biologice, biochimice şi biofizice efectuate de organismele Astfel, sunt scoase din ciclurile biogeochimice naturale cantităţi
vegetale şi animale. Acestea sunt destinate menţinerii relaţiei cu enorme de substanţe şi elemente chimice, ceea ce duce nu numai la
factorii biotici şi abiotici ai ecosistemelor şi biosferei. Menirea epuizarea acestora într-un viitor foarte previzibil, dar, mai ales, la
serviciilor respective este, în primul rând, asigurarea gestiunii biologice apariţia şi manifestarea frecventă a diverselor perturbări şi
eficiente, în sensul utilizării optime a substanţei, energiei şi informaţiei dezechilibre în Natură, precum ar fi cele magnetice. Să nu uităm şi de
adiţionate de către fiecare unitate şi comunitate vitală, ocupării şi faptul că toate componentele complexe sau particulare ocupă un loc
menţinerii unei poziţii funcţionale avantajoase în ecosistemele funcţional, bine definit în Natură şi interacţionează reciproc. Astfel,
respective şi, în ansamblu, în biosfera terestră. Trebuie să remarcăm perturbările apărute în unele componente, procese şi fenomene
faptul că specia umană nu face excepţie de la această legitate, însă, naturale terestre se pot extinde (efectul „domino”) şi asupra altora,
deseori, din anumite cauze subiective sau obiective, voluntar sau cu care acestea interaţionează, provocând dezechilibre majore şi
involuntar, confundă avantajul optim cu cel maxim. procese distructive, deseori ireversibile. Spre regret, societatea
După cum vedem din cele relatate mai sus, în procesul economic modernă, orbită de magia consumului, conştientizează cu greu şi
al naturii, practic, lipsesc deşeurile, iar toate componentele biosferei superficial acest pericol eventual şi apocaliptic.
sunt încadrate, într-o măsură sau alta, în circuitele biogeochimice şi Ieşirile (output-urile) procesului economic reprezintă, de
fluxurile de energie şi informaţie, iar în cazurile depozitării lor în asemenea, produsele şi serviciile, care formează, în ansamblu,
scoarţa terestă pot servi în calitate de surse foarte valoroase şi ieftine de potenţialul economic sumar. În procesul economic natural, din care,
energie, ca mediu de trai, sau pentru alte utilizări importante. accentuăm, nu este exclusă şi specia umană, potenţialul economic
sumar este definit ca productivitate biologică care exprimă adaosul de ales a informaţiilor utile şi a inovaţiilor. Informaţia permite nu
biomasă şi servicii biologice. În procesul economic uman, potenţialul numai prevenirea şi înlăturarea situaţiilor problematice ale
economic sumar include totalitatea produselor şi serviciilor, rezultate procesului economic, ci şi obţinerea, menţinerea şi amplificarea
din desfăşurarea fazelor de producţie şi consum, definite, în avantajelor competitive – garantul prosperităţii pentru toate
ansamblu, drept produs brut sau valoare adăugată (adaosul de sistemele vii, fără excepţie. Totdeauna, naţiuni prospere şi tenace au
valoare). Criteriul principal de eficienţă, atât în procesul economic fost acelea care s-au bazat, în mare măsură, pe elaborarea şi
natural, cât şi în cel uman, este efectul util al utilizării (transformării implementarea inovaţiilor, dar nu numai în domeniul economic, ci şi
şi conservării) substanţei, energiei şi informaţiei sau, în termeni în celelalte sfere ale vieţii, neignorând, desigur, rolul tradiţiilor.
economici - a factorilor de producţie. În Natură acesta se exprimă în Această afirmaţie este foarte valabilă şi pentru ziua de azi. Exemplul
Jouli sau alte unităţi metrice ale energiei, iar în activitatea economică Germaniei, Japoniei, „tigrilor asiatici” sau, mai recent al Chinei, care
contemporană a omului – în bani. a depăşit deja (БИКИ, 2006) după valoarea produselor inovaţionale
Potenţialul economic tip produs (producţia industrială şi chiar şi SUA, este foarte convingător şi nu poate fi neglijat.
agricolă) este obţinut în urma combinării potenţialului natural
(materiei prime) cu o parte din potenţialul economic sumar al
ciclului anterior, conservat într-un nou ciclu de producţie şi consum.
Astfel, pentru continuarea procesului economic uman, o parte din
capitalul productiv şi resursele financiare, precum şi de servicii de
natură fizică şi intelectuală este destinată conservării într-o nouă fază
de producţie. O altă parte din servicii, ca şi în procesul economic
natural, este destinată menţinerii şi amplificării capacităţii de
consum. De asemenea, este foarte important ca majoritatea absolută
Figura 1.2.2. Procesul economic uman
a potenţialului economic tip produs, obţinut în faza de producţie să- Sursa: adaptare după P. Bran. Economia valorii, Chişinău, 1991.
şi găsească utililizare în faza de consum, pentru a evita eventualele
crize de supraproducţie şi cantităţi masive de deşeuri. Pentru aceasta Totodată, se pot observa şi multe deosebiri, printre care
este nevoie, după cum s-a menţionat, de consolidarea permanentă a menţionăm prezenţa unei cantităţi enorme şi diverse de materii
capacităţilor de consum. Totodată, pentru a preveni eventualele crize prime neutilizate, a unui volum imens şi foarte variat de deşeuri de
de subproducţie, este necesară alimentarea continuă a procesului producţie şi consum (circa 100 miliarde tone), multe dintre care sunt
economic cu potenţial natural şi potenţial economic din ciclul nocive pentru factorii de mediu şi sănătatea omului etc. De
economic anterior. asemenea, omul este preocupat de exploaterea la maximum a
Un rol deosebit în realizarea eficientă a procesului economic îl produselor şi serviciilor gratuite sau care se obţin, cu un efort minim,
joacă informaţia. Cu atât mai mult, unul dintre principiile de bază precum capacitatea de asimilare a mediului, de restabilire şi renovare
ale funcţionării sistemelor vii, fără nicio excepţie este a resurselor naturale, aerul atmosferic, apa, diversitatea biologică şi
autoorganizarea, care nu se poate realiza fără utilizarea informaţiei. patrimoniul genetic. Prin urmare, ca rezultat al desfăşurării
Astfel, performanţele procesului economic natural şi uman vor fi procesului economic uman, se obţin nu numai produse şi servicii
condiţionate în mare măsură de eficienţa utilizării informaţiei, mai utile şi benefice, dar şi multe produse, care nu-şi găsesc utilitate sau
provoacă efecte nocive şi distructive asupra factorilor de mediu, Cu această afirmaţie nu erau absolut de acord biologii care afirmau
sănătăţii şi calităţii vieţii omului. că, în Natură, în special în biosferă, se manifestă continuu procesele de
Pentru a evita epuizarea alarmantă şi degradarea ireversibilă a sporire a ordinii şi complexităţii sistemelor vii. Dezordinea este doar
potenţialului natural, care reprezintă nu doar baza energetică a un fenomen de excepţie şi se produce, în mod particular, în anumite
procesului economic uman, ci şi mediul de manifestare a tuturor grupe de organisme sau organe ale corpului speciei şi în etapa senilă a
activităţilor umane, trebuie să avem grijă de eficienţa procesului de vieţii. Această dilemă între fizicieni şi fiziologi s-a soluţionat treptat pe
transformare. Să oferim Naturii cât mai multe servicii utile şi să ne tot parcursul secolului al XX-lea, datorită contribuţiei unor iluştri
debarasăm de deşeuri şi servicii dăunătoare. biofizicieni, precum Schrödingher, Engelgardt, Vernadski şi, îndeo-
sebi, a savanţilor Bertallanfi şi Prigogine.
Savantul belgian de origine rusă, Ilya Prigogine, elaborează cu succes
I.2.2. Legea entropiei. Manifestarea şi importanţa ei teoria structurilor disipative şi demonstrează, cu lux de argumente,
teoretică şi practică transformările energetice ce au loc în sistemele vii şi fluxurile
biogeochimice care se manifestă între componentele vii şi cele nevii ale
Termenul de „entropie” din greaca veche înseamnă dezordine, biosferei terestre. Conform lui Prigogine, structurile disipative (difuze),
haos. Entropia reflectă gradul de dezorganizare, de apropiere de proprii doar sistemelor vii, au capacitatea de a asimila entropia joasă
echilibrul termodinamic absolut al unui anumit sistem. Astfel, cu cât (energia disponibilă) din mediul înconjurător, îndeosebi din radiaţia
entropia unui sistem este mai mare, cu atât sistemul respectiv este solară. Entropia joasă din radiaţia solară este folosită la sinteza substanţei
mai dezorganizat şi se situează mai aproape de echilibrul organice şi realizarea diverselor servicii fiziologice (biologice), care
termodinamic. De asemenea, cu cât un sistem posedă o entropie mai asigură coordonarea funcţiilor vitale şi integritatea sistemelor vii. Astfel,
mare, cu atât va dispune de o cantitate de energie disponibilă mai entropia joasă este folosită pentru menţinerea şi sporirea ordinii
mică, şi invers. Prin urmare, se stabileşte un raport invers- interioare a sistemelor vii. Totodată, o parte din energia neutilizată şi cea
proporţional dintre entropie, pe de o parte, şi energia calitativă sau transformată (prelucrată) în sistemele vii este eliminată în mediul
disponibilă şi gradul de organizare, pe de altă parte. Nu întâmplător, înconjurător, sporind, în acest mod, dezordinea şi entropia mediului
entropia joasă se foloseşte, deseori, ca sinonim al energiei disponibile înconjurător, în ansamblu. Cu cât mai multă entropie joasă (energie
şi al organizării. calitativă) va fi asimilată şi transformată de sistemele vii, cu atât mai
Legea entropiei sau legea a II-a a termodinamicii a fost multă energie „prelucrată” şi neutilizată va fi eliminată în mediul extern
descoperită în anul 1865 de către savantul austriac Robert Clausius. şi va creşte entropia şi dezordinea acestuia. Creşterea entropiei sporeşte
În baza experimentelor şi deducţiilor sale, el a stabilit că energia viteza de deplasare, de apropiere de echilibrul termodinamic absolut.
termică (căldura) se deplasează mereu unidirecţional, de la corpurile Această stare nu este altceva, decât sfârşitul, ultima secundă a unui ciclu
mai calde spre cele mai reci. Prin urmare, transformarea calitativă a al Universului şi a părţilor sale componente - galaxii, sisteme planetare,
energiei este ireversibilă – în sensul micşorării calităţii ei şi nu invers. planete, macrosisteme vii etc., după care va începe un nou ciclu, cu
În Univers şi în mediul înconjurător, în ansamblu, şi în toate părţile procese definitorii similare ciclurilor anterioare, însă cu efecte calitative
lor componente, fără nicio excepţie nu se manifestă decât o singură mai mari. Prin urmare, entropia şi ordinea, Viaţa şi Moartea nu sunt, în
tendinţă – de sporire a entropiei (energiei necalitative), de diminuare esenţă, stări contradictorii, ci doar complementare, indiferent de efectele
a ordinii (energiei calitative). palpabile ale acestora.
Prin urmare, sursa continuă a existenţei, a menţinerii ordinii îngust de populaţie sau de agenţi economici. Această situaţie o putem
oricărui sistem viu este entropia joasă asimilată din mediul înconjurător. întâlni în istoria medievală a Portugaliei şi Spaniei, care, spre
Cu cât sistemul reuşeşte să „extragă” şi să folosească mai multă entropie deosebire de Anglia, Flandra (Belgia actuală) sau Olanda, nu au
joasă, cu atât el va fi mai performant. Eficienţa activităţii şi tenacitatea investit aurul şi argintul adus din India şi America pentru
sistemelor vii depinde, în mare măsură, şi de eficienţa transformărilor dezvoltarea manufacturii, ci pentru necesităţi militare şi viaţa de lux
energetice, de gradul de risipă a entropiei joase. Pentru sistemele vii, a clasei dominante. De asemenea, în cazul transformării insuficiente
sursa primordială de entropie joasă, de energie calitativă este radiaţia a potenţialului industrial în consum, vor creşte economiile, dar se vor
solară. După cum afirmă unii savanţi, dacă soarele ar înceta timp de micşora investiţiile şi va apărea o criză de supraproducţie similară
câteva minute să emane radiaţie spre Pământ, viaţa de pe planeta noastră celei din anii 1929-1933.
ar putea să dispară foarte rapid. Astfel, nu întâmplător organismele vii În concluzie, venim cu afirmaţia enunţată de marele economist
sunt numite şi „jucării ale soarelui”. american de origine română, Nicolae Georgescu-Roegen: „Legea
Pentru activitatea economică a omului, drept sursă de entropie entropiei este cea mai naturală (obiectivă) lege dintre toate legile
joasă serveşte nu numai radiaţia solară şi resursele biologice, ci, în economice şi cea mai economică dintre toate legile Naturii”.
mare măsură, şi combustibilii fosili. Totodată, acest focar de entropie
joasă este limitat şi neregenerabil. Prin urmare, folosirea ineficientă,
excesivă şi risipitoare va contribui decisiv la regresul economic şi I.2.3. Principiile generale ale economiei protecţiei
chiar al speciei umane, în ansamblu. Astfel, omul, în procesul de mediului
prelucrare a resurselor naturale, trebuie să ţină cont neapărat de
faptul că aceste resurse nu pot fi înlocuite, de rata de epuizare şi, în Principiile generale ale economiei protecţiei mediului accentu-
special, de coeficientul de transformare a acestora în bunuri de ează rolul prioritar al respectării cerinţelor de mediu, pornind de la
producţie şi consum. Coeficientul subunitar de transformare situaţia ecologică şi socio-economică din momentul actual şi viitorul
entropică are o influenţă deosebită şi asupra preţului potenţialului imediat. Menirea lor principală este de a forma în rândurile societăţii
natural şi al bunurilor materiale obţinute. De asemenea, omul trebuie şi, în special ale beneficiarilor, poluatorilor de mediu, factorilor de
să evite la maximum risipa şi să sporească utilitatea pe parcursul decizie o viziune ecologică avansată şi complexă. De asemenea, ele au
întregului proces economic, atât în faza de producţie, cât şi în faza de ca obiectiv primordial conturarea relaţiilor sistemice dintre subiectul
consum, să asigure o transformare şi o reconservare permanentă a şi obiectul gestiunii protecţiei mediului, implementarea combinată a
potenţialului natural şi economic, atât în cadrul unui ciclu, cât şi în metodelor de gestionare.
cadrul mai multor cicluri ale procesului economic. Relevăm 6 principii generale ale economiei protecţiei mediului:
Potenţialul economic obţinut în faza de producţie trebuie să-şi 1) Principiul primatului Naturii;
găsească la maximum utilitate în faza de consum şi să evite deşeurile 2) Principiul socializării Naturii;
şi risipa. Totodată, potenţialul economic obţinut în faza de consum a 3) Principiul ecologizării producţiei materiale;
ciclului prezent trebuie reinvestit la maximum în faza de producţie a 4) Principiul ecodezvoltării sau dezvoltării durabile;
unui nou ciclu economic, altfel sporul de valoare obţinut în procesul 5) Principiul beneficiarul plăteşte;
economic nu va contribui ulterior la dezvoltare economică şi progres, 6) Principiul poluatorul plăteşte.
dar va fi irosit pentru anumite necesităţi de lux ale unui spectru
Conform primului principiu, Natura este suportul primordial în protecţia mediului, dar şi în toate domeniile care se ocupă de
al dezvoltării societăţii, iar însăşi activitatea economică a omului, valorificarea resurselor naturale.
similar celorlaltor fiinţe vii, este asigurată de fluxul neîntrerupt de Principiul socializării Naturii presupune transformarea acesteia
potenţial natural din mediul înconjurător. Totodată, multe din într-un bun al întregii societăţi. Menţinerea şi ameliorarea bazei de
resursele naturale folosite sunt pe cale de epuizare, ceea ce impune resurse naturale, calităţii mediului reflectă interesele comune ale
evitarea risipei şi conservarea bazei de resurse. De asemenea, fiecare întregii societăţi şi trebuie, neapărat, luate în considerare la
component al naturii, indiferent de importanţa economică a acestuia, promovarea deciziilor privind valorificarea economică a teritoriului.
de aprecierea obiectivă sau subiectivă a omului ocupă un loc Dacă valorificarea industrială, în special a masei lemnoase, materiilor
funcţional în schimbul de substanţe şi informaţie şi în fluxul de prime chimice sau energetice ţine mai mult de interesele private ale
energie ce se realizează în cadrul elementelor componente ale companiilor din ramurile respective, atunci păstrarea funcţiilor
mediului. Afectarea sau chiar distrugerea unor componente poate ecologice şi sanitaro-igienice ale pădurii sau menţinerea calităţii
genera pericole asupra celorlalte componente şi asupra ecosiste- aerului şi apelor reflectă interesele întregii societăţi, întregii naţiuni
mului, în ansamblu. De exemplu, valorificarea agricolă extensivă a şi, îndeosebi, ale persoanelor cu venituri modeste, dar care sunt
generat reducerea substanţială a diversităţii biologice, micşorarea afectate cel mai frecvent de impactul negativ asupra mediului. De
fertilităţii solului şi alte efecte distructive care nu se răsfrâng doar asemenea, principiul socializării presupune împărţirea relativ
asupra Naturii, ci şi asupra potenţialului economic al sistemului echitabilă a rentei (veniturilor) de la valorificarea resurselor naturale,
biosocial. De asemenea, acest principiu prevede folosirea legilor în special a celor energetice, forestiere, metalifere şi funciare.
Naturii la reconstrucţia şi amenajarea ecologică, respectarea Principiul ecologizării producţiei materiale prevede realizarea
principiului „Natura ştie mai bine”. următoarelor obiective:
Prin urmare, principiul primatului Naturii declară prioritatea - utilizarea complexă a resurselor naturale din teritoriul
preferinţelor ecologice asupra valorificării economice excesive, valorificat pentru excluderea maximă a deşeurilor şi
nedirijate a resurselor de mediu peste limitele de renovare şi prevenirea epuizării resurselor;
sustenabilitate ale acestora. Conservarea şi ameliorarea cadrului - aplicarea tehnologiilor cu ciclu de producţie complet;
natural existent trebuie să prevaleze asupra experimentelor - prelucrarea şi neutralizarea deşeurilor;
economice, tehnologice sau politice, care urmăresc un profit imediat - recircularea (folosirea repetată sau multiplă) a resurselor
maxim şi sunt absolut incompatibile cu cerinţele mediului. Deci acvatice;
acest principiu presupune primatul posibilităţilor Naturii asupra - implementarea monitoringului, expertizei şi paşaportizării
necesităţilor materiale nelimitate ale societăţii şi, corespunzător, ecologice la toate sursele de poluare;
adaptarea continuă a sistemului socio-economic la condiţiile şi - asigurarea ecologică a populaţiei din zonele industriale cu
capacităţile sistemului ecologic, şi nu invers. În acest context, trebuie poluare maximă;
accentuată prioritatea capacităţii de asimilare a mediului, carcasului - stabilirea zonelor sanitaro-igienice în perimetrul între-
ecologic din teritoriul respectiv asupra intereselor ramurale sau prinderilor poluante;
corporative, la momentul dat. Astfel, primatul Naturii trebuie să - stabilirea carcasei ecologice între zonele industriale şi
devină piatră de hotar în luarea deciziilor privind modul şi scara de rezidenţiale, localităţile urbane şi ecosistemele naturale.
utilizare a teritoriului, nu numai de către subdiviziunile specializate
Principiul ecodezvoltării sau dezvoltării durabile. Asemănător - colectarea fondurilor pentru ameliorarea aspectelor
primului principiu dezvăluit anterior, principiul ecodezvoltării scoate cantitative şi calitative ale bunurilor naturale existente,
în evidenţă supremaţia menţinerii şi ameliorării calităţii mediului asigurarea continuă a reproducerii resurselor naturale
asupra creşterii economice cantitative, asigurării condiţiilor de viaţă renovabile şi pentru diminuarea şi înlăturarea pericolului
şi sănătate faţă de satisfacerea excesivă a necesităţilor actuale ale epuizării celor irenovabile;
producţiilor industriale. Comparativ cu primul principiu, în centrul - compensarea pagubelor provocate de scoaterea acestor
atenţiei se află omul în relaţiile sale cu mediul ambiant şi resurse din cadrul natural sau din circuitul economic.
armonizarea acestor relaţii în viitorul imediat. Principiul ecodezvol- Principiul „poluatorul plăteşte” presupune compensarea
tării cere implementarea obiectivelor dezvoltării durabile în toate bănească a pagubelor de mediu de către cei care generează sau
regiunile şi statele lumii, la diverse nivele ierarhice spaţiale. Similar condiţionează, nemijlocit, poluarea, cu efecte nocive asupra calităţii
principiului socializării naturii, principiul ecodezvoltării prevede factorilor de mediu şi sănătăţii omului. Mărimea plăţii stabilite
echitatea socială la utilizarea bunurilor naturale disponibile, reflectă raportul dintre mărimea pagubelor ecologice, în funcţie de
participarea, în egală măsură, a populaţiei la valorificarea şi însuşirea volumul şi toxicitatea poluanţilor, gradul de poluare a zonei,
bunurilor de mediu de importanţă planetară. Simultan, ecodez- densitatea populaţiei, frecvenţa bolilor respective, pe de o parte, şi
voltării îi revine rolul primordial în integrarea sistemului gestiunii suma cheltuielilor necesare pentru prevenirea şi înlăturarea sau
umane (biosociale), în conformitate cu cerinţele de mediu, sănătăţii neutralizarea poluanţilor respectivi, pe de altă parte.
populaţiei şi utilizării echitabile a bunurilor naturale. Un alt impe- Principiul „poluatorul plăteşte” impune compensarea tuturor
rativ specific al ecodezvoltării este elaborarea şi implementarea costurilor externe (sociale) generate prin poluarea aerului, apei,
mecanismului de conservare şi ameliorare a cadrului natural existent solurilor, lumii animale şi celei vegetale. Acest principiu are o poziţie
pentru utilizarea lui, în aceeaşi măsură, de către generaţiile viitoare. centrală în economia mediului şi este de o importanţă practică majoră.
Principiul „beneficiarul plăteşte”. O viziune mai nouă asupra acestui principiu prevede plata pentru
Implementarea principiului „beneficiarul plăteşte” constituie una utilizarea capacităţii de asimilare a mediului. În acest caz, plata nu este
din garanţiile de bază în tranziţia la economia de piaţă, care impune interpretată de către poluatori ca o pedeapsă, ci ca un preţ oferit pentru
utilizarea contra plată a tuturor bunurilor de mediu, incluse direct un serviciu bine determinat şi înţeles de toată lumea. De asemenea,
sau indirect în circuitul economic. În acest caz, fiecare beneficiar al plata pentru utilizarea capacităţii de asimilare a mediului are un
acestor resurse este nevoit să ofere o anumită plată, care reflectă caracter complex, incluzând, totodată, renta din folosirea anumitor
valoarea bunului natural folosit, în funcţie de tipurile şi volumul de însuşiri ale resurselor de mediu şi mărimea pagubelor de mediu prin
utilizare. Principiul „beneficiarul plăteşte” presupune redistribuirea utilizarea normativă sau supranormativă a capacităţii de asimilare a
veniturilor rezultate din valorificarea şi comercializarea resurselor mediului. Actualmente, implementarea acestei viziuni se confruntă cu
naturale. În baza acestui principiu, este aplicat, atât impozitul o serie de dificultăţi de ordin economic, politic, administrativ sau mixt.
funciar, cât şi taxa pentru utilizarea resurselor minerale. Cea mai mare realizare în acest domeniu poate fi considerată aplicarea
Obiectivele principale ale implementării acestui principiu sunt: în S.U.A a permiselor negociabile de emisii.
- acumularea de venituri în urma exploatării patrimoniului Principiile utilizării contra plată a resurselor naturale şi
natural naţional; „poluatorul plăteşte” implică perfecţionarea subsistemului de
gestionare, în special a structurilor organizaţionale, metodelor
economice pentru adaptarea optimă la starea actuală a obiectului cunoaşterea deosebirilor şi particularităţilor spaţiale ale obiectului
gestiunii: factorii de mediu şi sursele de impact. Realizarea acestui gestiunii respective. Diferenţierea teritorială a elementelor obiectului
obiectiv este foarte actuală în toate colţurile Terrei. Până în prezent, gestiunii ecologice, spre deosebire de alte domenii ale activităţii şi
aplicarea acestor principii este limitată, predominant, de frontierele gestiunii umane, este marcată de predominarea componentelor
statelor sau, în cel mai bun caz, de hotarele unor unităţi naturale. Manifestarea şi comportamentul acestor componente sunt
integraţioniste viabile, precum Uniunea Europeană. Deseori, statele condiţionate, în mare măsură, de legile obiective ale Naturii, de
şi companiile industriale, cu o pondere dominantă în poluare, pentru interacţiunile factorilor geofizici endogeni şi exogeni, de relaţia lor cu
utilizarea capacităţii de asimilare a mediului, nu oferă statelor şi factorii de origine cosmică, în special cu radiaţia solară.
regiunilor-victime nicio recompensă sau una extrem de mică În pofida caracterului omogen al zonelor naturale, îndeosebi, a
comparativ cu valoarea resurselor şi mărimea prejudiciilor. De componentelor floristice şi faunistice ale acestora, relaţia factorilor
exemplu, în Republica Moldova, peste 2/3 din volumul emisiilor naturali are o expresie strict teritorială, care se reflectă vizibil prin
nocive sunt generate de surse externe, predominant din Ucraina, mediul geo- şi biochimic şi particularităţile microclimatice. Anume,
Germania, Cehia, România. Compensaţiile de poluare, însă, sunt datorită diferenţierii spaţiale a complexelor naturale şi compo-
colectate predominant de la sursele staţionare interne, care participă nentelor lor, fiecare teritoriu are propria reacţie de răspuns la
în prezent cu o pondere neînsemnată în volumul total al emisiilor acţiunea factorilor de mediu, indiferent de poziţia sa ierarhică. Cu
înregistrate în spaţiul aerian al republicii noastre. atât mai mult, fiecare sistem teritorial, în funcţie de componentele
abiotice şi biotice ale acestuia, are capacitatea intrinsecă de răspuns la
acţiunea factorilor nocivi, reuşind, în mod organizat sau după
I.2.4. Principiile specifice ale economiei protecţiei situaţie, să evite, să atenueze sau să înlăture efectul nociv şi distructiv
mediului produs asupra complexului teritorial natural respectiv, precum şi
elemente variabile şi invariabile ale acestuia.
Cele mai importante principii specifice sunt: În cadrul obiectului gestiunii mediului se disting, în acelaşi timp
1) Principiul ştiinţific; şi componentele care reflectă sursele şi formele impactului negativ, în
2) Principiul accesibilităţii resurselor; special a celor antropice. Caracterul spaţial al acestora este mult mai
3) Principiul diferenţierii teritoriale. pronunţat decât al elementelor suportului ecologic. Reglementarea
Principiul ştiinţific ne atenţionează asupra necesităţii activităţii surselor de impact în raport cu sustenabilitatea teritoriului
argumentăriii ştiinţifice a tuturor deciziilor destinate valorificării reprezintă o direcţie primordială a gestiunii şi un garant de bază al
economice a potenţialului natural din limitele unui anumit teritoriu. optimizării ei. De asemenea, diferenţierea spaţială a obiectului
Principiul accesibilităţii resurselor prevede accesul lejer al gestiunii, în primul rând, a situaţiei ecologice şi surselor de impact
tuturor indivizilor, persoanelor fizice şi juridice, grupurilor societăţii constituie un parametru esenţial în implementarea instrumentelor
la patrimoniul natural al ţării, indiferent de forma de proprietate, economice şi administrative de protecţie a mediului, îndeosebi, la
mărimea veniturilor, posibilităţilor materiale şi financiare. elaborarea normativelor ecologice şi stabilirea cuantumului de plată
Principiul diferenţierii teritoriale are o importanţă primordială pentru utilizarea, poluarea şi degradarea resurselor de mediu.
în gestiunea mediului. Adoptarea şi realizarea deciziilor, controlul şi
totalizarea rezultatelor deciziilor curente şi anterioare necesită
Bibliografie: 7. Redaţi însemnătatea principiilor „primatului şi socializării

1. P. Bacal. / Principiile specifice ale gestiunii protecţiei mediului Naturii” pentru bunăstarea socială şi conservarea mediului.
înconjurător // Tezele Conferinţei Internaţionale „Rolul ştiinţei 8. Actualitatea şi dificultăţile implementării principiilor „ecolo-
şi învăţământului economic în realizarea reformelor economice gizării producţiei materiale şi ecodezvoltării”.
din Republica Moldova”, 25-26 septembrie, 2003, ASEM, 9. Esenţa şi actualitatea teoretică şi practică a principiilor „bene-
Chişinău, 2003, p. 245-247 ficiarul şi poluatorul plăteşte”.
2. P. Bran. Economia valorii. Chişinău, 1991. 10. Rolul diferenţierii teritoriale în aplicarea instrumentelor eco-
3. D. Ţăruş. Prospecţiune economică. Aspecte structurale. Chişinău, nomice de gestiune a protecţiei mediului.
2001.
4. N. Georgescu-Roegen. Legea entropiei şi procesul economic.
Bucureşti, 1979.
5. M. Mâtcu. Economia protecţiei mediului înconjurător. Chişinău, Tema I.3.
1998.
Relaţia mediu–economie
6. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997.
7. А. Д. Вырварец. Экономика природопользования. М., 1994.
8. К. К. Ребане. Энергия, энтропия, среда обитания. Таллин,
I.3.1. Limitele şi oportunităţile dezvoltării economice în
1984.
relaţia cu mediul ambiant
9. США уступили лидерство Китаю в сфере экспорта инфор-
мационных технологий // БИКИ, № 147, 22.12.2005, стр. 5, 16.
De-a lungul timpului, între mediul înconjurător şi activitatea
economica a omului s-au stabilit relaţii variate şi complexe, care au
Subiecte pentru conversaţii:
determinat, în mare măsură, nu numai progresul speciei umane şi
1. Dezvăluiţi manifestarea legii transformării şi conservării energiei
distanţarea ei faţă de celelalte specii, dar şi apariţia şi extinderea unor
în procesul economic natural.
probleme ecologice, care pun în pericol însăşi continuitatea şi
2. Enumeraţi consecinţele benefice ale transformării şi conservării
existenţa omului.
energiei pentru activitatea economică a societăţii contemporane.
Pentru activitatea economică a omului, mediul înconjurător
3. Explicaţi asemănările şi deosebirile principale dintre
serveşte în calitate de:
transformarea şi conservarea energiei în Natură şi în activitatea
- furnizor de materie primă;
economică a omului.
- recipient de deşeuri;
4. Esenţa transformărilor entropice în mediul înconjurător şi
- spaţiu de localizare a obiectivelor economice şi de mani-
incertitudinile existente în explicarea acestora.
festare a activităţilor industriale, agricole sau a serviciilor.
5. Dezvăluiţi condiţiile impuse de legea entropiei procesului
De asemenea, mediul ambiant realizează o serie de funcţii
economic natural şi uman.
economice indirecte şi ecologice foarte utile pentru viaţa oame-
6. Rolul informaţiei în asigurarea continuităţii şi eficienţei
nilor. Printre funcţiile economice indirecte se remarcă: asigurarea
procesului economic.
echilibrului climatic, circuitului de substanţe, fluxului de energie şi
informaţie în Natură, prevenirea alunecărilor de teren, eroziunilor,
salinizării şi altor efecte distructive pentru cadrul natural şi - ameninţarea biodiversităţii planetare;
activitatea omului. Printre funcţiile ecologice menţionăm: pro- - poluarea aerului şi a apei la nivelul întregii planete, dar
ducerea substanţelor organice vegetale şi animale, purificarea aerului, mai ales în zonele puternic industrializate şi urbanizate;
apelor, solului, autoregenerarea şi restabilirea substanţelor vii şi a - afecţiuni patologice masive, care au diminuat substanţial
celor bioinerte. În ultimul timp, este foarte apreciată valoarea imunitatea şi rezistenţa organismului uman, îndeosebi în
turistică a mediului, în special în apropierea marilor oraşe. zonele rămase defavorizate;
Astfel, utilizarea funcţiilor complexe ale mediului aduce omului - fenomenul ploilor acide cu consecinţe grave pentru
o multitudine de beneficii. În schimb, Natura primeşte pentru componentele naturale ale ecosistemelor şi pentru
bunurile şi serviciile sale oferite aproape gratuit speciei umane, de sănătatea populaţiei ;
cele mai multe ori doar deşeuri şi ecosisteme naturale şi artificiale - efectul de seră şi impactul acestuia asupra climei planetei.
degradate din punct de vedere economic şi ecologic. Totodată, în Modele de dezvoltare economică, aplicate în acea perioadă, nu au
ultimul timp, statele dezvoltate acordă o atenţie sporită conservării ţinut cont de faptul că unele resurse naturale sunt epuizabile şi că
bazei de resurse, calităţii mediului, funcţiilor ecologice ale acestora şi mediul înconjurător trebuie păstrat sănătos şi pentru generaţiile
altor obiective, orientate spre a întoarce Naturii cât mai multe servicii viitoare. Conştientizarea acestei crize a determinat societăţile moderne
utile şi reciproc avantajoase. În acest sens, o deosebită atenţie merită să ia măsuri eficiente pentru a găsi o nouă cale de dezvoltare, deoarece
eforturile de restabilire ecologică a bazinelor şi cursurilor de apă, de apăruse pericolul distrugerii nu numai a mediului înconjurător, ci şi a
reamenajare a ecosistemelor naturale. propriului viitor. Criza ecologică, manifestată acut în anii 60-70, a
Timp de peste două secole, limitele ecologice nu au prezentat făcut ca procesul creşterii economice să cunoască unele limite, care, la
piedici serioase pentru dezvoltarea industrială a economiei mondiale. început, au constituit obiectul unor dezbateri teoretice, urmând ca, pe
Dezvoltarea accelerată a economiei postbelice a fost condiţionată, pe măsură ce s-a conştientizat adevăratul impact al acestui proces asupra
de o parte, de afluxul de investiţii străine, îndeosebi, americane, şi de mediului înconjurător, să fie aplicate şi în practică, în acordurile
inovaţiile tehnico-ştiinţifice, de sporirea efectivului populaţiei şi a economice şi politice adoptate. A apărut necesitatea redimensionării
veniturilor şi, respectiv, a cererii de produse industriale, iar, pe de altă condiţiei ecologice a omului, ce trebuie înţeleasă ca o condiţie socio
parte, de preţurile foarte mici la materiile prime industriale, în special, culturală de apropiere, din perspectiva adevăratelor interese socio
la cele energetice şi chimice. De asemenea, producţia industrială umane ale Naturii şi elementelor sale componente.
includea foarte superficial efectele colaterale ale producţiei, precum Realitatea economică nu se reduce la o simplă împărţire
poluarea şi deşeurile, rata de epuizare şi regenerare a resurselor producţie–consum, ci se înscrie într-un concept mult mai complex
naturale, impactul asupra sănătăţii populaţiei şi diversităţii biologice. care leagă producţia, consumul şi deşeurile. Important este că noi nu
Astfel, dezvoltarea economică realizată după modelele existente creăm nimic, dar transformăm resursele în bunuri economice şi în
până în anii 70 a generat asupra mediului înconjurător o serie de deşeuri, în acelaşi timp. De asemenea, consumul nu înseamnă numai
riscuri, inclusiv: folosirea sau distrugerea bunurilor, ci şi transformarea acestora în
- riscul de epuizare a resurselor naturale neregenerabile, în reziduuri. Poluarea apare ca rezultat al distrugerii materiei, risipei,
special a resurselor energetice de origine fosilă; care, tocmai din această cauză, trebuie ţinută sub control în două
- deteriorarea solului, erodarea acestuia şi extinderea ipostaze: de pierdere şi de factor poluant. Deşeurile nu posedă o
deşertificării; valoare economică directă şi, deci, nu preocupă pe nimeni. Dacă nu
se plăteşte pentru apa folosită sau pentru serviciile ecologice ale apei cum ar fi asigurarea cu hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, iar
şi aerului, nu suntem dispuşi, din punct de vedere economic, să ne nevoile secundare, precum cele ecologice, sunt ignorate;
limităm consumul de apă şi emisiile nocive în mediul ambiant. Prin 3. Obţinerea unor venituri mari pe seama valorificării
urmare, fenomenul, care nu este reprezentat printr-un schimb resurselor naturale ieftine;
monetar pe o piaţă, va fi ignorat de sistemul economic. 4. Abundenţa unor spectre şi volume mari de resurse
Subestimarea folosirii resurselor, în special a celora considerate naturale, ce au contribuit la subestimarea şi exploatarea
„bunuri libere”, precum şi a efectelor ecologo economice negative ale excesivă a acestora;
activităţii de producţie, precum deşeurile şi poluarea, generează 5. Lipsa proprietăţii explicite asupra resurselor naturale;
costuri externe, care, neapărat, trebuie incluse în calculul economic. 6. Prezenţa unei capacităţi de asimilare a mediului capabile
Existenţa valorificării monetare a efectelor externe şi a includerii să neutralizeze efectele toxice ale poluării;
costului acestora în cheltuielile întreprinderii pe piaţă constituie o 7. Aplicarea insuficientă a instrumentelor economice de
temă centrală a economiei mediului înconjurător. În scopul de a protecţie a mediului;
remedia aceste “slăbiciuni ale pieţei”, Pigou preconizează intervenţia 8. Lipsa informaţiei despre efectele ecologice negative ale
statului, prin impunerea unor taxe asupra dezeconomiilor externe. În activităţilor de producţie;
cel mai bun caz, taxele ar trebui să fie egale cu o sumă care să reflecte 9. Lipsa sau insuficienţa, din motive tehnice, economice şi
valoarea monetară reală a costului extern. Datorită acestei proceduri, juridice, a instalaţiilor de purificare şi a tehnologiilor de
efectul extern, evaluat în expresie bănească şi contabilizat, va face producţie cu un nivel mic al consumului de resurse şi al
parte integrantă din calculul economic. Prin urmare, aplicarea poluării;
adecvată a principiilor „beneficiarul plăteşte” şi „poluatorul plăteşte” 10. Necorespunderea indicatorilor economici cu cei
are repercusiuni directe asupra costurilor producţiei industriale, ecologici de folosire a resurselor naturale.
asupra strategiei şi dezvoltării economice. Odată cu afirmarea dezvoltării postindustriale, are loc modi-
ficarea raportului menţionat, în sensul creşterii rolului preferinţelor
ecologice. Totodată, o parte dintre preferinţele economice au căpătat
I.3.2. Evoluţia raportului dintre preferinţele economice un caracter ecologic şi invers unele dintre preferinţele ecologice,
şi cele ecologice cum ar fi economisirea de resurse şi reducerea poluării au căpătat un
caracter economic. Această tendinţă se datorează următorilor factori:
Pentru a înţelege mai bine specificul relaţiilor dintre mediu şi 1. Atingerea unor niveluri înalte de venituri în statele
economie, este binevenită analiza evoluţiei raportului dintre avansate economic. Acest fapt a sporit substanţial
preferinţele ecologice şi cele economice. Dominarea absolută a capacitatea de plată şi pentru satisfacerea nevoilor
preferinţelor economice asupra celor ecologice, pe tot parcursul secundare, inclusiv a celor ecologice, care reflectă într-o
perioadei industriale, a fost condiţionată de următorii factori: mare măsură confortul de trai, cerinţele de odihnă şi
1. În ierarhia nevoilor umane, nevoile economice recreere ale populaţiei;
îndeosebi cele primare, au o importanţă primordială; 2. Implementarea largă a instruirii şi educaţiei ecologice;
2. Majoritatea populaţiei dispunea de venituri mici. Din 3. Predispoziţia psihologică, priorităţile indivizilor pentru
această cauză, se preferă satisfacerea nevoilor primare, ameliorarea confortului de trai şi a calităţii mediului;
4. Epuizarea şi degradarea multor resurse, care au contri- dezlănţuise aprig pe acea vreme şi care, după cum s-a dovedit, a
buit la scumpirea şi economisirea acestora; afectat mult mai grav statele lumii a treia. Mai mult decât atât, în
5. Atingerea şi depăşirea capacităţii de asimilare a mediului aceste state dominau sărăcia şi inechitatea socială şi, totodată,
în regiunile puternic industrializate; înregistrau cel mai mare şi extins boom demografic din istoria lor.
6. Evaluarea complexă a resurselor naturale; În cel de-al doilea Raport al Clubului de la Roma, M. Mesarovici şi
7. Implementarea pârghiilor economice de protecţie a Ed. Pestel elaborează câteva scenarii asupra raportului dintre resurse şi
mediului; consumul acestora, dintre situaţia ecologică şi capacitatea de
8. Elaborarea şi aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiin- autorestabilire a mediului, optând pentru implementarea şi realizarea
ţifice; unui scenariu mai optimist, definit de ei drept ”creştere organică”, care
9. Măsurile ecologice sporesc beneficiile întreprinderii; urma să combine optim interesele economice cu cele ecologice.
10. Corelarea indicatorilor economici cu cei ecologici. Conform autorilor acestui studiu, fără o creştere economică constantă
şi calitativă nu pot fi realizate problemele conservării resurselor şi
protecţiei calităţii mediului, iar realizarea acestui scenariu necesită
I.3.3. Conceptul dezvoltării durabile acţiuni sinergice din partea tuturor statelor lumii. Concluziile acestor
studii au alcătuit, ulterior, fundamentul teoretic pentru elaborarea şi
Conştientizarea vastă a problemelor ecologice şi naturii lor implementarea concepţiei ecodezvoltării de către forurile interna-
economice a impulsionat largi dezbateri în forurile academice, la care ţionale ecologice şi demografice.
au aderat, ulterior, şi factori importanţi de decizie politică. Ca De asemenea, ideea „creşterii organice” este actualizată în
rezultat, soluţionarea problemelor ecologice este declarată prioritară renumitul raport „Viitorul Nostru Comun”, numit şi „Brundtlant”,
de către lumea industrială şi, în scurt timp, devine subiectul unei adoptat în 1987 de către Comisia Mondială pentru Mediu şi
ample colaborări internaţionale. Cea mai remarcabilă contribuţie la Dezvoltare. Acest raport revoluţionar prevede implementarea
reorientarea dezvoltării şi redimensionarea creşterii economice au concepţiei „dezvoltării durabile” – o dezvoltare axată pe o continuă
avut-o membrii Clubului de la Roma, sub coordonarea cărora au fost relaţie optimă între dezvoltarea economică, echitatea socială şi
realizate studii profunde asupra viitorului omenirii. În Primul Raport calitatea mediului. Scopul acestei relaţii este „satisfacerea cerinţelor
al acestui for – „Limitele creşterii” – D.H. Meadows şi colaboratorii actuale fără a compromite capacitatea de satisfacere a necesităţilor
săi atrag atenţia asupra unor eventuale disproporţii între efectivul generaţiilor viitoare”.
populaţiei mondiale, consumul de resurse, volumul poluării şi Obiectivele ecologice prioritare pentru realizarea dezvoltării
deşeurilor, pe de o parte, resursele naturale disponibile, îndeosebi, durabile sunt următoarele:
cele irenovabile şi capacitatea de asimilare şi regenerare a mediului, - redimensionarea creşterii economice prin distribuţia şi
pe de altă parte. Conform autorilor acestei publicaţii, disproporţiile alocarea echitabilă şi raţională a resurselor şi accentuarea
menţionate aveau să conducă inevitabil la atingerea limitelor creşterii laturilor calitative ale producţiei;
la începutul secolului. Prin urmare, apăruse necesitatea reducerii - endogenizarea protecţiei mediului în activitatea econo-
acestor disproporţii prin implementarea concepţiei „creşterii zero”, mică a omului;
care reprezenta un scenariu nu prea optimist pentru lumea - conservarea şi sporirea bazei de resurse naturale disponibile;
industrială, afectată din plin de şocul „crizei petroliere”, ce se - păstrarea şi ameliorarea diversităţii biologice;
- supravegherea impactului dezvoltării economice asupra reconciliere între om şi Natură. Aceasta nu exclude, desigur, nevoia
mediului prin menţinerea capacităţii de asimilare a de colaborare şi cooperare internaţională (de pildă, consolidarea
acestuia; capacităţii de management ecologic şi aplicarea politicilor naţionale
- menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii apelor, aerului, vor face să crească cererea de tehnologii nepoluante, ceea ce va
solului, subsolului, florei şi faunei, sănătăţii populaţiei; accelera transferurile şi cooperările tehnologice).
- reorientarea tehnologiei şi exercitarea controlului Integrarea sistemelor economice şi ecologice s-a conturat prin
riscurilor acesteia; elementele impuse de conceptul de dezvoltare durabilă, presupunând,
- unificarea deciziilor privind mediul şi economia; printre altele: optimizarea, şi nu maximizarea obiectivelor economice,
- evaluarea veridică, complexă şi transparentă a costurilor înţelegerea universalităţii restricţiilor impuse de legile Naturii,
degradării şi poluării mediului; perfecţionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic şi a
- evaluarea beneficiilor funcţiilor economice directe, indi- resurselor. Cu timpul, termenul de dezvoltare durabilă cunoaşte noi
recte şi celor ecologice ale resurselor de mediu; valenţe. Motivaţia dezvoltării durabile rezidă în caracteristica, din ce în
- implementarea largă a standardelor ecologice interna- ce mai internaţională, a problemelor de mediu, perspectivele pe
ţionale, în special, a celor care vizează sănătatea umană şi termen lung privind consecinţele diminuării resurselor şi poluării,
capacitatea de autopurificare şi autorestabilire a mediului; ritmul şi calitatea creşterii economice, distincţia dintre capitalul uman
- elaborarea şi aplicarea unei politici fiscale adecvate şi capitalul natural şi posibilitatea de a realiza o substituire între
stimulării tehnologiilor şi producţiilor nonpoluante; diversele forme de capital.
- eradicarea sărăciei prin asigurarea cu locuri de muncă, Viziunea ecologică a dezvoltării durabile implică gestiunea,
locuinţă, apă şi condiţii igienice; menţinerea stocului de resurse şi a factorilor cu productivitate, cel
- participarea activă a instituţiilor de drept internaţional în puţin, constantă într-o optică a echităţii dintre generaţii şi ţări.
combaterea fenomenului de corupţie în domeniul poluării Dimensiunea internaţională a dezvoltării durabile ridică următoarea
şi utilizării excesive şi ilicite a resurselor de mediul. problemă: la evaluarea impactului politicii unei ţări, trebuie să se ţină
Fără o protecţie adecvată a mediului, este imposibilă realizarea cont de repercusiunile asupra restului lumii. Deoarece poluarea, ca şi
progresului civilizaţiei actuale, sub toate aspectele sale: economice, alte procese, precum sărăcia, nu mai pot fi izolate în graniţele
tehnologice, sociale etc. Totodată, fără un suport economic adecvat, naţionale, dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic pentru
protecţia şi conservarea mediului sunt aproape imposibile. Preju- întreaga umanitate. În prezent, mediul nu cunoaşte frontiere
diciile cauzate naturii şi sănătăţii subminează fundamentele poluarea trece de la o ţară la alta, resursele planetei, atmosfera,
productivităţii în viitor şi invers, fără o creştere economică, sunt greu oceanele biologice constituie un patrimoniu pe care doar o gestiune
de procurat resursele necesare protecţiei mediului. O condiţie comună sau coordonată, pe plan internaţional, ar putea să-l apere.
importantă de realizare a obiectivelor dezvoltării durabile este Mesajul dezvoltării durabile se înscrie perfect în Strategia de
adaptarea conceptului dezvoltării durabile la condiţiile specifice Reconciliere a Omului cu Natura. Prejudiciile cauzate mediului şi
fiecărei ţări. Fiecare ţară are propriile nevoi de creştere economică, sănătăţii omului se răzbună asupra activităţii lui, şi invers, fără o
precum şi caracteristicile sale naţionale demografice, particularităţi creştere economică nu se poate realiza o protecţie avansată a
specifice ale mediului natural, un spaţiu al său construit. Sensul mediului. Astfel, ţările înalt dezvoltate economic, precum Japonia,
dezvoltării durabile constă anume în modelul endogen de SUA., Canada, statele Europei Occidentale, în special Elveţia şi ţările
scandinave, au obtinut performanţe remarcabile în acest domeniu, 5. Evalution economique de politiques et projets environmentaux.
asigurând concomitent o creştere organică şi obţinând o reducere a Un guide pratique. Paris, 1995.
pagubelor şi costurilor de mediu, o cointeresare a populaţiei statelor 6. D.H. Meadows Limitele creşterii. Bucureşti, 1973.
respective în soluţionarea problemelor de mediu. De exemplu, 60- 7. M. Mesarovici, Ed. Pestel. Omenirea la răspântie. Bucureşti, 1975.
80% din persoanele intervievate din Franţa, SUA, Finlanda au 6. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997
acordat prioritate problemelor de mediu, chiar dacă cheltuielile 7. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000
necesare ar antrena o încetinire a ritmului creşterii economice. 8. А. А Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природопользования.
În acelaşi timp, realizarea obiectivelor menţionate necesită o М., 1995.
educaţie ecologică vastă şi profesională, având ca obiectiv prioritar 9. Н. Пахомова, А. Эндрес, К. Рихтер. Экологический менедж-
edificarea unui comportament raţional al omului faţă de Natură, care мент. С.-Пб., 2003.
să atribuie importanţă unor factori, ca: 10. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
- recunoaşterea faptului că îngrijirea mediului este esenţială;
- un comportament ecologic adecvat dezvoltării durabile; Subiecte pentru conversaţii:
- transformarea mediului într-o piatră de hotar al politicii 1. Definiţi principalele particularităţi ale relaţiei dintre Om şi
generale pentru minimalizarea efectelor negative ale Natură.
activităţii poluatorilor; 2. Enumeraţi riscurile dezvoltării industriale generate asupra bazei
- introducerea unor parametri complecşi, pornind de la de resurse naturale, calităţii mediului şi sănătăţii populaţiei.
ideea inseparabilităţii relaţiei mediu–economie în strate- 3. Numiţi cauzele dominării preferinţelor economice asupra celor
giile de dezvoltare social-economică; ecologice în perioada industrială.
- apariţia autoreglementării pe lângă reglementarea guver- 4. Motivele sporirii preferinţelor ecologice în perioada
namentală; postindustrială.
- globalizarea conceptului de dezvoltare. 5. Explicaţi premisele elaborării şi implementării conceptului
„dezvoltării durabile”.
Bibliografie: 6. Definiţi noţiunea, direcţiile şi obiectivele dezvoltării durabile.
1. P. Bacal. / Limitele ecologice ale dezvoltării şi strategiei economice: 7. Condiţiile impuse de dezvoltarea durabilă asupra activităţii
aspecte globale şi naţionale // Chişinău, Ed. ASEM, Materialele economice contemporane.
Conferinţei Internaţionale „Dezvoltarea durabilă a României şi
Republicii Moldova în context european şi mondial”, 21-23
septembrie, 2006, Ed. ASEM, Chişinău, 2007, pag. 321-324..
2. I. Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova
asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992.
3. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu. Economia protecţiei
mediului. Bucureşti, 1997.
4. G. Georgescu. Reforma economică şi dezvoltarea durabilă.
Bucureşti, 1995,.
să le folosească, iar pentru cine nu ştie să le folosească, ele nu sunt

valori”. Astfel pentru acest savant, expresia valorii reprezintă
EVALUAREA utilitatea sau stima pe care o acordă indivizii anumitor bunuri.
Capitolul ECONOMICĂ COMPLEXĂ Această afirmaţie este, într-o mare măsură, valabilă pentru acea
- II - perioadă când domina gospodăria casnică, iar schimbul era dezvoltat
A POTENŢIALULUI puţin. Enunţul iniţial al acestei afirmaţii a fost preluat şi desăvârşit de
NATURAL ştiinţa şi practica economică şi s-a păstrat până în zilele noastre.
După Aristotel, valoarea este reprezentată de cele 2 însuşiri ale
unui bun: utilitatea (întrebuinţarea) şi posibilitatea de schimb pe alte
bunuri cu proprietăţi similare sau diferite. Utilitatea unui bun şi
valoarea acestuia poate fi intrinsecă (proprie) şi de schimb. De
Tema II.1. asemenea, Aristotel optează pentru expresia monetară a valorii.
Prin urmare, încă de la bun început, raritatea sau abundenţa au
Valoarea potenţialului natural în viziunea format suportul obiectiv al valorii, iar utilitatea (gradul de
principalelor doctrine economice întrebuinţare) – suportul subiectiv. În condiţiile luptei permanente
pentru terenuri produtcive care asigurau nu numai securitatea
alimentară, economică, dar şi politică, o valoare superioară aveau
II.1. Contribuţia potenţialului natural în viziunea pământurile fertile situate în preajma centrelor dens populate şi a
doctrinelor fiziocrate şi mercantiliste marilor fluvii, folosite masiv pentru irigaţie şi pentru comerţul cu alte
regiuni şi state din acea perioadă. Totodată, din cauza dependenţei
În esenţă, valoarea bunurilor naturale sau materiale este sporite a productivităţii agricole faţă de condiţiile climatice,
condiţionată de importanţa acestora pentru om, de efortul sau meşteşugurile şi comerţul erau ramurile care garantau o dezvoltare şi
munca depusă pentru obţinerea lor şi de abundenţa şi localizarea lor afirmare economică prosperă şi de durată. Astfel, valoare de utilizare
în spaţiu. Astfel, utilitatea, efortul şi raritatea sunt cei mai impotanţi (economică) maximă, aveau, la acea vreme, resursele naturale care
factori, care determină, într-o măsură sau alta, valoarea şi preţul unui deserveau necesităţile agricole (alimentare), meşteşugurile şi
bun. Asupra izvorului şi formei de expresie a valorii au existat, în comerţul, mai ales cel extern. Printre acestea menţionăm: terenurile
permanenţă, diverse opinii şi contradicţii. Cu toate că există aceste arabile, păşunile naturale cu fertilitate maximă, lemnul, sarea, cuprul,
divergenţe, totuşi toate doctrinele economice definesc, în calitate de cositorul, fierul şi, bineînţeles, aurul şi argintul. Totodată, resurselor
surse principale ale valorii bunurilor naturale şi materiale, efortul cu o utilitate variată şi sporită, dar libere (nesupuse forţelor pieţei,
uman (fizic şi intelectual), raritatea şi amplasarea resurselor. tranzacţiilor de vânzare-cumpărare sau moştenire şi dreptului de
Primele reflecţii asupra valorii şi contribuţiei resurselor proprietate), precum aerul, energia solară, eoliană sau hidraulică, nu
naturale la formarea ei datează încă din antichitate. Savanţii antici, li se acorda o importanţă strategică, nu erau evaluate economic şi nu
în special Xenofon, Aristotel şi Plinius cel Mare, acordau o aveau preţ. În acelaşi timp, ele se reflectau neapărat în valoarea
importanţă diferită diverselor tipuri de resurse naturale, în funcţie de integrală a teritoriului, cu toate componentele sale naturale şi
gradul de utilitate şi de raritate a acestora. Predecesorul lui Aristotel, antropice.
Xenofon, afirma că „aceleaşi obiecte constituie valori pentru cine ştie
Doctrina mercantilistă este, totodată, cea mai veche şi cea mai porturile libere de pe litoralul german şi scandinav), precum şi a legilor
actuală doctrină economică. Atuul principal al acestei doctrine economice i-a influenţat ulterior pe A. Smith şi alţi economişti-
constă în faptul că valoarea şi avuţia depind de cantitatea de bani teoreticieni celebri din acea perioadă să excludă definitiv potenţialul
disponibili. Cei mai de vază reprezentanţi ai doctrinei mercantiliste natural din ecuaţia valorii. În acelaşi timp, fiziocraţii, prin promovarea
au fost savanţii şi comercianţii lumii mediterane, îndeosebi greci şi rolului legilor şi „ordinii naturale”, s-au apropiat foarte mult de
fenicieni, ai lumii arabe şi chineze, apoi ai civilizaţiei Europei explicaţia legilor naturale care guvernează procesul economic natural
Occidentale. Printre cei mai cunoscuţi promotori ai concepţiei şi uman – legea transformării şi conservării energiei şi legea entropiei
mercantiliste, se remarcă W. Stafford, J.P. Colbert, J. Bodin, O. şi condiţiei obiective a valorii – entropia joasă.
Cromwell, A. Serra, A. de Montchretien, Th. Mun, R. Cantillion etc. De asemenea, fiziocraţii, în special Turgo, apreciau valoarea şi
Conform doctrinei mercantiliste, principala sursă şi formă de după stima pe care o acordă un individ unui anumit bun, indiferent
expresie a valorii sunt banii. Dat fiind faptul că, la confecţionarea de efortul uman sau de cantitatea de bani necesară pentru
banilor se folosea, aproape exclusiv, aurul şi argintul, aceste resurse producerea lui. De exemplu, multe mărfuri luxoase ale nobililor
aveau cea mai mare valoare şi serveau ca etalon al mărfurilor şi al feudali, precum obiectele de artă (tablourile, sculpturile), bibliotecile,
bogăţiei. Totodată, mercantiliştii apreciau mult rolul circulaţiei spaţiile forestiere de agrement şi vânătoare erau estimate, în primul
banilor în fluxul economic. Astfel, cu cât viteza şi sfera circulaţiei rând, conform preferinţelor clasei respective pentru aceste obiecte şi
erau mai mari, cu atât şi valoarea acestor bani şi metale era mai mare. utilităţi şi nu de costurile de fabricare şi întreţinere a acestora.
Doctrina fiziocrată acordă potenţialului natural un rol decisiv Totodată, fiziocraţii acordau o atenţie deosebită utilităţii şi
în formarea valorii. Cei mai de vază reprezentanţi ai doctrinei rarităţii. În opinia lor, utilitatea reflectă forma fizică a valorii, iar
fiziocrate sunt F. Quesnay, A.R.J. Turgo, J.C.M. Vincent de Gournay, raritatea – forma nominală a ei. Din cauza boom-ului demografic, a
E. Condillac ş.a. În opinia fiziocraţilor, bunurile şi procesele naturale sporirii veniturilor şi a dezvoltării vertiginoase a industriei
sunt oferite de la Dumnezeu oamenilor pentru a fi folosite şi înmulţite prelucrătoare, fenomene caracteristice pentru Europa Occidentală de
(sporite). De asemenea, fiziocraţii considerau munca industriaşilor şi a la finele secolului XVIII, terenurile agricole cu fertilitate naturală
comercianţilor sterilă, care nu aduce vreun spor de valoare, ci doar maximă şi zăcămintele cu concentraţie sporită de substanţe minerale
contribuie la transformarea şi însuşirea ei. Fertile erau declarate utile devin deficitare şi îşi măresc valoarea de schimb şi preţul.
numai acele activităţi care contribuie la extragerea bunurilor din
Natură, în primul rând, munca din agricultură, minerit şi
piscicultură. Agricultura era considerată suportul sistemului II.1.2. Subestimarea rolului potenţialului natural de
economic, în ansamblu. Astfel, fiziocraţii acordau o importanţă către doctrina clasică (valorii-muncă)
primordială produselor şi forţelor divine ale Naturii, care sunt
oferite gratis omului, şi efortului uman pentru dobândirea acestor Doctrina economică clasică ia amploare la sfârşitul secolului
resurse. Spre deosebire de reprezentanţii altor doctrine, fiziocraţii XVIII. Cei mai remarcabili fondatori şi promotori ai acestei doctrine
afirmau că procesul economic se derulează continuu, nu conform au fost economiştii W. Petty, A. Smith, D. Ricardo şi K. Marx.
voinţei şi aspiraţiilor oamenilor, ci conform anumitor legi naturale. Conform acestor savanţi, unica expresie şi sursă a valorii este munca.
Neglijarea importanţei industriei şi comerţului, care se dezvoltau Orice bun nu poate avea valoare, dacă nu conţine anumite
foarte intens în statele nord- atlantice (Anglia, Flandra, Olanda, cheltuieli de muncă. Astfel, teoria economică clasică a valorii mai
este numită şi teorie a valorii-muncă. Această teorie, în mare parte veniturile derivate de la folosirea acestor factori de producţie se
dogmatică, a dominat până la hotarul secolelor XIX şi XX, în fostele distribuie posesorilor (proprietarilor) lor, sub formă de salarii, rentă
state socialiste până la finele secolului XX, iar în statele care şi-au funciară şi profit. În fine, după acest mare savant, avuţia unei naţiuni şi
păstrat orientarea socialistă şi regimurile politice totalitare este sporirea ei depinde de numărul populaţiei, în ansamblu, şi, mai ales, de
folosită, în mod prioritar, până în prezent. ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive şi neproductive,
Unul dintre primii promotori ai teoriei valorii-muncă, W. Petty iar condiţia primordială pentru creşterea productivităţii ramurilor
(1623-1687), avea o poziţie mai flexibilă referitoare la originea valorii. economiei şi bunăstării naţiunii este diviziunea muncii. Pentru
Acestui mare savant îi aparţine şi afirmaţia „,munca este mama sporirea productivităţii muncii industriale, care este, de altfel,
bogăţiei, iar pământul – tatăl ei”. Folosirea pământului generează superioară celei din agricultură, e nevoie de perfecţionarea profe-
renta funciară, iar a banilor – dobânda. Munca industriaşilor (atât a sională a muncitorilor, de economisirea timpului de muncă necesar
muncitorilor, cât şi a patronilor) este generatoare de venituri, pe care pentru fabricarea unui lot de produse şi de gradul de mecanizare a
Petty le numeşte salarii. Totuşi, apariţia plusprodusului, spre deosebire operaţiilor de producţie. Însă, atât A. Smith, cât şi alţi reprezentanţi
de alţi promotori mai tardivi ai doctrinei clasice, o datorează integral ai teoriei valorii-muncă, nu definesc obiectivul primordial al
rentei funciare, căci în agricultură sporul de produse peste cheltuielile mecanizării şi, apoi al automatizării tehnologiilor industriale –
suportate este mult mai vizibil. Avuţia constă din obiectele utile extragerea şi prelucrarea unei cantităţi cât mai mari de materie
create de oameni, prin munca lor, pe baza resurselor oferite de primă industrială şi agricolă din Natură. Fără aceste bunuri şi
Natură. Totodată, W. Petty ajunge la concluzia că unica sursă şi etalon servicii oferite aproape gratuit de Natură, dobândite şi gestionate,
al valorii este munca omenească. Fiind influenţat de doctrina cu anumite eforturi de specia umană, procesul de producţie, atât în
mercantilistă şi de dezvoltarea rapidă a ramurilor manufacturiere agricultură, cât şi în industrie nu ar avea loc. Totodată, A. Smith, iar,
engleze şi a comerţului, el susţine că numai munca din domeniul mai târziu K. Marx acordau o deosebită importanţă informaţiei şi
mineritului este producătoare de valoare. inovaţiilor tehnologice, şi atribuiau mai puţin însemnătate eficienţei
Contribuţia decisivă în afirmarea teoriei valorii-muncă îi aparţine organizării producţiei. Anume, prin utilizarea masivă şi eficientă a
lui A. Smith, considerat, în fond, părintele economiei politice. Acesta acestor neofactori de producţie, poate fi apreciată contribuţia
afirma: „Munca apare, evident, ca singura măsură universală şi adevărată a omului, şi nu prin cantităţile de resurse dobândite din
precisă a valorii cu care putem compara valorile diferitelor mărfuri, Natură sau prin volumul de deşeuri de producţie şi consum înapoiate
în toate timpurile şi în toate locurile. Întotdeauna a fost scump, aceea acesteia. În calitate de argument fundamental al acestei afirmaţii ne
ce se obţine cu greutate, sau costă multă muncă pentru a se dobândi, şi poate servi progresul economic al unor ţări sărace în materii prime
a fost mai ieftin aceea ce se obţine uşor, sau cu foarte puţină muncă. industriale, precum Japonia, Elveţia, Olanda ş.a.
Prin urmare, numai munca, fiind aceea care niciodată nu variază în O poziţie dură în problema originii şi etalonului valorii o avea şi
valoarea sa, numai ea este etalonul adevărat şi definitiv, după care D. Ricardo. Ca şi A. Smith, acesta susţinea că sursa şi unitatea de
valoarea tuturor mărfurilor poate fi, întotdeauna şi oriunde, apreciată măsură a valorii mărfurilor sunt reprezentate de cantitatea şi timpul
şi comparată. Ea este preţul lor real, iar banii sunt doar preţul lor de muncă mediu necesar pentru producerea lor. De asemenea, lui D.
nominal”. Astfel, după A. Smith, munca întruchipată în mărfuri este Ricardo îi aparţine „meritul” de a scoate definitiv potenţialul
unica sursă şi etalon al valorii. În acelaşi timp, valoarea de schimb şi natural din ecuaţia valorii, afirmând că „valoarea unui bun nu
preţurile au o origine trinitară – munca, pământul şi capitalul, iar conţine nici un atom de substanţă din natură”. Ulterior, el face
anumite precizări, reducând valabilitatea acestei afirmaţii doar voită a obiectului muncii. Procesul dispare în produs. Produsul este o
asupra resurselor naturale, considerate bunuri libere, precum aerul, valoare de întrebuinţare, o substanţă din Natură, adaptată prin
apa, energia solară, eoliană etc. Din cauza abundenţei şi accesibilităţii schimbarea formei, trebuinţelor omului. Munca s-a combinat cu
acestor forţe şi componente ale Naturii, care sunt folosite direct sau obiectul ei”. Astfel, Marx exclude rolul consumului şi serviciilor la
indirect în procesul de producţie, nu este nevoie de o anumită formarea valorii, dar lasă să se întrevadă şi originea primară a
osteneală (lucru mecanic), muncă pentru obţinerea lor şi, respectiv, valorii de întrebuinţare – substanţa din natură. În opinia lui,
ele nu posedă valoare sau preţ, în pofida utilităţii foarte mari a bunurile materiale provin de la combinarea resurselor naturale cu
acestora. De asemenea, unităţile de bunuri naturale libere nu au un munca pentru prelucrarea acestora. Munca, care „mijloceşte,
proprietar (posesor) explicit şi nu pot fi schimbate pe unităţi din alte reglementează şi controlează schimbul de substanţă cu Natura”,
bunuri şi, prin urmare, nu au valoare de schimb şi nici preţ. este singura responsabilă de valoarea produsului final, iar acesta
Totodată, D. Ricardo aminteşte de raritatea unor resurse trebuie să aparţină, exclusiv muncitorilor industriali (proletarilor).
naturale, care sunt incluse în tranzacţiile comerciale, au un Totodată, K. Marx este şi fondatorul teoriei plusvalorii. Originea
proprietar explicit şi posedă valoare de schimb şi preţ ridicate, în plusvalorii este, în exclusivitate, munca unicul factor de producţie care
pofida spectrului lor îngust de întrebuinţare (activităţi comerciale, poate crea un spor de valoare. După Marx, plusvaloarea este condiţio-
gaj ş.a.). La acestea se referă metalele preţioase, în special aurul şi nată, pe de o parte, de compensarea parţială a muncitorilor pentru
argintul care pot influenţa nu atât valoarea, cât preţul altor mărfuri, munca depusă, iar, pe de altă parte, de creşterea productivităţii muncii.
care sunt supuse tranzacţiilor comerciale. În acelaşi timp, fiind un Marx sesizează şi aşa-numitul paradox al productivităţii muncii:
susţinător al teoriei maltusiene cu privire la evoluţia raporturilor valoarea muncii creşte odată cu micşorarea cheltuielilor de muncă
dintre creşterea neproporţională a cererii (numărului populaţiei) şi (exprimate prin numărul de muncitori sau timp de muncă) pe unitate de
ofertei de resurse naturale, el atribuia o importanţă deosebită producţie. Cu toate că nu explică acest paradox, Marx lasă să se
deficitului eventual de terenuri agricole, mai ales de cele cu fertilitate întrevadă că sporul de valoare este generat, totuşi, de 3 factori principali:
naturală sporită, şi de materii prime agricole şi industriale, însă uită • Sporirea cantităţii de resurse naturale prelucrate într-o
să includă acest indicator în formula de calcul a valorii, menţinându- unitate de timp şi de un anumit număr de muncitori;
şi atenţia asupra valorii de schimb doar a metalelor preţioase şi • Inovaţiile tehnico-ştiinţifice;
terenurilor agricole (terenuri arabile şi păşuni). • Creşterea eficienţei de organizare şi executare a muncii
Unul dintre cei mai de vază fondatori, nu numai ai teoriei industriale.
valorii-muncă, dar şi ai teoriei economice, în ansamblu, K. Marx, Această concluzie are reflecţii benefice pentru progresul societăţii
menţiona că valoarea bunurilor este redată de munca abstractă industriale şi postindustriale, net superioare apelului la abolirea
întruchipată în aceste bunuri, iar etalonul valorii mărfurilor este proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie şi produselor
timpul de muncă socialmente necesar pentru fabricarea acestor derivate, la instaurarea dictaturii proletariatului, care se mulţumeşte
mărfuri. De asemenea, conform acestui teoretician de excepţie, dar şi doar cu „pâine şi spectacole”, adesea cu efecte tragice, nu numai
ideolog dogmatic al doctrinei valoare-muncă, valoarea mărfurilor nu pentru destinul foştilor nobili sau capitalişti, dar şi pentru destinul
este creată decât în procesul de producţie, îndeosebi în sectorul proletarilor, ţăranilor şi al naţiunilor întregi. Drept exemple artistice
industrial. În acelaşi timp, el afirma: „În procesul muncii activitatea foarte elocvente, în acest sens, pot servi celebrele opere literare,
omului efectuează, cu ajutorului mijlocului de muncă, o modificare precum „Arhipelagul Gulag” de A. Soljeniţîn sau „Ferma animalelor”
şi „1984” de G. Orwell. Spre marele regret, realitatea a fost însă mult asemenea, neoclasicii nu pun accentul pe toată utilitatea sau
mai tragică. Pentru noi, basarabenii, mult mai dureroase sunt valoarea bunului, ci pe cea marginală sau a ultimului lot de factori
povestirile rudelor, consătenilor şi conaţionalilor noştri deportaţi în de producţie utilizaţi şi de produse finite fabricate. Doctrina
taigaua şi tundra siberiană sau stepele cazahe şi calmâce. marginalistă a dominat şi domină şi în prezent teoria şi practica
Prin urmare, promotorii acestei doctrine au „meritul” de a scoate nu economică referitoare la valoarea bunurilor materiale şi a producţiei
numai potenţialul natural din ecuaţia valorii, ci şi omul din fluxul de industriale. Astfel, cu cât ultimul lot al unui anumit factor de
substanţă, energie şi informaţie, din procesul economic al Naturii. Până producţie va fi mai ieftin decât al celorlalţi, cu atât acest factor va fi
la urmă însă activitatea umană a devenit şi mai dependentă, şi nu numai folosit mai mult. De exemplu, dacă producem 100 de seturi de
de forţele şi componentele naturale, dar şi de consecinţele negative mobilă şi vrem să sporim producţia cu încă 10 unităţi, atunci vom
manifestate asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, care se manifestă cu decide de câte unităţi suplimentare de fiecare factor de producţie va fi
o intensitate din ce în ce mai mare, de la nivel local la cel global. nevoie. De obicei, cele mai ieftine se dovedesc a fi resursele naturale,
pentru care nu are cine se lupta şi deci, vor fi folosite în cantităţi
excesive, ceea ce se va solda cu epuizarea şi degradarea lor.
II.1.3. Doctrina neoclasică sau marginalistă a valorii şi După teoria neoclasică, la formarea valorii participă, într-o
efectele ei benefice şi negative asupra resurselor anumită măsură, şi producătorul, şi consumatorul. Procesele de
naturale şi calităţii mediului. producţie şi consum sunt unite prin conceptele de productivitate şi
utilitate marginale pozitive şi descrescătoare, având ca obiectiv
Doctrina neoclasică sau marginalistă a fost elaborată la hotarul maximizarea utilităţii şi nivelului producţiei, la un buget dat. Teoria
secolelor XIX şi XX în cadrul a trei centre ştiinţifice vest-europene: marginalistă indică suplimentul de cost, necesar la fabricarea unei
Viena, Losana şi Cambrige şi este valabilă, în mare parte, şi în zilele unităţi suplimentare, preţul pe care îl va impune piaţa asupra acestuia.
noastre. Cei mai de vază promotori ai acestei doctrine au fost C. În cazul consumului, utilitatea descreşte până în momentul
Menger, L. Walras, W. Stanley Jevons, H.H. Gossen şi Böhm-Bawerk. saturaţiei, după care devine negativă. Suplimentul de utilitate de care
Doctrina neoclasică acordă potenţialului natural o anumită beneficiază consumatorul, folosind o unitate suplimentară, dispare pe
importanţă, în funcţie de utilitatea (întrebuinţarea directă) a măsură ce înaintăm spre saturaţie. Astfel, va evolua şi valoarea. Starea
resurselor şi proceselor naturale la producerea unui bun material de saturaţie trebuie prevăzută şi evitată, atât de producător, cât şi de
sau la prestarea unui serviciu. Astfel, potenţialul natural va avea o consumator, deoarece valoarea, care depinde de utilitate, va urma
contribuţie mai mare acolo, unde el va fi folosit în cantităţi mai mari aceeaşi evoluţie şi va avea acelaşi sfârşit.
decât ceilalţi factori de producţie, precum munca sau capitalul. Forţarea „ofertei” se poate realiza numai dacă valoarea marginală
Neoclasicii sunt numiţi şi autorii teoriei trinitare a izvorului a produsului ultim din lotul fabricat face ca valoarea întregului lot de
valorii: resursele naturale, munca şi capitalul. Aceşti factori de produse să se încadreze în potenţialul economic al serviciilor
producţie au un rol simetric echilibrat, iar utilizarea fiecărui factor va rezultate din consum. Această forţă are nu doar scopul de a comanda
genera un anume fel de venit: resursele naturale – renta, munca – cum să fie aşezate în structura valorii de întrebuinţare substanţa,
salariul şi capitalul – profitul sau dobânda. energia şi informaţia şi cât potenţial trebuie înmagazinat în unitatea
Spre deosebire de şcoala clasică, cea noclasică este preocupată, de produs pentru a putea fi însuşită ulterior de faza de consum şi
prioritar, de studierea laturii subiective a valorii – utilitatea. De reconservată în potenţialul economic.
Valoarea resurselor naturale, în opinia neoclasicilor, variază inclusiv naturale, bine definite şi limitate. Raritatea şi utilitatea
în funcţie de utilitatea marginală a acestor bunuri şi de raritatea marginală sporită a funcţiilor alternative a resurselor naturale,
lor. Bunurile naturale libere sau ubicue (care au o arie de răspândire precum oferirea spaţiilor confortabile pentru activităţi turistice şi
foarte largă), în pofida utilităţii lor superioare, sunt, de obicei, ieftine, agrement, în condiţiile sporirii veniturilor şi timpului liber al unui
deoarece antrenarea în producţie şi consum a unor unităţi spectru larg al populaţiei, conturează o valoare superioară
suplimentare nu implică costuri mari, în comparaţie cu alţi factori de ecosistemelor naturale. De asemenea, depăşirea capacităţii de
producţie, iar „economia de scară” le face şi mai ieftine. Ca rezultat, asimilare, epuizarea resurselor minerale şi degradarea masivă a celor
utilizarea excesivă a bunurilor naturale libere şi a funcţiilor regenerabile condiţionează sporirea costurilor şi reducerea
complexe ale acestora aduce beneficii individuale superioare celor beneficiilor marginale, îndeosebi sociale, ale utilizării resurselor de
rezultate din utilizarea muncii şi capitalului. De asemenea, mediu. Astfel, dacă, iniţial doctrina neoclasică a argumentat şi
valoarea şi, îndeosebi, preţurile reduse ale bunurilor naturale libere stimulat folosirea excesivă a resurselor naturale, diversităţii
sunt condiţionate, în mare măsură, şi de poziţia apropiată a acestora biologice şi funcţiilor acestora, mai ales a celor abundente,
faţă de punctul de saturaţie. În mod contrar, resursele naturale rare, considerate bunuri libere, atunci, în prezent, în condiţiile apariţiei
în special diamantele, aurul şi argintul, cu toate că au o întrebuinţare şi agravării deficitului acestor resurse, contribuie activ la folosirea
mult mai îngustă, din cauza rarităţii, domeniului lor de folosire şi lor economicoasă. De asemenea, datorită creşterii veniturilor,
preferinţelor generale şi individuale superioare faţă de aceste metale, duratei timpului liber, precum şi instruirii şi educaţiei ecologice, s-au
au o valoare maximală. Din cauza deficitului acut şi epuizării masive modificat esenţial şi preferinţele, şi comportamentul consumatorilor.
a rezervelor acestor bunuri naturale, costurile marginale de extracţie Ca rezultat, utilitatea marginală şi, respectiv, valoarea resurselor
şi utilizare a lor sunt foarte ridicate şi manifestă, practic, cu rare naturale, în special a funcţiilor turistice şi de agrement, a funcţiilor
abateri, o tendinţă permanentă de creştere, care se reflectă, într-o economice indirecte şi ecologice, au sporit considerabil. În fine,
mare măsură, şi în preţul bunurilor respective. De asemenea, teoria utilităţii marginale promovează substituirea şi conservarea
metalele preţioase au fost permanent căutate pe piaţă, situându-se, resurselor naturale deficitare pentru utilizarea lor eficientă în viitor.
din acest motiv, departe de punctul de saturaţie, fapt care le-a
asigurat o valoare şi un preţ foarte mare. O poziţie intermediară, în
acest sens, deţin terenurile arabile şi păşunile cu fertilitate ridicată, II.1.4. Doctrina entropică. Avantajele şi dificultăţile
terenurile cu o poziţie economico-geografică foarte favorabilă şi teoretice şi practice de implementare a ei
unică, iar în ultimul timp – resursele energetice. Utilitatea marginală
şi valoarea acestor bunuri variază, în funcţie de anumite variabile În pofida reflecţiilor, predominant teoretice, ale doctrinei
economice (ofertă, asigurarea financiară, infrastructura de producţie entropice, meritul principal al acesteia constă în analiza complexă şi
şi consum, rata profitului în agricultură şi în alte ramuri, rata profundă a procesului economic natural şi uman. Spre deosebire de
dobânzii bancare, preţul şi plata de arendă a terenurilor, costurile celelalte doctrine dezvăluite anterior, doctrina entropică nu scoate
amortizării etc.), de factorii politici, sociali şi ecologici. activitatea economică a omului din cadrul ei natural. Sunt
Teoria neoclasică pledează pentru alocarea optimă, din punctul analizate în profunzime relaţiile complexe benefice şi pozitive dintre
de vedere al costurilor şi beneficiilor cunoscute (contabilizate), în om şi Natură, suportul obiectiv al valorii – entropia joasă, precum şi
condiţiile unei utilizări alternative şi concurenţiale a unor resurse, modificările cantitative şi calitative ale valorii, condiţiile transfor-
mărilor şi conservărilor eficiente ale valorii, în fazele de producţie şi (asimilat) în faza de consum, se formează valoarea sumară a bunului
consum, şi procesul economic, în ansamblu. Rolul decisiv, în dat. Coeficientul de transformare subunitar impune reglarea
formarea valorii, i se atribuie potenţialului natural, informaţiilor permanentă a raportului optim dintre producţie şi consum,
şi inovaţiilor cu privire la organizarea şi realizarea proceselor de evitarea risipei şi deşeurilor.
producţie şi consum. Nivelul de organizare şi ordonare reprezintă Aportul omului, cu toate realizările şi mijloacele tehnico-
cel mai important criteriu al eficienţei procesului economic natural şi ştiinţifice şi organizatorice, este menţinerea cât mai eficientă a ordinii
uman. Cele mai importante studii în acest domeniu au fost realizate şi organizării procesului economic, producţiei şi consumului,
de savanţii Nicolae Georgescu-Roegen, V. Leontieff (analiza reducerea maximală a risipei de resurse şi a deşeurilor. De asemenea,
input/output a procesului economic) şi, în mod special, unul dintre omul trebuie să presteze, la rândul său, anumite servicii Naturii,
cei mai străluciţi exponenţi ai ştiinţei economice româneşti de pe precum ameliorarea funcţiilor ecologice ale aerului, apelor şi
ambele maluri ale Prutului, fondator al ASEM-ului, regretatul pădurilor. Aceste acţiuni vor compensa neapărat eforturile depuse şi
profesor Paul Bran. nu vor contribui doar la redresarea mediului, ci mai ales, la
Conform doctrinei valorii entropice, unica sursă de valoare este ameliorarea calităţii vieţii şi confortului de trai.
entropia joasă adiţionată din mediul înconjurător sub formă de Conform doctrinei entropice, aportul mediului, componente-
substanţă, energie şi informaţie, care sunt transformate şi lor şi proceselor naturale va fi cu atât mai mare, cu cât procesul de
conservate în potenţialul economic tip produs şi servicii, iar cele producţie şi consum se realizează în cadrul natural, precum
care nu se transformă, nu îşi găsesc utilizare în faza de producţie sau agricultura, silvicultura, piscicultura, turismul şi, cu cât vor fi folosite
de consum contribuie la reducerea coeficientului de transformare mai multe resurse naturale pe unitatea de producţie finită. De
şi, respectiv, a efectului util, la creşterea risipei, deşeurilor şi a asemenea, este foarte importantă contribuţia mediului natural la
entropiei sistemului economic. Astfel, valoarea este exprimată înlăturarea şi reducerea efectelor nocive şi pagubelor ecologo-
direct de entropia joasă conservată într-un produs sau serviciu. economice ale poluării şi deşeurilor.
Asemenea entropiei, valoarea aflată în circuitul economic Similar doctrinei utilităţii marginale, doctrina entropică atrage
înregistrează o tendinţă unidirecţională de micşorare. Valoarea de atenţia asupra diminuării valorii şi preţului în apropierea punctului
la intrările procesului economic va fi totdeauna mai mare decât de saturaţie pentru a evita supraproducţia şi a perfecţiona în
cea de la ieşirile acestuia. Valoarea potenţialului natural şi valoarea permanenţă consumul de bunuri şi servicii.
potenţialului economic reconservat dintr-un ciclu economic anterior Doctrina entropică atrage atenţia asupra timpului de realizare a
vor depăşi substanţial valoarea potenţialului economic de la finele producţiei şi consumului, care trebuie să corespundă unei
ciclului economic prezent. În comparaţie cu teoria valorii-muncă, nu transformări optime a potenţialului natural şi a celui economic.
putem obţine în niciun caz, un adaos de valoare, ci numai o reducere Deseori, risipa de valoare se exprimă şi prin risipa de timp, care poate
a acesteia. În practică însă, nu se estimează valoarea integrală, ci fi dezastruoasă atât pentru producţie, cât şi pentru consum. Starea de
numai partea însuşită (valoarea economică directă) a acesteia, care produs a potenţialului economic ridică problema timpului sub
poate fi schimbată pe alt bun sau serviciu. În acest context, munca, aspectul afectării valorii. Pe măsura ce potenţialul economic se
inclusiv cea intelectuală, nu este un izvor de valoare sau avuţie, ci menţine în faza de produs, creşte uzura fizică şi morală a acestuia.
numai un mijloc de obţinere a ei. Prin combinarea muncii cu Concurenţa exercitată de unele produse similare, ca întrebuinţare şi
potenţialul natural şi potenţialul economic tip produs, recunoscut preţ, dar mai ieftine şi mai calitative, va anula o parte din valoarea
conservată în primul produs. Conservarea de valoare în produs nu conceptul ciclului ecologic de viaţă al produselor, care reprezintă
este definitivă, iar fenomenul saturaţiei şi descreşterii utilităţii un proces funcţional integral de transformare, conservare şi
marginale, spre finele ciclului de viaţă a produsului, ne impune să reconservare a potenţialului natural în potenţial tip produs şi în
grăbim procesul de transformare a potenţialului economic tip produs deşeuri de producţie şi consum. Pentru a evita efectele cumulative
în servicii. Diminuarea valorii şi a preţului pe unitatea de produs ale risipei şi acumulării deşeurilor, este neapărat necesară
este cauzată, în primul rând, de acţiunea legii entropiei. În cazul în contabilizarea acestor costuri. Astfel, producătorii şi consumatorii
care consumul este asaltat de un număr mare de produse, ce vor fi reorientaţi spre abandonarea produselor, care necesită cantităţi
depăşeşte potenţialul de transformare în consum şi de reconservare mari de resurse naturale şi care produc multe deşeuri.
într-un nou proces de producţie, vor apărea disproporţii între Potenţialul natural e necesar să fie supus unor restricţii generale.
producţie şi consum, crize de supraproducţie masive, precum au fost În primul rând, întregul mecanism de atragere a entropiei joase din
crizele economice mondiale din 1875-1893 (din agricultură) şi din mediul înconjurător, de prelucrare şi consum al acesteia trebuie să se
1929-1933. În aceste condiţii, capacitatea procesului de transformare bazeze pe tehnologii care să necesite un consum minim de substanţă
şi consum se reduce substanţial şi diminuează nu numai valoarea şi energie şi care să polueze cât mai puţin mediul. În al doilea rând –
produselor şi serviciilor, ci şi a potenţialului economic, în ansamblu. să promoveze creşterea rolului informaţiei şi a inovaţiilor, pentru a
Întrucât reducerea valorii pe unitatea de produs, datorită acţiunii spori efectul util al producţiei şi consumului. În al treilea rând – să
legii entropiei, nu este direct proporţională cu creşterea volumului menţină şi să multiplice relaţiile organice dintre producţie şi consum,
producţiei, sporirea productivităţii condiţionează creşterea venitului produse şi servicii şi, nu în ultimul rând, să asigure continuitatea
naţional. Reducerea efortului uman pe unitatea de produs este procesului economic. Şi, în fine, a venit timpul să trecem de la
compensată de sporirea serviciilor oferite de mijloacele de producţie „hrănirea” Naturii cu deşeuri la prestarea unor servicii benefice, nu
şi de potenţialul natural. Privind valoarea ca potenţial economic şi numai pentru componentele şi procesele naturale, dar şi pentru
natural atras în circuitul economic, productivitatea muncii nu prezentul şi viitorul speciei umane.
influenţează valoarea pe unitatea de produs, ci măreşte cantitatea de
potenţial atrasă printr-un efort uman mai mic. Participarea
potenţialului natural la procesul de producţie asigură adaosul de Bibliografie:
valoare însuşită sau aşa-numita plusvaloare, generată de munca 1. P. Bran. Economia valorii. Chişinău, 1991.
productivă. Adaosul de valoare însuşită, generat de potenţialul 2. N. Georgescu-Roegen. Legea entropiei şi procesul economic.
natural, este mai mare în agricultură, industria extractivă, silvi- Bucureşti, 1979.
cultură, piscicultură, activităţi turistice şi de agrement, în care sunt 3. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997.
folosite masiv şi direct bunurile şi serviciile Naturii. Prin urmare, 4. D. Ţăruş. Prospecţiune economică. Aspecte structurale. Chişinău,
dacă teoria valorii-muncă explică numai renta absolută a 2001.
pământului, cea a doctrinei entropice – renta diferenţiată naturală şi 5. S. Sută-Selejan. Doctrine şi curente în gândirea economică.
artificială (eficienţa organizării procesului de producţie). Bucureşti, 1994.
Dimensiunea”timp” impune, de asemenea, păstrarea şi 6. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.
sporirea bazei de resurse şi calităţii mediului. Astfel, spre
deosebire de doctrina neoclasică, doctrina entropică se bazează pe
Subiecte pentru conversaţii: resurselor naturale include: valoarea de utilizare (use value), valoarea
1. Definiţi izvorul şi etalonul bunurilor în antichitate. de opţiune (option value), valoarea de nonutilizare (nonuse value) şi
2. Explicaţi esenţa doctrinei mercantiliste privind valoarea valoarea intrinsecă (figura 2.2.1.).
bunurilor naturale.
3. Rolul Naturii în procesul economic uman, conform concepţiei
fiziocrate.
4. Definiţi sursa şi etalonul valorii în viziunea doctrinei clasice.
5. Împortanţa fizică şi monetară a resurselor naturale în concepţia
reprezentanţilor teoriei valorii-muncă.
6. Paradoxul şi originea complexă a plusvalorii.
7. Elucidaţi esenţa doctrinei neoclasice şi efectele benefice şi
negative ale acesteia asupra evaluării şi utilizării resurselor
naturale. Figura 2.2.1 Structura valorii integrale a potenţialului natural
8. Relaţia dintre producţie şi consum în viziunea teoriei Sursa: elaborat după Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-
marginaliste. русский словарь- справочник. М., 1996.
9. Definiţi sursa, etalonul şi evoluţia valorii, conform doctrinei
entropice. Valoarea de utilizare reflectă contribuţia potenţialului natural şi a
10. Dezvăluiţi condiţiile impuse de către transformarea entropică componentelor lui la realizarea funcţiilor economice ale societăţii
procesului economic şi valorii bunurilor. umane. Ea include, la rândul său, valoarea de utilizare directă (direct
use value), valoarea de utilizare indirectă (nondirect use value) şi
valoarea de opţiune. Valoarea de utilizare directă reflectă contribuţia
resurselor naturale în realizarea funcţiilor economice directe, adusă prin
Tema II.2. alimentarea şi susţinerea continuă a procesului economic. Această
contribuţie poate fi directă – prin consumul nemijlocit al resurselor din
Determinarea valorii integrale
Natură sau indirectă – prin intermediul prelucrării industriale.
a potenţialului natural Consumul direct nu necesită o prelucrare şi transformare fizico-chimică
a componentelor şi produselor Naturii şi, deseori, evită forţele şi
tranzacţiile pieţei, fiind consumate în cadrul familiei sau al comunităţilor
II.2.1. Valoarea economică (de utilizare) a bunurilor rurale cu agricultură itinerantă. Drept exemple, în acest caz, ne pot servi
naturale valoarea nutritivă a fructelor, ciupercilor, pomuşoarelor, rădăcinilor,
sucurilor sau pastelor din tulpini sau ramuri, a peştilor, algelor şi altor
Valoarea totală a potenţialului natural este condiţionată de specii acvatice comestibile, valoarea terapeutică a plantelor şi animalelor,
varietatea şi complexitatea funcţiilor acestuia, de raportul costurilor valoarea energetică a biomasei etc.
implicate şi a beneficiilor derivate, şi nu în ultimul rând, de valoarea Contribuţia indirectă, prin intermediul prelucrării industriale,
intrinsecă a componentelor naturale, indiferent de aprecierea este marcată, în special, de importanţa materiei prime industriale şi
obiectivă sau subiectivă a omului. Prin urmare, valoarea integrală a
agricole, îndeosebi pentru energetică şi metalurgie, pentru industria cum se ştie, condiţionează direct nivelul optim al poluării şi eficienţa
chimică şi a materialelor de construcţie, pentru industria mobilei, economică a cheltuielilor şi investiţiilor ecologice. Nu mai puţin
producţia de celuloză şi hârtie, pentru industria uşoară şi alimentară, semnificative, în acest sens, sunt valoarea cinetică (importanţa
şi nu în ultimul rând, pentru fabricarea industrială a transportuară) a vântului, valoarea energetică a radiaţiei solare sau
medicamentelor. Cu atât mai mult, aceste produse sunt supuse terestre, importanţa biochimică a apei şi aerului etc.
aproape integral forţelor şi tranzacţiilor pieţei moderne. Ca rezultat, De asemenea, foarte valoroase sunt şi alte funcţii economice
şi până în prezent, importanţa industrială mercantilistă domină indirecte ale potenţialului natural, precum cea turistică, recreativă şi
valoarea estimativă şi preţul produselor şi componentelor naturale, terapeutică, instructiv-educativă, estetică, spirituală, care, în
în pofida semnalelor foarte alarmante de diminuare a acesteia şi ansamblu, pot depăşi substanţial valoarea funcţiilor economice
argumentării ştiinţifice temeinice în favoarea supremaţiei funcţiilor directe şi, în special, a celor industriale şi agricole.
neindustriale sau neagricole, mai ales în sectoarele grav afectate. Prin urmare, evaluarea economică a potenţialului natural constă
Acest mare neajuns al evaluării economice actuale, în special în în aprecierea monetară a beneficiilor rezultate din folosirea directă sau
statele subdezvoltate şi în cele aflate în tranziţie, contribuie în indirectă, actuală sau viitoare a componentelor şi funcţiilor acestuia.
continuare la aprofundarea şi extinderea problemelor diversităţii Valoarea de opţiune a resurselor naturale reflectă costurile şi
biologice şi a celor derivate (defrişarea masivă, încălzirea globală, beneficiile actuale ale conservării componentelor naturale, ale
creşterea intensităţii şi frecvenţei calamităţilor naturale), amână pe o schimbului destinaţiei agricole şi industriale în favoarea funcţiilor
perioadă nedeterminată realizarea obiectivelor dezvoltării durabile, economice indirecte şi a celor ecologice.
trasate la Summit-ul de la Rio de Janeiro (1992).
Valoarea de utilizare indirectă exprimă aportul funcţiilor
economice indirecte ale potenţialului natural, componentelor şi II.2.2. Valoarea neeconomică (de nonutilizare) şi intrinsecă a
proceselor lui pentru activitatea umană. În lipsa sau deficitul acestor potenţialului natural
servicii, aparent gratuite, societatea va avea nevoie de costuri
suplimentare substanţiale, deseori foarte dificil sau chiar imposibil de Valoarea de nonutilizare (nonuse value) sau valoarea
suportat, din cauza amploarei şi intensităţii forţelor şi proceselor potenţială reflectă sacrificiul, plata oferită în prezent pentru
distructive cu efecte ireversibile asupra patrimoniului natural, conservarea actuală, în scopul folosirii viitoare a componentelor şi
potenţialului economic şi sănătăţii organismului uman. Foarte funcţiilor complexe ale mediului. Valoarea potenţială a resurselor
semnificativ, în acest sens, poate fi şi aportul componentelor naturale naturale include valoarea de existenţă (existence value) şi valoarea de
în reglarea echilibrului climatic, la nivel local şi regional, în protecţia moştenire sau testamentară (bequest value).
contra alunecărilor de teren, eroziunilor provocate de apă sau de vânt, Valoarea de existenţă exprimă disponibilitatea şi capacitatea de
calamităţilor naturale climatice, contra epizootiilor şi epidemiilor, a plăti în prezent pentru utilizarea viitoare a funcţiilor economice
inclusiv acelora care afectează frecvent sănătatea omului. În calitate de indirecte şi a celor ecologice. Valoarea de existenţă pune accentul pe
funcţii economice indirecte ale potenţialului natural poate servi rolul mediului şi componentelor sale în menţinerea echilibrului
participarea componentelor sale, îndeosebi a ecosistemelor silvice ecologic dinamic în ecosistemele naturale şi antropizate, în
tropicale şi temperate la neutralizarea şi asimilarea emisiilor nocive, cu asigurarea optimă a relaţiilor funcţionale dintre speciile de plante şi
efecte distructive asupra capacităţii de asimilare a mediului, care, după animale. Astfel, sarcina principală a estimării valorii de existenţă
constă în argumentarea teoretică şi practică a conservării şi ame-
liorării ecologice a habitatelor şi a ecosistemelor naturale cu o II.2.3. Metodele de evaluare indirectă a bunurilor
diversitate ecologică bogată şi unică. naturale
Valoarea de moştenire reflectă disponibilitatea şi capacitatea de
a plăti în prezent, pentru conservarea şi utilizarea complexă a tuturor Cele mai importante metode de evaluare indirectă a bunurilor şi
funcţiilor şi componentelor naturale în viitor. Obiectivul acestei serviciilor naturale sunt:
evaluări este păstrarea şi sporirea capacităţilor generaţiilor viitoare de 1) stabilirea valorii de conservare;
a beneficia integral de resursele şi serviciile economice directe şi 2) metoda drepturilor de poluare;
indirecte ale patrimoniului natural, care constituie, de altfel, şi scopul 3) metoda „doză – efect”;
principal al Concepţiei dezvoltării durabile. 4) cheltuielilor de transport;
În unele studii putem întâlni noţiunea de valoare de 5) metoda evaluării contingentelor;
nonfolosinţă (nonconsumptive value), ceea ce exprimă beneficiul 6) abordarea hedonistă.
rezultat în urma satisfacerii anumitor nevoi umane, fără utilizarea Pentru stabilirea valorii de conservare, factorii de decizie ai unei
directă sau indirectă a componentelor şi funcţiilor Naturii. De ţări, regiuni sau localităţi atribuie resurselor naturale „libere” un
exemplu, vizionarea cuibăritului sau a „dansurilor” nupţiale la păsări, anumit preţ. Acesta reprezintă valoarea marginală a unei unităţi de
a delfinilor, a unor fenomene extraordinare, precum aurorele bun natural sau serviciu ecologic care, în urma activităţilor de
boreale, eclipsele solare şi selenare, cascadele şi defileurile exploatare sau prin poluare, este scos din circuitul economic. Astfel,
spectaculoase etc. De asemenea, valoarea de nonfolosinţă poate fi bunului natural, considerat liber, i se atribuie o „valoare de
atribuită peisajelor virtuale cu obiecte, procese şi fenomene naturale conservare” şi orice agent economic, a cărui activitate afectează
fascinante de pe site-urile reţelei electronice globale Internet, bunul liber respectiv, trebuie să plătească o recompensă echivalentă
specializate în oferirea imaginilor statice sau dinamice şi sonorizate acestei valori. Neajunsul principal al metodei respective este modul
ale celor mai valoroase resurse turistice antropice sau naturale. relativ arbitrar în care factorii de decizie fixează mărimea „valorii de
După cum s-a menţionat anterior, potenţialul natural dispune şi conservare” pentru fiecare bun natural sau serviciu ecologic.
de o valoare intrinsecă, indiferent de aprecierea subiectivă sau Metoda drepturilor de poluare este aplicată mai cu seamă în
obiectivă a omului. Această valoare derivă din importanţa SUA, Australia şi alte ţări cu un grad relativ înalt de liberalizare şi de
funcţională a componentelor şi proceselor naturale pentru circuitele dezvoltare a economiei. În acest caz, autorităţile de mediu stabilesc
geochimice, fluxurile de energie şi reţelele trofice ale ecosistemelor şi cantităţile sumare normative de poluanţi („bule de emisii”) de pe un
biosferei terestre. Cu atât mai mult, fiecare component natural ocupă anumit teritoriu. În baza acestor date, autorităţile de mediu
un loc funcţional, bine definit în ecosistem, iar afectarea sau eliberează contra plată cupoane de emisii, în funcţie de volumul de
dispariţia lui va provoca reacţii în lanţ de distrugere a ecosistemului, producţie şi poluare planificat de către fiecare întreprindere,
în ansamblu, şi a elementelor sale. amplasată în zona respectivă. Suma emisiilor indicate în toate
permisele eliberate pentru această regiune nu poate depăşi cantitatea
normativă sumară a poluanţilor respectivi. Ulterior, aceste permise
pot fi folosite nemijlocit de poluatorii care au cumpărat permisele
respective, pot fi vândute altor poluatori sau băncilor şi burselor de
valori mobiliare, care se ocupă de tranzacţii comerciale cu aceste
drepturi. Astfel, valoarea aerului, apei, pădurilor şi funcţiile ecologice naturale şi antropice destinate dezvoltării activităţilor turistice, de
ale acestora este reflectată de preţul sumar al permiselor de poluare. recreere şi odihnă a populaţiei, de restabilire şi ameliorare a sănătăţii
Metoda „doză – efect” (dose - response technique method) este oamenilor. De asemenea, se determină sacrificiile („plăţile”) care
o metodă tradiţională, destinată aprecierii valorii de piaţă a bunurilor sunt dispuse să le ofere persoanele intervievate pentru conservarea
şi serviciilor ecologice, precum şi de stabilire a pagubelor acestora, obiectelor naturale sau pentru scoaterea acestora din patrimoniul
care pot fi uşor cuantificate şi estimate cu ajutorul metodologiei turistic şi balneoclimatic.
existente de evaluare a lor. Folosirea acestei metode permite stabilirea Reacţia şi răspunsurile indivizilor chestionaţi variază în funcţie
unei relaţii între pagubele cauzate şi efectele negative asupra de nivelul veniturilor, gradul de instruire şi educaţie, în special
bunurilor naturale şi serviciilor de mediu. De asemenea, se determină ecologică, de preferinţele etice, estetice şi spirituale ale indivizilor, de
raporturile directe dintre nivelul impactului de mediu (doză) şi grupa de vârstă şi de sexul celor intervievaţi, de tradiţiile locale şi
reacţia de răspuns (efectul) a componentelor şi proceselor naturale – familiare, de importanţa economică şi neeconomică a bunului
recipiente ale acestui impact nociv şi distructiv. Această metodă natural pentru populaţia zonei respective, de poziţia mijloacelor de
permite evaluarea costurilor indirecte şi costurilor ascunse (shadow informare în masă, mai ales a celor guvernamentale etc.
costs and prices) sau supleante de utilizare a bunurilor şi serviciilor Cei mai importanţi factori socioeconomici, utilizaţi de economişti
de mediu şi este absolut necesară la implementarea metodei evaluării în aplicarea metodelor de evaluare a contingentelor includ:
economice directe – analiza „cost-avantaj”. - influenţa strategiilor adoptate;
Metoda cheltuielilor de transport este o metodă de evaluare - influenţa informaţiilor;
indirectă a obiectivelor ecologice şi ecoturistice, în funcţie de - instrumentarul de cercetare;
cheltuielile şi timpul de deplasare a vizitatorilor. Conform acestei - ipotezele de cercetare;
metode, valoarea obiectelor ecologice şi funcţiile economice şi - modalităţile de plată.
noneconomice ale acestora este reflectată de cheltuielile de deplasare a Scopul metodei evaluării contingentelor este de a stabili
principalului flux de turişti până la aceste obiecte. Cheltuielile de preferinţele generale şi particulare ale indivizilor privind modul de
transport se folosesc, astfel, în calitate de substituenţi ai preţurilor şi utilizare a unui component natural cu anumite funcţii sociale.
însemnătăţii social economice a obiectelor recreaţionale, ecoturistice şi Evaluarea bunurilor naturale, conform abordării hedoniste, se
balneoclimatice. De asemenea, frecvenţa vizitelor reflectă cantitatea de bazează pe preţurile de piaţă ale bunurilor imobile. Această metodă
bunuri şi servicii recreative oferite de aceste teritorii. De exemplu, poate fi folosită în cazul stabilirii importanţei funcţiilor şi avantajelor
valoarea pădurilor şi a obiectelor acvatice din apropierea localităţilor ecologice ale unor cartiere rezidenţiale, obiecte turistice, balneo-
urbane şi rurale, a peisajelor montane, plajelor marine etc. climatice şi de agrement, cu un grad sporit de confort. Valoarea
Metoda evaluării contingentelor este cea mai răspândită terenurilor şi funcţiilor lor ecologice se apreciază conform pre-
metoda de evaluare indirecta a bunurilor naturale, îndeosebi a celor ferinţelor populaţiei, agenţiilor imobiliare şi firmelor de construcţii.
de interes public. Evaluarea contingentelor se efectuează în baza unor Totodată, valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor ecologice depinde
sondaje sau intervievării populaţiei din zonă, a personalului în mod direct de infrastructura locativă (rezidenţială), turistică,
instituţiilor publice, în special a celor de asistenţă medicală, socială şi balneoclimatică şi de agrement, precum şi de căile de acces.
educaţională. Scopul acestei metode este stabilirea priorităţilor în Terenurile care posedă o infrastructură respectivă dezvoltată au
utilizarea terenurilor publice, pe care sunt amplasate anumite obiecte şi un preţ de piaţă mai mare şi sunt foarte căutate de persoanele fizice
şi juridice interesate în anumite activităţi economice sau de 3. Însemnătatea funcţiilor economice indirecte ale bunurilor şi
agrement. De asemenea, ele beneficiază de o supraveghere severă din serviciilor naturale.
partea pazei de stat şi private. În acelaşi timp, lipsa acestei 4. Esenţa şi formele valorii potenţiale a resurselor naturale.
infrastructuri, precum şi aplicarea unor restricţii ecologice de 5. Definiţi valoarea intrinsecă a patrimoniului natural.
utilizare a acestor spaţii diminuează substanţial valoarea lor de piaţă 6. Dezvăluiţi metodele evaluării indirecte a resurselor de mediu.
şi generează un comportament ostil şi, deseori, barbar al multor 7. Esenţa şi rolul abordării hedoniste în stabilirea valorii de piaţă şi
indivizi pe aceste terenuri. După cum vedem, de multe ori beneficiile preţului bunurilor naturale şi terenurilor.
indirecte şi cele ascunse, în special cele sociale, nu interesează pe
nimeni. Drept urmare, unele teritorii foarte valoroase din punct de
vedere ecologic au adesea un preţ foarte redus, suferă de un impact
distructiv sporit şi sunt neglijate nu numai de administraţia publică Tema II.3.
locală, dar chiar şi de autorităţile ecologice centrale şi teritoriale.
Evaluarea economică directă
Astfel de exemple negative există aproape în fiecare localitate a
republicii şi în imediata apropiere a acestora. a resurselor naturale
Bibliografie:
1. P.Bacal. Potenţialul natural ca suport şi limită de utilizare a II.3.1. Esenţa şi indicii evaluării economice directe a
teritoriului./Politica industrială şi comercială în Republica resurselor naturale
Moldova. Chişinău, ASEM, 1997, pag.518-521. Resursele naturale reprezintă totalitatea componentelor,
2. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997. proceselor şi fenomenelor de origine cosmică, terestră, biotică sau
3. A. Teleuţă, Gh. Duca, A. Stratan. Economia mediului şi abiotică care au o influenţă benefică şi limitativă asupra activităţii
dezvoltarea durabilă. Chişinău, 2001. umane şi participă în mod direct sau indirect la satisfacerea
4. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000. diverselor necesităţi materiale sau spirituale ale omului.
5. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский Resursele naturale posedă 2 însuşiri principale:
словарь- справочник. М., 1996. • Utilitatea;
6. Экономика сохранения биоразнообразия. М., 1995. • Raritatea.
7. Evalution economique de politiques et projets environmentaux. Utilitatea reflectă posibilităţile şi domeniile de întrebuinţare,
Un guide pratique. Paris, 1995. precum şi efectele utile rezultate din valorificarea resurselor naturale.
8. Economic analysis of environmental impacts. London, 1994. Utilitatea este considerată baza subiectivă a valorii şi poate fi
exprimată, în mod general, în grup sau individual.
Subiecte pentru conversaţii: Raritatea este trăsătura de bază a oricărei resurse, indiferent de
1. Caracterizaţi structura valorii integrale (totale) a potenţialului originea sa. Ea reflectă raportul dintre oferta limitată a resurselor şi
natural. cererea sporită pentru ele. Raritatea este suportul obiectiv al valorii şi,
2. Formele de manifestare a valorii de utilizare directă a potenţia- în special al preţului resurselor naturale, ori resursele încep să fie
lului natural. preţuite, de regulă, atunci când se resimte insuficienţa lor. Prin
urmare, utilitatea şi raritatea formează, în ansamblu, suportul şi individuale generate de valorificarea funcţiilor economice directe
economic al valorii. ale resurselor naturale, precum şi a funcţiilor indirecte şi ecologice
Nu mai puţin important este şi suportul juridic al valorii. Astfel, care sunt contabilizate şi supuse, într-o anume măsură taxelor de
pentru ca un bun natural să posede valoare şi, mai ales, un preţ bine utilizare. Din aceste considerente, evaluarea economică directă a
definit, trebuie să se afle în posesia unui proprietar, mai mult sau mai resurselor naturale indeplineşte două funcţii principale:
puţin definit. Din acest motiv, unele resurse naturale, precum aerul, 1. Funcţia de evidenţă a resurselor naturale, în calitate de
apa, capacitatea de asimilare şi renovare a mediului sau biodiversitatea, patrimoniu national, factor de economisire a cheltuielilor de
nu li se acordă valoare economică directă şi nici preţ. De asemenea, producţie şi timpului de munca, de ameliorare a calităţii vieţii.
valoarea economică şi preţul resurselor nu sunt condiţionate, atât de Evidenţa este necesară pentru întocmirea şi realizarea bugetelor
utilitatea generală (socială) a acestora, cât de posibilităţile de încadrare beneficiarilor şi gestionarilor, în calitatea lor de persoane juridice,
în circuitul economic productiv şi mecanismele pieţei cu bunuri bugetelor locale şi a celui de stat. Dacă, în veniturile bugetului de stat,
materiale şi servicii, de avantajele financiare şi comerciale derivate. ponderea taxelor pentru utilizarea resurselor naturale nu este
Astfel, valoarea economică directă este influenţată, pe de o parte, de semnificativă, atunci pentru bugetele locale, acestea, în special
valoarea de întrebuinţare, iar pe de altă parte, de valoarea de schimb. impozitul funciar, reprezintă o sursă primordială. Evidenţa este
La rândul ei, valoarea de schimb se stabileşte în funcţie de raritate, de necesară nu numai pentru prognozarea şi contabilizarea unor
proprietate şi de includerea ei în tranzacţiile comerciale. Participarea în venituri, dar şi a costurilor necesare pentru restabilirea aspectelor
tranzacţiile pieţei este condiţionată nu numai de posibilităţile de cantitative şi calitative ale resurselor naturale afectate.
folosire în activităţile economice, precum materia primă industrială 2. Funcţia stimulatoare sau incitativă pentru reducerea
sau agricolă, ci şi de gradul de lichiditate a acestor bunuri naturale. consumului de resurse naturale şi a poluării mediului, înlocuirea
Astfel, bunurile naturale cu lichiditate sporită, precum metalele materiilor prime naturale cu cele artificiale, reciclarea deşeurilor etc.
preţioase (diamantele, aurul şi argintul), terenurile şi alte imobile cu o Aceste obiective se vor realiza cu ajutorul diverselor pârghii
poziţie economico-geografică avantajoasă, au fost, în permanenţă economice, precum taxele şi amenzile ecologice, subvenţiile de
căutate pe piaţă şi au avut un preţ mare, indiferent chiar de oferta lor mediu, creanţele pieţei (permisele negociabile de emisii, sistemele de
pe pieţele respective. colectare -refinanţare, leasingul ecologic etc.) şi asigurarea ecologică.
Evaluarea economică directă a resurselor naturale constă în În practica internaţională, se folosesc 2 modalităţi principale de
reflectarea bănească a bunurilor naturale. Valoarea economică evaluare economică directă a resurselor naturale:
directă este determinată, astfel, de mărimea eficienţei utilizării şi • estimarea adaosului de beneficii obţinite din exploatarea
reproducerii resurselor naturale pe parcursul procesului de unei resurse noi;
exploatare şi prelucrare. Scopul evaluării economice directe este • calcularea pierderilor rezultate din exploatarea definitivă a
evaluarea gradului de influenţă a potenţialului natural asupra avuţiei acestei resurse.
naţionale şi calităţii vieţii populaţiei. Spre deosebire de evaluarea Metode de evaluare economică:
indirectă, bazată predominant pe preferinţele subiective ale • Statistice, care constau în colectarea, sistematizarea, pro-
beneficiarilor bunurilor şi serviciilor de mediu (agenţilor economici cesarea şi analiza datelor referitoare la rezervele, condiţiile
şi populaţiei), selectaţi după anumite criterii stabilite în prealabil, şi volumele de exploatare. Ele permit evidenţierea rela-
evaluarea directă se axează pe analiza costurilor şi beneficiilor sociale ţiilor generale de utilizare a resurselor;
• Analogică – de comparare între zonele de exploatare a - evaluarea economică comparativă.

resurselor minerale; Evaluarea economică absolută îndeplineşte, cu precădere,
• Economico-matematice – elaborarea şi aplicarea meto- funcţia de evidenţă a resurselor. Ea se aplică la calcularea plăţilor
delor matematice. pentru utilizarea resurselor naturale şi la includerea potenţialului
Resursele naturale, prin însuşirile lor, reprezintă, atât valoare natural în bilanţul contabil şi rapoartele financiare ale întreprinderii,
economica, cât şi valoare ecologică, care condiţionează, în precum şi în cadrul patrimoniului naţional. În acest caz, este
ansamblu, calitatea vieţii şi însăşi viabilitatea societăţii umane. calculată şi mărimea investiţiilor de capital necesare substituirii
Pentru evaluarea resurselor epuizabile, este necesară calcularea ratei anumitor resurse naturale.
de substituire, iar a celor renovabile – calcularea ratei de reproducere Evaluarea economică absolută poate fi:
sau capacităţii de asimilare a mediului şi costurilor necesare realizării - curentă;
acestor obiective. - de lungă durată.
În funcţie de ciclul ecologic de viaţă al produselor, la evaluarea Evaluarea economică curentă este destinată stabilirii eficienţei
resurselor naturale trebuie luaţi în calcul trei factori: anuale a reproducerii bunurilor naturale, iar cea de lungă durată –
- costurile de exploatare, inclusiv cele de extracţie, pre- determinării eficienţei sumare în perioada aflării resurselor respecti-
lucrare primară şi transport; ve în circuitul economic. Evaluarea economică curentă (1 an) este
- impactul ecologo-economic şi pierderile cauzate patri- expresia monetară a veniturilor economiei naţionale (beneficiilor
moniului natural, respectiv costurile de reproducere şi sociale), rezultate din valorificarea fondului funciar, în ansamblu şi
restabilire a resurselor renovabile, calităţii aerului, apelor pe categorii de folosinţă.
etc.; Evaluarea economică comparativă permite determinarea efi-
- beneficiul social şi individual, rezultat din utilizarea resur- cienţei diferitelor tipuri de măsuri luate în scopul folosirii cât mai
selor naturale şi a produselor obţinute prin prelucrarea complexe a resurselor, sporirii capacităţii de reproducţie şi amelio-
acestora. rării calităţii lor în vederea utilizării economice şi ecologice. Acest tip
Costurile de extracţie variază în funcţie de rezervele geologice, de evaluare se aplică la elaborarea programelor de protecţie a
condiţiile de exploatare, inclusiv climaterice, adâncimea şi localizarea, mediului, reproducere şi folosire raţională a resurselor naturale la
gradul de concentraţie a substanţelor minerale utile, asigurarea nivel local şi naţional, cu scopul satisfacerii cerinţelor economice şi
financiară şi a transportului, nivelul de cunoaştere şi cercetare nu doar ecologice ale generaţiei actuale şi viitoare. Pentru evaluarea
a condiţiilor de exploatare, ci şi a posibilităţilor de consum. economică comparativă a resurselor naturale epuizabile, conco-
mitent cu criteriul de substituire, un rol însemnat il poate avea şi
determinarea eficienţei economice a reproducerii resurselor
II.3.2. Tipurile şi conceptele evaluării economice a renovabile pe baza cheltuielilor reale curente, precum şi a costurilor
resurselor naturale potenţiale necesare reproducerii şi substituirii resurselor respective.
Conceptele de evaluare economică a resurselor naturale
Conform naturii eficienţei investiţiilor de capital menţionate, Principalele conceptii de apreciere economică a resurselor natu-
există două tipuri de evaluare economică a resurselor naturale: rale sunt:
- evaluarea economică absolută; 1. Conceptul cheltuielilor;
2. Conceptul rentei; metalifere. De asemenea, renta impune delimitarea clară a pro-

3. Conceptul cheltuieli-resurse; prietarilor şi beneficiarilor funciari.
4. Conceptul rezultatelor; Totodată, renta reflectă până în prezent anumite avantaje finan-
5. Conceptul costurilor de reproducere; ciare şi comerciale, deseori ignorând pe cele ecologice fundamentale. În
6. Conceptul monopolizării ramurale. practică, foarte frecvent terenurile destinate prestării funcţiilor ecologice,
Conceptul cheltuielilor se bazează pe stabilirea valorii şi preţului terenurile supuse restaurării sunt evaluate foarte superficial şi au un preţ
resurselor naturale în funcţie de cheltuielile de extracţie, prelucrare şi foarte mic. De exemplu, în municipiul Chişinău, un metru pătrat de pe
transportare a acestora, precum şi de cheltuielile necesare pentru unele terenuri din zona de protecţie a râului Bâc costă de câteva sute de
prevenire şi înlăturarea efectelor ecologice negative ale activităţilor ori mai ieftin decât în centrul oraşului sau în alte zone preferate de
de producţie. În practica actuală, este mai importantă evaluarea potenţialii cumpărători de imobile. De asemenea, deseori nu sunt
cheltuielilor marginale pentru valorificarea resurselor, care stabilesc estimate beneficiile sociale de la activităţile turistice şi de agrement, de la
scara de utilizare ulterioară a anumitor resurse naturale de pe un realizarea funcţiilor de purificare a impactului nociv al poluării, de
anumit teritoriu. De exemplu, datorită costurilor mari de extracţie şi stopare şi prevenire a eroziunilor de teren. Aceste beneficii indirecte sau
transportare a cărbunilor şi metalelor feroase din Siberia de Est, o ascunse pot fi mult mai mari în comparaţie cu includerea terenului
bună parte din aceste zăcăminte respective nu se exploatează sau se respectiv în circuitul economic, însă ele nu sunt contabilizate şi nici
exploatează, în proporţii mici. Cu toate că valoarea şi preţul sunt incluse în patrimoniul şi venitul naţional.
condiţionate de cheltuielile de valorificare, totuşi, mai valoroase sunt Conceptul rentei funciare a fost elaborat de către D. Ricardo,
considerate resursele cele mai calitative şi cu o poziţie economico- conform căruia renta reflectă venitul din utilizarea unor terenuri cu
geografică avantajoasă. productivitate sporită. Utilizarea solurilor mai fertile va reduce
Principalele lacune ale conceptului de cheltuieli constau în: costurile şi va spori beneficiile pe unitatea de producţie obţinută. Din
- neglijarea aspectelor calitative; cauza limitării terenurilor cu productivitate înaltă, valorificarea lor va
- subestimarea rarităţii resurselor naturale; aduce un spor de valoare mai mare în comparaţie cu alte terenuri
- ignorarea faptului epuizării resurselor şi a factorului timp; mai puţin productive. De asemenea, concepţia rentei diferenţiate
- evaluarea superficială a impactului nociv şi distructiv naturale se utilizează la stabilirea valorii şi preţurilor de piaţă ale
asupra factorilor de mediu. terenurilor, precum şi pentru impozitarea proprietarilor funciari.
Conceptul rentei este cel mai larg aplicat şi cel mai adecvat Conceptul cheltuieli-resurse se bazează pe raportul dintre
pentru evaluarea resurselor naturale. La baza conceptului rentei costurile şi beneficiile obţinute din exploatarea unor resurse naturale.
stă beneficiul social şi individual obţinut din valorificarea Conceptul rezultatelor se aplică la evaluarea resurselor naturale,
resurselor. Spre deosebire de conceptul cheltuielilor, conceptul în funcţie de cheltuielile şi beneficiile fabricării producţiei primare.
rentei pune accentul pe aspectele calitative ale resurselor, poziţia Conform acestei concepţii, pot avea valoare doar acele resurse, a
geografică şi raritatea lor, precum şi pe rata epuizării şi pe factorul căror producţie primară va aduce beneficii directe certe. De exemplu,
timp. Dacă conceptul de cheltuieli se aplică, predominant, la valoarea petrolului extras este condiţionată de beneficiile din
evaluarea resurselor acvatice, a materiilor prime pentru industria producerea şi comercializarea produselor petroliere, iar valoarea
materialelor de construcţie, atunci conceptul rentei se utilizează, resurselor forestiere – de beneficiile obţinute din producerea mobilei
prioritar, la evaluarea resurselor funciare, resurselor energetice şi sau hârtiei etc.
Neajunsurile acestui concept: antisocial şi chiar antiştiinţific, dar a ajuns să fie pe larg răspândit în
- nu poate fi estimată valoarea producţiei primare pentru practica mondială, fiind protejat şi promovat de cadrul executiv şi
bunurile naturale libere şi ubicue, precum apa, aerul, legislativ. Situaţia dată generează profituri uriaşe companiilor
capacitatea de asimilare a mediului; monopoliste şi se răsfrânge benefic şi asupra bugetelor statelor care
- beneficiul din utilizarea resurselor poate fi atât direct, cât şi sunt bine asigurate cu aceste resurse, însă poate afecta grav statele
indirect şi, prin urmare, este dificil de evaluat. De exemplu, slab asigurate.
beneficiul generat de resursele agroclimatice, estetico-
recreaţionale şi de capacitatea de asimilare a mediului etc.
- nu se ţine cont de factorul timp. III.3.4. Metodele evaluării directe a resurselor naturale
Conceptul reproducerii resurselor naturale se utilizează, în fond,
pentru resursele renovabile, folosirea cărora generează beneficii Cea mai importantă metodă de evaluare directă a bunurilor
directe, îndeosebi pentru resursele forestiere şi potenţialul productiv naturale şi serviciilor de mediu, precum şi a eficienţei măsurilor şi
al solurilor. Pentru resursele renovabile care aduc, predominant, acţiunilor de protecţie a mediului este metoda analizei „costuri/
beneficii indirecte, în special sociale, precum capacitatea de beneficii” Analiza cost-beneficiu reprezintă o metodă generală de
autopurificare (asimilare) a mediului, de restabilire a ecosistemelor estimare complexă a costurilor şi beneficiilor sociale derivate de la
acvatice şi diversităţii biologice, acest concept se foloseşte, realizarea proiectelor ecologice. De asemenea, ea se foloseşte pentru
deocamdată, foarte superficial. În cazul utilizării acestei concepţii, determinarea eficienţei ecologo-economice integrale a diferitelor
valoarea resurselor se stabileşte după costurile de reproducere anuale variante de utilizare a resurselor naturale ale unui anumit teritoriu.
şi de lungă durată, în funcţie de alocările tehnico-financiare şi Astfel, scopul acestei analize este de a promova proiectele de protecţie
informaţionale necesare, de productivitatea biologică şi rata de a mediului şi de utilizare a resurselor naturale, care implică costuri
regenerare a resurselor. Pentru resursele forestiere, se ia în calcul sociale minime şi, totodată, generează beneficii sociale maxime.
perioada atingerii maturităţii depline a principalelor specii de arbori, Acordarea priorităţii categoriilor de folosinţă trebuie să se bazeze, în
care sunt supuşi defrişării industriale sau de regenerare. primul rând, pe estimarea valorii totale a potenţialului natural din
De asemenea, spre deosebire de celelalte concepţii, aceasta se teritoriul respectiv, pentru a acorda prioritate acelor valori şi funcţii ale
bazează pe evaluarea integrală a ecosistemelor, unde speciile de plante resurselor, care implică costuri sociale minime şi generează beneficii
şi animale (fauna cinegetică) sunt dominante. De asemenea, costurile sociale maxime. De asemenea, pentru stabilirea costurilor şi
de reproducere trebuie să reflecte costurile de restaurare a terenurilor beneficiilor, trebuie aplicate metodele evaluării economice directe şi
incluse în circuitul agricol şi costurile terenurilor neproductive, care, indirecte, îndeosebi evaluarea contingentelor.
deja, şi-au epuizat baza de elemente nutritive şi condiţia de suport Analiza cost-beneficiu include costuri şi beneficii directe, legate
pentru culturile agricole, obiectivelor economice şi locative etc. de implementarea proiectelor, şi costuri şi beneficii externe –
Conceptul monopolizării ramurale. În acest caz, valoarea şi, mai externalităţi negative şi pozitive. Acestea, la rândul lor, se împart în
ales, preţul resurselor naturale sunt fixate de către unul sau câteva costuri şi beneficii care formează preţul de piaţă şi preţul supleant
concerne ramurale (de exemplu, Gazprom), care monopolizează (ascuns).
valorificarea şi prelucrarea unor resurse naturale la nivel naţional, Costurile directe includ cheltuielile pentru consultanţă şi proiec-
macroregional sau chiar mondial. Acest concept este unul absolut tare, de implementarea proiectelor sau variantelor de utilizare -
costuri de infrastructură, exploatare şi întreţinere, pregătire a Printre alte metode de evaluare directă a resurselor naturale
cadrelor, consultanţă. menţionăm metoda beneficii – costuri şi cost – eficienţă (cost-
Costuri care formează preţul de piaţă: effective-analysis).
- pierderea productivităţii agriculturii, pisciculturii, turism;
- costuri de sănătate; Bibliografie:
- costuri de prevenire a epuizării resurselor şi a poluării 1. M. Mâtcu. Economia protecţiei mediului înconjurător. Chişinău,
excesive; 1998.
- costurile de purificare a solului; 2. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.
- costurile reaşezării populaţiei şi a obiectivelor economice 3. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu. Economia protecţiei
şi sociale. mediului. Bucureşti, 1997.
Costuri, care formează preţul supleant: 4. Л. Г. Мельник. Экологическая экономика. Суммы, 2001.
- poluarea chimica, fonică şi radioactivă; 5. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
- descreşterea valorii proprietăţii; 6. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский
- pierderea patrimoniului turistic, istorico-cultural; словарь- справочник. М., 1996.
- pierderea biodiversităţii. 7. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природопользования.
Beneficii directe sau financiare, care reflectă veniturile din М., 2001.
vânzările de bunuri si servicii. Această categorie include: 8. Управление природоохранной деятельности в Российской
- economiile de resurse; Федерации. М., 1996.
- sporirea locurilor de muncă, retehnologizare; 9. Evalution economique de politiques et projets environmentaux.
- calitatea producţiei. Un guide pratique. Paris, 1995.
Beneficii, care formează preţul de piaţă: 10. www.habitatmoldova.org
- ameliorarea sănătăţii:
- creşterea productivităţii agriculturii, pisciculturii, silvicul- Subiecte pentru conversaţii:
turii; 1. Definiţi suportul economic şi juridic al valorii directe a
- veniturile activităţilor turistice; resurselor naturale.
- reducerea costurilor de purificare; 2. Funcţiile şi metodele evaluării economice a resurselor naturale.
- reducerea costurilor de reamplasare. 3. Tipurile de apreciere economică a resurselor naturale şi
Beneficii, care formează preţul supleant sau beneficii indirecte: destinaţia acestora.
- creşterea valorii proprietăţii; 4. Explicaţi esenţa şi avantajele concepţiilor rentei şi reproducerii
- reducerea poluării aerului şi apelor; resurselor naturale.
- disponibilităţile serviciilor publice; 5. Dezvăluiţi esenţa şi neajunsurile concepţiilor de cheltuieli,
- creşterea confortului de trai; cheltuieli-resurse, rezultatelor şi monopolizării ramurale.
- ameliorarea biodiversităţii etc. 6. Esenţa şi direcţiile de aplicare a analizei „cost-avantaj”.
Valorile viitoare ale beneficiilor şi costurilor trebuie convertite în 7. Enumeraţi costurile şi beneficiile directe şi indirecte de utilizare
valori prezente prin aplicarea unor rate de cont selective. a resurselor naturale a unui anumit teritoriu.
Tema II.4. produsele derivate - mai mare. Astfel, proprietarul acestui factor de
producţie limitat, fie teren arabil fertil, zăcământ cu o concentraţie
Esenţa şi distribuţia rentei resurselor naturale
foarte mare de substanţă minerală utilă sau a unei păduri cu valoare
industrială maximă, îi revine profitul derivat. El poate să obţină acest
câştig, cu sau fără a realiza anumite activităţi de exploatare sau
II.4.1. Esenţa şi originea rentei resurselor naturale
investiţii de capital, iar în cazul prestării acestor servicii îşi va spori
propriul beneficiu.
În linii generale, renta reprezintă venitul rezultat din utilizarea
Prin urmare, putem deosebi câteva condiţii principale ale
resurselor naturale. În expresie valorică, renta reflectă diferenţa
rentei:
dintre preţul de comercializare a materiilor prime agricole,
- limitarea cantitativă şi calitativă a resurselor naturale;
industriale sau silvice şi costurile de exploatare a acestora. Prima
- realizarea unor funcţii economice directe;
condiţie a rentei resurselor naturale este raritatea acestora. Caracterul
- includerea activă în circuitul economic şi tranzacţiile pieţei;
limitativ derivă, în mare măsură, şi din calitatea resurselor, dat fiind
- prezenţa unui proprietar al resursei naturale, căruia îi
faptul că resursele calitative se întâlnesc, de obicei, mult mai rar.
revine şi renta din posesia şi/sau utilizarea acestei resurse.
Până la momentul actual, teoria, dar mai ales practica
Utilizarea conceptului rentei la evaluarea resurselor naturale are o
economică, acordă importanţă doar bunurilor naturale care sunt
istorie îndelungată, variată şi complexă. Practic, majoritatea absolută a
incluse direct în circuitul economic, realizează funcţii economice
economiştilor teoriticieni, la începuturile consolidării ştiinţei eco-
directe şi aduc beneficii directe, în special individuale, care pot fi şi
nomice, acordau rentei o atenţie primordială. Treptat, această
uşor contabilizate şi impozitate. Definirea (stabilirea) rentei pentru
concepţie a fost completată şi extinsă nu numai asupra celorlalţi factori
bunurile şi serviciile naturale, care aduc beneficii sociale indirecte,
de producţie clasici, dar şi asupra neofactorilor, precum progresul
este superficială şi se află în faza iniţială. Această afirmaţie se referă,
tehnico-ştiinţific, abilităţile profesionale superioare, creativitatea şi
îndeosebi, la spaţiile verzi, diversitatea biologică, capacitatea de
inovaţia, capacitatea de organizare a producţiei şi serviciilor etc. Prin
asimilare a mediului, zonele de protecţie şi alte terenuri care
urmare, până în prezent, renta a devenit o categorie economică
realizează, prioritar, funcţii ecologice şi economice indirecte.
complexă, fiind definită, deseori ca rentă economică.
Totodată, o altă condiţie a definirii rentei bunurilor naturale
În pofida extinderii ariei de acţiune, totuşi cea mai studiată şi
este şi valoarea lor de schimb, includerea lor în tranzacţiile
folosită în activitatea practică de evaluare este renta din utilizarea
comerciale. După cum am menţionat anterior (tema II.3), unele
resurselor naturale. Acest fapt se datorează, în primul rând, ofertei
resurse naturale cu calităţi deosebite şi limitate, incluse activ în
limitate a resurselor, în special a celor cu calităţi deosebite, în
mecanismele pieţei, au o valoare de schimb superioară şi aduc
comparaţie cu cererea sporită şi nelimitată, relaţiei organice dintre
venituri, pe măsură proprietarilor lor. În această categorie putem
cererea şi oferta bunurilor şi serviciilor naturale.
include aurul, argintul, platina, terenurile din zonele cu atractivitate
În opinia fiziocraţilor, izvorul rentei este Natura, prin
economică maximă etc.
intermediul forţelor, componentelor şi proceselor sale, benefice
De asemenea, stabilirea şi însuşirea rentei necesită existenţa
pentru activităţile economice şi prosperitatea omului. Ulterior,
unui proprietar asupra acestor resurse, mai mult sau mai puţin
majoritatea reprezentanţilor doctrinei clasice limitau spaţiul de
explicit. Rolul proprietarului e cu atât mai important, cu cât resursele
extindere a rentei la resursele funciare, în special la terenurile arabile.
de calitate superioară sunt mai rare, iar cererea pentru ele sau
William Petty afirma că renta este surplusul de produs obţinut de II.4.2. Renta diferenţiată şi tipurile ei
pe un teren, după ce s-au scăzut cheltuielile pentru cultivarea sa şi
pentru salarizarea lucrătorilor agricoli. După Adam Smith, deosebirea Definiţia clasică a rentei diferenţiate ne aminteşte că originea
principală dintre rentă, salariu şi profit constă în aceea că renta este acesteia constă în calităţile diferite ale terenurilor agricole şi
un rezultat al preţului, iar salariul şi profitul sunt cauzele lui. resurselor naturale, în ansamblu. Pentru prima dată în ştiinţa
Unul dintre promotorii cei mai consecvenţi ai teoriei rentei, economică, cea mai amplă descriere a rentei diferenţiate îi aparţine
David Ricardo, afirma că aceasta este o parte din preţul pământului, lui David Ricardo. Conform acestui savant, originea rentei
care se plăteşte proprietarului funciar pentru utilizarea fortelor diferenţiate este fertilitatea diferită a terenurilor arabile. Datorită
originale şi indistructibile ale solului. unor calităţi deosebite în raport cu cele medii şi inferioare,
Jean Baptiste Say, autorul teoriei trinitare a factorilor de producţie, terenurile mai fertile vor genera un câştig mai mare, iar costurile
defineşte renta ca o recompensă pentru serviciile oferite de factorul de de producţie vor fi mai mici. O astfel de rentă a fost numită mai
productie – pământ, precum dobânda reprezintă venitul obţinut din târziu “rentă diferenţiată naturală” sau “rentă de gradul I”.
utilizarea capitalului, iar salariul - din venitul muncitorului. Modelul rentei diferenţiate prezentat de D. Ricardo are la bază
Prin urmare, renta reflectă diferenţa dintre preţul bunului trei ipoteze:
produs pe baza prelucrării resurselor naturale şi costul unitar de 1. Existenţa concurenţei dintre capitaluri şi mobilitatea
extracţie şi prelucrare a acestor resurse, încorporat în preţul acestora, care permite stabilirea, într-un moment dat, a
acestui bun. Costul unitar include valoarea muncii, capitalului, unei rate medii a profitului;
materialelor şi energiei utilizate pentru a transforma resursele 2. Pământul se află în posesia unor proprietari funciari care
naturale în produs. Astfel, putem defini renta pe unitatea de produs îl lucrează singuri şi fac investiţiile necesare sau în posesia
ca o valoare medie sau diferenţa dintre preţul bunului şi costul mediu unor arendaşi;
pentru producerea acestui bun. 3. Cererea de grâu sporeşte, iar oferta de terenuri arabile este
Marginaliştii extind aria rentei, considerând că aceasta se bazează limitată, ceea ce va condiţiona majorarea preţului şi
pe legile randamentelor neproporţionale şi fertilităţii descrescânde a folosirea unor terenuri mai puţin fertile.
solurilor, legi elaborate de D. Ricardo şi pe productivitatea marginală Acţiunea permanentă a cererii crescânde va condiţiona sporirea
a utilizării resurselor naturale, în special a celor funciare. Astfel, renta proporţională a preţurilor la producţia agricolă şi costurile marginale
devine o categorie universală pentru toţi factorii de producţie şi de prelucrare a terenurilor. Ca rezultat, se vor extinde terenurile
activităţile economice. Deseori, poate fi întâlnită şi notiunea de arabile prelucrate, în special până la nivelul ratei profitului mediu pe
“rentă de îndemânare”, tipică persoanelor cu calităţi profesionale şi economie. Această situaţie este valabilă mai mult pentru statele
organizatorice de excepţie. dezvoltate, unde terenurile arabile sunt supuse forţelor pieţei şi
Prin urmare, în teoria economică actuală, adesea este vehiculată predomină marile proprietăţi de pământ.
ideea precum că renta reprezintă venitul care revine proprietarului Renta diferenţiată este condiţionată nu numai de fertilitatea
oricărui factor de producţie, a carui ofertă este limitată şi rigidă sau diferită a terenurilor, aspectele cantitative şi calitative ale mine-
puţin elastică. În concluzie, renta reflectă venitul proprietarilor reurilor, productivitatea biologică a masei lemnoase, dar şi de alti
(posesorilor) resurselor economice şi calităţilor utile limitate ale unui factori, cum ar fi:
bun sau serviciu inclus în circuitul economic şi tranzacţiile de piaţă. - poziţia geografică;
- caracteristicile orografice ale terenului (înclinaţia, expo- folosească o parte din ea pentru construcţia şi
ziţia şi configuraţia pantelor, gradul de dezmembrare a modernizarea infrastructurii de producţie şi social
reliefului etc.); economice din localităţile rurale şi oraşe, unde activităţile
- gradul de degradare (eroziuni, alunecări de teren, sali- agricole sunt foarte reprezentative;
nizare etc.) a terenului şi de poluare a solurilor; 2. În cazul în care este răspândită proprietatea privată, renta
- infrastructura de transport; revine proprietarilor şi va fi influenţată atât de fertilitatea
- climatul investiţional; terenurilor, de agrotehnicile de utilizare, cât şi de rata medie
- folosirea fertilizatorilor şi pesticidelor; a profitului pe economie, de subvenţiile agricole etc.;
- aplicarea realizărilor progresului tehnico-ştiinţific şi a se- 3. Atunci când sunt foarte extinse relaţiile de arendă, renta
lecţiei; va fi condiţionată şi de mărimea medie a salariilor
- abilităţile profesionale ale proprietarilor funciari, arenda- lucrătorilor agricoli, de piaţa muncii, de costurile
şilor sau lucrătorilor agricoli salarizaţi; marginale de producţie etc.
- eficienţa organizării producţiilor agricole şi a celor auxi-
liare acestora etc. Ultimii doi factori formează şi aşa
numita „rentă diferenţiată de gradul III”. II.4.3. Renta absolută şi de monopol
Atunci când de pe un teren cu aceleaşi calităţi naturale
(fertilitate sau procent de substanţă minerală utilă) se obţine o recoltă Renta absolută rezultă din diferenţa dintre preţul de vânzare şi
mai mare, se formează renta diferenţiată de gradul II sau renta costurile de producţie, în cazul în care se folosesc factori de producţie
„artificială”. Ea poate fi condiţionată de practicarea unor agrotehnici a căror ofertă este limitată şi rigidă. Ea este mai frecventă în agricultură
mai moderne şi mai eficiente de utilizare a îngrăşămintelor şi şi în industria extractivă, dar poate fi întâlnită şi în alte domenii ale
pesticidelor şi, nu în ultimul rând, de calităţile manageriale ale vieţii economice. După cum s-a menţionat, renta absolută rezultă şi
gestionarului şi lucrătorilor agricoli. din dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau zăcă-
Degradarea şi epuizarea resurselor naturale, însoţite de sporirea mintelor. Oferta limitată şi rigidă a resurselor naturale va genera, chiar
continuă a preţurilor, pot transforma cerinţele ecologice în garanţii de la bun început, un venit proprietarilor, indiferent de calităţile
sigure de obţinere a unor venituri suplimentare şi de sporire a compe- acestor resurse. Astfel, datorită rentei absolute şi creşterii cererii şi
tivităţii produselor fabricate, a întreprinderilor şi ramurilor respective. preţului, vor fi supuse exploatării noi terenuri agricole şi zăcăminte cu
Mărimea şi distribuţia rentei diferenţiate sunt influenţate, într-o calităţi inferioare şi, chiar, cu poziţie economică-geografică mai
anumită masură, de forma de proprietate şi de organizare a avantajoasă. Acestea vor satisface, pe de o parte, cerinţele cererii, iar pe
terenurilor agricole. Astfel, pentru renta diferenţiată agricolă, în de altă parte, vor asigura veniturile scontate.
special, pentru cea naturală, putem remarca şi faptul că apar situaţii Totodată, proprietarii de terenuri sau zăcăminte pot să-şi limiteze
diferite în însuşirea şi distribuţia rentei, în funcţie de forma de oferta în mod individual sau de comun acord cu alţi proprietari. Prin
posesie a terenurilor agricole: urmare, preţul ridicat va condiţiona şi exploatarea zăcămintelor mai
1. Terenurile sunt naţionalizate şi aparţin statului sau puţin calitative, care vor aduce şi ele veniturile cuvenite. În acelaşi
cooperativelor agricole. În acest caz, renta va aparţine în timp, oferta limitată poate fi generată nu numai de decizia de reducere
totalitate statului şi asociaţiilor agricole care pot să a capacităţilor existente de exploatare, dar şi de costul marginal ridicat,
care menţine nerentabilitatea zăcămintelor şi terenurilor mai puţin 3. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природных ресурсов.
calitative. Atragerea acestor zăcăminte poate fi impulsionată prin М., 2001.
sporirea cererii şi a preţului la materiile prime sau produsele derivate, 4. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономические методы
de modificarea unor aspecte geografice ale consumului de materii управления природопользованием. М., 1993.
prime, de extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport, de 5. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
apariţia unor noi centre de prelucrare în apropierea locului de extracţie 6. Л. Г. Мельник. Экологическая экономика. Суммы, 2001.
etc. De asemenea, modificarea ofertei (terenurilor) este condiţionată şi
de instabilitatea politică şi economică, de ritmurile şi aria dezvoltării Subiecte pentru conversaţii:
industriale rapide etc. 1. Definiţi esenţa şi condiţiile principale ale rentei resurselor
Similar rentei absolute, renta de monopol rezultă, în primul naturale.
rând, din oferta limitată a resurselor naturale şi dreptul de 2. Relevaţi asemănările şi deosebirile privind izvorul şi formele
proprietate asupra acestora. Spre deosebire de renta absolută, cea de rentei în viziunea diverselor doctrine economice.
monopol este condiţionată şi de concentrarea proprietăţii asupra 3. Elucidaţi factorii care influenţează renta diferenţiată a resurselor
unor resurse naturale sau de concentrarea teritorială a acestor naturale.
resurse. Dacă renta absolută este specifică aproape tuturor resurselor 4. Rolul funcţiilor economice indirecte şi ecologice în formarea şi
naturale, cea de monopol este tipică, în special pentru resursele distribuţia rentei diferenţiate.
energetice, metalele neferoase şi cele preţioase. 5. Esenţa, cauzele şi aria de extindere a rentei absolute.
După cum s-a menţionat, renta de monopol este influenţată de 6. Dezvăluiţi esenţa şi implementarea practică a rentei de monopol.
concentrarea teritorială foarte pronunţată a resurselor miniere,
precum şi de costurile foarte mari de valorificare a acestora. Anume
consumul mare de capital, necesar exploatării zăcămintelor, generează
monopolizarea valorificării resurselor în mâinile unor mari companii Tema II.5.
industriale, naţionale şi transnaţionale. Deseori, monopolizarea este
Aprecierea economică a resurselor funciare
sprijinită activ de către stat şi de organismele internaţionale, care
urmăresc anumite obiective benefice pentru societate, cum ar fi: şi minerale (4/2 ore)
- reglementarea pieţei în acest domeniu;
- implementarea unei metodologii universale de formare a
preţurilor; II.5.1. Valoarea şi preţul resurselor funciare
- controlul eficient al valorificării resurselor, de la locul de
extracţie până la consumator, şi excluderea intermedia- Evaluarea şi gestionarea eficientă a fondului funciar şi categoriilor
rilor inutili. de folosinţă a acestuia este una dintre cele mai vechi preocupări nu
numai ale ştiinţei şi practicii economice, dar şi a autorităţilor publice
Bibliografie: centrale şi locale, a fiecărui beneficiar funciar. Obiectivele principale
1. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000. ale evaluării resurselor funciare sunt următoarele:
2. N. Dobrotă. Economie politică. Bucureşti, 1998. - evaluarea tuturor funcţiilor social-economice şi ecologice
ale teritoriului;
- stabilirea destinaţiilor de utilizare care vor aduce beneficii naturală a solului reflectă adaosul potenţial de biomasă naturală a
sociale şi individuale maxime şi de durată; tuturor categoriilor de terenuri, iar fertilitatea exprimă producţia
- determinarea cuantumului impozitului funciar pentru terenurilor agricole (culturi productive, păşuni şi fâneţuri).
diverse categorii de terenuri, în funcţie de productivitatea Dintre factorii naturali enumeraţi, o importanţă deosebită o au şi
şi localizarea acestora şi veniturile din utilizarea directă particularităţile reliefului, îndeosebi înclinaţia, configuraţia şi expoziţia
sau indirectă a terenurilor; pantelor, dezmembrarea orizontală şi verticală a unităţilor orografice
- stabilirea preţului normativ la vânzarea/cumpărarea, etc. Aceste particularităţi condiţionează, în mare măsură, destinaţia şi
arendarea şi înstrăinarea terenurilor etc. preţul terenurilor. Caracteristicile orografice sunt definite, deseori,
Prin urmare, metodologia şi procedurile de evaluare a similar poziţiei geografice – factori interni ai valorii terenurilor;
terenurilor fondului funciar este condiţionată, predominant, de 2) Geografici, în special distanţa faţă de centrele urbane şi rurale,
categoria de folosinţă a terenurilor, scopul şi destinaţia evaluării faţă de arterele de comunicaţii, obiectivele industriei prelucrătoare.
acestor terenuri. Astfel, dacă la evaluarea terenurilor agricole şi În interiorul localităţilor urbane, este foarte importantă distanţa faţă
stabilirea preţului lor normativ se utilizează bonitatea (fertilitatea de centrul localităţii, de arterele cu circulaţie urbană intensă şi de
solurilor), atunci la stabilirea valorii şi preţului terenurilor din staţiile transport public, în special de staţiile de metrou şi de
intravilan – categoria funcţională a localităţii, destinaţia terenului, transport feroviar, care leagă centrul sau unele cartiere rezidenţiale şi
poziţia geografică şi, desigur, beneficiile individuale, care pot rezulta locative de zona suburbană. Pentru terenurile agricole este foarte
din posesia acestor terenuri. În practica de evaluare, sunt urmărite, importantă, de asemenea, amplasarea terenurilor faţă de locul de trai
cu precădere, stabilirea unor beneficii directe, mai ales individuale al proprietarilor funciari, arendaşilor sau lucrătorilor agricoli, faţă de
din utilizarea sau posesia terenului. Beneficiile indirecte individuale căile rutiere asfaltate sau pietruite.
şi, îndeosebi, cele sociale sunt absolut neglijate la stabilirea valorii şi 3) Economici, precum gradul de dezvoltare a infrastructurii de
preţului de piaţă a terenurilor. Drept exemplu, foarte elocvent în producţie (drumuri, centre de achiziţii şi prelucrare industrială),
acest sens, ne poate servi preţul foarte redus al terenurilor cu funcţii, nivelul dezvoltării economice, gradul de implementare a realizărilor
predominant, ecologice (coridorul ecologic al râului Bâc din progresului tehnico-ştiinţific, eficienţa organizării muncii agricole,
capitală), în comparaţie cu terenurile din cartierele prestigioase, cu mărimea salariului lucrătorilor agricoli şi veniturilor populaţiei;
funcţii rezidenţiale, comerciale şi administrative. nivelul inflaţiei; disponibilitatea mijloacelor creditare; mărimea ratei
Asupra valorii resurselor funciare influenţează următorii dobânzii; marimea costurilor asociate cu efectuarea tranzacţiilor.
factori: Factorii economici influenţează cererea şi oferta terenurilor, iar
1) Naturali, inclusiv clima, relieful, reţeaua hidrografică, apele raportul dintre ele formează preţul;
subterane, mediul biogeochimic, calamităţile naturale etc. Aceşti 4) Ecologici. Factorii ecologici reflectă, pe de o parte, pagubele şi
factori, într-o măsură sau alta, condiţionează caracteristicile şi prejudiciile aduse factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei, situaţia
proprietăţile solului, în special regimul hidric, compoziţia ecologică a teritoriului, iar, pe de altă parte, beneficiile sociale şi
granulometrică şi textura solului, concentraţia de elemente organice individuale rezultate din realizarea funcţiilor economice indirecte şi a
şi anorganice şi, respectiv, a humusului din sol. Ca rezultat al celor ecologice. Referitor la valoarea terenurilor agricole şi
influenţei sinergice a factorilor naturali asupra solului, se formează potenţialul productiv al solului, evidenţiem aşa factori ecologici,
productivitatea şi fertilitatea naturală a terenurilor. Productivitatea precum intensitatea şi scara proceselor erozionale, alunecărilor de
teren, salinizării, deşertificării şi poluării chimice, biologice sau hotărât să cumpere şi un vânzător hotărât să vândă, după un
radioactive a solurilor. Spre regret, deseori, terenurile afectate masiv marketing adecvat, printr-o tranzacţie liberă, în care fiecare parte va
de anumite forme de degradare, mai ales, de alunecările de teren, de acţiona competent, cu prudenţă necesară şi nesilită de alte persoane şi
eroziunea de adâncime ori salinizare, sau, din contra, terenurile care împrejurări. Practica evaluării sugerează că oricare ar fi scopul
oferă, predominant, servicii ecologice sunt estimate superficial. De evaluării, criteriul fundamental este determinarea şi explicarea valorii
asemenea, deseori restricţiile ecologice ale utilizării terenurilor de piaţă. Astfel, în procesul unei evaluări, evaluatorul va determina
reduc valoarea economică directă, preţul de vânzare şi arenda valoarea de piaţă a bunului imobiliar şi acel tip al valorii, asupra căruia
terenurilor respective. Acest preţ redus condiţionează beneficii s-a convenit cu beneficiarul evaluării ţinând cont de scopul evaluării.
directe inferioare şi costuri sociale pentru restaurarea terenurilor şi Valoarea de piaţă se foloseşte, predominant pentru a stabili costurile şi
asigurarea funcţiilor economice indirecte şi a celor ecologice. În beneficiile diverselor utilizări ale terenului, pentru a alege pe cea mai
acelaşi timp, subestimarea valorii şi preţului real al acestor terenuri optimă din punct de vedere financiar (costuri/beneficii), economic (a
condiţionează un comportament barbar de utilizare a lor, care nu randamentului de utilizare), ecologic, social şi politic. De asemenea,
poate fi rapid modificat, chiar şi prin aplicarea unor sancţiuni valoarea de piaţă, conform abordării hedoniste, exprimă, într-o mare
administrative şi penale dure sau acţiuni civile adecvate de măsură, preferinţele şi cererea pentru unele sau alte terenuri.
recuperare a prejudiciului ecologic. Situaţia spaţiilor verzi şi altor Valoarea de piaţă pentru utilizarea curentă exprimă suma
nuclee şi coridoare ecologice din municipiul Chişinău şi alte oraşe estimată, pentru care un activ ar putea fi schimbat, la data evaluării,
sunt exemple foarte convingătoare, în acest sens; pe baza ipotezei de continuare a utilizării actuale, dar presupunând
5) Sociali, inclusiv prestigiul anumitor categorii de terenuri, că activul este neocupat.
îndeosebi cele din intravilanul urban, zonele economice libere, Valoarea de investiţie este valoarea terenului determinată în
zonele rezidenţiale suburbane pentru persoane VIP; compoziţia baza rentabilităţii pentru o persoană, ţinând cont de scopurile
populaţiei pe grupe de vârstă, statutul social-economic, migraţia, investiţionale concrete.
situaţia criminogenă etc.; Valoarea de lichidare sau valoarea de vânzare forţată reflectă
6) Politici: atitudinea faţă de dreptul de proprietate; politica valoarea terenului, în cazul în care obiectul evaluării este sau
statului orientată spre stimularea folosirii pământului şi valorificării urmează a fi înstrăinat într-o perioadă de timp foarte scurtă şi în
terenurilor (acordarea înlesnirilor fiscale, controlul asupra plăţilor de condiţii de expunere pe piaţă neadecvate, comparativ cu perioada şi
arendă ş.a.); condiţiile asigurate de organele administraţiei publice măsurile necesare pentru a obţine cel mai bun preţ de piaţă.
locale etc. Valoarea de utilizare poartă un caracter subiectiv şi reflectă
7) Tradiţionali: importanţa pământurilor, terenurilor agricole intenţiile proprietarului, arendaşului, care nu sunt legate de
pentru populaţia locală etc. vânzarea-cumpărarea obiectului, darea în arendă şi alte operaţii de
Atât în teorie, cât şi în practică, în funcţie de scopul şi obiectul acest fel. Aceasta se bazează pe un şir de principii de importanţă
evaluării, există mai multe tipuri de valori, inclusiv valoarea de economică: principiul aşteptării, folosirii, înlocuirii. Valorii de
împrumut, valoarea de asigurare, valoarea de piaţă, valoarea de utilizare, în practica mondială, i se alătură valoarea de investiţie,
bilanţ, valoarea de lichidare, valoarea investiţională etc. valoarea de bilanţ şi valoarea pentru import.
Valoarea de piaţă reflectă suma estimată, pentru care un obiect al Valoarea de schimb include valoarea de piaţă, valoarea de
evaluării poate fi schimbat, la data evaluării, între un cumpărător lichidare, valoarea de asigurare, valoarea de arendă etc. Determinarea
valorii de schimb are un caracter obiectiv şi serveşte la efectuarea Conform concepţiei clasice de evaluare a pământului, valoarea şi
operaţiilor pe piaţa imobilului: cumpărare, vânzare, transmiterea în preţul variază în funcţie de veniturile nete din utilizarea acestuia, care
calitate de gaj pentru primirea creditelor, darea în arendă şi altele. sunt acumulate şi gestionate de proprietarul terenului dat. Astfel,
Valoarea de schimb se bazează pe principiile cererii şi ofertei, valoarea şi preţul pământului sunt condiţionate de renta acestuia, de
schimbului şi concurenţei. De asemenea, trebuie menţionat faptul că o posibilitatea de economisire a costurilor producţiei. Câştigul eco-
utilizare nepermisă din punct de vedere legal sau imposibilă din punct nomic este condiţia de bază la stabilirea preţului pământului.
de vedere fizic nu poate fi considerată cea mai bună utilizare. După ce Totodată, temelia câştigului economic reprezintă fertilitatea solului,
analiza a stabilit că una sau mai multe utilizări sunt, probabil, poziţia geografică a terenurilor faţă de centrele de consum şi arterele
rezonabile, concluzia poate fi validată printr-un studiu de fezabilitate. de circulaţie etc.
Valoarea de utilizare alternativă poate fi definită ca fiind valoarea Actualmente, teoria economică prezintă multiple alternative
cu cea mai bună utilizare, alta decât cea prezentă. Evaluările pe baza privind elementele care stau la baza valorii bunurilor: munca
utilizării alternative sunt solicitate în cazul evaluării pentru garanţii încorporată, raritatea, moda, momentul schimbului etc. În teoria
sau, ca parte a analizei privind cea mai bună utilizare, atunci când se evaluării întâlnim elemente specifice, care ţin de obiectivele
decide amplasarea economică a activelor sau calcularea randamentului vânzătorului şi cumpărătorului, dar şi de aspectele teoretice specifice
real al capitalului utilizat de companie. Valoarea de utilizare alternativă ce stau la baza argumentării metodelor de evaluare.
poate fi negativă. Această valoare negativă apare, în mod tipic, pentru Preţul pământului este expresia bănească a valorii economice
terenurile închiriate sau când valoarea de utilizare actuală este mărită directe a acestuia. Preţul poate fi considerat un fapt istoric care
datorită unor drepturi specifice şi/sau unor considerente privind reflectă cât s-a cheltuit în afaceri similare deja încheiate. Termenul de
continuarea afacerii sau limitărilor asupra responsabilităţilor legale „preţ” se mai foloseşte pentru a indica „preţul ofertei”. Nici preţul
stricte, care s-ar aplica, totuşi, la vânzarea pe piaţa liberă. istoric, nici cel al vânzătorului nu reprezintă o mărime argumentată
Cea mai frecventă formă a valorii obiective, atât în practică, cât şi pentru evaluare.
în teorie, este valoarea de piaţă. Definirea corectă a valorii de piaţă Valoarea reprezintă suma de bani sau echivalentul bănesc pe care
este necesară pentru a clarifica mai multe puncte de discuţie: cumpărătorul îl oferă în schimbul unui obiect. Ea, de obicei, se
• există o diversitate de opinii între profesioniştii din analizează din punctul de vedere al cumpărătorului ipotetic. Prin
domeniul imobiliar privind înţelesul valorii de piaţă urmare, am putea defini valoarea drept suma care va fi plătită de un
utilizabile în ramură; cumpărător ipotetic pentru proprietatea evaluată (tabelul1).
• conceptul de valoare de piaţă nu este bine înţeles şi Creşterea cererii determină sporirea activităţii pieţei imobiliare. O
perceput de acei care nu se ocupă, în mod curent, cu condiţie esenţială pentru a asigura creşterea cererii este extinderea
evaluarea activelor imobiliare; posibilităţilor economice ale potenţialilor cumpărători, majorarea
• există necesitatea de educare şi a clienţilor privind veniturilor populaţiei. Ca urmare a creşterii cererii, vor creşte plăţile
existenţa, nivelul şi modul de evaluare a valorii de piaţă a de arendă şi preţurile de vânzare a terenurilor. Majorarea arendei şi a
terenurilor în ramura (domeniul) respectivă; preţurilor din toate segmentele pieţei imobiliare este determinată şi
• necesitatea de a se găsi o definiţie general acceptată, capa- de procesele inflaţioniste.
bilă să reflecte toate condiţiile determinante ale valorii de
piaţă.
Tabelul 1 masive, în mare parte irecuperabile. Totuşi, au fost şi civilizaţii care

Deosebirea dintre noţiunile „valoare” şi „preţ” au promovat în centrul politicilor economice conservarea şi buna
Valoare Preţ gospodărire a pământului, exemplele incaşilor şi babilonenilor fiind
Suma presupusă în prealabil Suma reală achitată în cadrul cele mai relevante.
afacerii În aceste condiţii, problema evaluării potenţialului productiv al
Reflectă părerea evaluatorului Reflectă acordul părţilor în afacere "resurselor de sol" capătă noi valenţe. Deşi solul este o resursă limitată
E stabilită înaintea afacerii E stabilită în procesul afacerii ca întindere, acesta are mare capacitate de menţinere şi restabilire a
Exprimarea bănească a utilităţii Exprimarea bănească a nivelului fertilităţii atunci când este utilizat raţional. De aceea, potenţialul de
curente, a veniturilor viitoare preţului şi profitului producţie şi contribuţia solului la procesul creşterii economice sunt
Rezultatele evaluării diferă Rezultatul este strict, concret diferenţiate în timp şi spaţiu. Pe măsura ce se dezvoltă omenirea, cresc
Sursa: I. Albu. Analiza factorială a valorii de piaţă a imobilului locativ tipizat, cerinţele de produse agroalimentare şi forestiere, problemele privimd
Chişinău, 2006 utilizarea raţională a fondului funciar, combaterea degradării capa-
cităţii productive a pământului şi majorarea continuă a potenţialului
Este important să fie studiată cererea pe termen scurt, deoarece productiv al acestuia capătă noi semnificaţii. După cum se apreciază în
cererea pe piaţa imobiliară este foarte elastică, reacţionează repede la multe lucrări de specialitate, „din dar exclusiv al Naturii, solul s-a
variaţia preţurilor pentru terenuri şi, astfel, influenţează situaţia pe transformat într-un sistem pedobioeconomic, a cărui evoluţie se
piaţa imobiliară. Spre deosebire de cerere, oferta terenurilor este subordonează atât legilor naturale, cât şi fenomenelor şi proceselor
inelastică, fiind influenţată, predominant, de stocurile de bunuri specifice reproducţiei fondurilor fixe”.
imobiliare libere (neocupate) care sunt expuse la vânzare şi de În procesul de evaluare economică a pământului, trebuie să se
impozitul funciar. ţină cont de trei cerinţe fundamentale:
În concluzie, procedura de evaluare şi indicatorii utilizaţi în a) cunoaşterea contribuţiei pământului la procesul creşterii
acest scop sunt condiţionate de obiectivele evaluării, destinaţia economice;
terenului, regimul de utilizare, reglementările normative şi juridice în b) stabilirea unor normative şi limite ştiinţifice fundamentate
acest domeniu, posibilităţile tehnice, informaţionale şi financiare ale pentru utilizarea eficientă a fiecărei suprafeţe de teren agricol,
evaluatorilor etc. în măsură să permită aprecierea avantajelor sau pierderilor
care au loc în economia naţională, în condiţiile diferitelor
modalităţi de gestiune economică a fondului funciar;
II.5.2. Evaluarea potenţialului productiv al solului c) determinarea oportunităţii şi a pragului de eficienţă a
lucrărilor hidro- şi agropedoameliorative.
Evaluarea potenţialului productiv al solului a constituit, deseori, Evaluarea economică a solului ar putea avea ca punct de referinţă
o problemă mai puţin abordată, întrucât în decursul istoriei valoarea de înlocuire a cheltuielilor de muncă investite în decursul
omenirea a considerat pământul ca un "dar inepuizabil al naturii" şi anilor pentru atingerea unui anumit grad de fertilitate, la care să se
nu a acordat atenţia cuvenită conservării acestei resurse. Ca urmare, adauge "valoarea acumulată" a venitului net datorat fertilităţii
pe arii extinse din bazinul mediteraneean, Orientul Mijlociu, China, naturale diferenţiate şi poziţiei geografice a terenului respectiv,
preriile nord-americane, solul a fost supus unei epuizări şi deteriorări racordată la coeficientul mediu de eficienţă a investiţiilor pe
economie. De asemenea, evaluarea solului ar putea să aibă, ca punct 3) Modelul american, care se bazează pe metoda „indicelui
de referinţă, eficienţa utilizării acestuia, fără a se ţine seama de Storie”. Conform acestui indice, valoarea solului variază în funcţie de
cheltuielile de muncă depuse pentru atragerea lui în circuitul proprietăţile solului, şi anume: adâncime, permeabilitate, textură,
economic. Baza obiectivă a acestei modalităţi de evaluare o constituie structură, conţinutul în săruri etc.
legătura existentă între modificarea cantitativă şi calitativă a De asemenea, evidenţiem trei forme de productivitate economică
resurselor de sol, pe de o parte, şi rezultatul final al producţiei, pe de a terenurilor:
altă parte. Luând în considerare ipotezele privind evaluarea • Absolută, gradul de folosire potenţial şi de facto al pro-
suprafeţelor de pământ aflate în circuitul economic, se va efectua o ductivităţii;
evaluare a potenţialului productiv al acestuia pe tipuri de produse • Relativă reflectă eficienţa utilizării pământului ca mijloc
agricole ce s-ar putea obţine prin cultivarea terenurilor respective. de producţie. Eficienţa indică raportul dintre producti-
La evaluarea cantitativă şi calitativă a potenţialului productiv al vitatea absolută şi costurile forţei de muncă pe unitatea de
solului, trebuie luate în calcul o serie de elemente, cum ar fi însuşirile suprafaţă;
fizice, chimice şi biologice ale acestuia, condiţiile şi factorii de mediu, • Renta diferenţiată.
condiţiile economice şi sociale în care se desfăşoară activităţile Prin urmare, modelele rus şi american sunt destinate evaluării
productive, grupate conform mai multor criterii. fertilităţii naturale a solurilor, definită cu termenul de bonitate.
În practica mondială, se utilizează 3 modele principale de Bonitatea este condiţionată de tipul de sol, conţinutul de humus, de
evaluare a potenţialului productiv al solului: compoziţia chimică şi prezenţa elementelor nutritive în sol, de
1) Modelul german, după care evaluarea solului se bazează pe compoziţia mecanică a solului, de regimul hidric şi textura solului, de
elementele sale materiale (natura rocii materne şi textura solurilor). gradul de eroziune şi salinizare, de valorificarea agricolă a teritoriului
Acest sistem de evaluare s-a perfecţionat continuu, astfel încât, la etc. Bonitatea solului este principalul indice folosit la evaluarea şi
începutul secolului XX, când s-a pus problema impozitării stabilirea preţului normativ al terenurilor agricole. Ea se măsoară în
terenurilor agricole în Germania, s-a aplicat o clasificare a solului grade (baluri) la hectar şi poate varia de la 0 la peste 100 de grade/ha.
după venitul net realizat, utilizând o scară de valori de 100 de puncte. Bonitatea solului constituie unul dintre argumentele prioritare pentru
Şcoala germană prezintă două modalităţi de evaluare a solului, şi stabilirea categoriei de folosinţă a terenurilor. Preţul celorlalte categorii
anume: a) clasificarea şi evaluarea solului în funcţie de rezultatele de folosinţă sunt condiţionate, predominant de nivelul veniturilor, de
obţinute, exprimate prin producţia globală şi venitul net la hectar particularităţile sistemului fiscal, de poziţia geografică şi, îndeosebi, de
(folosindu-se anumiţi indici de corecţie, în raport cu tipurile de sol); pagubele economice rezultate din înstrăinarea terenurilor agricole etc.
b) clasificarea şi evaluarea solului, în raport cu potenţialul natural şi
economic al fiecărui teren, în funcţie de modul de utilizare;
2) Modelul rus (sovietic) se bazează pe clasificarea terenurilor în II.5.3. Estimarea valorii şi preţului resurselor funciare în
funcţie de caracteristicile intrinseci ale solului, care determină Republica Moldova
fertilitatea naturală sau bonitatea lui. Acest model este utilizat şi în
Republica Moldova, în special la stabilirea impozitului funciar şi Încă din cele mai vechi timpuri, pământurile, în special cele
preţului normativ la vânzare/cumpărare a terenurilor agricole. agricole au fost considerate cele mai valoroase resurse ale acestui
ţinut. Rodnicia câmpurilor şi păşunilor a atras în permanenţă
cotropitori din toate colţurile Europei şi Asiei. În acelaşi timp, d) exproprierii obiectelor evaluării pentru cauză de utilitate
acestea au asigurat existenţa populaţiei autohtone, au motivat, în publică;
mare măsură, rezistenţa şi tenacitatea ţăranilor şi au consolidat e) impozitării bunurilor şi încasării forţate a impozitelor;
naţiunea noastră, care, după cum ne amintesc cronicarii, „a rezistat f) reorganizării şi lichidării întreprinderilor de stat,
în faţa tuturor timpurilor, invaziilor streine şi greutăţilor”. Celebrul municipale, precum şi a întreprinderilor insolvabile,
poet V. Alecsandri ne spune prin unul din versurile eterne ale sale - indiferent de tipul de proprietate;
„pământul este legat prin sânge de popor”. Astfel, pentru naţiunea g) apariţiei litigiului patrimonial în legătură cu hotărârea
noastră pământul nu este numai un suport economic, de neînlocuit, instanţei de judecată şi solicitării acesteia, inclusiv în cazul
ci şi un suport spiritual de maximă importanţă. examinării dosarelor privind cuantumul prejudiciilor
În pofida industrializării rapide din perioada postbelică, cauzate proprietarilor în urma acţiunilor ilicite şi a
republica noastră a păstrat până în prezent caracterul predominant concurenţei neloiale;
agrar. Cu atât mai mult, după alocarea cotelor funciare în proprietate h) depunerii în gaj a obiectelor care sunt proprietate publică
privată şi aprobarea Legii cu privire la preţul normativ al a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
pământului, este absolut necesară o reevaluare a tuturor terenurilor i) transmiterii obiectelor evaluării în calitate de contribuţie
agricole şi loturilor de lângă casă. De asemenea, modificările recente în capitalul social al întreprinderilor;
cu privire la evaluarea imobilelor (construcţiilor locative), în j) utilizării obiectelor de proprietate intelectuală create din
conformitate cu valoarea lor de piaţă influenţează direct şi asupra contul mijloacelor bugetare şi introduse în circuitul
terenurilor din intravilan, îndeosebi din spaţiul urban. Alţi factori economic de către agenţii economici, indiferent de tipul
importanţi ai reevaluării terenurilor este extinderea rapidă a lor de proprietate;
gazificării şi telefonizării zonelor suburbane şi rurale. k) introducerii obiectelor de proprietate intelectuală în
Conform Legii nr. 989 privind activitatea de evaluare din circuitul economic al întreprinderilor cu tip de proprietate
18.04.2002, sunt stabilite tipurile, obiectivele şi modalităţile de preponderent de stat;
evaluare a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor. Evaluarea poate l) solicitării organului care efectuează înregistrarea persoanei
fi benevolă şi/sau obligatorie. Evaluarea obligatorie se efectuează din juridice;
iniţiativa autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. m) modificării legislaţiei;
Acestei evaluări sunt supuse obiectele evaluării, indiferent de tipul de n) altor situaţii.
proprietate asupra lor. Cel mai complex indicator al aprecierii productivităţii şi calităţii
Evaluarea obligatorie se efectuează în cazul: solurilor în Republica Moldova este bonitatea lor. Bonitatea este
a) privatizării sau altui mod de înstrăinare a obiectelor suportul obiectiv al evaluării economice a solurilor, elaborării
evaluării (sechestru, inclusiv în urma insolvabilităţii Cadastrului Funciar, realizării măsurilor de restaurare a terenurilor şi
proprietarului obiectului etc.); ameliorare a fertilităţii solurilor.
b) transmiterii dreptului de folosinţă a obiectelor proprietate
publică a statului sau dării în arendă a acestora;
c) transmiterii obiectelor evaluării în administrare fiduciară;
Tabelul 2 preţul normativ al terenurilor localităţilor, cu excepţia loturilor de

Bonitatea solurilor din Republica Moldova pământ de lângă casă, al terenurilor ocupate de obiective industriale
Cota din suprafaţa şi de transport, de obiective neagricole, se adaugă şi cheltuielile de
Clasa de Nota de bonitate, Suprafaţa,
terenurilor amenajare inginerească a teritoriului.
bonitate puncte Mii ha
agricole, % Dreptul de vânzare a terenurilor proprietate privată îl are
I 81 – 100 689 27 proprietarul, iar în cazul vânzării terenurilor proprietate publică
II 71 – 80 536 21 autorităţile administraţiei publice locale, care soluţionează
III 61 – 70 382 15 concomitent toate problemele referitoare la construcţiile, instalaţiile
IV 51 – 60 382 15 inginereşti, plantaţiile multianuale şi alte bunuri imobiliare,
V 41 – 50 303 12 amplasate pe terenurile în cauză. Vânzarea-cumpărarea pământului
VI 21 – 40 153 6 se efectuează prin contractul de vânzare-cumpărare la preţ normativ
VII < 20 83 4 sau la preţ liber, inclusiv în baza rezultatelor licitaţiei. Pentru
Media pe 65 2528 100 perfectarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare, se prezintă documente
republică în care sunt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului,
Sursa: Anuarul privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea Inspectoratului precum şi dreptul deţinătorului asupra terenului.
Ecologic de Stat în anul 2006, Chişinău, 2007.
Terenurile pe care sunt amplasate construcţii, instalaţii
inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare se vând
Bonitatea medie a solurilor noastre rămâne încă destul de
concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vânzare
ridicată şi se estimează la circa 65 de grade la hectar (tabelul 2).
al imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor
Astfel, media de bonitate o depăşesc mai mult de jumătate din
imobiliare, amplasate pe acest teren. În scopul impozitării funciare,
terenurile cu funcţii agricole. Totodată, peste un sfert din terenuri au
noul deţinător al terenului şi autoritatea administraţiei publice locale
o bonitate maximă, mai mare 80 de grade/ha şi doar 10 la sută au o
informează neîntârziat organul fiscal teritorial despre schimbarea
bonitate mai mică de 40 de grade la hectar. Din acest motiv, putem
deţinătorului de teren. Toate contractele de vânzare-cumpărare a
afirma că, până în momentul actual, solurile noastre, în pofida
terenurilor se autentifică notarial.
eroziunii masive şi altor forme distructive ce se manifestă în ultimul
Vânzarea-cumpărarea terenurilor, aflate în proprietate publică se
timp foarte insistent, au un potenţial productiv foarte înalt, ce
efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate. La
urmează a fi valorificat eficient şi durabil.
încheierea contractului de vânzare-cumpărare în rate, se achită mai
Preţul normativ al pământului constituie un procedeu de
întâi cel puţin 25% din preţul terenului, iar restul plăţii poate fi
estimare a valorii echivalente cu potenţial natural şi economic al
eşalonat pe un termen de până la 10 ani, şi de până la 5 ani pentru
acestuia, exprimată în unităţi monetare. El se calculează, indiferent
terenurile neutilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor
de tipul de proprietate şi de categoria folosinţă. Tarifele pentru
privatizate sau care se privatizează, repartizându-l în cote egale achitate
calcularea preţului normativ al pământului se stabilesc pe o unitate
trimestrial, indexate în funcţie de rata inflaţiei. Neachitarea plăţii în
convenţională (grad/ha) pe baza indicilor cadastrali, conform anexei
decurs de o lună de la expirarea termenului de plată pe trimestru
legii respective din 4 septembrie 1997. Preţul normativ se poate
constituie temei pentru desfacerea contractului în modul stabilit.
indexa anual, în funcţie de rata inflaţiei de către Parlament, la
propunerea Guvernului, odată cu aprobarea Bugetului de Stat. La
Dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie Înstrăinarea forţată a terenurilor în alte scopuri decât cele
agricolă aparţine statului, persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii agricole este admisă numai în cazurile utilităţii publice: construcţia
Moldova, precum şi persoanelor juridice al căror capital social nu întreprinderilor industriale, drumurilor, trasarea telecomunicaţiilor,
conţine investiţii străine. Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie construcţia unor obiective cu destinaţie specială, instalaţiilor
agricolă se va calcula în funcţie de fertilitatea medie a solului stabilită hidrotehnice şi altor amenajări ale serviciului apelor, extragerea
pentru oraşul sau comuna respectivă sau, la cererea proprietarului, în zăcămintelor subterane, dezvoltarea localităţilor, construcţia
funcţie de fertilitatea solului stabilită pentru terenul respectiv. instituţiilor de cultură, de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii,
Proprietarul lotului de pământ de pe lângă casă are dreptul de a- complexurilor sportive şi de agrement, crearea monumentelor
l vinde integral sau parţial, la preţ liber, inclusiv la licitaţie, atât naturii şi istoriei. Statul propune proprietarului terenului un alt teren
persoanelor fizice şi persoanelor juridice, cât şi statului. Nu sunt în schimbul celui înstrăinat forţat. În cazul în care calitatea terenului
supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate propus în schimb este în defavoarea proprietarului de terenuri,
în folosinţa temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror acestuia i se compensează pierderile cauzate de schimb. Dacă
suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie. Preţul normativ al proprietarul terenului refuză să ia teren în schimb ori statul nu
lotului de pământ de pe lângă casă se calculează pornind de la dispune de teren pentru schimb, pierderile i se compensează în bani.
suprafaţa lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade şi tarifele Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor
pentru determinarea preţului normativ al pământului. În lipsa are loc conform preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decât
informaţiei despre gradul de fertilitate a lotului supus vânzării- preţul normativ calculat conform tarifelor prevăzute. În cazul în care
cumpărării, preţul se calculează pornind de la gradul de fertilitate a autoritatea administraţiei publice şi proprietarul terenului nu ajung
solului în unitatea administrativ-teritorială respectivă. la o înţelegere în privinţa preţului de piaţă al terenului supus
Preţul terenurilor din intravilanul localităţilor, destinate înstrăinării forţate, preţul va fi stabilit de instanţa judecătorească în
construcţiilor, se calculează pornind de la indicii cadastrali medii, baza raportului de expertiză prezentat de experţii independenţi.
locul amplasării terenurilor, suprafaţa lor, accesul la căile de Preţul normativ se stabileşte la vânzarea - cumpărarea , arendarea
comunicaţii, amenajarea terenurilor. Terenurile din zonele de şi moştenirea terenurilor. La calcularea preţului este, neapărat necesară
protecţie şi zonele sanitare ale întreprinderilor nu pot fi vândute fişa cadastrală, iar în lipsa ei se utilizează cuantumul mediu, bonitatea
decât întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele medie pe categorii de folosinţă şi localizarea respectivă.
obiective care pot schimba indicii acestor zone. Nu sunt supuse La vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole, a loturilor de
vânzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate lângă casă şi a celor pomicole, preţul normativ este de 289 lei 53
reţelelor inginereşti, precum şi terenurile de uz public. Terenurile bani pentru 1grad/ha. De exemplu, preţul normativ al unui grad/ha
proprietate privată pe care sunt amplasate construcţii din intravilanul cu bonitate 60 grade va fi 17 371 lei. De asemenea, conform Hotărârii
localităţilor pot fi supuse vânzării-cumpărării la preţ liber, inclusiv la Guvernului din 16 aprilie 1999, la stabilirea preţului normativ
licitaţie. În cazul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a definitiv al pământului, este utilizat coeficientul de 0,25.
terenurilor aferente necesare pentru activitatea obiectivelor şi Preţul normativ al pământului pentru terenurile ocupate de
construcţiilor nefinalizate, contractul de arendă a terenurilor respective, obiective industriale, de transport, de alte construcţii, precum şi pentru
încheiat anterior cu autoritatea administraţiei publice locale, devine nul terenurile cu altă destinaţie decât cea agricolă se calculează, în funcţie
din momentul intrării în vigoare a contractului de vânzare-cumpărare. de fertilitatea medie a solului stabilită pentru Republica Moldova.
La înstrăinarea forţată a terenurilor agricole, a loturilor de pe influenţă asupra preţului sectorului de teren. Existenţa pieţei de
lângă casă şi a celor pomicole preţul normativ al pământului este de desfacere stimulează creşterea cererii faţă de ofertă şi a preţului, în
579 lei pentru 1grad la ha, iar în cazul excluderii terenurilor din întregime. Piaţa de desfacere, la rândul ei, este influenţată de factori
domeniul agricol şi silvic, precum şi la vânzarea/cumpărarea interni şi extern. Factorul extern se răspândeşte aproape uniform pe
terenurilor din intravilan (cu excepţia loturilor de lângă casă) preţul teritoriul întregii republici, cu excepţia localităţilor de la frontiera cu
normativ este de 9265 lei pentru 1 grad/ha. În cazul vânzării de către Uniunea Europeană, unde, din cauza aşanumitei „vize L”, a crescut
stat a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care sunt în foarte rapid preţul terenurilor din intravilanul acestor localităţi.
curs de privatizare, terenuri cu construcţii nefinalizate se aplica Factorul intern reflectă distanţa faţă de localităţi şi căile de acces, faţă
coeficientul 0,3 pentru municipiul Chişinău, 0,15 pentru Bender, de principalele centre urbane, în special de municipiul Chişinău,
Bălţi, Tiraspol, de 0,1 pentru municipiul Cahul, Râbniţa, Orhei, gradul de dezvoltare a infrastructurii (căi rutiere, aprovizionarea cu
Ialoveni, 0,05 pentru celelalte oraşe şi de 0,02 pentru sate. apă, energie electrică, telefonie staţionară şi gaz natural).
În cazul excluderii terenurilor din categoria de terenuri cu
destinaţie agricolă şi din categoria de terenuri ale fondului silvic,
precum şi din circuitul agricol, pentru extragerea zăcămintelor de II.5.4. Evaluarea geologică şi economică a resurselor
substanţe minerale utile, la preţul normativ calculat conform tarifelor minerale
specificate în poziţia a III-a din anexă, se aplică coeficientul 0,2 cu
condiţia recultivării şi returnării terenurilor menţionate în circuitul Performanţele economice şi tehnologice ale perioadei
agricol sau în fondul silvic după extragerea zăcămintelor, în industriale au fost posibile, într-o mare măsură, datorită extacţiei
conformitate cu proiectul de recultivare. În cazul în care recultivarea nu şi prelucrării unui spectru foarte vast şi a unor cantităţi enorme de
asigură returnarea terenurilor în circuitul agricol sau în fondul silvic la resurse minerale, îndeosebi metalifere, energetice, a materiilor
nivelul calităţii solului prevăzut în proiectul de recultivare, pierderile prime pentru industria chimică şi a materialelor de construcţie etc.
cauzate de scăderea calităţii solului urmează a fi recuperate în funcţie de Chiar şi în prezent, în plină afirmare a societăţii postindustriale şi a
tarifele stabilite pentru fiecare unitate grad/hectar la poziţia menţionată. sferei serviciilor, valoarea economică directă a acestor resurse nu s-a
Situaţia economică, lipsa de mijloace financiare nu permite redus, ci din contra, s-a multiplicat din cauza apariţiei deficitului şi
multor ţărani să cumpere terenurile necesare. Din acest motiv s-a creat pericolului de epuizare a unor categorii de resurse minerale, precum
disproporţia dintre cerere şi ofertă. La un cumpărător revin 4-5 şi datorită extinderii ariei lor de întrebuinţare. Din aceste
vânzători de terenuri agricole. Fără a intra în esenţa reformei funciare, considerente, este neapărat necesară perfecţionarea modalităţilor şi
constatăm că terenuri agricole au fost repartizate multor persoane, procedurilor de evaluare, care să condiţioneze reducerea consumului
care, din motiv de sănătate, vârstă sau din alte motive, nu pot să de materii prime pe unitatea de produs finit şi substituirea lor cu
lucreze terenurile atribuite şi sunt nevoite să le pună în vânzare. materiale sintetice, valorificarea complexă a substanţelor utile din
Sub influenţa acestei disproporţii dintre cerere şi ofertă, preţul minereuri etc. Scopul acestor măsuri este păstrarea (oferirea)
poate să se stabilească de două ori mai mic. Totodată, e recunoscut beneficiilor directe ale utilizării resurselor minerale pentru
faptul că, pe teritoriul Republicii Moldova, acest factor este răspândit generaţiile viitoare – valorificarea durabiă a rezervelor existente.
neuniform şi, deci, influenţa lui necesită o studiere mai profundă. Actualmente, la evaluarea resurselor minerale se folosesc, cu
Piaţa de desfacere a producţiei agricole devine un factor general de precădere, factorii tradiţionali, care reflectă benefiiciile directe
individuale şi sociale din posesia şi exploatarea acestor zăcăminte, ales pentru necesităţile economiei naţionale. Industria de extracţie a
costurile de extracţie, prelucrare primară şi transportare, importanţa zăcămintelor minerale este una dintre ramurile economiei cu consum
resurselor date pentru circuitul economic, avuţia naţiunilor, pentru mare de capital, necesar nu numai pentru desfăşurarea procesului de
bunăstarea socială şi individuală etc. Astfel, cele mai utilizate extracţie, dar, mai ales, pentru construcţia şi extinderea capacităţilor
concepte de evaluare economică sunt: magistralelor de transport. Acestea sunt cu atât mai importante, cu cât
- conceptul rentei, pentru a fixa renta absolută, de monopol locul de extracţie este situat mai departe de ţărmurile mărilor şi
şi renta diferenţiată; oceanelor. Sensul de evoluţie a preţurilor la materia primă minerală va
- conceptul cheltuielilor; condiţiona extinderea sau, din contra, reducerea exploatării
- conceptul rezultatelor, care poate fi aplicat pentru stabilirea zăcămintelor mai puţin rentabile, cu rentă diferenţiată inferioară.
preţului şi beneficiilor producţiilor primare (de exemplu, al Pentru evaluarea importanţei social-economice, se elaborează
metalelor brute şi rafinate, produselor petroliere şi petro- Balanţele Rezervelor, Producţiei şi Consumului de materii prime şi
chimice, cimentului, hârtiei şi mobilei etc.); produse derivate. Totodată, succesivitatea valorificării zăcămintelor se
- conceptul monopolizării ramurale, datorită controlului stabileşte în funcţie de competitivitatea lor. Cele mai importante
sporit al unor concerne, grupuri industriale asupra rezer- avantaje competitive ale zăcămintelor minerale sunt: cantitatea şi
velor, extracţiei şi prelucrării primare a resurselor res- calitatea (concentraţia) substanţelor minerale utile, costuruile
pective, în special a celor mai bogate zăcăminte. cercetărilor şi prospecţiunilor geologice, costurile de extracţie,
Valoarea economică directă este influenţată de acţiunea transportare şi prelucrare primară şi costurile de substituţie şi epuizare.
sinergică a factorilor sociali economici, politici, geologici, De obicei, se exploatează, în primul rând, zăcămintele mai bogate şi
geografici şi ecologici. mai calitative şi cu o poziţie geografică mai avantajoasă, care aduc
1) Factorii socio-economici reflectă importanţa resurselor beneficii directe maxime, iar apoi se trece şi la valorificarea celorlalte
minerale pentru circuitul economic, economia naţională şi zăcăminte, mai puţin rentabile. Nu sunt supuse exploatării zăcămintele
transnaţională, pentru producerea diverselor bunuri industriale şi care antrenează costuri care depăşesc beneficiile obţinute.
prestarea serviciilor (de exemplu, transporturile), pentru asigurarea În unele situaţii influenţate de factorul geopolitic, precum
bunăstării materiale a populaţiei. De asemenea, factorii socio- dezvoltarea anclavă a economiei sau existenţa blocadelor economice, se
economici ne arată cât este dispusă să plătească societatea pentru pot valorifica şi zăcăminte cu rentabilitate foarte redusă, cu costuri
exploatarea şi prelucrarea acestor resurse, dar şi pentru epuizarea şi superioare beneficiilor directe. În aceste cazuri, datorită limitării
înlocuirea lor cu resurse inepuizabile, îndeosebi energetice sau cu artificiale a ofertei va spori substanţial valoarea şi importanţa acestor
materii prime artificiale şi secundare, care e costul social al deşeurilor zăcăminte pentru economia statelor respective. În acelaşi timp, ruperea
de producţie şi de consum etc. legăturilor cu pieţele externe, capacităţile limitate de prelucrare primară
Factorii economici mai includ şi nivelul asigurării financiare a şi secundară a materiei prime şi de consum al produselor finite pe piaţa
teritoriului, gradul de dezvoltare a infrastructurii de producţie, în internă poate contribui la reducerea importanţei acestor materii prime şi
special a magistralelor de transport feroviar şi auto, nivelul şi încetarea exploatării zăcămintelor respective.
tendinţele preţurilor la bursele internaţionale, preţurilor 2) Factorii politici pot fi reprezentaţi nu doar prin anumite
producătorilor şi preţului mondial de referinţă. Asigurarea financiară dezavantaje, dar şi avantaje, precum implementarea unui climat
este una dintre condiţiile de bază ale exploatării zăcămintelor, mai investiţional atractiv în industria extractivă sau în alte domenii, care
va spori asigurarea financiară a acestor state şi regiuni şi, ulterior, 4) Factorii geografici se referă, în primul rând, la distanţa faţă de
dezvoltarea rapidă a industriei extractive, care este o mare centrele importante de prelucrare şi consum al produselor finite, faţă
consumatoare de capital. Totodată, factorii de decizie politică pot să de ţărmurile mărilor şi oceanelor, faţă de magistralele de transport
conştientizeze voluntar sau sub presiunea forurilor academice şi feroviar şi de fluviile navigabile. De asemenea, în statele mai puţin
organizaţiilor ecologice de stat sau nonguvernamentale necesitatea dezvoltate, rămâne a fi importantă şi distanţa zăcămintelor faţă de
conservării unor zăcăminte, pentru utilizarea lor pe viitor. De zonele şi centrele dens populate, care oferă forţa de muncă ieftină
asemenea, nu mai puţin importantă este necesitatea asigurării necesară.
securităţii energetice a statului. Această strategie este pe larg aplicată Până în prezent, o mare însemnătate au şi factorii fizico-
în SUA, care, în pofida rezervelor proprii suficiente, folosesc în mare geografici, precum particularităţile reliefului, condiţiile climatice,
măsură sursele importate. reţeaua fluvială, lipsa pragurilor şi cascadelor pe râuri etc. Relieful
O importanţă deosebită are şi situaţia geopolitică din preajma este unul dintre factorii cei mai importanţi, care determină costurile
bazinelor de extracţie, coridoarelor şi nodurilor de transport. de transportare a materiei prime, posibilităţile de construcţie a
Stabilitatea politică de durată este una dintre cele mai importante magistralelor de transport şi centrelor de prelucrare primară,
premise de atragere a investiţiilor străine şi, invers, instabilitatea securitatea cercetărilor şi prospecţiunilor geologice, a proceselor de
politică este sperietoarea „numărul unu” a investitorilor. Interesul extracţie şi transportare a minereurilor. Condiţiile climatice
sporit al investitorilor, grupurilor industriale pentru exploatarea favorabile ameliorează confortul de trai şi atractivitatea zonelor
unor zăcăminte bogate va condiţiona creşterea însemnătăţii nu miniere, iar cele aspre sporesc nu numai costurile individuale (ale
numai a acestor zăcăminte, dar şi a industriei extractive şi de extracţiei), ci şi sociale, precum asigurarea cu căldură termică,
prelucrare şi a economiei, în ansamblu, desigur, în condiţiile unui asistenţa medicală frecventă etc.
climat investiţional atractiv. 5) Factorii ecologici. În pofida efectelor grave ale activităţilor
3) Factorii geologici includ asemenea indicatori, precum: miniere asupra integrităţii ecosistemelor naturale, aspectelor
- rezervele certe şi potenţiale; cantitative şi calitative ale factorilor de mediu şi asupra sănătăţii
- calitatea zăcămintelor (ponderea substanţelor minerale populaţiei, îndeosebi a minerilor şi populaţiei din zonele miniere,
utile în rocă); până în prezent costurile ecologice sunt reflectate superficial în preţul
- adâncimea şi condiţiile depozitării; materiei prime şi produselor derivate. Astfel, mult mai importante
- compoziţia fizico-chimică a minereurilor; sunt cotaţiile bursiere decât suferinţa umană şi distrugerea
- puritatea şi complexitatea minereurilor; mediului şi viitorului generaţiilor care urmează. În acelaşi timp,
- structura geologică şi tectonică în perimetrul zăcămin- factorul ecologic este motivul principal al limitării masive şi chiar
telor; abandonării multor zăcăminte, localizate în statele înalt dezvoltate.
- seismicitatea; Drept exemple elocvente, în acest sens, pot servi stoparea extracţiilor
- localizarea straturilor acvifere etc. de bauxită în Franţa, încă din 1991, încetarea valorificării multor
Factorii geologici influenţează, la rândul lor, costurile şi distanţa zăcăminte carbonifere în Germania şi Anglia, de uraniu – în Statele
de transport a materiei prime. Cu cât procentul de rocă sterilă Unite şi Franţa ş.a. Riscurile ecologice ale extracţiilor şi prelucrării
(deşeuri) va fi mai mare, cu atât costurile de transport vor fi mai primare au condiţionat, astfel, modificări substanţiale în geografia
ridicate, iar centrul de prelucrare (rafinare) – mai aproape. industriei extractive mondiale, care s-a transferat, în mare măsură, în
ţările în curs de dezvoltare, cu cerinţe şi costuri ecologice individuale • Comportamentul actorilor acestor pieţe este direcţionat în
mai reduse, şi folosirea largă a substituenţilor în statele dezvoltate. sensul creşterii veniturilor;
Impactul sporit exercitat asupra mediului şi sănătăţii populaţiei • Actualizarea permanentă a preţului.
generează costuri sociale foarte mari, care diminuează valoarea Preţurile materiilor prime variază în funcţie de 5 dimensiuni:
zăcămintelor respective, atractivitatea economică a regiunilor 1) Spaţială, exprimată de costurile de transport, care sunt
miniere şi chiar transformarea lor în zone defavorizate din punct de condiţionate de localizarea materiilor prime – centrelor de
vedere economic şi social, pentru care este tipic exodul în masă al prelucrare şi consum, de masa şi volumul materiilor
populaţiei active şi răspândirea largă a fenomenelor sociale negative, prime, de posibilităţile de transport şi de distanţă
precum şomajul, alcoolismul, divorţurile, furturile, narcomania, (orientarea transportuară după A.Weber). De asemenea,
înrăutăţirea situaţiei criminogene etc. Această situaţie poate fi dimensiunea spaţială include poziţia geografică şi
observată frecvent în multe zone miniere din fostele state socialiste geostrategică a altor mari bazine şi zăcăminte, costurile şi
ale Europei de Est, în special în România şi Balcanii de Vest. posibilităţile lor de transport etc.
2) Calitativă, reflectată de calităţile intrinseci (substanţă
minerală utilă, prezenţa impurităţilor, domeniilor de
II.5.5. Preţurile materiilor prime minerale utilizare etc.) ale materiilor prime. Pentru fiecare categorie
de calitate (marcă) se stabileşte un anumit „preţ al calităţii
În context teoretic, preţul materiilor prime trebuie să fie expresia de referinţă”, în jurul căruia variază toate celelalte preţuri,
valorii economice directe a acestora, reflectată de renta sau de venitul iar acest preţ poate fi extins asupra zăcământului sau
utilizării lor. Însă datorită faptului că renta nu este o condiţie a bazinului minier, în ansamblu. Această situaţie este valabilă,
preţului, ci un efect al acestuia, aplicarea în practică a acestui concept îndeosebi pentru petrol, gaz, minereuri de fier, cupru etc.
este destul de dificilă. Cu toate acestea, utilitatea variabilă şi 3) Cantitativă, în funcţie de cantitatea cumpărată şi
complexă, pe de o parte, şi raritatea (oferta limitată), pe de altă parte, regularitatea livrării.
vor genera în permanenţă venituri pentru proprietarii zăcămintelor. 4) Temporară, în funcţie de periodicitatea, regularitatea şi
Prin urmare, preţul materiilor prime se va stabili în funcţie de timpul livrărilor şi cumpărărilor (imediate, la termen, în
costurile de exploatare, de regulile pieţei, de raportul cerere-ofertă şi avans).
va fi corectat de anumite pârghii de control asupra mecanismului 5) Natura contractului, în funcţie de părţile implicate sau
formării preţurilor, în special al proprietarilor în persoana cointeresate, preţul pe piaţa mondială, condiţiile de
companiilor miniere private, de stat sau mixte. De asemenea, asupra finanţare, tipul de contract etc.
preţurilor influenţează rata de epuizare, de substituţie, costul de Diversitatea preţurilor pieţei mondiale nu exclude posibilitatea
oportunitate, numărul şi comportamentul actorilor pe aceste pieţe stabilirii „unui preţ mondial de referinţă”, în funcţie de care se vor
(producători, intermediari şi consumatori), conjunctura geopolitică stabili celelalte preţuri. Acest preţ poate fi stabilit prin acordul
şi geoeconomică, stabilitatea politică şi economică etc. statelor şi grupurilor de state, în special al celor care dispun de
Determinarea preţurilor materiilor prime are la bază trei rezerve importante, de principalele companii ce posedă şi/sau
premise: exploatează aceste resurse.
• Alternativa: concurenţa liberă – concurenţa de monopol;
Tipurile de preţuri şi caracteristica generală a acestora un lot reprezentativ livrat sau cumpărat, din cauza incertitudinii
1. Preţurile producătorilor. În acest caz, principalii sau, uneori, privind evoluţia preţului, accesul pe pieţele respective, problemelor
principalul producător fixează un preţ la care se aliniază şi ceilalţi financiare ale cumpărătorului sau intermediarului. Pentru celelalte
producători. Cu toate că aceste preţuri pot crea unele probleme loturi (partide) livrate ulterior, în conformitate cu tranzacţia
pentru unii producători sau chiar pentru majoritatea consumatorilor, respectivă, sunt fixate preţuri pe toată durata tranzacţiei indexate, în
totuşi, ele generează o certitudine în sensul politicii de vânzare– funcţie de cotaţiile la bursele de materie primă, de cursul de schimb a
cumpărare a acestor materii prime şi a activităţii de prelucrare valutei naţionale şi a principalelor valute ale lumii. În unele cazuri,
industrială a acestora. De asemenea, ele înlesnesc planificarea preţurile spot sunt fixate pe întreaga durată a tranzacţiei, însă,
compartimentelor veniturilor în Bugetul de Stat. De obicei, în situaţii începând cu al doilea lot, preţurile se indexează. De asemenea, preţul
normale, preţurile producătorilor se fixează de 2-3 ori pe an. Decizia poate fi modificat, în cazul în care cumpărătorul vrea să sporească
de stabilire şi mărimea preţurilor producătorilor este condiţionată de cantitatea cumpărată, să reducă termenul tranzacţiei cu cantitatea
evoluţia şi specificul cererii, de costurile de producţie, de declararea sumară stabilită sau să-şi mărească loturile şi termenele tranzacţiei.
rezervelor certe şi rentabile pentru anul respectiv, de apariţia Prin urmare, treptat, între vânzător şi cumpărător sau intermediar,
substituienţilor, de formarea sau destrămarea unor concerne sau pot apărea noi mecanisme de formare a preţurilor.
societăţi transnaţionale, de tranzacţiile cu pachetul majoritar de 3. Preţurile de negociere se formează la materiile prime, care
acţiuni al acestora, de specificul pieţii libere, de caracterul speculativ posedă următoarele caracteristici:
al burselor respective, de încheierea noilor contracte sau rezilierea • nu sunt standardizate şi sunt comecializate în forma lor
celor vechi, de cucerirea unor noi pieţe etc. naturală, fără prelucrări;
Preţurile producătorilor sunt stabilite, de obicei, pentru: • numărul producătorilor şi consumatorilor este redus;
• petrol – de către OPEC, în funcţie de politica preţurilor a • fiecare producător nu are decât un număr mic de clienţi.
altor producători importanţi, precum Rusia (Siberia de În aceste cazuri, preţurile se negociază uşor între producători şi
Vest) şi alte state din bazinul Mării Caspice; consumatori. De exemplu, la minereurile de fier, mangan, cărbuni,
• diamante – de grupul industrial De Beers, care controlează materii prime chimice, cu excepţia petrolului şi gazelor naturale. În
80% din extracţia şi producţia acestor pietre preţioase; prealabil, cumpărătorii şi vânzătorii stabilesc cantitatea şi preţul
• aluminiu – de către ALCAN în America, şi ALCOA şi materiilor prime, condiţiile de livrare a cantităţilor necesare şi a celor
ROSAL în Europa; suplimentare. De obicei, aceste preţuri se stabilesc între marii
• gaz natural – de concernul Gazprom, pentru Europa de producători şi marii consumatori (Germania, Japonia, SUA, ulterior
Est şi Centrală; Rurghaz şi NorskHidro, pentru Europa de Coreea, China), care îi atrag după sine şi pe ceilalţi actori ai pieţelor
Nord-Vest; respective.
• Nichel – de INCO şi Philip Coopers; 4. Preţurile pe pieţele la termen sunt influenţate, pe de o parte,
• Molibden, platină, cobalt, zinc, cupru, plumb, vanadiu şi de burse, iar pe de altă parte, de aşa-numitele pieţe neorganizate.
altele. Bursele au un rol important în stabilirea preţului orientativ şi a
2. Preţurile spot – preţul unui lot, unei cantităţi reprezentative de tendinţelor acestuia pentru asemenea materii prime, ca petrolul,
materii prime. Acest preţ mai este numit şi preţul de promovare, de aurul, argintul, cerealele industriale, cafeaua, cacao, mirodeniile,
testare sau publicitar. El este stabilit în momentul tranzacţiei pentru ceaiul, unele metale colorate. Preţurile la bursă nu sunt definitorii,
atât pentru producători, cât şi pentru consumători, şi au, Bibliografie:

predominant, un caracter orientativ şi speculativ, în special pentru 1. I. Albu. Analiza factorială a valorii de piaţă a imobilului locativ
intermediari şi lucrătorii bursieri. Deoarece majoritatea tranzacţiilor tipizat. Chişinău, 2006.
sunt bazate pe preţurile dictate de producători, rezultate din 2. Anuarul privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea
negocieri, ele sunt reflectate de contractele la termen, de vânzările pe Inspectoratului Ecologic de Stat în anul 2006, Chişinău, 2007.
pieţele neorganizate convenabile pentru intermediari, agenţii 3. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.
bursieri, dar şi pentru experţii de stat sau privaţi, specializaţi în acest 4. Экономические проблемы использования природных ресурсов
domeniu. Caracteristicile principale ale pieţei neorganizate sunt: и защита окружающей среды в условиях переходного
intransparenţa, confidenţialitatea, aspectul speculativ. периода. Кишинэу, 1996.
5. Preţurile mărfurilor din contractele la termen se stabilesc pe 5. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
pieţele pe care se vor comercializa în funcţie de preţurile reale, 6. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономические методы
deoarece, pe măsura apropierii tranzacţiei, preţurile înscrise în управления природопользованием. М., 1993.
contract se apropie de cele reale, care, de obicei, sunt mai mici. 7. Л. Г. Мельник. Экологическая экономика. Суммы, 2001.
Cheltuielile efectuate pentru o anumită marfă, al cărei termen de 8. Legea nr. 989 cu privire la activitatea de evaluare din 18.04.02 //
livrare se apropie, în funcţie de volumul acesteia se stabileşte costul Monitorul Oficial nr. 102 din 16.07.2002.
de producţie, care trebuie să fie mai mic decât preţul contractat. 9. Legea nr. 1308 privind preţul normativ şi modul de vânzare-
Diferenţa dintre preţul indicat în contractul la termen şi preţul de cumpărare a pământului din 25.07.1997 // Monitorul Oficial nr.
referinţă, calculat în ziua în care se efectuează livrarea, este definit 147 din 06.12.2001.
drept preţ de bază. Legătura dintre preţul calculat şi cel din 10. www.justice.md.
contractul la termen oferă şi posibilitatea stocării mărfii şi renunţării 11. www.habitat-moldova.org
la tranzacţiile la termen pentru livrarea fizică a mărfii, în cazul
tranzacţiilor cu pierderi. Subiecte pentru conversaţii:
6. Preţurile mondiale includ preţurile mondiale de referinţă şi 1. Enumeraţi obiectivele principale ale evaluării resurselor funciare.
celelalte preţuri determinate de diferenţele calitative, geografice, 2. Dezvăluiţi rolul factorilor care determină valoarea şi preţul
temporare şi de natura contractelor comerciale. Existenţa unui resurselor funciare.
preţ mondial veritabil pe pieţele neorganizate şi netransparente 3. Definiţi tipurile de valori utilizate la evaluarea terenurilor.
poate genera formarea unei game diferenţiate de preţuri, care sunt 4. Elucidaţi principalele deosebiri dintre valoarea şi preţul
influenţate de marii producători, interesaţi în stabilirea unor resurselor funciare.
relaţii comerciale pe verticală (între filialele marilor producători) 5. Argumentaţi necesitatea evaluării potenţialului productiv al
şi diminuării veniturilor impozabile. Aceasta se referă, în special, solului.
la extracţia şi prelucrarea petrolului, bauxitei şi aluminiului. De 6. Caracterizaţi modelele de evaluare a potenţialului productiv al
asemenea, aceste preţuri sunt stabilite şi prin intermediul burselor solului.
internaţionale de rang mondial, în special pentru materia primă 7. Enumeraţi destinaţiile evaluării obligatorii a terenurilor în
agricolă şi agroalimentară: cereale, ceai, cafea, cacao, zahăr, carne Republica Moldova.
şi lactate. 8. Caracterizaţi succint bonitatea solurilor noastre.
9. Enumeraţi condiţiile vânzării/cumpărării şi înstrăinării pămân- preţ. Astfel, cu toate că participă activ la procesul economic natural,
tului în Republica Moldova. apa a fost scoasă, aproape cu totul din calculul economic al omului
10. Dezvăluiţi rolul factorilor care influenţează valoarea şi preţul industrial. Teoria utilităţii marginale nu a salvat pentru mult timp
resurselor minerale. această situaţie. Astfel, costurile marginale reduse şi beneficiile
11. Enumeraţi dimensiunile preţurilor materiilor prime minerale. marginale individuale sporite de folosire a acestui valoros factor de
12. Caracterizaţi succint tipurile principale de preţuri la materiile producţie au condiţionat utilizarea excesivă şi poluarea masivă a
prime minerale. apelor de suprafaţă, subterane şi de litoral.
De asemenea, în pofida suprafeţei şi volumului imens al
hidrosferei terestre, apa potabilă reprezintă doar 3-4% din rezervele
totale de apă, iar restul, 96-97%, revenindu-i apelor sărate ale
Tema II.6. Oceanului Planetar. Din aceste 3-4 % de apă potabilă, majoritatea
absolută (cca 3/4) sunt concentrate în calotele glaciare arctice şi
Evaluarea economică complexă
antarctice, pe culmile munţilor înalţi, în apele subterane de la mare
a resurselor acvatice adâncime, în mlaştini şi turbării. Totodată, multe dintre fluviile
bogate în apă (cu debite mari) sunt localizate în zone slab populate,
precum cele siberiene şi din Amazonia. Prin urmare, apa potabilă
II.6.1. Valoarea integrală a resurselor de apă care poate fi folosită pentru necesităţile omului, nu numai pentru
alimentaţie, ci şi pentru realizarea diverselor activităţi agricole şi
Învelişul de apă al Pământului este cel mai preţios dar oferit de industriale, există în cantităţi foarte limitate.
forţele divine ale Naturii pentru toate vietăţile terestre, fără excepţie. Insuficienţa actuală de apă potabilă, în comparaţie cu perioadele
Apa este izvorul vieţii, căci unde există apă, acolo există viaţă. De anterioare, este influenţată nu numai de factori naturali, precum
aceea ne punem fireasca întrebare: ce poate fi, pentru sistemele vii, predominarea absolută a apei saline, concentrarea apei potabile în
unităţile şi comunităţile biotice, pentru specia umană, ceva mai gheţari şi ape subterane adânci, repartizarea neuniformă a
valoros decât apa. Cu deplină certitidine răspundem că nu poate fi, precipitaţiilor atmosferice pe suprafaţa terestră şi pe parcursul
sau nu putem găsi altceva (cu toate realizările noastre materiale, anului, dar, în mare măsură, şi de consumul şi poluarea excesivă a
tehnico-ştiinţifice şi informaţionale) care să o înlocuiască. Şi, atunci, apei potabile, de costurile mari ale captării, transportării şi, mai ales,
ajungem la concluzia: apa nu are valoare, nu are preţ. Spre regret, ale purificării artificiale a apelor captate sau deversate. Aceste
această afirmaţie este folosită în practică nu numai la gradul probleme de ordin natural şi antropic impun noi restricţii pentru
superlativ, dar mai ales la cel diminutiv. Din cauza abundenţei sale şi utilizarea acestor resurse şi reformulează, cel puţin teoretic,
participării active în circuitul substanţelor din Natură, rezerverele de conceptul de valoare atribuit apelor.
apă se renovează continuu, asigurând, astfel, continuitatea vieţii şi În pofida rezervelor foarte mici de apă potabilă, în comparaţie cu
interacţiunile funcţionale dintre celelalte învelişuri tereste care cele din gheţarii continentali, apele subterane arteziene (de mare
formează suportul ecologic (abiotic) al biocenozelor naturale şi adâncime) şi mlaştini, râurile au o importanţă majoră în asigurarea
biosferei terestre, în ansamblu. Această particularitate a mediului necesităţilor de producţie şi consum ale populaţiei Terrei. Nu
hidrologic terestru a condiţionat definirea resurselor de apă drept întâmplător, principalele focare de apariţie şi dezvoltare prosperă a
bunuri libere, sau precum spun clasicii (D. Ricardo), fără valoare şi
civilizaţiilor s-au conturat în preajma luncilor marilor fluvii, mai ales subterane, iar râurile sunt utilizate, în calitate de staţii de autoepurare,
datorită dezvoltării agriculturii irigate. Folosirea apei râurilor pentru reducând costurile sociale şi individuale pentru depoluare. Spre regret,
irigarea terenurilor s-a dovedit a fi cel mai important factor de sporire această funcţie, de o utilitate socială şi individuală foarte mare, deseori,
a producţiei agricole şi, într-o mare măsură, de prosperare economică nu este inclusă în formulele de evaluare economică a resurselor
a statelor antice. Pentru regiunile şi statele cu caracter agrar, care acvatice şi, cu atât mai mult, a tarifelor şi taxelor pentru consumul
suferă de insuficienţă permanentă, periodică sau episodică de apă apelor. Totodată, ea modelează comportamentul beneficiarilor şi
potabilă, importanţa irigaţiei nu s-a redus, nici până astăzi. poluatorilor resurselor acvatice, autorităţilor centrale şi locale de
Dezvoltarea industrială nu a slăbit această dependenţă, ci din gestionare şi utilizare a acestor resurse.
contra, a făcut-o să crească şi mai mult. Avantajele râurilor De asemenea, apele râurilor realizează şi diverse funcţii ecologice
includeau costurile reduse la transportarea materiilor prime şi a cu valoare economică directă sau indirectă. Valoarea directă reflectă
produselor finite, fabricarea producţiilor cu consum mare de apă productivitatea biologică, care asigură producţia în agricultură şi
şi la deversarea apelor reziduale. Practic, există foarte puţine ramuri piscicultură. Productivitatea piscicolă asigură formarea şi menţinerea
industriale care să nu fie influenţate de aprovizionarea cu apă şi diversităţii ecologice şi a patrimoniului genetic, asigurarea circuitului
necesitatea deversării deşeurilor odată cu apele reziduale. Aceste substanţelor şi fluxului de energie şi informaţie în Natură. În acelaşi
funcţii de aprovizionare cu apă şi eliminare a deşeurilor şi apelor timp, producţia piscicolă contribuie substanţial la menţinerea şi
reziduale nu şi-au redus din importanţă nici până în prezent. Cu atât sporirea securităţii alimentare, în special în statele subdezvoltate.
mai mult, în statele în curs de dezvoltare, care înregistrează O altă funcţie social-economică a râurilor, care necesită
actualmente ritmuri înalte de dezvoltare industrială, în mare parte a includerea ei neapărată la evaluarea resurselor acvatice, este
ramurilor consumatoare de apă şi poluante ale mediului acvatic, asigurarea activităţilor turistice, odihnei şi recreaţiei populaţiei, care
sporeşte funcţia de purificare a râurilor. Această situaţie este determină, în mare măsură, confortul de trai şi calitatea vieţii.
influenţată şi de lipsa sau implementarea superficială a normativelor Funcţiile turistice şi recreaţionale sunt absolut necesare la stabilirea
ecologice de impact asupra surselor de apă. Chiar şi în statele costurilor de oportunitate, beneficiilor activităţilor alternative şi
dezvoltate, unde există normative relativ severe, şi poluatorii sunt alegerii variantei optime de utilizare nu numai a bazinului acvatic,
obligaţi să purifice apele reziduale până la normativele stabilite sau să dar şi a potenţialului natural, în ansamblu.
plătească staţiilor de epurare pentru aceste servicii, totuşi purificarea
definitivă şi includerea substanţelor în circuitul biogeochimic este
realizată exclusiv de către apele râurilor. De asemenea, apele II.6.2. Evaluarea geofizică, ecologică şi economică a
curgătoare ale râurilor, spre deosebire de cele stătătoare ale lacurilor resurselor acvatice
şi iazurilor naturale şi artificiale, participă mult mai activ la
autoepurarea biologică. Obiectivele şi metodologia folosite la aprecierea resurselor
Prin urmare, valoarea apei râurilor, indiferent de preţul apei acvatice diferă în funcţie de destinaţia evaluării. Principalele direcţii
consumate, este condiţionată, în mare măsură, şi de contribuţia de evaluare a resurselor de apă sunt:
cursurilor de apă la eliminarea deşeurilor şi purificarea apelor - stabilirea categoriilor de folosinţă a apelor în funcţie de
reziduale industriale şi comunale. Din aceste considerente, pentru raportul costurilor şi beneficiilor sociale şi individuale ale
necesităţile de consum ale producţiei şi populaţiei se folosesc apele utilizării surselor de apă potabilă;
- evaluarea costurilor alternative şi de oportunitate ale diver- 13) Condiţiile geologice şi geofizice de captare şi transportare
selor variante de folosire a bazinelor şi cursurilor de apă; a apei;
- stabilirea rezervelor potenţiale şi a consumului de apă 14) Prezenţa barierelor şi căilor naturale de aprovizionare cu
pentru viitorul apropiat; apă etc.
- calcularea taxelor şi tarifelor aplicate pentru consumul Factorii ecologici:
apelor pentru diferite categorii de beneficiari; 1) Calitatea naturală a apelor, în special particularităţile orga-
- stabilirea preţurilor normative şi de piaţă ale apelor, noleptice (transparenţa, culoarea, mirosul, gustul), consu-
îndeosebi, ale celor minerale şi curative; mul biologic şi chimic de oxigen, componenţa mine-
- calcularea prejudiciilor aduse apelor şi costurilor de ralogică (indicii fizico-chimici) a apelor, concentraţia
restaurare a surselor de apă afectate; particulelor solide şi coloidale nocive etc.;
- estimarea prejudiciilor cauzate organismului uman, ca 2) Nivelul poluării chimice, biologice şi microbiologice,
rezultat al poluării apelor. precum şi al poluării radioactive a bazinelor şi cursurilor
Evaluarea economică a resurselor acvatice este bazată pe anumiţi de apă, în special acelora care pot servi în calitate de surse
indici naturali sau geofizici, ecologici sau economici. potenţiale de aprovizionare cu apă potabilă;
Principalii indici geofizici sunt: 3) Impactul nociv şi distructiv sumar asupra ecosistemelor
1) Volumul rezervelor de apă potabilă, inclusiv al celor de acvatice şi de luncă;
suprafaţă din bazinele şi cursurile de apă naturale şi 4) Capacitatea de autopurificare a bazinelor şi cursurilor de
antropice, al apelor subterane freatice şi de adâncime; apă;
2) Cantitatea de precipitaţii atmosferice anuale şi din 5) Zonele de protecţie a obiectivelor acvatice, îndeosebi
perioada de vegetaţie activă; fâşiile forestiere de protecţie;
3) Regimul pluviometric; 6) Coborârea nivelului apelor freatice;
4) Regimul termic; 7) Aridizarea climei.
5) Coeficientul hidrotermic; Factorii economici:
6) Evaporabilitatea; 1) Costurile marginale individuale şi sociale ale aprovizio-
7) Condiţiile geofizice şi geologice de formare, aşezare şi nării (de captare şi transportare) cu apă potabilă pentru
depozitare a straturilor de apă; necesităţile de producţie şi consum;
8) Adâncimea straturilor şi bazinelor acvifere subterane; 2) Costurile de epurare, în special biologică a apelor;
9) Duritatea straturilor de roci situate deasupra acestor 3) Pierderile fizice şi băneşti la transportarea apei potabile şi
rezervoare importante de apă potabilă de calitate; reziduale;
10) Poziţia fizico-geografică faţă de ocean, de masivele mun- 4) Costurile şi beneficiile din economisirea apei;
toase şi de regiunile umede; 5) Costurile şi beneficiile din utilizările alternative ale resur-
11) Aşezarea economico-geografică faţă de sursele principale selor acvatice disponibile;
de alimentare şi centrele de consum ale apei potabile; 6) Cererea totală de apă, pentru activităţile de producţie şi
12) Condiţiile climaterice şi de relief; serviciul comunal;
7) Oferta sau gradul de asigurare cu apă. Asigurarea cu apă, costurile şi de calitatea infrastructurii turistice şi de agrement din zona
în special potabilă, este influenţată, pe de o parte, de respectivă. Măsurile de extindere şi ameliorare a infrastructurii
condiţiile climaterice, reţeaua hidrografică şi rezervele condiţionează creşterea rapidă a preţurilor de piaţă şi a aprecierii
disponibile de apă, iar, pe de altă parte, de consumul şi atribuite de organizaţiile de stat, specializate în acest domeniu, indiferent
posibilităţile tehnice şi financiare de captare, transportare de forma juridică de organizare. Componentele naturale sunt apreciate
şi purificare a apelor; doar de iubitorii de natură sălbatică şi ecoturism, care, în Republica
8) Renta resurselor acvatice, inclusiv cea diferenţiată, condi- Moldova, sunt foarte puţini, pentru a forma şi dicta un comportament
ţionată de asigurarea şi calitatea diferită a apelor în spaţiu; armonios faţă de cadrul natural existent.
9) Politica financiară şi fiscală a statului, reflectată de Preţul, tarifele şi taxele pentru utilizarea şi poluarea apelor
structura bugetului de stat şi a bugetelor locale; trebuie să includă şi costurile investigaţiilor ştiinţifice pentru
10) Nivelul veniturilor populaţiei; determinarea beneficiilor şi costurilor sociale ale tuturor variantelor
11) Preferinţele societăţii, grupurilor sociale şi indivizilor de utilizare, pentru a stabili nu doar un preţ mai corect, ci şi
pentru anumite categorii de folosinţă a resurselor acvatice, variantele optime de utilizare şi normativele de folosire şi de poluare
bazinelor şi cursurilor de apă. a apelor potabile, a cursurilor şi bazinelor de apă.
Spre deosebire de resursele minerale, rolul rentei în evaluarea
resurselor acvatice este mai puţin important. Rolul decisiv în
formarea preţului resurselor acvatice revine costurilor de captare, II.6.3. Estimarea economică şi ecologică a apelor
transportare şi epurare a apelor. De asemenea, preţul apei depinde şi minerale şi curative
de poziţia economico-geografică, vizavi de centrele de consum
masiv, de riscul impurificării apelor, de riscurile calamităţilor Spre deosebire de celelalte tipuri de resurse acvatice, apele
climaterice, precum secetele etc. Totodată, este necesară stabilirea nu minerale şi curative sunt destinate, în exclusivitate, restabilirii şi
doar a costurilor de aprovizionare, ci şi a beneficiilor complexe ameliorării sănătăţii organismului uman. Acestea pot fi consumate şi
nerealizate, în cazul insuficienţei de apă. folosite direct, prin băut sau băi minerale terapeutice, sau indirect,
Prin urmare, la stabilirea valorii resurselor acvatice, trebuie să se prin intermediul medicamentelor. De asemenea, rezervele de ape
ţină cont de gradul de asigurare cu apă, de costurile de aprovizionare, minerale sunt mult mai limitate, iar localizarea lor este mult mai
canalizare şi purificare, de beneficiile şi costurile utilizării alternative, restrânsă. Prin urmare, în cazul acestor ape vor fi mult mai
de costurile de oportunitate şi substituţie a acestora. În acelaşi timp, importante calităţile şi efectele terapeutice ale apelor respective decât
toate costurile trebuie racordate la factorul timp, pentru a nu limita costurile de captare şi utilizare.
accesul generaţiilor viitoare la acest izvor divin al vieţii, precum este Evaluarea apelor minerale şi curative este condiţionată de
apa potabilă. următorii factori:
În activitatea practică de evaluare, valoarea funcţiilor recreative şi 1) Componenţa mineralogică şi concentraţia principalelor
turistice nu este exprimată de calitatea şi proprietăţile terapeutice ale apei elemente şi substanţe cu efecte terapeutice;
şi luncii râurilor, de obiectele naturale cu valoare turistică (spaţii verzi, 2) Însuşirile organoleptice;
păduri naturale, stufărişuri, biocenozele şi speciile de plante şi animale, 3) Aciditatea apei;
fenomenele biotice şi abiotice din acest ecosistem), ci de prezenţa, de 4) Importanţa terapeutică;
5) Condiţiile de depozitare a apelor minerale, inclusiv adân- Bibliografie:

cimea, structura şi permeabilitatea rocilor superficiale şi 1. L. Băloiu, A. Angelescu, I. Ponoran. Protecţia mediului ambiant,
ale stratului acvifer respectiv; Bucureşti, 1995.
6) Volumul apelor disponibile, în ansamblu, şi de o anumită 2. Экономические проблемы использования природных ресурсов
clasă, în funcţie de componenţa minerală şi importanţa и защита окружающей среды в условиях переходного
terapeutică; периода. Кишинэу, 1996.
7) Aşezarea geografică a sursei. Multe din sursele de ape 3. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
minerale de o importanţă terapeutică foarte mare sunt 4. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономические методы
situate în zone greu accesibile, precum munţii înalţi, mai управления природопользованием. М., 2001.
ales în statele şi regiunile mai puţin dezvoltate (Asia 5. Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire la
Centrală, Tibet, Siberia Orientală, Anzii etc.), din care aprobarea „Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat mediului
motive sunt insuficient cunoscute, evaluate şi utilizate; înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor” nr. 163 din
8) Gradul de dezvoltare a infrastructurii de transport, 07.07.2003 // Monitorul Oficial nr. 208 din: 03.10.2003
turistice şi de agrement. Deseori, mai valoroase, mai 6. Hotărârea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale
căutate sunt sursele de ape minerale, care au căi de acces şi Metodică provizorie de estimare a prejudiciului cauzat mediului
edificii edilitare pentru deservirea turiştilor şi pacienţilor, înconjurător prin încălcarea legislaţiei apelor (poluarea apelor
decât acelea care au o componenţă mineralogică mult mai subterane) nr. 1808 din 18.08.99 // Monitorul Oficial nr. 106 din
valoroasă, însă nu dispun de asemenea condiţii sau acestea 30.09.99.
sunt insuficiente atât cantitativ, cât şi calitativ; 7. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Titlul VIII. Taxele pentru
9) Preţul de comercializare al apelor minerale de consum resursele naturale (nr. 67 din 05.05.2005) // Monitorul Oficial nr.
curent sau special; 080 din 10.06.2005.
10) Prezenţa surselor alternative în ţările şi regiunile
respective sau în cele situate la o distanţă acceptabilă din Subiecte pentru conversaţii:
punct de vedere a costului de transport şi timpului de 1. Definiţi însemnătatea apei pentru sistemele vii şi activitatea
deplasare până la aceste surse; omului.
11) Restricţiile ecologice; 2. Funcţiile complexe ale resurselor acvatice, bazinelor şi cursurilor
12) Politicile de stat şi reglementarea juridică a valorificării de apă.
acestor resurse. Prin limitarea accesului se poate menţine 3. Enumeraţi direcţiile de evaluare a resurselor acvatice.
un preţ mare şi se poate realiza conservarea şi utilizarea 4. Descrieţi factorii de influenţare a valorii resurselor acvatice.
durabilă a apelor minerale. 5. Rolul abordării hedoniste în aprecierea economică a apelor.
6. Enumeraţi factorii de evaluare economică şi ecologică a apelor
minerale şi curative.
Tema II. 7. activităţile turistice, şi la costurile necesare pentru obţinerea acestor

bunuri şi servicii.
Valoarea economică a resurselor forestiere
Prin urmare, valoarea ecosistemelor forestiere şi a resurselor
şi a biodiversităţii acestora este condiţionată de costurile de exploatare, transportare şi
comercializare a produselor principale şi auxiliare ale pădurii, precum
şi de costurile activităţilor turistice şi de recreaţie. În acelaşi timp,
II. 7.1. Estimarea valorii economice directe a resurselor valoarea şi, îndeosebi, preţul resurselor forestiere sunt influenţate într-
forestiere o mare măsură şi de costurile de supraveghere, amenajare şi regenerare
a acestor resurse. Spre deosebire de venituri, care sunt calculate, de
În mod general, stabilirea valorii economice directe a resurselor obicei, pe o perioadă scurtă de timp, calcularea costurilor de
forestiere este destinată estimării cadastrale a fondului silvic şi reproducere se efectuează pentru o perioadă mai îndelungată până la
componentelor sale, întocmirii şi perfecţionării Cadastrului Silvic de maturitatea deplină a celor mai reprezentative specii arboricole (30-50
Stat. Estimarea cadastrală a fondului silvic prevede, în primul rând, ani) şi cinegetice. În acelaşi timp, pentru regenerarea resurselor
diferenţierea categoriilor funcţionale de păduri şi delimitarea forestiere, este nevoie de o alocare permanentă de mijloace tehnice,
perimetrelor acestora. De asemenea, suprafeţele forestiere compacte resurse umane calificate şi de inovaţii.
se împart în unităţi de gospodărire (întreprinderi şi ocoale silvice) şi Costurile exploatării industriale ale masei lemnoase trebuie să
spaţiale (parcele şi subparcele) pentru o gestionare mai eficientă a lor. includă şi costul unor activităţi alternative, care vor fi stopate sau
Fişele cadastrale şi, mai ales, Cadastrul Silvic include şi reduse, cum ar fi turismul, activităţile de recreere, investigaţiile
informaţia referitoare la cele mai importante componente biotice, ştiinţifice, precum şi veniturile realizate din stocările de carbon. Cu
care realizează funcţii social-economice şi ecologice, îndeosebi masa atât mai mult, defrişarea excesivă a unor suprafeţe forestiere va spori
lemnoasă, adaosul de biomasă, resursele cinegetice, speciile ulterior presiunea antropică şi asupra celorlalte terenuri şi asupra
reprezentative de plante, animale şi microorganisme ale funcţiilor realizate de ele.
ecosistemului silvic şi habitatelor acestuia, raporturile optime dintre În pofida utilizării economice complexe a resurselor forestiere,
grupele de organisme care asigură integritatea, dezvoltarea continuă valoarea economică directă este reflectată predominant de
şi renovarea acestor ecosisteme. importanţa industrială a biomasei arboricole, în ansamblu, şi, în
Valoarea economică directă reflectă potenţialul de utilizare a special, de abundenţa speciilor şi exemplarelor cu calităţi deosebite.
speciilor vegetale şi animale în diverse activităţi economice, în În regiunile subdezvoltate economic, valoarea economică directă este
special în energetică, în industria mobilei, alimentară şi reprezentată într-o mare măsură şi de importanţa energetică şi
farmaceutică, turism etc. Ea poate fi exprimată în indici naturali şi alimentară. Un alt factor care determină valoarea economică directă
monetari. Indicii naturali se referă, în primul rând, la cantitatea şi este productivitatea biologică a speciilor industriale şi comerciale.
adaosul de biomasă cu valoare industrială şi cinegetică existent şi Productivitatea condiţionează nu numai venitul anual sau pe termen
care poate fi exploatat pentru anumite necesităţi, fără a afecta baza mediu şi lung, dar şi rata de regenerare, şi renta diferenţiată de gradul
reproductivă, rata şi capacitatea de regenerare. Indicii monetari se I, care este mult mai importantă la resursele forestiere decât la cele
referă, cu precădere, la beneficiile sociale şi individuale (exprimate funciare. La o productivitate naturală mai înaltă, sporul de venit va fi
în bani), obţinute în urma exploatării masei lemnoase, fondului impulsionat nu doar de adaosul maxim de biomasă industrială, ci şi
cinegetic şi altor componente preţioase ale pădurilor, precum şi din
rata de regenerare mai rapidă şi, respectiv, de cheltuieli mai reduse de II.7.2. Evaluarea funcţiilor economice indirecte şi
asigurare a reproducerii şi renovării suprafeţelor forestiere exploatate ecologice ale pădurilor
pe baza tăierilor rase sau selective. Astfel, cu cât biomasa arboricolă
de însemnătate industrială va regenera mai rapid, cu atât valoarea Valoarea economică indirectă reflectă utilitatea şi beneficiile
şi preţul speciilor şi masivelor forestiere respective va fi mai mare. sociale şi individuale obţinute din realizarea funcţiilor economice
Similar resurselor funciare, productivitatea naturală (biologică) a indirecte, precum asigurarea odihnei şi recreaţiei populaţiei,
resurselor forestiere e definită prin termenul de bonitate. Bonitatea formarea capacităţii de asimilare a mediului şi de renovare a
este condiţionată, în primul rând, de adaosul de biomasă sumar, ecosistemelor naturale, asigurarea echilibrului energetic şi climatic,
estimat pe anumite sectoare şi specii reprezentative de arbori. stoparea alunecărilor de teren şi eroziunilor etc. Astfel, dacă
Pădurile amestecate, din esenţe foioase şi conifere se împart, de beneficiile directe ale ecosistemelor silvice includ, cu precădere,
obicei, în 5 categorii funcţionale (de folosinţă), inclusiv de valoare produsele principale şi accesorii ale pădurii, incluse în circuitul
industrială. La baza acestei delimitări stă nu numai adaosul de economic şi tranzacţiile pieţei, atunci funcţiile economice indirecte şi
biomasă şi rata de creştere şi regenerare, dar şi destinaţiile şi calităţile cele ecologice reflectă, în fond, serviciile oferite de pădure şi unele
specifice ale diverselor specii, utilizate în anumite activităţi produse accesorii, care, de regulă, nu se includ în circuitul economic.
economice şi la fabricarea anumitor produse. De exemplu, este De obicei, aceste servicii oferite gratis de ecosistemele naturale nu
incomparabilă valoarea economică directă, dar mai ales preţul unor trec prin forţele şi mecanismele pieţei şi nu au o expresie valorică
specii moi (lemn moale), cu o productivitate biologică sporită, (monetară). În acelaşi timp, realizarea insuficientă a acestor funcţii
precum salcia, plopul, ulmul, pinul (în zonele de taiga), cu valoarea condiţionează costuri suplimentare foarte mari şi chiar insuportabile
stejarului, nucului şi, îndeosebi, a unor specii tropicale tari, de pentru satisfacerea multiplelor sale necesităţi, inclusiv economice.
culoare roşie sau neagră, rezistente la umiditate sporită şi acţiunea Prin urmare, valoarea economică indirectă exprimă economiile
cariilor. Cu atât mai mult, pornind de la afirmaţia că preţul este o şi, respectiv, beneficiile sociale şi individuale obţinute, în urma
expresie a jocului, adică a raportului dintre cerere şi ofertă, speciile realizării acestor funcţii, prestării acestor servicii, aproape pe gratis
rare, dar cu calităţi deosebite pentru industria mobilei, farmaceutică de Natură. De asemenea, aceste servicii nu se încadrează direct în
etc. sunt şi cele mai scumpe şi mai căutate pe piaţa mondială. De circuitul economic şi nu participă nemijlocit la alimentarea procesului
asemenea, multe dintre aceste specii au o rată de regenerare destul de de producţie, însă constituie un suport esenţial al manifestării eficiente
îndelungată de la 50 la 100 de ani şi mai mult. Datorită rarităţii şi al acestuia, de menţinere şi multiplicare a potenţialului biosocial.
valorii superioare a acestor specii, se observă o tendinţă foarte Astfel, valoarea economică indirectă reflectă beneficiile funcţiilor
accentuată a unor mari societăţi transnaţionale de a institui un economice indirecte ale pădurii, influenţa benefică indirectă asupra
control asupra rezervelor existente, prin fixarea unor preţuri de potenţialului economic şi activităţii umane, în ansamblu.
monopol şi oligopol, concesionarea masivă a terenurilor bogate în Funcţiile ecologice ale pădurilor reflectă locul şi însemnătatea
asemenea specii şi cu o poziţie transportuară avantajoasă. acestora în biosferă şi învelişul fizico-geografic. Spre deosebire de
funcţiile economice directe sau indirecte, acestea sunt oferite gratuit
şi nu depind de evaluarea obiectivă sau subiectivă a omului. Prin
intermediul influenţei sale benefice sau distructive asupra
ecosistemelor forestiere şi stării ecologice a aerului atmosferic, omul
poate să faciliteze sau, din contra, să limiteze realizarea acestor alunecărilor de teren, odihna şi recreaţia populaţiei. Valoarea directă
funcţii ecologice, însă nu este în stare să le înlocuiască sau să le exprimă economiile societăţii, ale beneficiarilor şi ale poluatorilor de
producă artificial. Această importanţă unicală a funcţiilor ecologice şi la prestarea acestor servicii gratuite de către Natură, pentru care
utilitatea strict biologică şi socială necesită o evaluare profundă şi aceasta nu ne cere nicio recompensă, ci doar să-i purtăm respectul,
amănunţită. Neglijenţa valorii funcţiilor ecologice se va răsfrânge pentru care ne va răsplăti din plin. Totodată, Natura, prin procesele
negativ asupra calităţii vieţii generaţiilor viitoare, care vor putea sale entropice, nu ne va ierta în niciun caz, dacă vom uita de grija
beneficia de aceste servicii cu eforturi şi costuri mult mai mari. care trebuie să o manifestăm nu numai pentru ea, dar şi pentru
După cum se ştie, pădurile sunt numite, pe bună dreptate, generaţiile viitoare ale autonumitului Homo Sapiens.
„fabrici” naturale de oxigen şi „plămâni” ai planetei. Suprafeţele
forestiere asimilează o bună parte din dioxidul de carbon şi apă, pe
care le reîntroduc în circuitul biogeochimic al biosferei terestre. II.7.3. Noţiunea, componentele şi evaluarea
Dioxidul de carbon împreună cu apa formează suportul ecologic al complexă a diversităţii biologice
sintezei substanţei organice, necesare pentru speciile consumente.
Astfel, pădurile asigură circuitul apei, carbonului, oxigenului şi altor Diversitatea biologică reflectă, în esenţă, numărul, densitatea şi
substanţe şi elemente chimice şi fluxul de energie în biosferă şi fondul genetic al unităţilor şi comunităţilor biotice (speciilor,
formează o punte de legătură între factorii biotici şi abiotici, care populaţiilor şi biocenozelor), varietatea elementelor suportului
menţin integritatea şi tenacitatea biosferei terestre. Doar pădurea ecologic abiotic al acestora din cadrul unei unităţi teritoriale naturale,
amazoniană asigură reciclarea apei pentru circa 50 la sută din politico-administrative sau mixte. Astfel, diversitatea biologică include
cantitatea anuală de precipitaţii şi majoritatea „producţiei” de ozon, următoarele componente, care pot servi şi în calitate de indici naturali
concentrează peste 3 milioane de specii de plante şi animale, mai principali de evaluare a biodiversităţii, şi anume:
mult sau mai puţin cunoscute de publicul larg şi lumea ştiinţei. - diversitatea speciilor;
Suprafeţele forestiere contribuie, de asemenea, la menţinerea - varietatea biocenozelor;
echilibrului climatic, energetic al planetei, la formarea solului, - numărul şi densitatea populaţiilor şi indivizilor în cadrul
răspândirea şi dezvoltarea speciilor de plante şi animale, la polenizare speciilor şi biocenozelor;
şi bioremediere (acumularea substanţelor nocive), la generarea şi - totalitatea genelor şi combinaţiilor lor dintr-o unitate sau
sporirea diversităţii biologice şi a patrimoniului genetic etc. comunitate biotică;
Totodată, unele funcţii ecologice pot avea şi o valoare economică - diversitatea ecosistemică, inclusiv:
directă sau indirectă. O valoare economică directă posedă - varietatea habitatelor şi biotopurilor;
productivitatea biologică şi ecologică (asimilarea de dioxid de carbon - diversitatea nişelor ecologice, inclusiv trofice, topice, de
şi „producerea” de oxigen), masa lemnoasă şi fauna cinegetică, reproducere şi fenologice.
produsele accesorii ale pădurii, precum plantele medicinale, fructele, Diversitatea speciilor poate fi împărţită în 3 categorii:
pomuşoarele şi ciupercile. O altă valoare economică directă şi, în - alfa diversitate, ce reflectă numărul speciilor în ecosistem;
acelaşi timp, indirectă au capacitatea de asimilare a mediului, - beta diversitate, care exprimă gradul variaţiei speciilor în
regenerarea componentelor biotice ale ecosistemelor valorificate de funcţie de modificarea unui element fizico geografic (al
om, formarea şi restabilirea solului, stoparea eroziunilor şi suportului ecologic) pe o suprafaţă nu prea mare. De
exemplu, este bine cunoscută schimbarea componentei În acest sens trebuie create condiţii pentru restabilirea maxim
specifice în funcţie de altitudine (în zonele alpine şi în posibilă a habitatului lor şi a componentelor lanţului trofic care
biocenozele silvice), de schimbarea sezonieră a umidităţii asigură existenţa durabilă a acestor specii.
în ecosistemele de savană etc.; Prezenţa speciilor, asociaţiilor biotice şi habitatelor naturale rare şi
- gama diversitate, care cuprinde numărul şi variaţia endemice sporeşte interesul forurilor ştiinţifice internaţionale asupra
speciilor în cadrul unor complexe naturale ce se întind pe acestor componente, facilitează alocarea subsidiilor, în primul rând,
suprafeţe mari, precum zonele naturale sau regiunile pentru izolarea, amenajarea şi conservarea ariilor protejate, care
fizico-geografice. necesită specialişti de înaltă calificare, echipament modern şi, desigur,
Numărul şi variaţia speciilor pe un anumit teritoriu sunt mijloace financiare, pe măsură. De asemenea, diversitatea biologică
condiţionate nu numai de varietatea, de modificarea periodică sau variată şi bogată, speciile endemice şi rare, asociaţiile biotice şi
spaţială a principalelor elemente abiotice ale suportului ecologic, dar habitatele naturale unicale, însoţite de amenajarea adecvată a ariilor
şi de prezenţa lor optimă, îndeosebi a căldurii, umidităţii, salinităţii şi protejate, impulsionează dezvoltarea ecoturismului, care poate aduce
a raporturilor favorabile dintre ele. De exemplu, o diversitate beneficii economice, sociale, culturale şi ecologice net superioare, în
biologică maximă poate fi întâlnită în zonele cu climă caldă şi umedă, comparaţie cu alte categorii de folosinţă a acestor spaţii. Valorificarea
precum pădurile ecuatoriale umede, pădurile tropicale musonice din turistică a acestor sectoare, după cum a demonstrat practica unor ţări
partea de est a continentelor, Marea Barieră de Corali de lângă din Africa Tropicală (Kenia, Tanzania, Republica Democrată Congo,
ţărmurile Australiei. În acelaşi timp, biodiversitatea este influenţată Botswana, R.A.S.), Australia, S.U.A., generează beneficii net superioare
benefic sau negativ şi de diverşi factori biotici, precum poziţia speciei comparativ cu uzul agricol sau explorarea forestieră, dar cu costuri
în lanţurile şi reţeaua trofică a ecosistemului, numărul şi densitatea minime. Astfel, s-a procedat şi cu multe suprafeţe silvice din America
speciilor, în special a celor concurente, de paraziţi şi răpitori, de de Nord, America Latină, Africa tropicală şi subecuatorială, Asia de
specificul relaţiilor interspecifice în ecosistemul respectiv. Prin Sud–Est pentru redresarea peisajelor naturale, a biodiversităţii lor, a
aceasta se explică numărul relativ mare de specii din ecosistemele de carcasului ecologic necesar, pentru realizarea unor funcţii economice
stepă şi din regiunile temperate şi subarctice ale Oceanului Mondial. indirecte la scara locală, regională şi chiar globală, precum
Diversitatea biologică reflectă într-o mare măsură şi varietatea neutralizarea substanţelor toxice pentru factorii de mediu şi sănătatea
formelor de reacţie şi adaptare la acţiunea permanentă, periodică sau omului, protecţia contra eroziunilor, alunecărilor de teren, furtunilor
episodică a factorilor de mediu asupra grupelor de organisme şi de praf, calamităţilor naturale, efectului de seră etc.
biocenozei, în ansamblu. Avantajele sociale constau în antrenarea unui număr mare al
O deosebită importanţă în evaluarea şi conservarea diversităţii populaţiei locale apte de muncă în jurul acestor servicii, în
biologice o posedă speciile şi asociaţiile biotice endemice şi rare, îmbunătăţirea asistenţei sociale şi sanitare, în creşterea nivelului de
precum şi habitatele acestora, care se restabilesc foarte greu. Aceşti instruire şi calificare. Fluxurile ecoturismului favorizează schimbul
indicatori ecologici multiplică substanţial valoarea biodiversităţii din de informaţie tehnologică şi culturală, integrarea în fluxurile
teritoriile respective şi constituie un argument primordial pentru economice internaţionale a populaţiei din regiunile respective,
factorii de decizie în acordarea acestor terenuri a statutului de arii aprofundarea integrării economice internaţionale. Obţinerea
protejate, care să satisfacă, ulterior, funcţii predominant ecologice, în avantajelor economice şi sociale a contribuit la creşterea bunăstării
schimbul celor economice directe, în special agricole, de odinioară. materiale şi a asistenţei sociale a populaţiei acestor state.
Evaluarea economică a diversităţii biologice constă în aprecierea şi componentelor biodiversităţii, în pofida semnalelor foarte alarmante
bănească (monetară) a beneficiilor rezultate în urma folosirii directe sau de diminuare a acesteia şi argumentării ştiinţifice temeinice în favoarea
indirecte, actuale sau viitoare a componentelor ei şi a funcţiilor acesteia. supremaţiei funcţiilor neindustriale sau neagricole, îndeosebi pe
Valoarea totală a biodiversităţii este marcată de varietatea şi sectoarele grav afectate. Acest mare neajuns al evaluării economice
complexitatea funcţiilor acesteia, de raportul costurilor implicate şi a actuale, în special în statele subdezvoltate şi în cele aflate în tranziţie,
beneficiilor derivate, şi nu în ultimul rând, de valoarea intrinsecă a contribuie în continuare la aprofundarea şi extinderea problemelor
biodiversităţii, indiferent de aprecierea obiectivă sau subiectivă a omului. diversităţii biologice şi a celor derivate (defrişarea masivă, încălzirea
Prin urmare, valoarea integrală a biodiversităţii este alcătuită din: globală, creşterea intensităţii şi frecvenţei calamităţilor naturale), amână
valoarea de utilizare (use value), valoarea de opţiune (option value), pe o perioadă nedeterminată realizarea obiectivelor dezvoltării durabile,
valoarea de nonutilizare (nonuse value) şi valoarea intrinsecă. trasate la Summit-ul de la Rio de Janeiro (1992).
Valoarea de utilizare reflectă contribuţia biodiversităţii şi a Valoarea de utilizare indirectă exprimă aportul funcţiilor
componentelor ei la realizarea funcţiilor economice ale societăţii economice indirecte ale biodiversităţii, componentelor şi proceselor
umane. Ea include, la rândul ei, valoarea de utilizare directă (direct ei. Din cauza amploarei şi intensităţii sporite ale forţelor şi proceselor
use value), valoarea de utilizare indirectă (nondirect use value) şi distructive, cu efecte ireversibile asupra patrimoniului natural,
valoarea de opţiune (figura 2.2.1). Valoarea de utilizare directă asupra potenţialului economic şi sănătăţii oamenilor, societatea va
reflectă aportul biodiversităţii la realizarea funcţiilor economice avea nevoie de costuri suplimentare substanţiale, deseori foarte dificil
directe, prin alimentarea şi susţinerea continuă a procesului economic. sau chiar imposibil de suportat din cauza amploarei şi intensităţii
Această contribuţie poate fi directă, prin consumul nemijlocit al forţelor şi proceselor distructive, cu efecte ireversibile asupra
elementelor şi produselor ei din Natură, sau indirectă, prin patrimoniului natural, potenţialului economic şi sănătăţii
intermediul prelucrării industriale. Consumul direct nu necesită o organismului uman. Foarte semnificativ, în acest sens, poate fi
prelucrare şi transformare fizico-chimică a produselor diversităţii aportul biodiversităţii în reglarea echilibrului climatic la nivel local şi
biologice şi, deseori, evită forţele şi tranzacţiile pieţei, fiind consumate regional, în protecţia contra alunecărilor de teren, eroziunilor de apă
în cadrul familiei sau al comunităţilor rurale cu agricultură itinerantă. sau de vânt, calamităţilor naturale climatice, contra epizootiilor şi
Drept exemple, în acest caz, ne pot servi valoarea nutritivă a fructelor, epidemiilor, inclusiv a celora care afectează frecvent sănătatea
ciupercilor, pomuşoarelor, rădăcinilor, sucurilor sau pastelor făinoase omului. În calitate de funcţii economice indirecte ale biodiversităţii
din tulpini sau ramuri, valoarea terapeutică a plantelor şi animalelor, poate servi participarea componentelor ei, îndeosebi a ecosistemelor
valoarea energetică a biomasei etc. silvice tropicale şi temperate la neutralizarea şi asimilarea emisiilor
Contribuţia indirectă, prin intermediul prelucrării industriale, este nocive, cu efecte distructive asupra capacităţii de asimilare a
marcată, în special, de importanţa biomasei pentru industria mobilei, mediului, care, după cum se ştie, condiţionează direct nivelul optim
materialelor de construcţie, pentru producţia de celuloză şi hârtie, al poluării şi eficienţa economică a cheltuielilor şi investiţiilor
termoenergetică, pentru industria uşoară şi alimentară, şi, nu în ultimul ecologice. De asemenea, nu mai puţin importante sunt şi alte funcţii
rând, pentru fabricarea industrială a medicamentelor. Cu atât mai mult, economice indirecte ale diversităţii biologice, precum cea recreativă
aceste produse sunt supuse aproape integral forţelor şi tranzacţiilor şi terapeutică, instructiv-educativă, estetică, spirituală, care, în
pieţei moderne. Ca rezultat, până în momentul actual, importanţa ansamblu, pot depăşi substanţial valoarea funcţiilor economice
industrială mercantilistă domină valoarea estimativă şi preţul produselor directe, şi, în mod special, a celor industriale şi agricole.
Valoarea de opţiune a biodiversităţii reflectă costurile şi În unele studii, putem întâlni noţiunea valoarii de nonfolosinţă
beneficiile actuale ale conservării componentelor diversităţii (nonconsumptive value), ceea ce exprimă beneficiul rezultat din
biologice, ale schimbului destinaţiei agricole şi industriale în favoarea satisfacerea anumitor nevoi umane, fără utilizarea directă sau
funcţiilor economice indirecte şi a celor ecologice. indirectă a componentelor şi funcţiilor biodiversităţii. De exemplu,
Valoarea de nonutilizare (nonuse value) sau valoarea potenţială vizionarea cuibăritului sau a „dansurilor” nupţiale la păsări, a
reflectă sacrificiul, plata oferită în prezent pentru conservarea delfinilor, a unor fenomene extraordinare, precum aurorele boreale,
actuală, în scopul folosirii pe viitor, a componentelor şi funcţiilor eclipsele solare şi selenare, cascadele şi defileurile spectaculoase etc.
complexe ale diversităţii biologice. Valoarea potenţială a De asemenea, valoarea de nonfolosinţă poate fi atribuită peisajelor
biodiversităţii este alcătuită din valoarea de existenţă (existence value) virtuale cu obiecte, procese şi fenomene naturale fascinante de pe
şi cea de moştenire sau testamentară (bequest value). site-urile reţelei electronice globale Internet, specializate în oferirea
Valoarea de existenţă exprimă disponibilitatea şi capacitatea de imaginilor statice sau dinamice şi sonorizate ale celor mai valoroase
a plăti în prezent pentru utilizarea funcţiilor economice indirecte şi a resurse turistice antropice sau naturale.
celor ecologice de către generaţiile viitoare. Valoarea de existenţă După cum s-a menţionat anterior, diversitatea biologică dispune
pune accentul pe rolul biodiversităţii şi componentelor ei în de o valoare intrinsecă, indiferent de aprecierea subiectivă sau
menţinerea echilibrului ecologic dinamic în ecosistemele naturale şi obiectivă a omului. Această valoare derivă din importanţa
antropizate, în asigurarea optimă a relaţiilor funcţionale dintre funcţională a biodiversităţii şi componentelor ei în biosferă, circuitele
speciile de plante şi animale. Astfel, sarcina principală a estimării geochimice, fluxurile de energie şi reţelele trofice. Cu atât mai mult,
valorii de existenţă constă în argumentarea teoretică şi practică a fiecare component al diversităţii biologice, fiecare specie ocupă un
conservării şi ameliorării ecologice a habitatelor şi ecosistemelor loc funcţional bine definit în ecosistem, iar afectarea sau dispariţia lor
naturale cu o diversitate ecologică bogată şi unică. va provoca reacţii în lanţ de distrugere a ecosistemului, în ansamblu,
Valoarea de moştenire reflectă disponibilitatea şi capacitatea de şi a elementelor sale.
a plăti în prezent pentru conservarea şi utilizarea complexă a tuturor
funcţiilor şi componentelor biodiversităţii în viitor. Obiectivul acestei
evaluări este păstrarea şi sporirea capacităţilor generaţiilor viitoare de II.7.4. Evaluarea resurselor forestiere şi a biodiversităţii
a beneficia integral de resursele şi serviciile economice directe şi Republicii Moldova
indirecte ale diversităţii biologice. De asemenea, aprecierea valorii de
moştenire constituie un aport considerabil pentru restabilirea, În Republica Moldova sunt stabilite 3 categorii funcţionale de
conservarea şi ameliorarea maxim posibilă a patrimoniului genetic păduri:
de la nivel local la cel global. Fără regenerarea şi restabilirea fondului 1) pădurile cu funcţii sanitaro-igienice şi de odihnă a
genetic, măsurile de renovare a speciilor şi asociaţiilor de plante, populaţiei, spaţiile verzi şi pădurile din zonele de protecţie
animale şi microorganisme, de reconstrucţie a habitatelor şi nişelor a surselor de alimentare cu apă potabilă şi staţiunilor
ecologice nu va spori adecvat valoarea diversităţii biologice actuale şi balneo-climatice;
viitoare, iar eficienţa investiţiilor de conservare a biodiversităţii va fi 2) pădurile de protecţie a apelor şi solurilor;
net inferioară celei planificate. 3) pădurile cu funcţii speciale de protecţie din perimetrul
ariilor protejate.
După cum vedem, pentru pădurile Republicii Moldova, nu este Conform estimărilor efectuate în cadrul Primului Raport Naţional
stabilită o valoare industrială, acestea fiind destinate prioritar cu privire la diversitatea biologică (2000), valoarea de utilizare directă
realizării funcţiilor economice indirecte şi a celor ecologice. a biodiversităţii Republicii Moldova, calculată în baza producţiei
Defrişările rase sau selective sunt permise doar în scopul măsurilor biomasei captate, este de circa 2 miliarde $ anual. Valoarea
de regenerare a trupurilor de păduri şi de amenajare silvică. economică directă a producţiei agricole constituie 1,86 miliarde $
Totodată, sunt foarte căutate produsele accesorii şi cele cinegetice anual, inclusiv 1,3 miliarde pentru producţia animalieră şi 566
care se reproduc în perimetrul fondului silvic. În pofida acestor milioane $ anual, pentru cea vegetală. Valoarea medie a producţiei
reglementări normativ legislative, prezenţa unor specii deosebit de piscicole captate se estimează la 1,8 milioane $. Valoarea economică
valoroase, precum cele de stejar, condiţionează exploatarea excesivă directă a silviculturii este apreciată la 8,2 milioane $, inclusiv a
şi ilicită a sectoarelor bogate în aceste specii. În unele sate din centrul produselor cinegetice, vânate în baza licenţei – 1,6 milioane $, a
republicii (Ulmu, Scoreni, Lozova), prelucrarea lemnului de esenţe lemnului realizat din tăieri, din care aproape jumătate sunt ilicite – 6
preţioase şi confecţionarea diferitelor articole de mobilă, butoaielor milioane $, iar a produselor accesorii ale pădurii, precum fructele şi
etc. este nu numai o ocupaţie tradiţională, ci şi principală a populaţiei pomuşoarele de cătină albă, scoruş, coarne, nuci, alune, măceş,
locale după obţinerea independenţei de stat. Această situaţie a apărut păducel, plantele medicinale, nutreţurile, cerealele şi mierea – 0,6
nu numai din cauza crizei economice şi penuriei financiare, care a milioane $. Venitul anual rezultat din comercializarea produselor de
afectat grav sectorul agrar şi populaţia rurală, ci şi din cauza consum direct ale biodiversităţii este estimat la 187-280 milioane $. În
supravegherii slabe de către autorităţile silvice de stat. baza venitului anual calculat pentru o perioadă echivalentă cu durata
Spre regret, nici până la momentul actual, Cadastrul Silvic de Stat medie a proceselor de renovare şi restabilire a componentelor
nu a fost întocmit şi nu există şanse reale ca acest fapt să se întâmple diversităţii biologice şi a factorilor de mediu, şi la o rată
în viitorul apropiat. Unele funcţii ale Cadastrului Silvic le corespunzătoare a discountului de 2%, valoarea de utilizare economică
îndeplineşte Amenajamentului Silvic, unde sunt indicate delimitarea directă, a funcţiilor economice directe ale biodiversităţii Republicii
funcţională şi spaţială a asociaţiilor silvice, stabilite tipul lucrărilor Moldova poate varia între 9,3 şi 14 miliarde $, ceea ce echivalează cu
permise şi recomandate în aceste sectoare. De asemenea, anexele 10 P.I.B.-uri naţionale actuale.
complementare ale Amenajamentul Silvic, elaborate pentru Valoarea estimată a funcţiilor economice indirecte, calculată
gospodăriile şi ocoalele silvice, conţin informaţia necesară despre numai pe baza aprecierii anuale a funcţiei recreative a pădurilor
numărul de exemplare pentru majoritatea absolută a speciilor constituie 13,7 milioane $, la o frecvenţă de 5-7 zile pe locuitor, şi
arboricole şi destinaţia acestora, despre starea lor fitosanitară. 24,8 milioane $, la o frecvenţă de 12-20 zile. La o rată a discountului
Autorităţile silvice se ocupă, de asemenea, de estimarea speciilor de 12%, valoarea integrală a efectului recreativ al pădurilor poate
cinegetice, asigurarea condiţiilor de hrană şi reproducere, precum şi varia între 128 şi 232 milioane $. Prin urmare, conform studiului
de paza acestora. Recent a fost adoptat modelul de completare a menţionat, valoarea economică totală a diversităţii biologice în
Cadastrului Regnului Animal, însă acesta nu se referă la resursele Republica Moldova este de 9,5-14,3 miliarde $.
umane, financiare şi tehnice alocate pentru lucrările de acumulare şi În pofida suprafeţei mici şi a valorificării masive, în special
sistematizare a acestei informaţiei şi va rămâne, deocamdată, un agricole, a teritoriului ei, insuficienţei acute de ecosisteme naturale
document, cu precădere formal şi declarativ. virgine, Republica Moldova dispune de o diversitate biologică relativ
bogată. Lumea vegetală cuprinde 5513 specii de plante. Plantele
superioare alcătuiesc 1989 specii, inclusiv plante vasculare – 1832 3. V. Efros, P. Bacal, D. Bolocan. / Geografia turismului în Geogra-
(1806 specii de angiosperme, 25 de pteridofite şi o specie de fia economică şi socială mondială, vol. II, coord. C. Matei,
gimnosperme) şi 157 specii de briofite (muşchi). Arborii enumeră 45 Chişinău, 2004, pg. 446-484.
de specii, arbuştii – 81, iar lianele – doar 3 specii. Plantele inferioare 4. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997.
alcătuiesc 3524 de specii, inclusiv 124 specii de licheni şi 3400 specii 5. L. B. Primack, M. Pătroiescu, L. Rozilovicz, C. Iojă. Conservarea
de alge. După numărul de specii de plante, cea mai variată diversitate diversităţii biologice. Bucureşti, 2002.
biologică o au ecosistemele forestiere (peste 850 de specii), cele de 6. Strategia naţională şi Planul de acţiune în domeniul conservării
luncă (650 specii) şi cele de stepă (600 specii), iar cea mai săracă – diversităţii biologice. Chişinău, 2002.
ecosistemele petrofite (250 de specii) şi cele acvatice şi palustre (160 7. I. Ungureanu. Geografia mediului. Iaşi, 2005.
specii). 117 specii de plante sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii 8. А. Андреев. Оценка биоразнообразия, мониторинг и эко-
Moldova (ediţia a II-a), din care 81 de angiosperme (27 – critice, 29 – сети. Кишинэу, 2002.
periclitabile şi 25 – vulnerabile), una de gimnosperme, 9 specii de 9. Панов И. Н. Экологический туризм и его роль в устойчивом
pteridofite (5- periclitate), 10 – de muşchi şi 16 de licheni. În развитии територии, Вестник Московского Университета,
ecosistemele forestiere se întâlnesc 46 de specii periclitate şi Сер. 5, География, 1998, № 6, стp. 13-18.
vulnerabile, în cele de stepă – 31, în ecosistemele de luncă şi cele 10. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский
petrofite – câte 18, iar în cele acvatice – doar 4 specii. Ciupercile словарь- справочник. М., 1996.
enumeră 1200 specii, inclusiv 9 specii sunt incluse în Cartea Roşie. 11. Экономика сохранения биоразнообразия. М., 1995.
Lumea animală cuprinde circa 14800 de specii, inclusiv 461 de 12. http://bsapm.dnt.md
vertebrate şi 14339 de nevertebrate. Fauna vertebratelor include 70
specii de mamifere, 281 – de păsări, câte 14 specii de reptile şi Subiecte pentru conversaţii:
amfibieni şi 82 specii de peşti. În componenţa faunei actuale se 1. Definiţi indicatorii care formează valoarea directă a resurselor
întâlnesc 55 de specii relicte, dintre care 10 % sunt endemice pentru forestiere.
bazinul Mării Negre. În Cartea Roşie a Republicii Moldova sunt 2. Influenţa bonităţii pădurilor asupra costurilor şi beneficiilor
incluse 116 specii, inclusiv 14 specii de mamifere (9 – critice), 39 – de directe a acestora.
păsări (29 – critice), 8 – de reptile (7 – periclitate), 1 – de amfibieni, 3. Caracterizaţi funcţiile economice indirecte ale ecosistemelor
12 - de reptile, 3 – de moluşte şi 37 de specii de insecte. forestiere şi avantajele realizării lor.
4. Dezvăluiţi funcţiile ecologice ale pădurilor şi importanţa acestora
Bibliografie: pentru biosferă şi dezvoltarea industrială a societăţii.
1. F. Bran, I. Ioan, C. Trica. Eco-economia ecosistemelor şi biodiver- 5. Noţiunea şi componentele diversităţii biologice.
sitatea, Bucureşti, ASE, 2005. 6. Elucidaţi factorii care influenţează valoarea biodiversităţii.
2. C. Matei, P. Bacal. / Aspecte teoretice şi practice ale evaluării şi 7. Definiţi valoarea totală a diversităţii biologice şi componentele
gestionării biodiversităţii // Analele ASEM, Ediţia a IV-a, 2006, acesteia.
Chişinău, 2006, p. 27-33. 8. Cadrul normativ de evaluare a resurselor forestiere din
Republica Moldova.
9. Caracterizaţi valoarea economică directă a diversităţii biologice - frecvenţa şi intensitatea proceselor distructive de natură
din Republica Moldova. mecanică, fizico-chimică sau biologică, generate sau
10. Valoarea economică indirectă şi ecologică a biodiversităţii catalizate prin acţiunea omului, precum eroziunea şi
Republicii Moldova. salinizarea, alunecările de teren, deşertificarea etc.
Grupa a doua include factori, care reflectă capacitatea de reacţie
şi rezistenţă la acţiunea factorilor nocivi şi distructivi, dintre care
cei mai importanţi sunt:
Tema II.8. - gradul de poluare şi degradare a mediului şi a
componentelor lui naturale;
Evaluarea capacităţii de asimilare a mediului
- prezenţa situaţiilor de disfunţionalitate a geosistemelor, în
ansamblu, şi a unor areale, în particular;
- specificul proceselor şi elementelor meteorologice,
II.8.1. Esenţa, componentele şi însemnătatea
îndeosebi direcţia, intensitatea şi frecvenţa vânturilor,
capacităţii de asimilare a mediului
stratificarea termică şi turbulenţa aerului, care acţionează
asupra neutralizării şi înlăturării efectelor toxice.
Capacitatea de asimilare a mediului reprezintă o resursă
Particularităţile meteorologice nu sunt importante doar
naturală complexă de o importanţă funcţională primordială pentru
pentru zonele generatoare de emisii şi efluenţi toxici, ci şi
sistemele vii, în ansamblu, şi pentru specia umană, în particular. În
pentru cele recipiente, care sunt afectate. De exemplu, la
linii generale, ea reflectă capacitatea mediului, a proceselor şi
mijlocul deceniului trecut, circa 2/3 din poluarea aerului
componentelor naturale de a înlătura şi neutraliza efectele nocive şi
în Republica Moldova le reveneau surselor externe, în
distructive de origine naturală, antropică sau mixtă.
special din Ucraina, Germania, Cehia, România;
Capacitatea de asimilare este condiţionată de 2 grupe de
- structura fondului funciar;
factori, aflaţi într-o strânsă interdependenţă. Prima grupă include
- ponderea şi regimul de utilizare a suprafeţelor forestiere în
factori ce reflectă gradul de impact asupra capacităţii de asimilare a
profil regional, naţional şi transfrontalier;
mediului, inclusiv:
- ponderea şi repartiţia spaţiilor verzi şi ariilor naturale
- structura fondului funciar;
protejate;
- ponderea şi localizarea terenurilor intens valorificate, în
- prezenţa suprafeţelor forestiere şi spaţiilor verzi în
special a terenurilor arabile, terenurilor destinate dru-
perimetrul centrelor industriale şi urbane, căilor de
murilor, construcţiilor şi industriilor;
transport şi în zonele limitrofe ale acestora;
- ponderea şi localizarea peisajelor degradate şi a celor
- ponderea şi localizarea peisajelor degradate şi supuse
supuse degradării;
degradării;
- densitatea şi repartiţia populaţiei;
- ponderea şi localizarea peisajelor naturale virgine sau slab
- regimul de utilizare a categoriilor funcţionale de terenuri;
influenţate de om;
- volumul, concentraţia şi toxicitatea emisiilor, efluenţi-
- capacitatea de regenerare şi restabilire a terenurilor;
lor şi deşeurilor pe unitatea de suprafaţă;
- amploarea şi calitatea executării măsurilor de restaurare a II.8.2. Valoarea şi funcţiile economice ale capacităţii de
terenurilor degradate şi de restabilire a capacităţii de asimilare a mediului
asimilare.
Prin urmare, factorii de rezistenţă reflectă, în ansamblu, Valoarea capacităţii de asimilare a mediului este condiţionată, pe
capacitatea ecologică şi gradul de sustenabilitate al teritoriului. De de o parte, de starea factorilor de mediu, recipiente ale impactului
asemenea, aceşti factori reprezintă resurse complexe de o valoare nociv, iar, pe de altă parte, de aspectele cantitative şi calitative ale
economică nu numai indirectă sau de opţiune, dar şi indirectă, ce componentelor şi proceselor naturale care participă la dispersarea şi
oferă statelor şi regiunilor avantaje ecologice, sociale şi economice asimilarea efectelor nocive şi asigură autopurificarea şi restabilirea
deosebite cu implicaţii majore asupra geografiei ramurilor economiei factorilor de mediu afectaţi. Din această categorie fac parte, în primul
mondiale şi pieţei internaţionale. rând, suprafeţele forestiere care sunt numite, pe bună dreptate
În practică, capacitatea de asimilare este reflectată de „fabrici naturale” de oxigen. Acestea asimilează bioxidul de carbon şi
normativele sanitaro-igienice şi limitat admisibile de calitate alte gaze care provoacă efectul de seră şi diverse afecţiuni asupra
pentru componentele naturale principale (aer, apă, sol), norma- sănătăţii organismului uman. De asemenea, capacitatea de asimilare
tivele de utilizare şi de rata de regenerare a resurselor. Norma- are şi o valoare recreaţională deosebită, prin asigurarea funcţiei de
tivele de emisii şi efluenţi sunt stabilite în funcţie de toxicitatea restabilire a stării fiziologice şi spirituale a organismului uman. De
fiecărui poluant, de capacitatea şi perioada de neutralizare şi asemenea, capacitatea de asimilare a mediului realizează o serie de
înlăturare a acestora. Ele se elaborează, de obicei, la nivel naţional şi funcţii economice directe şi indirecte. Prezenţa unei capacităţi de
deseori nu reflectă situaţia ecologică din teritoriu. De asemenea, asimilare adecvate previne şi reduce costurile externe curente ale
ele nu prevăd succesiunea elementelor meteorologice în cursul producţiei şi poluării. Internalizarea acestor costuri, mai ales a celor
anului, circulaţia maselor de aer, îndeosebi dinspre regiunile sociale, este „realizată” gratis de componentele şi procesele capacităţii
poluatoare. Spre deosebire de concentraţiile limitat (maxime) de asimilare. Totodată, abundenţa capacităţii de asimilare „ascunde”
admisibile, stabilite pentru fiecare component natural în parte, o parte însemnată din valoarea potenţialului natural şi din costurile
capacitatea de asimilare este o resursă complexă a mediului, o externe ale epuizării şi poluării resurselor de mediu. Folosirea
funcţie importantă a acestuia care include toate componentele şi excesivă a funcţiilor capacităţii de asimilare în perioada industrială şi
procesele naturale, dar cu predominarea aerului atmosferic, dat în prezent condiţionează limitarea accesului generaţiilor viitoare la
fiind faptul că deplasarea maselor de aer şi a poluanţilor acestuia această resursă valoroasă.
este mult mai rapidă, iar însăşi cuantificarea poluanţilor şi reacţia Capacitatea de asimilare a mediului este o resursă de o valoare
aerului la aceşti poluanţi, mai uşoară. De asemenea, spre deosebire economică complexă. Valoarea economică indirectă reflectă
de normativele menţionate, capacitatea de asimilare reflectă o utilitatea socială a funcţiilor ecologice ale acestei resurse. Valoarea
rezistenţă sumară a unui anumit teritoriu, regiuni sau chiar a directă exprimă beneficiile sociale (ale societăţii) şi individuale (ale
ecosferei la acţiunea efectelor nocive şi distructive. poluatorului) directe, obţinute în urma valorificării capacităţii de
asimilare a mediului. Astfel, valoarea economică directă nu reflectă
altceva decât renta sau venitul derivat din utilizarea resursei
respective. Acest venit poate fi exprimat şi în unităţi monetare. În
acelaşi timp, din cauza complexităţii şi lipsei unei proprietăţi sau,
cel puţin, a unei posesii explicite asupra capacităţii de asimilare, de asimilare necesită amplificarea şi coordonarea eforturilor colective
valoarea directă a acesteia reflectă economiile societăţii sau, cel mai pentru eventualele costuri greu de suportat. Acest obiectiv se referă,
frecvent, ale poluatorului, rezultate din contribuţia capacităţii de în special, la transportul urban, păstrarea curăţeniei şi salubrizarea
asimilare la purificarea emisiilor normative (autopurificare). În localităţilor, conservarea, extinderea şi ameliorarea spaţiilor verzi.
acest mod, o parte din măsurile de purificare necesare până la Realizarea acestor obiective nu este costisitoare şi ţine mai mult de
nivelul admisibil pot fi înlocuite prin participarea capacităţii de voinţa autorităţilor locale, populaţiei şi, bineînţeles, de buna
asimilare, iar costurile ecologice sociale şi individuale reduse. organizare şi coordonare a acţiunilor necesare. Cu atât mai mult,
Prezenţa unei capacităţi de asimilare adecvate previne şi reduce există o experienţă bogată, în acest domeniu, îndeosebi în statele
costurile externe curente ale producţiei şi poluării. Internalizarea Europei Occidentale. Neglijarea acestor măsuri condiţionează,
acestor costuri, mai ales a celor sociale, este „realizată” gratis de ulterior, dificultăţi foarte mari şi complexe, greu sau imposibil de
componentele şi procesele capacităţii de asimilare înlăturat cu experienţa negativă acumulată şi moştenită.
Astfel, cu cât capacitatea de asimilare a mediului este mai mare, Compensarea costurilor de reproducere se realizează, după cum
cu atât contribuţiile societăţii şi poluatorilor, costurile ecologice s-a menţionat, prin aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.
sociale şi individuale la purificarea emisiilor normative vor fi mai Pentru achitarea costurilor respective sunt aplicate diverse taxe
mici, iar economiile şi beneficiile mai mari. Prin urmare, capacitatea pentru poluare, consumul de produse poluante, iar în unele state ale
de asimilare joacă un rol decisiv în stabilirea costurilor şi beneficiilor lumii, precum SUA sau Australia, sunt implementate permisele
ecologice, nivelului optim al poluării normative, îndeosebi în cazul negociabile de emisii. Cuantumul de plată al acestor emisii va reflecta,
taxelor şi altor instrumente ecologice compensaţionale (de într-o mare măsură, valoarea capacităţii de asimilare şi preţul de
internalizare) minime constituind, astfel, o piatră de hotar în utilizare a acesteia, care vor depinde, în fond, de situaţia ecologică a
realizarea deciziilor privind mediul şi economia, în promovarea teritoriului şi de normativele ecologice ale acestuia, precum şi de
politicii ecologice la toate nivelurile de gestionare în acest domeniu. agresivitatea poluanţilor eliminaţi în mediu. De asemenea, preţul
O altă modalitate de evaluare a capacităţii de asimilare a acestor permise poate fi influenţat de specificul pieţei în acest
mediului este bazată pe concepţia de reproducere. Astfel, pentru domeniu: de oferta şi cererea agregată pentru permise sau cererea
aprecierea capacităţii de asimilare, sunt estimate costurile necesare pentru permisele de emisii ale anumitor poluanţi. Această cerere este
pentru menţinerea nivelului suficient al acesteia şi restabilirea ei, în condiţionată, în mare măsură, şi de cererea şi preţul la produsele
cazurile limitării acestei resurse naturale. Raportul dintre beneficiile industriale obţinute. În unele cazuri, factorul pieţei poate fi chiar mai
şi costurile utilizării capacităţii de asimilare trebuie să fie unul dintre important decât cel al situaţiei ecologice şi costurilor de reproducere
criteriile de bază ale reglementării impactului antropic asupra a capacităţii de asimilare. În astfel de situaţii, se cere intervenţia
factorilor de mediu şi dintre obiectivele de bază ale activităţii instituţiilor statului, care că direcţioneze şi să coordoneze eforturile
autorităţilor ecologice şi administraţiei publice locale. Aplicarea operatorilor şi să sporească utilitatea socială a acestor tranzacţii, cu
principiilor ”beneficiarul şi, mai ales, poluatorul plăteşte” va transfera costuri administrative reduse. În cazul taxelor, valoarea şi preţul de
o parte din cheltuielile de reproducere a capacităţii de asimilare utilizare a capacităţii de asimilare sunt fixate la un anumit nivel, în
poluatorilor şi beneficiarilor resurselor de mediu, care generează, în funcţie de costurile de reproducere şi de purificare normative. Pentru
mare măsură, costurile respective. Similar celorlaltor resurse utilizarea capacităţii de asimilare cu o eficienţă ecologică şi
naturale, considerate bunuri libere şi de utilitate socială, capacitatea economică sporită, autorităţile statului trebuie să acorde anumite
stimulente creditoare, fiscale, care să formeze, în ansamblu, motivaţia atmosferic, şi constituie, în acelaşi timp, un reglator climatic major
economică a realizării unui management ecologic eficient şi să-i pentru întreaga planetă. Ca rezultat, capacitatea de asimilare se
aducă anumite avantaje competitive şi ameliorarea imaginii în faţa reduce, iar mediul cere o participare sporită a omului la înlăturarea
principalelor părţi cointeresate (stake-holderi). Motivaţia economică efectelor nocive şi distructive. Astfel, prezenţa unei capacităţi
multiplică, în mod indirect, şi importanţa capacităţii de asimilare adecvate de asimilare a mediului este o resursă naturală şi economică
pentru activitatea întreprinderii, ramurii respective şi activităţilor de mare actualitate şi foarte căutată. Anume, starea capacităţii de
economice, în ansamblu. asimilare condiţionează modificarea permanentă a normativelor
Capacitatea de asimilare a mediului are o importanţă economică sanitaro-igienice, palierului de emisii şi efluenţi şi, nu în ultimul rând
majoră pentru agenţii economici, persoanele fizice şi juridice transferul de tehnologii poluante în zonele cu capacitate de asimilare
beneficiare sau poluatoare a resurselor de mediu. Cu aportul ei suficientă şi ieftină.
nepărtinitor este neutralizată şi înlăturată o bună parte din emisiile
şi efluenţii toxici, fără contribuţia nemijlocită a poluatorilor. În
epoca industrială sau, cu atât mai mult, în cea preindustrială, II.8.3. Aspectele internaţionale ale utilizării capacităţii
capacitatea de asimilare era în stare să neutralizeze majoritatea de asimilare a mediului
poluanţilor, îndeosebi a emisiilor antropice, fără a cauza daune
sesizabile componentelor naturale şi sănătăţii omului. Dar, odată cu Una dintre principalele însuşiri ale capacităţii de asimilare a
multiplicarea volumelor de extracţie şi prelucrare industrială a mediului este proprietatea acesteia de a neutraliza şi înlătura emisiile
resurselor naturale şi, respectiv, de poluanţi, derivaţi, cu acumularea toxice, precum CO2, metanul (CH4), oxizii de azot şi sulf, freonii ş.a.,
efectelor toxice şi distructive anterioare, capacitatea de asimilare este care provoacă încălzirea climei şi intensificarea calamităţilor
grav afectată şi capătă o tendinţă de reducere continuă. Acest proces climatice. Acest fapt impune supravegherea şi gestionarea
are urmări distructive majore nu numai pentru ecosistemele naturale internaţională a acestor emisii în scopul reducerii treptate a nivelului
şi populaţia din regiunile hiperindustrializate sau din cele învecinate, lor în profil local, naţional, macroregional şi global. Un aport
dar şi pentru planetă, în ansamblu. Drept exemple elocvente, în acest considerabil în această direcţie l-au adus prevederile Acordurilor de la
sens, ne pot servi încălzirea globală a climei, diminuarea stratului de Montreal (1987) şi Toronto (1988), semnate şi ratificate de majoritatea
ozon stratosferic, frecvenţa şi intensitatea uluitoare şi îngrozitoare a statelor industrializate din Vest, ale Convenţiei Cadru a ONU asupra
calamităţilor naturale, îndeosebi a celor climatice din ultimii ani. Schimbărilor Climatice (New York, 1992), semnate de 186 de ţări şi
Acest fapt demonstrează cu insistenţă că capacitatea de asimilare a care a intrat în vigoare în martie 1994, şi, în special, a Protocolului de
mediului, spre deosebire de alte resurse naturale, nu poate fi evaluată la Kyoto (1997), semnat până în prezent de circa 130 de state şi intrat
şi gestionată separat, în perimetrul unei ţări sau regiuni aparte. în vigoare la 16 februarie 2005, după ratificarea lui de către Rusia, care
Valorificarea ei necesită implementarea şi promovarea unei politici contribuie actualmente cu circa 18% din emisiile respective la nivel
comune macroregionale şi chiar globale. mondial. Acesta din urmă prevede reducerea treptată, pe anumite
Totodată, atingerea sau chiar depăşirea capacităţii de asimilare a perioade şi la scară mondială, a emisiilor de gaze cu efect de seră.
mediului în unele regiuni industrializate a fost cauzată şi de Pentru prima perioadă (2008-2012) se preconizează diminuarea
reducerea substanţială a suprafeţelor de păduri, în primul rând, volumului de emisii pentru 6 substanţe ce pot provoca încălzirea
tropicale, care, după cum se ştie, sunt principalul furnizor de ozon globală a climei (CO2, CH4, NO2 şi trei tipuri de fluoruri). De
asemenea, pentru majoritatea statelor industrializate (30) se prevede Pentru statele mai puţin industrializate tranzacţiile ecologice sunt
reducerea normativă obligatorie a emisiilor respective în medie cu de o importanţă economică complexă şi majoră. În acest caz,
5,2% sub nivelul anului 1990 al emisiilor. Statele Europei Occidentale, principalele beneficii rezultă din: livrarea cotelor de emisii nefolosite
cu excepţia Norvegiei, statele Europei Central-Estice, cu excepţia sau economisite; stocarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în deosebi
Poloniei (6%) şi Croaţiei (5%) trebuie sa-şi micşoreze emisiile cu opt la datorită păstrării, extinderii şi restaurării suprafeţelor forestiere,
sută, S.U.A. cu 7%, şi Japonia cu 6%. Totodată, Rusia, Ucraina şi peisajelor naturale virgine, în special a celor umede; nivelul optim
Noua Zeelandă nu sunt supuse unor reduceri, fiind obligate să nu maxim al poluării şi, respectiv, costuri ecologice reduse, ce multiplică
depăşească nivelul din 1990, iar 3 state industrializate pot chiar să-şi avantajele competitive ale acestor state; finanţarea directă a măsurilor
mărească volumul emisiilor: Norvegia cu 1%, Australia cu 8% şi de restaurare a terenurilor degradate. Prin urmare, tranzacţiile
Islanda cu 10%. Avantajul acestor 3 state este condiţionat integral de ecologice internaţionale vor constitui în viitorul apropiat o motivaţie
capacitatea de asimilare înaltă, comparativ cu volumul normativ de economică intrinsecă a măsurilor de protecţie a mediului, care vor
emisii, amenajarea ecologică adecvată a teritoriului, implementarea transforma sfera ecologică din una costisitoare şi de lux în una
largă a tehnologiilor ecologice şi educaţia ecologică pe măsură. rentabilă pentru majoritatea părţilor implicate, în primul rând, pentru
Convenţia Cadru asupra Schimbărilor Climatice şi Protocolul de statele şi regiunile cu capacitate de asimilare suficientă şi excesivă.
la Kyoto conţin şi prevederi deosebit de importante cu referinţă la Un mare neajuns al Protocolului de la Kyoto reprezintă
obiectele şi măsurile de stocare şi majorare a absorbţiei gazelor cu subestimarea rolului statelor-cheie în curs de dezvoltare, îndeosebi al
efect de seră, în special a suprafeţelor forestiere şi activităţilor de Chinei şi Indiei, care traversează, actualmente, o fază de dezvoltare
reîmpădurire şi restaurare ecologică a terenurilor. De asemenea, industrială spectaculoasă, menită să schimbe radical geografia multor
aceste documente epocale creează şi cadrul juridic internaţional ramuri ale industriei mondiale, inclusiv ale celor poluante
pentru redistribuţia, prin intermediul mecanismelor pieţei, a cotelor (energetica, petro-şi cocsochimia, producerea îngrăşămintelor
de emisii şi creditelor pentru reducerile de emisii ale CO2, pe calea minerale, siderurgia ş.a.). Astfel, creşterea uluitoare a volumului
creării spaţiilor, în special a celor forestiere de stocare şi absorbţie a producţiilor industriale în aceste state va fi însoţită şi de o sporire
acestui gaz. Aceste tranzacţii implică partciparea masivă a statelor enormă a emisiilor, fapt ce devine din ce în ce mai îngrijorător şi
industrializate şi a societăţilor transnaţionale şi naţionale ale necesită o abordare şi monitorizare cât mai urgentă. În lipsa unor
acestora; celorlalte state, îndeosebi care posedă o capacitate de mecanisme compensaţionale internaţionale adecvate, efectele
asimilare mai mare şi spaţii mai vaste de stocare şi absorbţie a CO2; a negative se vor răsfrânge imediat nu numai asupra capacităţii de
poluatorilor (întreprinderilor), a instituţiilor de stat sau private care asimilare, asupra ecosistemelor naturale şi sănătăţii populaţiei din
se ocupă de vânzarea/cumpărarea cotelor de emisii, reducerilor de statele respective, dar şi asupra securităţii ecologice globale şi
emisii ale CO2 şi de extinderea, restaurarea şi regenerarea echilibrului energetic şi climatic planetar. Evitarea controlului
suprafeţelor forestiere. Aceste tranzacţii ecologice, similar celor cu internaţional al emisiilor cu efecte de seră din aceste state, precum şi
permise negociabile pe emisii, implementate cu succes în S.U.A retragerea semnăturii de pe acest document în 2001 a S.U.A., care
după 1990, vor condiţiona realizarea obiectivelor de diminuare contribuie cu peste 1/3 din volumul global al emisiilor respective,
globală (planetară) a emisiilor antropice menţionate cu costuri mai poate să reducă substanţial eforturile întreprinse de celelalte state şi
mici, vor impulsiona elaborarea şi implementarea rapidă a să aducă omenirea la acest început promiţător de mileniu în faţa unui
tehnologiilor nonpoluante şi cu un grad minim de poluare. colaps, fără şanse de salvare pentru lumea întreagă.
Bibliografie:
1. P.Bacal. Potenţialul natural ca suport şi limită de utilizare a
teritoriului./Politica industrială şi comercială în Republica
Moldova. Chişinău, ASEM, 1997, pag.518-521.
2. P. Bacal. Aspectele internaţionale ale evaluării şi gestionării
capacităţii de asimilare a mediului în: Polticile economice de
integrare europeană. vol. I, Tezele Simpozionului Internaţional.
Ed. ASEM, Chişinău, 2005, pag. 273-276
3. R. Grimble. Carrying capacity. Paris, 1996.
4. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природопользования.
М., 1995.
5. А. А. Гусев. Ассимиляционный потенциал окружающей среды
в системе прав собственности на природные ресурсы //
Экономика и математические методы, 1997, вып. 3. стр. 5-15.
Partea II
6. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский
словарь- справочник. М., 1996.
7. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
8. В. С. Поливанов. Оценка антропогенной нагрузки и естест-
венного самоочищения природно-антропогенных систем. //
Проблемы региональной экологии, 1997, №1, стр. 10-20.
9. http://www.wwf.ru.about/ hot_met/climate/Kyoto.

1. Enumeraţi factorii ce reflectă gradul de impact asupra mediului.
2. Factorii care determină rezistenţa componentelor şi
ecosistemelor naturale la acţiunea factorilor nocivi şi distructivi.
3. Definiţi utilitatea capacităţii de asimilare a mediului pentru
activitatea umană.
4. Valoarea economică directă a capacităţii de asimilare a mediului.
5. Costurile reproducerii capacităţii de asimilare.
6. Utilizarea şi gestionarea capacităţii de asimilare a mediului în
contextul Protocolului de la Kyoto.
7. Elucidaţi dificultăţile existente în supravegherea internaţională a
capacităţii de asimilare a mediului.
păduri), fertilității solurilor, diminuarea gradul de

asigurare cu resurse acvative, înrăutățirea indicilor fizici,
Capitolul EVALUAREA PAGUBELOR biochimici şi organoleptici, și componenţei mineralogice
- III - ale apelor de suprafaţă şi subterane, reducerea capacității
ŞI RISCURILOR DE MEDIU de autopurificare a aerului şi rezervelor materiilor prime
minerale etc;
- daunele aduse sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei, în
special costurile şi timpul tratamentului, frecvenţa sporită
a bolilor şi mortalitatea, cauzate de poluarea mediului,
diminuarea confortului de trai;
Tema III.1. - scăderea productivităţii muncii, a salariilor şi puterii de
Pagubele şi prejudiciile de mediu (4/4 ore) cumpărare;
- pierderile activităţilor economice recipiente ale poluării şi
altor forme de impact asupra mediului, îndeosebi ale
II.1.1. Noţiunea şi clasificarea pagubelor de mediu agriculturii, pisciculturii, silviculturii şi turismului şi
scăderea eficienţei acestor activităţi;
Pagubele de mediu reflectă totalitatea daunelor pricinuite - apariţia unor zone defavorizate, nu numai sub aspect
factorilor de mediu, funcţiilor ecologice şi social-economice ale ecologic, dar şi social-economic, precum unele centre ale
acestuia şi elementelor componente. Ele exprimă, astfel, pierderile de industriei metalurgice şi chimice din Europa de Vest şi
valoare totală, valoare de utilizare şi nonutilizare, precum şi de SUA (în anii ’70-’80), şi din Europa de Est şi Central-
valoare intrinsecă sau ecologică a patrimoniului natural afectat. Estică (anii 90 prezent). Un exemplu tragic, în acest sens,
Aceste pierderi se vor răsfrânge negativ asupra beneficiului social este Copşa Mică sau centrele carbonifere din Valea Jiului,
prezent şi viitor, asupra gradului de asigurare cu materii prime România;
naturale şi capacităţii de asimilare şi renovare a mediului şi pot - cheltuielile necesare pentru restabilirea şi conservarea
genera perturbări majore în mediul economic, social şi natural. factorilor de mediu;
Pentru reducerea şi prevenirea efectelor dezastruoase ale acestor - costurile înlocuirii materiilor prime naturale deficitare şi
pagube, este necesară realizarea unor acţiuni colective şi individuale epuizabile;
consecvente. Promovarea şi realizarea acţiunilor curente de protecţie - cheltuielile necesare pentru restabilirea şi ameliorarea
a mediului şi conservarea resurselor naturale, precum şi lichidarea şi sănătăţii populaţiei, în special cheltuielile medicale sociale
reducerea consecinţelor pagubelor ecologice anterioare vor antrena şi private, timpul tratamentului;
anumite costuri suplimentare, suportate direct sau indirect de către - costurile restabilirii şi sporirii potenţialului economic din
societate şi poluatori. Prin urmare, pagubele de mediu constituie: teritoriile respective, în raport cu necesităţile şi priorităţile
- pierderile cantitative şi calitative, reale şi eventuale, în actuale;
expresie naturală sau monetară a resurselor naturale, - costurile de ameliorare a calităţii vieţii populaţiei din
precum scăderea productivității biologice a ecosistemelor statele şi regiunile afectate.
naturale şi culturale (terenuri agricole, bazine piscicole şi
În raport cu pagubele ecologice, ramurile şi activităţile mijloace necesare pentru supravegherea şi reducerea impactului
economice pot fi împărţite în trei grupe: normativ, supranormativ şi ilicit şi stimularea generatorilor de
1) Generatoare de impact: industria, în special cea extractivă, impact, în sensul realizării acestor acţiuni. Ca rezultat, scad
chimică (petrochimia, producerea îngrăşămintelor şi cheltuielile administrative şi sporeşte eficienţa gestiunii mediului, în
preparatelor chimice pentru agricultură, producţia de ansamblu, şi a resurselor naturale, în particular.
celuloză şi hârtie), industria metalurgică şi energetică, Pagubele sociale au o influenţă negativă mai complexă şi reflectă
precum şi transporturile; diminuarea capacităţii de satisfacere a cerinţelor societăţii de factori
2) Recipiente ale impactului: serviciile medicale, de instruire, de mediu calitativi (apă, aer curat), de un mediu prielnic de trai. La
educaţie şi cercetare ştiinţifică, ecoturismul, silvicultura, evaluarea pagubelor sociale se folosesc nu numai indicatori pur
piscicultura, agricultura ecologică şi unele forme ale economici, dar şi indicatorii demografici şi medicali (mortalitatea
agriculturii arhaice (culesul, vânatul); generală, mortalitatea infantilă, speranţa de viaţă la naştere,
3) Generatoare şi recipiente ale impactului: serviciul probabilitatea şi frecvenţa bolilor generate de poluarea mediului) sau
comunal, agricultura tradiţională şi modernă, industria ecologici, care, în ansamblu, influenţează asupra calităţii vieţii
alimentară şi uşoară, construcţiile, turismul tradiţional şi populaţiei şi capacităţii de satisfacere a cerinţelor fiziologice,
recreaţia populaţiei etc. materiale şi spirituale ale generaţiilor actuale şi viitoare.
Pagubele economice aduse mediului reprezintă expresia
monetară a pierderilor economiei naţionale, rezultate din diminuarea
indicilor cantitativi şi calitativi ai resurselor naturale, incluse direct III.1.2. Funcţiile economice ale evaluării impactului şi
sau indirect în circuitul economic, evidenţa contabilă, Bugetul de Stat prejudiciilor ecologice
şi bugetele locale. Ele reflectă, pe de o parte, pierderile în bani cauzate
patrimoniului natural al unui teritoriu, iar, pe de altă parte, În funcţie de natura juridică şi economică, pagubele de mediu
consecinţele economico-financiare ale poluării şi utilizării excesive a pot fi divizate în 2 categorii:
resurselor naturale şi capacităţii de asimilare a mediului pentru 1. impact;
mediul social, economic, în ansamblu, pentru componentele şi 2. prejudiciu.
procesele acestora, în particular. De asemenea, după cum s-a Impactul de mediu reflectă acţiunile sumare şi particulare de
menţionat anterior, pentru definirea şi estimarea mărimii geneză naturală (cosmică sau terestră), antropică sau mixtă care
consecinţelor economice ale pagubelor de mediu, este necesară produc efecte negative, distructive şi nocive asupra factorilor de
stabilirea costurilor de înlăturare, reducere şi prevenire a efectelor mediu, sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei. În caz contrar,
negative şi de restabilire a resurselor naturale şi a populaţiei afectate. prejudiciul reflectă acţiunile antropice provocate sau realizate de o
Astfel, pagubele economice reflectă, în mare măsură, costurile sociale persoană fizică sau juridică concretă. În ce priveşte impactul,
ale consecinţelor impactului şi ale măsurilor necesare pentru înlăturarea consecinţelor acestuia este efectuată prin contribuţia
înlăturarea şi prevenirea acestora. Evaluarea pagubelor economice benevolă a păgubaşilor sau prin eforturile colective ale comunităţii
este solicitată, în primul rând, pentru a stabili costurile sociale ale locale, regionale, ale unui sau mai multor state afectate. Pentru
impactului, costurile externe care trebuie neapărat suportate de suportarea mai uşoară a acestor pagube, îndeosebi în cazul
generatorii acestui impact. Acest lucru permite acumularea de situaţiilor excepţionale, generate de forţe naturale (incendii,
alunecări de teren, inundaţii, secete), statul poate să oferă anumite Evaluarea economică a prejudiciilor de mediu îndeplineşte 5
ajutoare materiale, financiare sau umane. De asemenea, un rol funcţii principale:
important în aceste situaţii, îndeosebi în statele dezvoltate, îl joacă 1) Aprecierea eficienţei economice comparative a deciziilor
societăţile de asigurare, inclusiv ecologică, care pot să restituie economice, pentru a lua acele decizii, care nu vor cauza
recipienţilor impactului (victimelor) o parte din pierderile lor decât prejudicii ecologice minime. La selectarea variantelor
materiale sau financiare. În situaţii normale, compensarea optime trebuie să se ţină cont atât de influenţa exercitată
impactului este coordonată de autorităţile ecologice de stat, asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei, cât şi de
fondurile ecologice bugetare şi extrabugetare. În aceste cazuri, se estimarea financiară (raportul costuri/beneficii). Evaluarea
folosesc diverse instrumente economice de protecţie a mediului, prejudiciului nu se bazează doar pe stabilirea impactului
precum taxele pentru utilizarea resurselor naturale, taxele pentru surselor de emisii, surselor de deversări sau alte forme ale
poluarea mediului şi depozitarea deşeurilor, taxele pentru acestuia (volumul şi toxicitatea poluanţilor), ci şi pe reacţia
consumul produselor potenţial toxice, permisele negociabile de de răspuns a principalelor recipiente ale acestui impact;
emisii, sistemele de garanţie-colectare etc. De asemenea, de obicei, 2) Compensarea prejudiciului. La selectarea deciziilor de
compensarea impactului se aplică în cazul folosirii şi poluării reducere a impactului şi prejudiciilor trebuie să se acorde
normative şi autorizate a resurselor de mediu. În pofida realizărilor prioritate acelor recipiente - teritorii, factori de mediu,
obţinute, în special de către statele economic avansate, afecţiuni asupra sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei, care
compensarea impactului este nesemnificativă şi, deseori, nu are o sunt supuse unui pericol real sau eventual maxim;
destinaţie bine definită, ca să ajungă la persoanele (victimele) care 3) Estimarea despăgubirilor poate fi efectuată numai după
au suferit cele mai mari pierderi. selectarea prejudiciilor, care trebuie compensate. În cazul
Prejudiciul ecologic, spre deosebire de impact, presupune, în mod accidentelor, tarifele despăgubirilor trebuie să fie maximale;
obligatoriu, definirea clară a persoanei care a provocat daune factorilor 4) Determinarea cotei sancţiunilor economice, în funcţie de
de mediu sau a săvârşit anumite acţiuni ilicite cu efecte negative asupra mărimea şi scara de răspândire a prejudiciului, daunele
resurselor naturale şi sănătăţii oamenilor. În calitate de victime cauzate fondurilor de producţie, productivităţii terenurilor
(recipiente), servesc persoanele fizice şi juridice, care au titlu de agricole şi silvice, reducerea volumului de producţie şi vânzări
beneficiar al resurselor naturale respective. În cazul resurselor şi şi beneficiului, diminuarea valorii ecoturistice, ecologice şi
obiectelor naturale afectate, precum aerul atmosferic, apele, resurselor ştiinţifice a ecosistemelor naturale protejate. De asemenea, la
vegetale şi animaliere aflate în proprietate publică, suma prejudiciului stabilirea sancţiunilor, trebuie să se ţină cont şi de
cauzat o încasează gestionarul principal al acestor resurse, instanţele de împrejurările care au generat şi în care s-au produs daunele
judecată şi alte organe abilitate cu examinarea încălcărilor legislaţiei respective, precum şi de faptul dacă aceste acţiuni au fost
ecologice. În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale pentru inconştiente sau premeditate, şi de frecvenţa săvârşirii lor;
compensarea prejudiciului, se aplică sancţiuni administrative şi penale, 5) Argumentarea economică a procedurii de sustragere a
precum şi acţiuni pentru despăgubirea daunelor respective, iar în unele mijloacelor financiare de la beneficiarii resurselor naturale.
cazuri, vinovatul este obligat să restabilească şi starea iniţială a Despăgubirile achitate de contravenienţi trebuie să
componentelor naturale afectate de el. corespundă, în primul rând, cheltuielilor de restabilire a
recipientelor afectate, în calitate de factori de mediu,
populaţie umană de pe teritoriul, unde a fost cauzat acest trebui să includă un coeficient care ar reflecta concentraţia medie de
prejudiciu. De asemenea, cheltuielile de restabilire a humus pe suprafaţa de sol afectată.
factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei, de conservare a Suma prejudiciilor cauzate de eroziunea solurilor va depinde
resurselor şi ecosistemelor naturale, îndeosebi a ariilor de particularităţile reliefului (forma şi înclinaţia versantului), de
protejate de stat, trebuie să se reflecte, în primul rând, în tipurile şi subtipurile de sol, compoziţia lor granulometrică, de
cota taxelor pentru utilizarea şi poluarea resurselor de gradul lor de eroziune, de preţul normativ al pământului, de
mediu. Folosirea şi poluarea normativă, pentru care se localizarea şi destinaţia acestuia, de culturile agricole plantate şi,
aplică, de regulă, aceste taxe, este un fenomen obişnuit şi bineînţeles, de suprafaţa afectată. Prejudiciul cauzat de eroziune, în
continuu, iar utilizarea şi poluarea neautorizată şi excesivă a urma topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale, se calculează după
resurselor de mediu, pentru care se aplică sancţiuni, este un ecuaţia: P =V x Q x S, unde V indică volumul solului erodat, m3 ; Q –
fenomen mai rar şi episodic. În acest context, scopul costul unui metru cub de sol fertil din stratul de suprafaţă, în lei şi S –
aplicării taxelor şi sancţiunilor trebuie să fie restabilirea şi suprafaţa terenului afectat de eroziune. Preţul solului depinde de
ameliorarea recipientelor afectate, nu colectarea de mijloace concentraţia de humus şi de textura solului. Volumul solului erodat
financiare, care, adesea, sunt folosite, cu precădere, pentru se determină după formula V = 100 x L x H x n, unde L indică
asigurarea cheltuielilor administrative, modernizarea bazei lăţimea şiroaielor, m; H – adâncimea medie a şiroaielor, m; n –
tehnico-materiale şi informaţionale şi, doar într-o măsură numărul (cantitatea) de şiroaie, iar cifra 100 –lăţimea poligonului de
neînsemnată, pentru realizarea acţiunilor ecologice necesare. fixare, unde este evaluat prejudiciul respectiv.
Pagubele rezultate din alunecările de teren se calculează în baza
prevederilor Regulamentului provizoriu cu privire la estimarea
III.1.3 Evaluarea prejudiciilor aduse solului şi despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate mediului (2000), ţinând
subsolului cont de costul învelişului de sol, care a fost nimicit pe teritoriul unde
s-au încălcat regulile de exploatare a obiectivelor antierozionale şi
Mărimea prejudiciilor aduse solului variază, în funcţie de tipul costul de replantare a terenurilor. Pentru aceasta, se utilizează formula
pagubei, de cantitatea şi calitatea solului distrus, de particularităţile P = Si x Qi x K, unde: P indică paguba, în lei; Si - suprafaţa teritoriului
geomorfologice şi hidrologice ale terenului agricol afectat şi aria de pe care a fost nimicit solul din cauza încălcării regulilor respective, ha;
extindere a acestui prejudiciu. Conform Instrucţiunii privind Qi - costul solului, lei/ha; K – coeficientul, ce include particularităţile
evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol (din 16.08.2004), solului, care influenţează asupra variaţiei şi mărimii costului solului.
pagubele pricinuite resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor Aceste particularităţi sunt: gradul de erodare a solului (Ke); compoziţia
rămăşiţe de plante se determină după următoarea formulă: P = 0,1 x granulometrică a solului (Kg); gradul de salinizare a solului (Ks);
S x 2500, unde 0,1 este coeficientul care reflectă cantitatea de humus gradul de alcanizare a solului (Kz); hidromorfismul solului (Kh);
pierdută în urma arderii unei tone de rămăşiţe organice; S – gradul de gleizare (Ka); plantajarea solului (Kp).
suprafaţa pe care au fost arse rămăşiţele de plante (ha), iar cifra 2500 Evaluarea prejudiciului cauzat din poluarea solului:
reprezintă costul normativ al unei tone de humus (lei), estimat în În corespundere cu Instrucţiunea privind evaluarea
baza preţului normativ al unui ha de sol egal cu 9265 lei. În opinia prejudiciului cauzat resurselor de sol din 16.08.2004, mărimea
autorului acestor note de curs, formula de calcul al prejudiciului ar prejudiciului de la poluarea solului se determină, în funcţie de
cheltuielile pentru efectuarea volumului întreg de lucrări de curăţare Tabelul 4, 5

a solului poluat. În cazul când este imposibil de apreciat cheltuielile Coeficienţii (Cp) pentru calcularea mărimii Coeficienţii (Ca)
indicate, mărimea prejudiciului pentru poluarea solului se calculează pentru prejudiciului în funcţie de gradul de poluare a solului
conform formulei: P = Nc x B x Cn x S(i) x Cp(i) x Ca, unde: calcularea prejudiciului, în funcţie de cu substanţe chimice
P indică mărimea plăţii pentru prejudiciul cauzat de poluarea adâncimea poluării solului
solului cu una sau mai multe substanţe chimice (mii lei); Nc – preţul Nivelul poluării Gradul poluării solului Coeficientul Cp
normativ al unui hectar de sol, care este de 9264,96 lei; B – nota de 1 Nepoluat 0
bonitare a solului poluat, conform hărţii solurilor; Cn – coeficientul 2 Slab poluat 0,3
recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adâncimea 3 Moderat poluat 0,6
poluării solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelului 4 Puternic poluat 1,5
3; S(i) – suprafaţa solului poluat cu substanţe chimice (i); Cp(i) – 5 Foarte puternic poluat 2,0
coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de gradul poluării
solului cu substanţe chimice (i), calculat conform tabelului 4; Ca – Adâncimea poluării solului Coeficientul Ca
coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de adâncimea 0-20 1,0
poluării solului, determinat conform tabelului 5. 0-50 1,3
0-100 1,5
Tabelul 3 0-150 1,7
Valoarea coeficientului recalculării (Cn) preţului normativ 0->150 2,0
al unui hectar de sol, în funcţie de adâncimea poluării solului Sursa: Instrucţiunea Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului
cu substanţe chimice privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol din 16.08.2004.
Adâncimea poluării Adăncimea poluării
Coeficientul Coeficientul
solului cu substanţe solului cu substanţe De asemenea, suma prejudiciului cauzat solului prin poluare
Cn Cn
chimice, cm chimice, cm de gunoiştile nesancţionate este calculată după următoarea formulă:
0-20 0,18 0.70 0,82 P = (Np(i) x M(i) x 25 x Cn), unde:
0-30 0,35 0-80 0,89 P – indică mărimea plăţii pentru prejudiciul cauzat solului de
0-40 0,49 0-90 0,05 poluarea cu una sau mai multe (de la 1 până la n) sub-
0-50 0,62 0-100 1,00 stanţe chimice (mii lei); Np(i) – normativul plăţii pentru
0-60 0,73 - - poluarea solului de 1 tonă (m3) de deşeuri de tipul (i) (lei),
Sursa: Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol din calculat conform tabelului 4; M(i) – masa (volumul)
16.08.2004. deşeului de tipul (i) (t, m3);
25 – coeficientul de majorare pentru poluarea solului cu
deşeuri provenite de la gunoiştile nesancţionate;
Cn – coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol, în
funcţie de adâncimea poluării solului cu substanţe
chimice, determinat conform tabelului 3. Achitarea
amenzilor nu-i scuteşte pe vinovaţi de executarea Conform anexelor Anuarului privind calitatea factorilor de mediu
măsurilor de protecţie a mediului înconjurător, şi activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor Ecologice
recuperarea prejudiciilor cauzate mediului înconjurător, Zonale, în anul 2005, pentru prejudiciile aduse solului au fost intentate
sănătăţii cetăţenilor şi patrimoniului lor. Suprafeţele, acţiuni de compensare a acestora, în mărime de cca 270 mii lei,
adâncimea poluării solului şi concentraţia substanţelor inclusiv 224 mii în Agenţia Ecologică Centru, 31148 lei (inclusiv
chimice sunt determinate în baza materialelor studierii acţiuni civile) – în Găgăuzia, unde au fost încasaţi integral, şi 10415 lei
solului şi analizelor de laborator, efectuate pe baza actelor – în Agenţia Ecologică Nord. Suma încasărilor pe întreaga republică n-
normative şi metodice respective, aprobate sau permise a fost decât 40 de mii de lei. Majoritatea acţiunilor civile de
spre folosire de către Ministerul Agriculturii şi Industriei compensare a prejudiciilor cauzate solului sunt înaintate pentru
Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi arderea miriştii pe terenurile agricole.
Ministerul Sănătăţii. În acelaşi timp, datele Băncii Mondiale ne vorbesc de pagube de
cca 200 milioane de dolari SUA, cauzate numai de eroziunea
Paguba cauzată de poluare se determină în următoarele cazuri: solurilor. Această situaţie ne confirmă implementarea foarte
1) Poluarea solurilor (evacuărilor şi degajărilor substanţelor superficială a mecanismului juridic şi economic de stabilire, evaluare
poluante), în baza datelor studiului şi analizelor de şi compensare a acestor prejudicii şi, respectiv, neglijarea totală a
laborator în comparaţie cu datele cercetărilor şi analizelor cerinţelor de protecţie a solurilor, care sunt considerate, pe bună
precedente; dreptate, cele mai valoroase resurse ale noastre.
2) Încălcarea tehnologiilor şi regulamentelor folosirii
pesticidelor şi îngrăşămintelor, nerespectarea cerinţelor de 2000
protecţie a mediului în timpul păstrării chimicalelor, 1800 1733 1672
transportării şi efectuării lucrărilor de încărcare- 1600 1470 1503
1412
descărcare, aruncărilor şi degajărilor în salve, în baza 1400 1261
datelor cercetărilor şi analizelor de laborator; 1200 1057
3) Poluarea solurilor în locurile amplasării gunoiştilor 1000
nesancţionate – în baza datelor privind volumul (masa) 800 710
deşeurilor şi gradul lor de pericol şi analizelor de 544
600 450
laborator. Analizele se efectuează în laboratoarele Agen- 311
400 257 289 257
ţiilor Ecologice Zonale, Centrului Naţional de Medicină 144 156 177136
116 123141 116
200 64 39 74 64 61 15
Preventivă, ale Ministerului Agriculturii şi Industriei 0 0,3
0
Alimentare şi în alte laboratoare chimice acreditate. În 2001 2002 2003 2004 2005 2006
cazurile de poluare a solurilor în timpul accidentelor, aer apă sol si subsol flora faună
aruncărilor şi degajărilor în salve şi de poluare a solurilor
Figura 3.1.1. Acţiuni intentate pentru încălcarea legislaţiei de folosinţă a
de gunoiştile nesancţionate, studiile de teren şi analizele de
resurselor naturale (mii lei)
laborator se efectuează pe contul celor vinovaţi de poluare.
Sursa: elaborat după informaţia din Anuarele privind calitatea factorilor de
mediu şi activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor Ecologice
Mărimea prejudiciilor aduse subsolului se calculează în baza costul solului degradat în procesul extragerii substanţelor minerale
Instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului, în utile, lei. Acesta din urmă variază, în funcţie de costul unei unităţi de
urma nerespectării legislaţiei privind subsolul din 16.08. 2004. suprafaţă (Cs), lei/ha; bonitatea solului (B) şi coeficientul biotei
(Cecol), care variază în funcţie de specificul ecosistemului şi se
Tabelul 6 calculează după ecuaţia: X = Cs x B x Cecol.
Plata pentru poluarea solului cu deşeuri În cazul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile
de la gunoiştile nesancţionate prejudiciul se determină după formula: C = V x q + P, unde: V indică
Normativele de plată volumul substanţelor minerale utile solide extrase nelegitim, m3; q –
Unitatea de
Tipurile de deşeuri pentru amplasarea preţul de cost al unui m3 de substanţă minerală utilă, lei; P –
măsură
deşeurilor, lei prejudiciul cauzat mediului în cazul nerespectării legislaţiei în
Deşeurile netoxice, vigoare. Dacă vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat
inclusiv: consecinţele, iar suprafaţa degradată continuă să se extindă, acţiunea
ale industriei extractive t 6,6 de impunere a vinovatului să repare prejudiciul poate fi repetată. În
ale industriei de acest caz, prejudiciul cauzat mediului pentru nerespectarea legislaţiei
m3 303,6
prelucrare în vigoare se înmulţeşte la coeficientul Q, care este egal cu 1,5 şi se
comunale m3 528,0 calculează după ecuaţia: P = (V x K x C) + (X x Q).
Deşeurile toxice, inclusiv: Mărimea prejudiciului în cazul impactului asupra mediului
puţin periculoase – clasa 4 înconjurător prin depozitările rocilor decopertate şi depozitate se
t 5280
de toxicitate stabileşte conform formulei: Pr = S x W x i x H, unde: Pr indică
moderat periculoase – cuantumul prejudiciului; S – suprafaţa terenului ocupat de roca
t 10560
clasa 3 de toxicitate decopertată şi depozitată, ha; W – costul terenului, conform preţului
înalt periculoase – clasa 2 normativ al acestuia, lei; i – impactul asupra mediului în urma
t 15840
de toxicitate
acţiunii proceselor atmosferice şi H – coeficientul social care reflectă
foarte periculoase – clasa
t 39660 localizarea terenului faţă de intravilan.
1 de toxicitate
Sursa: Instrucţiunea Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la
gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere din 16.08.04.2004. III.1.4. Evaluarea prejudiciillor aduse resurselor
biologice
Prejudiciul rezultat din nerespectarea legislaţiei în vigoare cu
privire la subsol se determină după formula: P = (V x K x C) + X, În conformitate cu Anexele Codului Silvic, adoptat la 21 iunie
unde: P indică prejudiciul cauzat, lei; V – volumul de roci extrase 1996, mărimea prejudiciului real adus fondului silvic diferă în funcţie
fără respectarea prevederilor actelor legislative şi normative în de volumul masei lemnoase, numărul exemplarelor de specii
vigoare, 1m3; K – costul substanţei minerale utile preconizate pentru arboricole, ierboase sau de arbuşti colectaţi sau deterioraţi, de
extragere, lei/m3; C – coeficientul ce reprezintă valorile de cost ale valoarea industrială, ecologică şi ştiinţifică a speciei afectate, de
subsolului în raport cu particularităţile acestuia (tipul de roci) şi X – suprafaţa de extindere a prejudiciului, categoria funcţională a
perimetrului silvic respectiv şi gradul de raritate a speciilor sau rămase sau secţionate iraţional. Mărimea prejudiciului pentru
ecosistemelor afectate. De categoria funcţională a pădurii depinde transportarea masei lemnoase la un loc neindicat în autorizaţia sau
mărimea prejudiciului în cazurile tăierii ilicite şi vătămării arborilor bonul de exploatare a pădurii ori în biletul silvic, pentru defrişarea
şi arbuştilor1, distrugerii şi deteriorării muşuroaielor de furnici din neautorizată a cioatelor reprezintă 3 mărimi ale masei lemnoase
păduri, decopertării şi distrugerii neautorizate a litierei, păturii vii şi transportate şi cioturilor recoltate. În cazul recoltării produselor
a stratului de sol fertil, pentru a le folosi în alte scopuri decât cele lemnoase auxiliare, efectuării folosinţelor accesorii şi altor folosinţe
silvice, distrugerii şi vătămării culturilor silvice, arboreturilor tinere silvice, tăierii (extragerii) arborilor doborâţi de vânt, rupţi de zăpadă
provenite din regenerarea naturală. Suma prejudiciului pentru ori uscaţi, fără primirea biletului silvic sau cu încălcarea termenelor şi
distrugerea şi vătămarea puieţilor şi butaşilor din pepinierile şi regulilor de folosire, depăşirii cotelor stabilite de eliberare a masei
plantaţiile silvice1, recoltarea neautorizată a speciilor de plante, lemnoase, curăţirii necalitative sau cu întârziere a parchetelor de
pentru distrugerea şi deteriorarea semnelor de restricţie, resturi de exploatare se stabileşte un tarif de 5 mărimi (cuantumuri)
indicatoarelor de amenajament silvic, bornelor silvice1, obiectelor de ale masei lemnoase. Tarifele de despăgubire de 7 mărimi a masei
agitaţie şi informaţie vizuală, îngrădirilor de restricţie şi a lemnoase se aplică pentru netransportarea în termenul stabilit
construcţiilor din locurile de agrement se calculează după cheltuielile (inclusiv termenele de prelungire) a masei lemnoase din parchete,
necesare pentru creşterea puieţilor, preţul de la realizarea lăsarea în parchet a arborilor suspendaţi. Pentru recoltarea sau
materialului recoltat şi costurile de restabilire a indicatoarelor, colectarea masei lemnoase, inclusiv în parchetele transmise prealabil,
majorat de 5 ori. În cazul păşunatului ilicit, prejudiciul se calculează conform actului, beneficiarului forestier, până la primirea
după costurile normative pentru restabilirea unei suprafeţe de autorizaţiei sau bonului de exploatare a pădurii, după sistarea sau
păşune sau fâneaţă afectate după instrucţiunea respectivă a încetarea dreptului de folosinţă perfectarea cu întârziere a
gestionarului silvic de stat. autorizaţiilor sau bonurilor de exploatare a pădurii pentru tăierea
De asemenea, conform Legii din 19.09.2003 privind modificarea deja executată, pentru cesiunea ilicită a drepturilor de folosinţă,
şi completarea Codului Silvic, sunt stabilite tarifele despăgubirilor tariful constituie 10 mărimi ale masei lemnoase respective. Pentru
pentru încălcarea prevederilor Regulilor de eliberare a lemnului pe tăierea sau vătămarea arborilor, a arborilor seminceri şi a arborilor
picior în păduri de către beneficiarii forestieri. Suma acestor din grupe şi pâlcuri semincere se aplică 15 mărimi ale preţului masei
despăgubiri depinde de volumul masei lemnoase al arborilor afectaţi lemnoase. Tariful maxim este de 30 mărimi ale preţului masei
şi tipul prejudiciului, numărul de încălcări şi gradul de restabilire a lemnoase în cazul tăierii, distrugerii, vătămării arborilor, arbuştilor şi
daunei. Astfel, pentru nimicirea mărcilor sau a numerelor de pe lianelor interzise pentru extras.
arbori şi cioate se aplică un tarif egal cu 0,5 din mărimea preţului La evaluarea prejudiciului pricinuit regnului animal, se ia în
masei lemnoase pe picior pentru masa lemnoasă recoltată sau calcul gradul de raritate al speciei, numărul de exemplare afectate şi
preconizată spre recoltare de pe care au fost nimicite semnele modalitatea de capturare a obiectelor faunistice (Legea Regnului
respective. În cazul lăsării arborilor în sectoare de pădure compacte Animal din 27.04.1995). Astfel, pentru fiecare exemplar mărimea
cu o suprafaţă mai mare de 0,1 ha şi secţionării iraţionale a masei taxelor de încasare pentru prejudiciul cauzat de către persoanele
lemnoase, tariful este de două mărimi ale preţului masei lemnoase fizice şi juridice prin vânare, pescuit, dobândire, colectare,
comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a
1
Modificate prin Legea privind modificarea şi completarea Codului Silvic din speciilor de animale constituie:
19.09.2003.
1. pentru speciile incluse în Cartea Roşie a Republicii

0%
Moldova: 50; 45 şi 40 unităţi convenţionale2 (u. c.) pentru
1%
categoria a II-a, a III-a şi a IV-a de raritate;
16%
2. pentru speciile relativ rare protejate de stat: categoria a III-
a – 45 (la speciile de bondari) şi 35 u.c. (la peştele cega); a
IV-a – 35 (la pupăză şi şarpele cu patru dungi) şi 30, a V-a
– 25; a VII-a – 15; a VIII-a – 16 (la jderul de piatră), 15 60% 23%
(uliu şi şopârla de Crimeea), 10 şi 0,1 unităţi

convenţionale; aer apă sol şi subsol floră faună
3. pentru cerb nobil şi elan – 100 u.c.; cerb pătat şi lopătar –

70; muflon, mistreţ, lup şi căprioară – 50; bursuc – 25; Figura 3.1.2. Structura acţiunilor intentate pentru încălcarea
iepure, ondatră, veveriţă şi vulpe, precum şi celelalte specii legislaţiei de folosinţă a resurselor naturale (2006)
de mamifere cu excepţia celor incluse în Cartea Roşie – 10 Sursa: Sursa: elaborat după informaţia din Anuarele privind calitatea factorilor de
salarii minime; cocor mare, fazan, gâscă sălbatică – 10; mediu şi activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor Ecologice
potârniche – 7,5; cucuvea, raţă sălbatică - 5; hulub sălbatic,
precum şi pentru distrugerea cuiburilor de păsări, cu De obicei, în majoritatea absolută a raioanelor şi în municipii,
excepţia ciorilor – 3 unităţi convenţionale pentru fiecare predomină acţiunile intentate pentru daunele aduse fondului silvic,
ou scos din cuib. spaţiilor verzi şi resurselor cinegetice, urmate de cele intentate pentru
Conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura arderea miriştii (sol) şi neachitarea plăţilor pentru poluarea mediului.
din 11.08.2006 pentru astfel de prejudicii aduse speciilor de morun, Astfel, suma acţiunilor intentate pentru prejudiciile cauzate lumii vegetale
nisetru, păstrugă, viză, poliodon şi văduviţă taxa este de 45 unităţi a constituit în anul 2005 – 1,5 milioane lei (figura 3.1.1), inclusiv 378 mii –
convenţionale (u.c.), pentru ţigănuş, lostriţă, chişcar ucrainean, în Agenţia Ecologică Nord, 749 mii în AE Centru, 374 mii în AE Sud și
pietrar şi fusar – 40 u. c., pentru morunaş – 30 u. c., anghilă şi păstrăv 1040 lei – în Găgăuzia. Din acestea au fost încasate numai 273 mii lei,
– 20 u. c., pentru somn, scumbrie şi şalău –10 u. c., bufalo, scoicar şi inclusiv 85,4 mii lei – în AE Centru, 34,8 mii - în Agenţia Ecologică Nord,
cosaş – 4 u. c.; lin, rac, crap şi lin – 2 u. c., iar pentru caras argintiu, 136 mii lei – în AE Sud. Pentru prejudiciile cauyate lumii animale, suma
plătică, ştiucă, biban şi broască – 1 unitate convenţională pentru acțiunilor intentate este de 64,1 mii lei, inclusiv 61,5 mii lei pentru daunele
fiecare exemplar (o unitate convenţională este egală cu 20 lei). cauzate resurselor piscicole, din care au fost încasate 46 mii lei.
Numărul şi suma (în lei) ale acţiunilor intentate contravenien-
ţilor pentru compensarea prejudiciului adus vegetaţiei forestiere,
spaţiilor verzi şi regnului animal depăşesc substanţial pe cele ale III.1.5. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului
acţiunilor intentate pentru prejudiciile aduse celorlalte resurse atmosferic
naturale (figura 3.1.2).
În Republica Moldova, metodica actuală de evaluare a
prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic reflectă formulele şi
procedurile de calcul al prejudiciului în 2 situaţii principale:
2
o unitate convenţională este egală cu 20 de lei.
- pentru poluarea generată de sursele staţionare; • emisiile de CO2, CH4, CO, NOX , inclusiv N2O, de la
- pentru prejudiciile cauzate din procesul de gestionare a arderea deşeurilor agricole în câmp;
deşeurilor de producţie şi menajere. • deşeurile neautorizate din construcţii;
În conformitate cu Instrucţiunea privind evaluarea preju- • emisiile uzinelor de prelucrare şi incinerare a deşeurilor;
diciului cauzat aerului atmosferic în urma poluării de către sursele • emisiile staţiilor de epurare a apelor uzate;
staţionare din 08.08.2004, cuantumul prejudiciului (Pi) pentru • pentru gestionarea neautorizată a deşeurilor de producţie
emisiile surselor respective se determină ca produsul dintre urmă- şi menajere.
torii coeficienţi: 1. Prejudiciul pricinuit aerului atmosferic de la emisiile de
1. normativul regional de plată (N) pentru o tonă convenţională; metan se estimează după formula:
2. coeficientul de agresivitate (Ai) al poluanţilor emişi, stabilit P = mCH4 x N , unde:
prin Legea privind plata pentru poluarea mediului din 25 P- prejudiciul; mCH4 masa metanului degajat şi N normativul
februarie 1998, cu modificările indicate în această plăţii pentru o tonă convenţională.
instrucţiune (pentru raionul Glodeni);
3. nivelul depăşirii normativelor de emisii care reflectă Masa metanului emis în atmosferă se calculează conform ecuaţiei:
rezultatul diferenţei dintre cantitatea reală (Fir) şi cea mCH4 = MCH4 x 44,64 x VCH4 x 10-6, unde:
normativă de poluanţi (Fin) şi perioada de depăşire a MCH4 indică masa moleculară a metanului;
emisiilor normative, în secunde (T*10-6); 44,64 coeficientul care exprimă numărul de molecule - gram metan
4. coeficientul de multiplicare pentru poluarea neautorizată a într-un metru cub de gaz; VCH4 volumul total al metanului, m3;
atmosferei (K1), care caracterizează depăşirea Q volumul de metan pe care îl degajă de 1m3 de nămol în
concentraţiei maxim admisibile pentru fiecare poluant în decurs de circa un an, m3.
parte, în cazul poluării extremale variază de la 1 la 7, în
funcţie de numărul de poluanţi; Volumul total al metanului este egal cu produsul dintre volumul
5. pericolul ecologic de poluare a atmosferei (K2); nămolului care este supus fermentării anaerobe (V nămolului) şi
6. starea instalaţiilor pentru purificarea de gaze şi pulberi în volumul de metan care se degajă de către 1m3 de nămol, timp de
domeniul respectării parametrilor optimi de exploatare (K3); circa un an, m3 (Q):
7. condiţiile meteorologice, relieful terenului şi caracte- VCH4 = Vnămolului x Q.
risticile de înălţime a surselor de emisii în atmosferă (K4).
Prin urmare, formula de calculare a acestui tip de prejudiciu, 2. Pentru determinarea prejudiciului cauzat de emisiile de la
rezultat din poluarea aerului, este următoarea: arderea deşeurilor agricole, care, de altfel, este şi o activitate
Pi = N x Ai x (Fir-Fin) x K1 K2 K3 K4, lei interzisă, se calculează:
Totodată, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind 1) masa deşeurilor raportată la masa produsului (Kdi);
evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la gestionarea 2) masa deşeului uscat raportată la masa deşeului (Kui);
deşeurilor de producţie şi menajere, din 16.08.2004, sunt calculate 3) partea de masă a carbonului (Kci);
prejudiciile pentru: 4) masa gazului emis;
• metanul eliminat de la staţiile de epurare biologică; 5) masa produsului agricol obţinut.
De asemenea, primii 3 coeficienţi variază în funcţie de gazul emis N– normativul regional de plată, conform anexei respective a
şi de specia culturilor agricole (tabelul 7). Acest tip de prejudiciu poate Legii privind plata pentru poluarea mediului din
fi şi trebuie calculat simultan cu prejudiciul adus solului, ca urmare a 25.02.1998, cu modificările indicate în această instrucţiune
arderii miriştilor. El va putea contribui substanţial la estimarea (pentru raionul Glodeni);
adecvată a prejudiciilor ecologice şi va constitui o sursă foarte Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul (i), indicat, de
importantă de acumulare pentru fondurile ecologice locale şi asemenea, în legea menţionată;
finanţarea acţiunilor de protecţie a mediului în teritoriu. Mi – masa poluantului (i).
3. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de gestio-
narea neautorizată a deşeurilor rezultate din construcţii se Mărimea prejudiciului calculat pentru degajarea prafului este
efectuează după următoarea formulă: condiţionată de următorii coeficienţi: tipul materiei prime
P = N x A x Mi, unde: generatoare de deşeuri, generatoare de praf; partea de masă a fracţiei
P exprimă mărimea prejudiciului, lei; de praf în material; partea de praf (din toată masa de praf), care trece
Tabelul 7 în aerosol; condiţiile meteorologice locale; gradul de protejare a
Valoarea coeficienţilor Kd; Ku; Kc; Kcn4 Kco; deşeurilor împotriva influenţei factorilor externi; condiţiile locale de
Kd (i)
Ku(i) KC- păstrare; gradul de umiditate a deşeurilor; mărimea particulelor de
Cultura =mdeşeu partea de deşeuri şi înălţimea turnării (descărcării) deşeurilor.
=mdeşeuri/ KN/C KCH4 KCO KN2O KNO2
agricolă uscat masă a
mprodus 4. Prejudiciul de la emisiile de poluanţi ale surselor staţionare
/mdeşeu carbon.
de valorificare (incinerare) a deşeurilor se stabileşte în conformitate
Grău 1,3 0,84 0,4853 0,012 0,004 0,06 0,007 0,121
Orz 1,2 0,84 0,4567 cu prevederile articolelor, anexelor şi tabelelor referitoare la impactul
Porumb 1,0 0,40 0,4709 0,02 0,004 0,06 0,007 0,121 asupra aerului de către sursele staţionare ce se conţin în Legea
Ovăs 1,3 privind plata pentru poluarea mediului. Astfel, mărimea
Secară 1,6 prejudiciului va depinde de normativul regional de plată şi volumul
Orez 1,4 0,84 0,4144 0,014 0,004 0.06 0,007 0,121 de emisii reale, în funcţie de agresivitatea poluanţilor. În cazul
Mazăre 1,5 prejudiciului, rezultat din emisii supranormative, mărimea acestuia
Fasole 2,1
se determină ca fiind produsul dintre normativul plăţii, coeficientul
Soie 2,1 0,05 0,004 0.06 0,007 0.121
de agresivitate şi cantitatea de poluanţi ce o depăşeşte pe cea
Cartofi 0,4 0,45 0,4226 0.02 0.004 0.06 0.007 0.121
Sfeclă de
normativă în perioada respectivă (calculată în secunde) înmulţit la
0,3 0,15* 0,4072* 0.02 0.004 0.06 0,007 0.121 coeficientul de multiplicare, egal cu 5. Pentru viitorul apropiat
furaj
Sfeclă de valoarea coeficientului de multiplicare K se propune să fie egală cu 7,
0,2 0,15" 1X4072* 0.02 0.004 0.06 0.007 0.121
zahăr deoarece concentraţia degajărilor depăşeşte CMA de 20 de ori şi se
Note: 1.) *- Valorile se referă la frunzele de sfeclă. explică prin următoarele:
2.) - Valorile culturilor, care lipsesc sunt analoage cu cele ale culturilor - compoziţia morfologică a deşeurilor este foarte variată şi
asemănătoare.
conţine componente din diverse materiale plastice (cu
Sursa: Instrucţiunea Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la compoziţie chimică diversă), incinerarea cărora duce la
gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere din 16.08.04.2004. formarea unui spectru mare de substanţe deosebit de toxice
(dioxine, benz(a)pirenă, furane etc.), degajarea şi prezenţa Q = m q, unde:

cărora în atmosferă prezintă un pericol deosebit de mare Q – exprimă cantitatea potenţială de biogaz care se degajă la
pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător; depozit, m3;
- emisiile de la incinerarea deşeurilor conţin izomeri ai m – masa totală a deşeurilor, tone;
substanţelor indicate mai sus în cantităţi instrumental q – volumul de biogaz produs şi degajat de 1 t de deşeuri, m3.
nedetectabile (în Republica Moldova) şi ele prezintă un
mare pericol ecologic pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
5. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de III.1.6. Estimarea prejudiciilor cauzate prin încălcarea
funcţionarea staţiilor de epurare a apelor uzate se estimează similar legislaţiei privind folosinţa şi protecţia apelor
celui acuzat de incinerarea deşeurilor. Pentru emisiile normative se iau
în calcul cuantumul regional de plată, masa şi agresivitatea poluanţilor, Suma prejudiciului în caz de captare, utilizare nelegitimă, fără
iar pentru cele normative, coeficientul de multiplicare, egal cu 15. De autorizaţie de gospodărire a apei se stabileşte în conformitate cu
asemenea, conform instrucţiunilor departamentale (a serviciilor de Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire la
epurare a apelor reziduale menajere şi industriale), la stabilirea aprobarea "Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat mediului
definitivă a mărimii prejudiciului se determină şi temperatura apelor înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor" din 03.10.2003.
supuse epurării, viteza vântului, concentraţia vaporilor saturaţi, tipul În acest scop se foloseşte formula:
instalaţiilor de epurare şi mecanismul de funcţionare a acestora, P = W x Tax, unde:
acoperirea suprafeţei bazinelor (decantoarelor) ş.a. W – indică volumul de apă captat, utilizat nelegitim, fără
6. Mărimea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de autorizaţie de gospodărire a apei, m3;
gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere variază, în funcţie Tax - taxa pentru 1 m3 de apă captată şi/sau consumată, valabilă
de cantitatea, starea fizică şi toxicitatea deşeurilor, de natura şi în perioada acţiunii nelegitime de captare, utilizare a apei.
proprietăţile fizico-chimice ale deşeurilor, de etapa concretă de
gestionare a deşeurilor de producţie şi menajere solide, precum şi de Evaluarea prejudiciului adus apelor subterane se realizează în
procesele şi etapele de gestionare a deşeurilor. baza „Metodicii provizorii de estimare a prejudiciului cauzat
În majoritatea cazurilor, în atmosferă se produc emisii de biogaz mediului înconjurător prin încălcarea legislaţiei apelor (poluarea
şi alte substanţe care se formează în urma manifestării proceselor apelor subterane)” din 18.08.1999. Volumul apelor freatice poluate
anaerobe la depozitarea deşeurilor. Pentru determinarea cantităţilor din stratul acvifer se calculează după formulă:
acestora, se va calcula masa deşeurilor (m) conform relaţiei: Vst = F x m x na (1),
mr = Vr d, unde: unde: F - suprafaţa poluată, m3;
mr indică masa reală a deşeurilor, tone; m - grosimea stratului acvifer poluat, m;
Vr - volumul deşeurilor depozitate, m.c; na - porozitatea eficace a stratului acvifer, %.
d - densitatea deşeurilor, t/m3;
Sunt delimitate şi evaluate prejudiciile directe şi indirecte.
Volumul de emisii de la depozitele de deşeuri se calculează după Prejudiciile directe aduse sănătăţii se estimează luând în considerare
formula: următoarele cheltuieli suplimentare: preţul tratamentului bolnavului
în staţionar medical, calculat la preţurile în vigoare în momentul pentru apele arteziene, ce se folosesc pentru aprovizionare –
diagnosticării bolii; preţul tratamentului plus serviciile prestate de 1,2.
personalul medical, în cazul tratamentului la domiciliu sau în C = n x ki, unde ki exprimă coeficientul de multiplicitate în
condiţii de ambulator. În ambele cazuri, se recuperează valoarea funcţie de gradul de agresivitate, egal cu Cr/Ccla, unde: Cr
salariului pentru zilele concediului de boală, pornind de la mărimea indică concentraţia de facto a substanţelor poluante, iar Ccla
salariului mediu al bolnavului primit la locul de lucru. Dacă persoana – concentraţia limitat admisibilă.
dată nu lucrează, valoarea se calculează în funcţie de mărimea Dacă vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat
salariului mediu pe economie. consecinţele poluării, iar poluarea continuă să se răspândească, poate
Prejudiciile indirecte pot apărea cu timpul (modificări genetice fi repetată acţiunea de impunere a vinovatului să compenseze repetat
şi reducerea longevităţii vieţii populaţiei şi animalelor, reducerea prejudiciul. În acest caz, mărimea prejudiciului se determină după
productivităţii în agricultură etc.) şi se iau în considerare şi efectele formula (2), unde V constituie volumul suplimentar de apă poluată,
negative asupra condiţiilor de trai şi stării sănătăţii fizice şi psihice, calculat după formula (1).
care nu au adus la apariţia unor boli diagnosticate, deşi au creat Metodica de evaluare a prejudiciului cauzat mediului
disconfort şi incomodităţi consumatorului, ca urmare a poluării înconjurător prin încălcarea legislaţiei apelor din 7 iulie 2003,
sursei de apă. Compensarea prejudiciului nu scuteşte vinovatul de prevede evaluarea prejudiciului pricinuit de:
îndatoririle de a executa lucrările de restabilire a calităţii apelor - evacuările supranormative de poluanţi;
subterane. Prejudiciul cauzat de poluarea apelor subterane cu - scurgerile de ape meteorice, evacuările şi deversările din
substanţe poluante se determină ţinând cont de volumul apelor, mijloacele de transport, inclusiv de transport fluvial, de
poluate, ca rezultat al deversărilor de substanţe poluante şi infiltrările de ape uzate, de materii poluante în sol sau în
cheltuielile pentru restabilirea alimentării cu apă, confecţionarea pânza freatică;
producţiei, restabilirea sănătăţii populaţiei. - poluarea termică;
Valoarea prejudiciului consecinţelor poluării apelor subterane cu - evacuările în ape receptoare de acizi şi / sau alcalii;
poluanţi, inclusiv substanţe petrolifere, se stabileşte, conform - deversările de materie poluantă (petrol, fenoli, reziduuri
formulei: de producere etc.);
U.a.s = Va.p. x L x P x C (2), unde: - pentru poluarea cu deşeuri solide plutitoare.
Va.p. exprimă volumul apelor subterane poluate; Prejudiciul cauzat de evacuările supranormative de poluanţi
C – cheltuielile pentru epurarea a 1m3 de apă subterană poluată; se determină pentru fiecare poluant, după formula:
L – coeficientul care reflectă protecţia naturală existentă a n
stratului acvifer subteran. Valoarea acestuia este de 1,0 – P =∑ V T ( Cr - Cn ) 10-3 Aj 0,005 n y K (3), unde:
1
pentru apele freatice, 1,3 – pentru apele interstratale fără
presiune şi de 1,6 – pentru apele arteziene; V– indică debitul apelor uzate, m3 / ore;
P – este coeficientul, ce ia în consideraţie folosirea apelor T– durata evacuărilor / deversărilor cu conţinut de poluanţi
subterane pentru aprovizionare cu apă. Acesta constituie, supranormă, ore;
pentru apele subterane, ce nu se folosesc pentru Cr – concentraţia medie reală a poluanţilor din apa uzată;
aprovizionare – 1,0; pentru cele care se folosesc – 1,1 şi
Cn – concentraţia poluanţilor admisă spre evacuare egală, În cazul scurgerilor de ape meteorice, volumul lor se determină
determinată în DLA, (DPA), g/ m3; după formula:
0,005 – tariful de bază pentru compensarea prejudiciului W = 10 h X med F, m3 (6), iar a apelor uzate de pe mijloace de
constituind o parte a venitului minim neimpozitat al transport, inclusiv transport plutitor: Wuz = Wut - ( Wnu + Wtr ) (7),
persoanelor fizice (VMN / kg), calculat ca cheltuieli medii unde:
pentru epurarea poluanţilor, constituind o parte a VMN Wut – indică volumul apei utilizate, m3;
raportat la o unitate de masă convenţională a poluantului; Wnu – volumul apei neutilizate, m3;
n – mărimea venitului minimal neimpozitat (lei), indicat în Wtr – volumul apei din rezervoarele unităţilor de transport, sau
Codul Fiscal; y - coeficient privind categoria de volumul transmis instalaţiilor de epurare, m3.
gospodărire a apelor receptoare şi a bazinelor lor
hidrografice; Prejudiciul cauzat de evacuările de ape poluate termic variază
10-3 – coeficientul de trecere de la g la kg; în funcţie de temperatura apei receptoare din secţiunea de control,
K – coeficientul determinat în funcţie de gradul de depăşire a temperatura apei receptoare din secţiunea de referinţă (fond) şi de
concentraţiei maxim admisibile – DCMA= Cr(max) / CMA a gradul de depăşire a sporului de temperaturi, generat de poluarea
concentraţiilor reale maximale raportate la CMA piscicole termică
sau igienice ce caracterizează degradarea ecosistemelor Prejudiciul cauzat de evacuările de acizi şi / sau alcalii în apele
acvatice, prin evidenţierea zonelor cu situaţie ecologică receptoare, ce provoacă creşterea sau scăderea indicelui pH
excepţională sau în stare de dezastru ecologic. neîncadrat în limitele de >6,5 < 8,5, se determină după formula: P =
Prejudiciul cauzat de scurgerile de ape meteorice, evacuări- W D pH 7 m a (b) 0,005 n y K (8),unde:
le/deversările de mijloacele de transport, inclusiv de transport, de W – indică volumul de acizi şi / sau alcalii volumul (m3) de
infiltrări de ape uzate, de materii poluante în sol sau în pânza materie poluantă cu conţinut de acizi sau alcalii;
freatică se determină după formula (4): D pH – diferenţa valorilor indicelui pH dintre secţiunile de
n control şi referinţă din apa receptoare. DpH = pH(f) - pH(c)
P =S ( W Cr 10-3 Aj 0,005 n y K ) (4) (9), unde:
i=1
pH(f) – valoarea indicelui pH în secţiunea de referinţă;
În cazul scurgerilor de ape meteorice, volumul lor se calculează pH(c) – valoarea indicelui pH în secţiunea de control.
conform formulei:
W = 10 h X med F, m3, ( 5), unde: Dacă în secţiunea de control pe apa receptoare se înregistrează
W – exprimă volumul scurgerilor de ape meteorice, m3; valori pH(c) > 8,5, atunci diferenţa (pH(f) - pH(c)) din formula (9) se
10 – coeficient de trecere; înmulţeşte la valoarea - 1
h – strat sumar (mm) de precipitaţii în perioada de calcul; ma (b) - coeficient pentru pH-ul respectiv acid (a) sau alcalin (b) la
F – suprafaţa de colectare a scurgerilor meteorice ocupată de momentul accidentului.
unitatea economică, ha; Prejudiciul cauzat de evacuările de materie poluantă (petrol,
Xmed – coeficient mediu ponderat de scurgere de pe suprafaţa fenoli, reziduuri de producere etc.) se determină după formula (10):
unităţii economice. P = M 0,005 Aj n y k, unde:
M– exprimă masa evacuată/deversată a materiei prime sau de Concluzii:

soluţii, kg. 1. Pentru stoparea, diminuarea şi prevenirea poluării supranor-
mative şi neautorizate sunt aplicate amenzi şi acţiuni civile de
Prejudiciul cauzat de poluarea cu deşeuri solide plutitoare se compensare a acestor categorii de prejudicii.
determină după formula (11): 2. Mărimea prejudiciului cauzat prin poluarea solului se determină
P = M Aj T Kx 0,002 n y K, unde: în baza cheltuielilor pentru efectuarea volumului întreg de
M – indică masa deşeurilor (kg) colectate din apă, sau lucrări de curăţire a solului poluat.
determinată prin înmulţirea valorii suprafeţei apei poluate 3. Sunt evaluate prejudiciile aduse aerului de următoarele 6 tipuri
S la masa medie a deşeurilor Wmed de pe 1 m2, colectată în de deşeuri: metanul, eliminat la staţiile de epurare biologică;
3 locuri diferite de pe suprafaţa poluată a apei; emisiile de CO2, CH4, CO, NOX , inclusiv N2O de la arderea
Kx - coeficientul ce caracterizează gradul de poluare; deşeurilor agricole în câmp; deşeurile neautorizate din
0,002 - tariful pentru compensarea prejudiciului constituind o construcţii; emisiile uzinelor de prelucrare şi incinerare a
parte din VMN al persoanei fizice calculat ca cheltuieli deşeurilor; deşeurile de la staţiile de epurare a apelor uzate;
medii pentru transportarea şi utilizarea deşeurilor; deşeurile de producţie şi menajere neautorizate.
Aj = 1 / CMA pentru cel mai periculos poluant din deşeurile 4. Metodologia actuală de evaluare a prejudiciului cauzat aerului
aflate în apă; atmosferic corespunde, în principiu, cerinţelor gestionării
T – durata de lucru pentru colectarea deşeurilor din apă, ore. eficiente a acestui factor de mediu şi urmează să fie imple-
mentată şi respectată cu maximă putinţă.
Suma totală a prejudiciului în cazul poluării instantanee a apelor 5. Suma prejudiciului cauzat de poluarea apelor subterane diferă în
cu mai mulţi poluanţi (pentru o persoană fizică sau juridică) se funcţie de categoria şi gradul poluării, adâncimea poluării şi
determină prin adunarea la valoarea maximă a prejudiciului a sumei straturile acvifere afectate, de agresivitatea şi cantitatea reală a
valorilor celorlalte prejudicii înmulţită la 0,15. poluanţilor, de porozitatea rocilor şi suprafaţa afectată;
Ca și în cazul aerului atmosferic, intentarea acțiunilor de 6. Evaluarea prejudiciului rezultat din poluarea apelor se efectuează
compensare a prejudiciilor pentru poluarea aerului atmosferic se în următoarele cazuri: pentru evacuările supranormative de
efectuează foarte rar, deși aceste prejudicii sunt generate foarte poluanţi; scurgerile de ape meteorice, evacuările şi deversările din
frecvent. De regulă, se intentează acțiuni pentru neachitarea plăților mijloace de transport, inclusiv transportul fluvial, infiltrările de
de poluare și doar în rare cazuri pentru deversările, în special ilicite ape uzate, de materii poluante în sol sau în pânza freatică; pentru
de ape reziduale. Astfel, conform anexelor Anuarului privind poluarea termică; evacuări în apele receptoare de acizi şi/sau
calitatea factorilor de mediu şi activitatea Inspectoratului Ecologic de alcalii; deversări de materie poluantă (petrol, fenoli, reziduuri de
Stat şi Agenţiilor Ecologice Zonale, în anul 2005, pentru prejudiciile producţie etc.) şi pentru poluarea cu deşeuri solide plutitoare;
aduse apelor, au fost intentate acţiuni de compensare a acestora în 7. Comparativ cu sancţiunile administrative, metodica de evaluare a
mărime de cca 136 mii lei, inclusiv 51 mii lei, de Agenţia Ecologică prejudiciilor rezultate din poluarea acestor factori de mediu este
Centru, de Inspectoratul Ecologic de Stat – 84528 lei, care au fost mult mai avansată şi necesită o aplicare adecvată cerinţelor actuale
încasaţi integral. privind eficacitatea pârghiilor de gestionare a protecţiei mediului.
Bibliografie: 12. Hotărârea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire

1. Anuarul privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea la aprobarea „Metodicii provizorii de estimare a prejudiciului
Inspectoratului Ecologic de Stat; Agenţiilor Ecologice Zonale în cauzat mediului înconjurător prin încălcarea legislaţiei apelor
anul 2005, Chişinău, 2006. (poluarea apelor subterane)” nr. 1808 din 18.08.99 // Monitorul
2. C. Matei, P. Bacal / Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită Oficial nr. 106 din 30.09.99.
şi excesivă a resurselor funciare, subsolului şi apelor în Republica 13. Б. А. Иткин. Ущерб окружающей природной среде, его
Moldova // Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed. экономическая оценка и правовое обеспечение.// Проблемы
ASEM, p. 5-9 региональной экологии, №3, 1998, стр. 84-96.
3. P. Bacal./Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită şi 14. Л. Г. Мельник. Экологическая экономика. Суммы, 2001, стр.
supranormativă a resurselor biologice în Republica Moldova 165-182.
//Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed. ASEM, p. 6-12 15. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996,
4. M. Mâtcu. Economia protecţiei mediului înconjurător. Chişinău, стр. 29-39.
1998, pag. 55-57. 16. http://www.justice.md
5. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova, Chişinău, 1996.
6. Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura // Subiecte pentru conversaţii:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 11. 08.2006. 1. Definiţi formele principale de manifestare a pagubelor de mediu.
7. Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic nr. 327 2. Caracterizaţi pagubele economice şi sociale pricinuite mediului.
din 18.07.2003 // Monitorul Oficial nr. 200 din 19.09.2003. 3. Dezvăluiţi noţiunile de impact şi de prejudiciu de mediu.
8. Instrucţiunea 381 Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale 4. Funcţiile economice ale evaluării prejudiciilor de mediu.
din 16.08.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului 5. Explicaţi metodele de evaluare a prejudiciilor pricinuite solului.
atmosferic 6. Evaluarea prejudiciilor cauzate subsolului.
în rezultatul poluării de către sursele staţionare // Monitorul 7. Calcularea prejudiciului cauzat fondului silvic.
Oficial nr 186 din 15.10.2004. 8. Descrieţi metodele de evaluare a prejudiciilor aduse solului.
9. Instrucţiunea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr. 9. Determinaţi tipurile de prejudicii cauzate aerului atmosferic,
383 din 08.08.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat stabilite în legislaţia ecologică naţională şi modalităţile de eva-
resurselor de sol // Monitorul Oficial nr. 189 din 22.10.2004. luare a acestor prejudicii.
10. Instrucţiunea nr. 384 a Ministerului Ecologiei şi Resurselor 10. Evaluarea prejudiciilor aduse apelor subterane.
Naturale din 08.08.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat 11. Prejudiciile cauzate apelor de suprafaţă şi metodele de calcul ale
aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi acestora în conformitate cu actele normative în vigoare.
menajere // Monitorul Oficial nr 189 din 22.10.2004.
11. Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire la
aprobarea "Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat mediului
înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor" nr. 163 din
07.07.2003 // Monitorul Oficial nr. 208 din: 03.10.2003
Tema III.2. industriale, dintre acţiunile producătorilor şi cele ale consumatorilor,

dintre mediul economic şi cel social.
Externalităţile de mediu
Economiile externe de consum apar atunci când deciziile unor
consumatori aduc beneficii altora, fără ca aceştia să suporte anumite
costuri. De exemplu, acţiunile de amenajare ecologică şi estetică a unor
III.2.1. Esenţa şi tipurile externalităţilor de mediu
locatari aduc beneficii directe şi indirecte şi celorlalţi locuitori şi
vizitatori ai acestei localităţi, fără ca aceştia să contribuie la acţiunile
Actualmente, în literatura ştiinţifică economică, cu precădere în
respective sau să suporte unele costuri. Un alt exemplu de manifestare a
cea occidentală, pentru definirea şi înlăturarea eficientă a pagubelor
economiilor de consum ne poate servi preferinţele consumatorilor bine
ecologice, se utilizează termenul de externalităţi de mediu. În mod
informaţi şi cu venituri suficiente, a persoanelor VIP pentru produsele şi
general, externalităţile reflectă costurile şi beneficiile externe ale
serviciile ecologice. De asemenea, aici putem atribui rezultatele benefice
anumitor activităţi de natură economică, socială, ecologică etc. În
ale acţiunilor organizaţiilor ecologice nonguvernamentale în sensul
cazul externalităţilor pozitive sunt generate beneficii externe, iar în
colectării şi evacuării deşeurilor din zonele de agrement, albiile râurilor,
cazul externalităţilor negative – costuri externe. Beneficiile externe
interesul acestora pentru conservarea diversităţii biologice, îndeosebi a
pot apărea în cazul realizării anumitor activităţi de către unele
pădurilor tropicale şi ecuatoriale umede.
persoane, inclusiv agenţi economici, cu efecte benefice asupra altor
Cele mai elocvente exemple de externalităţi negative pot fi
persoane sau colectivităţii, în ansamblu. Costurile externe cauzate de
considerate valorificarea industrială masivă a resurselor naturale,
unele persoane generează efecte negative şi cheltuieli suplimentare
aflate în proprietatea statului sau, mai ales, efectele poluării asupra
altora şi, în mod special, populaţiei din zona, în care s-au manifestat
patrimoniului natural public şi privat, activităţii altor beneficiari ai
aceste consecinţe negative. Astfel, fenomenul de externalitate
resurselor de mediu şi, nu în ultimul rând, asupra sănătăţii
presupune deplasarea costurilor şi beneficiilor interne ale unor
populaţiei. Spre deosebire de externalităţile pozitive, cele negative se
persoane către altele, fără compensarea deplină a acestora. Drept
manifestă sub forma deseconomiilor (pierderilor) de producţie şi
exemple de beneficii externe pot servi utilizarea publică gratuită sau la
consum. Deseconomiile de producţie sunt generate de către unii
un preţ redus a unei zone de agrement (pădure, lac, peisaj montan), a
producători şi prestatori de servicii în calitate de beneficiari sau
unor artere de circulaţie, aflate în proprietate privată sau arendate.
poluatori şi sunt suportate de către alţi poluatori sau de către
Externalităţile pozitive se manifestă sub forma de economii
populaţie, fără a primi recompensele necesare pentru aceste daune.
(câştiguri) externe de producţie şi de consum. Economiile externe
Deseconomiile de consum se observă foarte frecvent, în cazul
de producţie reflectă veniturile externe ale altor producători care
fumatului, efectelor sonore puternice generate de unii consumatori
beneficiază de aceste servicii pe gratis sau la un preţ redus. De
şi suportate de alţii, care nu pot rezista la aceste acţiuni nocive şi
exemplu, când unii producători agricoli realizează activităţi de
pentru care nu primesc recompensa cuvenită. De asemenea,
desecare şi drenaj cu propriile mijloace tehnice şi financiare, iar
deseconomii de consum apar în cazul supraaglomerării unor zone
efecte benefice se răsfrâng şi asupra productivităţii terenurilor
de interes public major.
învecinate, proprietarii sau arendaşii cărora nu le oferă o recompensă
Prin urmare, externalităţile de mediu reprezintă:
pe măsură. În unele situaţii există şi economii externe de producţie
- acţiunea, impactul negativ al activităţii unui sau mai
reciproc avantajoase, de exemplu, cele apărute în relaţiile dntre
multor agenţi economici asupra mediului, pentru care nu
pomicultori şi apicultori, dintre societăţile de transport şi cele
se oferă persoanelor afectate o recompensă adecvată. pentru fiecare ţară, iar consecinţele experimentelor sovietice
Costurile externe sunt deplasate, astfel, asupra societăţii, în efectuate în agricultura republicii noastre doar pe parcursul a
ansamblu, ca posesor al patrimoniului natural şi al câtorva decenii se estimează la pierderi anuale de 200
capacităţii de asimilare a mediului, precum şi asupra milioane dolari americani;
agenţilor economici şi populaţiei, în postura lor de - cheltuielile suportate de populaţia unei anumite ţări, ca
recipiente şi victime ale acestui impact; urmare a deciziilor ţărilor vecine şi rezidenţilor ei privind
- diferenţa dintre costul marginal social (CMS) şi costul utilizarea şi poluarea resurselor de mediu. De exemplu,
marginal privat (CMP), dintre beneficiul marginal privat şi amplasarea centralelor atomoelectrice, întreprinderilor
beneficiul marginal social de utlizare a resurselor naturale şi metalurgice, petrochimice, de producţie a celulozei şi hârtiei
funcţiilor complexe ale acestora; etc. în zonele de frontieră. Asemenea externalizări se mai
- costurile necesare societăţii şi suportate de ea pentru a aduce numesc şi politice. Sursele străine contribuie cu peste 60 la
la parametrii normali calitatea factorilor de mediu afectaţi în sută la poluarea bazinului aerian al Republicii Moldova. Mai
timpul transformărilor stocurilor de potenţial natural intrate, mult decât atât, principalele surse staţionare de poluare a
iniţial în procesul economic, utilizării produselor obţinute, aerului sunt localizate în partea stângă a Nistrului şi nu
tratării şi neutralizării deşeurilor; contribuie la reducerea şi înlăturarea costurilor externe
- consecinţele negative neprevăzute iniţial şi curent de către transferate în partea dreaptă a fluviului;
întreprinzătorul care utilizează sau poluează excesiv resursele - neestimarea bănească a daunelor de lungă şi scurtă durată
de mediu, ca urmare a producerii şi comercializării mărfurilor pricinuite mediului, organismelor vii, sănătăţii omului, ca
poluante sau al căror proces de fabricaţie implică degradarea şi rezultat al utilizării neraţionale şi poluării mediului, şi
poluarea mediului. De exemplu, poluarea neprevăzută a suportarea directă şi indirectă a acestor pagube şi a
aerului, apelor aflate la o anumită distanţă de locul de cheltuielilor de depoluare de către societate;
activitate a persoanei care provoacă, generează asemenea - cheltuielile sau costurile „ascunse” de poluatori şi beneficiari
daune. Aceste externalităţi se mai numesc şi fizice sau şi suportate de către societate;
naturale, deşi sunt şi de natură economică. De asemenea, aici - o anumită parte a bunurilor societăţii neincluse în evidenţa
pot fi atribuite şi pagubele antrenate de generaţiile anterioare contabilă, costurile de producţie nesupuse corespunzător
şi suportate de cele actuale şi viitoare. Astfel, utilizarea regulilor şi cerinţelor pieţei (aerul, apa, subsolul, resursele
excesivă a îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor a anticipat, estetico-recreaţionale);
în ultimele decenii, degradarea considerabilă a structurii şi - informaţia incompletă despre efectele colaterale ale pro-
calităţii solului, iar defrişările forestiere şi modificarea reţelei ducţiei;
hidrografice au, ca rezultat, declanşarea efectului de seră, - costurile neevaluate ale activităţii alternative de utilizare a
creşterea intensităţii şi frecvenţei calamităţilor naturale. De resurselor de mediu (costul de substituţie, costul de
exemplu, numai în SUA şi Canada impactul industrializării oportunitate, costul marginal).
agriculturii, prelucrării mecanice şi chimice excesive a solului
pe parcursul a unui secol şi jumătate s-a soldat cu pierderi
anuale în perioada contemporană, în valoare de 1 mlrd $
III.2.2. Cauzele externalităţilor de mediu de mediu, în corespundere cu costurile şi beneficiile tuturor

formelor de utilizare directă şi indirectă a potenţialului
Cauzele apariţiei şi menţinerii externalităţilor de mediu sunt natural, costul de substituţie şi este doar un rezultat al jocului
următoarele: haotic dintre cerere şi ofertă. Asupra stabilirii mărimilor
- abundenţa unor resurse naturale cu utilităţi publice, precum minimale ale preţului influenţează şi evaluarea incompletă a
apa, aerul, capacitatea de asimilare a mediului, unele elemente resurselor de mediu, neestimându-se, adesea, valoarea
ale resurselor estetico-recreaţionale etc.; capacităţii de asimilare a mediului, valoarea resurselor
- resursele naturale menţionate, considerate bunuri libere, sunt estetico-recreaţionale;
afectate foarte superficial de forţele şi mecanismele pieţei; - costurile neevaluate ale activităţii alternative de utilizare a
- lipsa unei proprietăţi explicite asupra multor componente natu- resurselor de mediu (costul de substituţie şi de oportunitate);
rale, a caracteristicilor şi funcţiilor social-economice, ecologice - acumularea efectelor negative nocive şi distructive din cauze
şi complexe ale acestora; menţionate şi neglijarea necesităţii de înlăturare a acestora;
- prezenţa unei capacităţi de asimilare înalte şi suficiente care a - asigurarea financiară redusă a teritoriului, a poluatorilor şi
condiţionat „ascunderea” involuntară a costurilor externe şi colectivităţii care nu pot suporta costurile necesare pentru
amânarea necesităţii de realizare a acţiunilor de prevenire şi înlăturarea efectelor nocive ale producţiei;
reducere a poluării; - lipsa mecanismului juridic şi economic, în special de natură
- capacitatea de renovare a resurselor biologice şi de restabilire fiscală, care să scoată la iveală costurile externe şi să aplice
a ecosistemelor afectate, ce a stimulat folosirea excesivă şi, modalităţi eficiente şi echitabile de prevenire şi internalizare a
deseori barbară, a fondului funciar şi a componentelor acestora;
acestuia; - informaţia incompletă despre efectele colaterale ale producţiei;
- estimarea superficială a valorii totale a potenţialului natural şi - informarea mediocră şi accesul limitat al societăţii asupra
componentelor acesteia, îndeosebi a valorii economice efectelor colaterale ale producţiilor şi bunurilor oferite;
indirecte, valorii de existenţă şi de moştenire şi, mai ales, a - prezenţa intereselor de ordin divers (politice şi economice),
valorii de opţiune şi a celei intrinsece; care pot genera înţelegeri ilicite între autorităţi şi poluatori,
- costurile marginale mici sau chiar nule de utilizare ale multor pentru a ascunde efectele negative asupra ecosistemelor şi
materii prime naturale şi funcţiilor auxiliare ale patrimoniului sănătăţii populaţiei.
natural; - limitarea capacităţii de asimilare a mediului, care a scos la
- utilizarea gratuită a multor servicii oferite de Natură, îndeosebi iveală costurile externe ale poluării şi a condiţionat implicarea
dispersarea poluanţilor şi atenuarea efectelor nocive ale aces- poluatorilor şi societăţii, în activităţile de supraveghere şi
tora, depozitarea şi neutralizarea deşeurilor, productivitatea reglementare a impactului asupra mediului, în realizarea
biologică, aspectele estetice ale peisajelor etc. măsurilor de purificare cu propriile mijloace financiare ale
- preţurile foarte reduse ale unei unităţi de bunuri naturale, în poluatorilor – aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”;
special ale celor abundente şi fără un proprietar bine definit, - apariţia deficitului şi epuizarea rapidă a materiilor prime
care să opteze pentru conservarea şi ameliorarea calităţii lor. industriale, în special a celor energetice şi metalifere, sporirea
Astfel, preţul acestora nu reflectă valoarea totală a resurselor preţului acestora şi necesitatea conservării lor;
- internalizarea costurilor externe anticipează iniţial mărirea III.2.3. Internalizarea costurilor de mediu
costurilor de producţie, preţului de realizare, micşorarea
beneficiului şi eficienţei economice a poluatorilor; În contextul celor dezvăluite anterior, internalizarea costurilor de
- implementarea mecanismului juridic şi economic de stabilire mediu reprezintă modalităţile (căile) de înlăturare a erorilor şi
şi internalizare a costurilor externe; lacunelor menţionate. Obiectivul esenţial al acestui mecanism constă
- aplicarea reglementărilor directe de protecţie a mediului, în suportarea nemijlocită de către poluatori a pagubelor şi
precum normativele ecologice, de consum şi poluare a prejudiciilor, pricinuite factorilor mediului şi sănătăţii populaţiei, şi a
resurselor de mediu, obligarea poluatorilor să capteze şi să cheltuielilor pentru restabilirea acestora. Astfel, se aplică principiul
purifice emisiile şi deversările tehnologice, colectarea, sortarea „cine poluează, acela plăteşte”. De asemenea, internalizarea costurilor
şi tratarea deşeurilor, normele de consum al apei, amenajarea de mediu este necesară pentru compensarea de către beneficiarii
ecologică a surselor de poluare etc. resurselor naturale, mai ales de către societăţile industriale şi
- implementarea reglementărilor indirecte – a instrumentelor producătorii agricoli, a costurilor epuizării şi degradării resurselor
economice (taxelor şi amenzilor ecologice, permiselor respective, precum şi pentru suportarea costurilor sociale de restabilire
negociabile de emisii şi deversări) şi de informare, precum a resurselor şi ecosistemelor naturale afectate. Totodată, pornind de la
certificarea şi etichetarea ecologică benevolă, pentru a faptul că resursele naturale, care sunt incluse activ în circuitul
pătrunde pe piaţa statelor dezvoltate, unde consumatorii sunt economic, aduc beneficii individuale sporite, trebuie redistribuite
bine asiguraţi, nu numai financiar, dar şi informaţional. Mai echitabil, în folosul întregii societăţi. În acest scop, sunt aplicate
mult decât atât, preferinţele societăţii moderne înclină, tot mai instrumente de natură fiscală, care să reţină o parte din venitul net al
mult, spre produsele naturale şi ecologic pure; celor care exploatează şi comercializează resursele respective. Prin
- eforturile îndelungate şi insistente ale societăţii civile, ale urmare, internalizarea costurilor externe, derivate din utilizarea sau
centrelor de instruire şi cercetare ecologică, organizaţiilor de poluarea resurselor de mediu, este destinată formării şi sporirii
stat şi nonguvernamentale ecologice depuse în scopul argu- motivaţiei economice a poluatorilor şi beneficiarilor, cu scopul
mentării informaţionale a manifestării globale a fenomenelor reducerii volumului de utilizare şi poluare pe unitatea de investiţii şi
de poluare şi epuizare a resurselor naturale şi amploarea efec- producţie obţinută, precum şi acumulării mijloacelor financiare
telor acestora asupra generaţiei actuale şi viitoare şi biosferei necesare pentru restabilirea recipientelor afectate, diminuării efectelor
terestre; ecologice negative şi a risipei resurselor naturale.
- conştientizarea factorilor de decizie a necesităţii de realizare a Avantajele internalizărilor:
eforturilor comune (ale societăţii, beneficiarilor şi polua- - orientează poluatorii spre folosirea tehnologiilor mai puţin
torilor) şi internaţionale de supraveghere şi reducere a risipei poluante;
de resurse şi a poluării şi de implementare a dezvoltării - motivează beneficiarii de resurse naturale să evite risipa şi
durabile. utilizarea excesivă a materiilor prime naturale;
- stimulează reciclarea deşeurilor;
- restructurează economia după criteriul costurilor de mediu,
cheltuielilor de depoluare, după impactul negativ asupra mediului;
- formează fondurile ecologice bugetare şi extrabugetare;
- cerinţele de mediu se impun ca o piatră de hotar în luarea Tema III.3

deciziilor privind lărgirea producţiei;
Determinarea nivelului optim al poluării
- respectarea cerinţelor de mediu apare odată cu maximizarea
profitului, minimizarea cheltuielilor de producţie obiectiv
primordial al agenţilor economici;
III.3.1. Criteriile ecologice şi geografice ale nivelului
- formează mecanismul economic şi juridic de protecţie a
optim al poluării
mediului, de înlăturare şi evitare a pagubelor şi compensare a
prejudiciilor aduse factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei;
Actualmente, stabilirea nivelului optim al poluării tinde să
- micşorează costurile administrative de supraveghere, reducere
devină un obiectiv prioritar al politicilor şi strategiilor ecologice nu
şi evitare a risipei şi poluării.
doar pentru autorităţile centrale şi locale, ci, mai ales, pentru
poluatori. Ideea de stabilire a unui nivel optim de poluare nu
Bibliografie:
presupune egalarea acestuia cu zero, ceea ce ar fi imposibil, din
1. I. Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova
simplul motiv că omenirea nu ar putea exista fără a-şi desfăşura
asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992.
activităţi necesare, care exercită o influenţă negativă asupra mediului.
2. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997.
Influenţa aceasta, însă, ar putea fi mai mică, dacă vor fi găsite căi
3. C. Oatu. Economia mediului. Lucrări aplicative şi studii de caz.
eficiente de implementare a conceptului nivelului optim de poluare.
Bucureşti, 2002.
Adaptarea la noile standarde ecologice şi de calitate a produselor,
4. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000
impuse de instituţiile europene, condiţionează reorientarea politicii
5. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu. Economia protecţiei
întreprinderilor, modernizarea tehnologiilor de producţie şi oferă o
serie de avantaje concurenţiale, îndeosebi pe pieţele externe. În
acelaşi timp, problemele ecologo-economice moştenite din perioada
М., 1995.
sovietică şi dificultăţile unei tranziţii îndelungate la economia de
7. А. А. Голуб, Б. Е. Струкова. Экономика природных ресурсов.
piaţă contribuie decisiv la amânarea soluţionării eficiente a
М., 2001.
problemelor ecologice existente la sursele staţionare de poluare.
8. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский
Totuşi, găsirea unui raport optim între nivelul producţiei şi
словарь- справочник. М., 1996.
consumului cu cel al poluării, după cum arată experienţa statelor
dezvoltate şi, într-o oarecare măsură, unele rezultate notabile
obţinute în perioada sovietică, când practic nu exista problema
1. Caracterizaţi premisele şi formele de manifestare a
asigurării tehnico-financiare, este nu numai că necesară, ci şi pe cât
externalităţilor de mediu.
se poate de posibilă. Pentru realizarea acestui obiectiv nobil, sunt
2. Enumeraţi tipurile de externalităţi de mediu.
utilizate o multitudine de criterii, cele mai importante fiind cele
3. Definiţi cauzele externalităţilor de mediu şi modificările acestora.
ecologice, economice, geografice, tehnologice, politice ş.a.
4. Esenţa internalizării costurilor de mediu.
Criteriile ecologice reflectă starea ecologică a obiectelor şi
5. Avantajele internalizării costurilor externe generate de utilizarea
complexelor naturale, precum şi indicii de sănătate a populaţiei de pe
şi poluarea resurselor de mediu.
un anumit teritoriu supus procesului de poluare artificială. Anume
gradul de poluare a principalelor recipiente naturale şi antropice siguranţă indispensabile, nu sunt suficiente şi trebuie studiate
trebuie să fie argumentul de bază în stabilirea unui nivel acceptabil al mecanismele şi circuitele de pătrundere şi de concentrare a acestor
poluării. La rândul ei, starea ecologică reflectă raportul dintre nivelul substanţe în mediu. De exemplu, în cazul unei substanţe toxice
de poluare, caracterul şi intensitatea acestor acţiuni nocive, pe de o persistente, se va examina:
parte, şi reacţia de răspuns, gradul de rezistenţă şi durabilitate - emisia şi pătrunderea acestei substanţe în mediu în
particulară şi sumară ale componentelor recipiente, pe de altă parte. decursul procesului de producţie şi de consum;
Din acest motiv, pentru determinarea limitelor de rezistenţă a - transportul, dispersia şi acumularea ei în aer, apă şi în sol;
proceselor, fenomenelor şi componentelor naturale la acţiunile - transformările şi degradările substanţelor în aceste medii;
nocive generate de poluare, se analizează pe baza testelor de laborator - asimilarea de către organismele vii, în lanţul alimentar,
relaţia dintre intensitatea şi compoziţia poluanţilor şi modificarea acumularea şi excreţia;
componentelor recipiente. - biodegradarea şi metabolismul substanţei;
Astfel, pentru fixarea unei norme ecologice, în primul rând, - efectele asupra organismelor vii, inclusiv omul;
privind sănătatea umană, este primordială stabilirea relaţiei „doză- - efectele asupra ecosistemelor.
efect”. Rolul prioritar în această direcţie îl joacă analiza rezistenţei Nu este suficient să cunoaştem în ce condiţii de laborator o
organismului uman, în ansamblu, şi studierea anumitor procese substanţă poate avea efecte asupra sănătăţii. Trebuie, în aceeaşi
fiziologice, precum şi specificul elementelor şi proceselor măsură, să fie determinat gradul efectiv de expunere în condiţii de
meteorologice care contribuie la micşorarea sau la sporirea efectelor mediu reale, adică în viaţa curentă. Se trece deci, de la “micro-
nocive. Pentru aceasta, trebuie neapărat să cunoaştem caracteristicile epidemiologie” la “macro-epidemiologie” care pune în relaţie
toxicologice ale poluanţilor (Opekunov A., 2001), caracterul efectelor niveluri de expunere a populaţiei, proporţia de morbiditate şi de
nocive care pot apărea, durata, periodicitatea, intensitatea şi mortalitate. Stabilirea acestor relaţii este influenţată de numeroasele
perimetrul acţiunii. O însemnătate deosebită îl au trăsăturile incertitudini, evaluându-se uneori riscul sub formă de probabilităţi
toxicologice ale substanţelor ce frecvent şi uşor vin în contact cu de accident. Problema este să se cunoască gradul de risc pe care omul
organismul uman, însuşirile organoleptice ale acestora şi ale e gata să-l accepte. O altă problemă este cea a fenomenelor
mediului cu care interacţionează, în special ale mediului acvatic, ce cumulative şi a efectelor întârziate care fac ca toate consecinţele
poate servi ca sursă de apă potabilă sau ca spaţiu de agrement pentru nefaste mediului să nu fie resimţite decât după o anumită perioadă,
populaţie (Buletinul Informativ Nr. 9, 1998). De asemenea, nu mai uneori foarte îndelungată, timp în care substanţele poluante au reuşit
puţin importantă este şi stabilirea dozelor nepericuloase (inofensive), să fie neutralizate. Să subliniem, în sfârşit, şi efectele ireversibile, cum
acceptabile, periculoase, critice şi letale pentru organismul uman, în ar fi distrugerea peisajelor, ecosistemelor sau speciilor naturale.
ansamblu, şi pentru diferite grupe de vârstă sau persoane cu afecţiuni La stabilirea obiectivelor şi normelor de mediu trebuie, în aceeaşi
maligne (Bacal & Mâtcu, 2005). măsură, să se ţină cont de acest criteriu al efectelor ireversibile şi de
Prin urmare, pentru implementarea adecvată a criteriului soarta generaţiilor viitoare. În faţa acestor numeroase incertitudini şi
ecologic, este neapărat necesară fixarea concentraţiilor sau a dozelor ireversibilităţi, apreciem că pot fi concepute mai multe atitudini. Dacă
maxime de poluanţi, care pot fi suportate uşor de organismul uman trebuie să fie fixată o normă sub formă de cantitate maximă tolerabilă,
şi nu pun în pericol sănătatea şi calitatatea vieţii populaţiei. Această iar nivelul corespondent unui risc rezonabil nu este cunoscut cu
evaluare a devenit complexă prin faptul că testele de laborator, cu certitudine, se poate păstra o marjă de securitate sub formă de normă
mai strictă. În caz de incertitudine, în ceea ce priveşte pagubele, se III.3.2. Criteriile economice
poate aplica “principiul prudenţei”. Acesta constă în luarea unor
măsuri conservatoare, fără a aştepta certitudini ştiinţifice: de exemplu, Din punct de vedere economic, nivelul optim al poluării trebuie
dacă am aştepta o certitudine completă asupra naturii şi amploarei să stabilească un raport efectiv dintre mărimea, diversitatea şi
daunelor potenţiale provocate de gazele cu efect de seră, înainte de a complexitatea pagubelor rezultate şi costurile sociale şi, mai ales,
pune în funcţiune politici, va fi, cu siguranţă, prea târziu. individuale necesare pentru înlăturarea acestor pagube. La stabilirea
Criteriul geografic normativelor de poluare, trebuie să se ia în calcul suma, diversitatea
Conform criteriului geografic, pentru determinarea nivelului şi complexitatea pagubelor ecologice şi efectelor acestora, iar pe de
optim al poluării, trebuie, neapărat, să se ţină cont de deosebirile altă parte, posibilităţile reale ale societăţii şi poluatorilor pentru
spaţiale, de diferenţierea teritorială atât a surselor de poluare, cât şi a prevenirea, diminuarea şi înlăturarea acestor pagube. Astfel, limitele
recipientelor poluării. De exemplu, un combinat chimic situat în economice ale nivelului poluării sunt condiţionate, într-o mare
ţinuturile arctice ruse sau canadiene, slab populate, este mult mai puţin măsură, de cerinţele şi posibilităţile societăţii şi poluatorilor privind
periculos decât dacă ar fi amplasat în Europa Occidentală, Japonia sau asigurarea calităţii mediului, precum şi de costurile şi beneficiile
alte regiuni şi state dens populate, iar normele de poluare stabilite ecologice sociale şi individuale.
trebuie să difere în aceeaşi măsură. Un moment foarte important este, Prin urmare, eficienţa economică a măsurilor de protecţie a
de asemenea, poziţia surselor de poluare faţă de anumite obiecte mediului şi, respectiv, nivelul optim al poluării, din punct de vedere a
naturale şi antropice, cum ar fi bazinele şi cursurile de apă, sursele de eficienţei economice, sunt condiţionate de raportul dintre costurile
alimentare cu apă potabilă, faţă de zonele de locuit, zonele de odihnă şi necesare pentru prevenirea, înlăturarea şi diminuarea poluării, pe de
agrement ale populaţiei etc. Un alt aspect este şi relaţia spaţială dintre o parte, şi beneficiile rezultate din aceste acţiuni, pe de altă parte. La
sursele de poluare şi direcţia vânturilor dominante, îndeosebi pentru rândul lor, eficienţa ecologo-economică şi a raportului optim dintre
întreprinderile industriale cu caracter sezonier. costuri şi beneficii sunt influenţate de asemenea factori precum
Deosebirile spaţiale trebuie utilizate nu numai pentru stabilirea capacitatea de asimilare a mediului şi componentele acesteia, rata de
nivelului maxim de poluare, precum volumul admisibil al emisiilor şi amortizare a echipamentelor ecologice şi rata dobânzii la împru-
efluenţilor la agregatele tehnologice, dar şi la determinarea muturile bancare, pentru procurarea acestora, viteza de substituire a
cuantumului optim al plăţilor şi amenzilor pentru poluare (Strand J., tehnologiilor şi produselor cu risc ecologic sporit, evoluţia preţurilor
1994). Mai mult decât atât, că diferenţierea teritorială este reflectată la echipamentele şi produsele ecologice, stimulentele şi constrân-
integral, cel puţin la nivel teoretic, de către capacitatea de asimilare a gerile juridice sau comerciale şi, nu în ultimul rând, de factorul timp.
mediului, care poate oferi avantaje ecologice şi economice sociale şi După cum s-a menţionat anterior, o parte din măsurile de
individuale unor teritorii şi dezavantaje altora, în cazul unei purificare, necesare până la nivelul admisibil poate fi înlocuită prin
capacităţi de asimilare reduse. Factorii de decizie trebuie să cunoască, participarea capacităţii de asimilare, iar costurile ecologice sociale şi
neapărat, aceste diferenţe spaţiale şi să promoveze politici eficiente individuale reduse. Astfel, cu cât capacitatea de asimilare a me-
de valorificare a avantajelor existente. diului este mai înaltă, cu atât contribuţiile societăţii şi poluatorilor,
costurile ecologice sociale şi individuale la purificarea emisiilor
normative pot fi mai mici, iar economiile şi beneficiile - mai mari.
Prin urmare, capacitatea de asimilare joacă un rol decisiv în stabilirea
costurilor şi beneficiilor ecologice, nivelului optim al poluării eficienţa economică se diminuează. Aceasta rezultă din sporirea bruscă
normative, îndeosebi în cazul taxelor şi altor instrumente ecologice a costurilor individuale marginale şi din reducerea similară a acestor
compensatorii (de internalizare). Cu aportul ei nepărtinitor sunt beneficii (Petrov I., 1996). Scăderea eficienţei economice este
neutralizate şi înlăturate o bună parte din emisiile şi efluenţii toxici, condiţionată nu numai de simplul joc al costurilor şi beneficiilor, dar
fără contribuţia nemijlocită a poluatorilor. şi, într-o mare măsură, de prezenţa capacităţii de asimilare a mediului,
Conform numeroaselor studii referitoare la evoluţia raporturilor cu aportul permanent al căreia sunt neutralizate şi înlăturate cantităţi
dintre costurile şi beneficiile purificării mediului iniţial, costurile enorme şi, deseori, inestimabile de substanţe nocive pentru sănătatea
ecologice individuale şi, într-o oarecare măsură, cele sociale sunt foarte omului şi generatoare de diverse şi complexe procese geofizice
mari şi cresc exponenţial, pe măsura măririi gradului de purificare, în distructive şi ireversibile.
special datorită cheltuielilor legate de procurarea şi instalarea
echipamentelor de purificare, pregătirea şi recalificarea personalului,
de modificare a secţiunilor şi tehnologiilor de producţie ale
întreprinderii. Ulterior, costurile ecologice totale vor creşte lent,
incluzând predominant cheltuieli curente necesare pentru întreţinerea
echipamentelor şi salarizarea personalului, iar uneori pentru moder-
nizarea instalaţiilor sau perfecţionarea profesională a personalului în
domeniu. Costurile ecologice marginale individuale vor înregistra o
creştere bruscă odată cu creşterea gradului de purificare şi cu
apropierea de normativele de purificare totală. Beneficiile ecologice,
îndeosebi cele sociale, de asemenea, cresc şi se diversifică foarte intens
pe măsura ce creşte gradul de purificare şi de ecologizare a
producţiilor. Mai mult decât atât, deseori, mai evidente sunt beneficiile
sociale indirecte, precum ar fi diminuarea frecvenţei diverselor boli
grave, morbidităţii, în special infantile, mărirea speranţei de viaţă la
naştere, confortului de trai şi calităţii vieţii, în ansamblu. Odată cu Figura 3.3.1. Eficienţa măsurilor de purificare a mediului
apropierea de nivelul maxim de purificare (100%), beneficiile Note: 1 – costurile purificării
ecologice, mai cu seamă, cele individuale îşi vor reduce, brusc, ritmul 2 – beneficiile purificării
de creştere, rămânând aproape constante (figura 3.1.). Astfel, eficienţa
cheltuielilor de purificare a mediului şi de ecologizare a producţiei este, Prin urmare, din punct de vedere economic, purificarea totală
iniţial, joasă, din cauza costurilor mari şi beneficiilor mici. Ulterior, este, deseori nerentabilă atât pentru poluatori, cât şi pentru societate.
datorită sporirii şi diversificării rapide a beneficiilor ecologice, mai ales Beneficiile sociale şi individuale, după cum vedem în figura 3.3.1.,
a celor sociale şi creşterii lente a costurilor, eficienţa economică rămân aproape aceleaşi pe măsura apropierii de nivelul maxim al
înregistrează cele mai înalte cote, stabilindu-se, totodată, şi un nivel purificării – 100%. Acest fapt se datorează, în fond, parte capacităţii
optim al poluării, o diferenţă maximă dintre beneficiile şi costurile de asimilare a mediului care diminuează substanţial contribuţia
ecologice. În fine, pe măsura apropierii de purificarea totală, de 100%, poluatorilor şi societăţii, în ansamblu, la purificarea mediului.
În perioada industrială sau, cu atât mai mult, în cea prein- preferă foarte frecvent să plătească amenzile şi taxele stabilite. Astfel,
dustrială, capacitatea de asimilare era în stare să neutralizeze nivelul de purificare este relativ redus, îndeosebi cel al apelor
majoritatea poluanţilor, îndeosebi a emisiilor antropice. Dar, odată reziduale, care, deşi, conform datelor oficiale sunt epurate în
cu multiplicarea volumelor de extracţie şi prelucrare industrială a proporţie de peste optzeci la sută, majoritatea întreprinderilor
resurselor naturale şi, respectiv, a emisiilor de poluanţi derivaţi, cu municipale folosesc foarte insuficient sistemele proprii de epurare
acumularea efectelor toxice şi distructive anterioare, capacitatea de prevăzute în documentaţia tehnologică şi ecologică (Registrele,
asimilare este grav afectată şi capătă o tendinţă de scădere continuă a Paşapoartele şi Avizele ecologice), preferând să evacueze apele
ei. Acest proces are urmări distructive majore nu numai asupra reziduale, inclusiv cele nocive, rezultate în urma diverselor procese
ecosistemelor naturale şi populaţiei din regiunile hiperindustrializate de producţie, în reţeaua municipală de canalizare. Ulterior, poluatorii
sau a celor învecinate, dar şi asupra planetei, în ansamblu. Totodată, oferă o anumită plată contractuală Staţiei municipale de epurare a
atingerea sau chiar depăşirea capacităţii de asimilare a mediului în apelor reziduale comunale, unde apele reziduale industriale nimeresc
unele regiuni industrializate a fost cauzată şi de reducerea împreună cu cele comunale, iar după purificare sunt deversate în
substanţială a suprafeţelor de păduri, în primul rând, tropicale, care, cursurile de apă, precum Bâc, la Chişinău, sau Răut, la Bălţi. Această
după cum se ştie, sunt principalul furnizor de ozon atmosferic şi situaţie ne mărturiseşte despre lipsa unei motivaţii economice
constituie, în acelaşi timp, un reglator climatic major în regiunile serioase, care ar stimula poluatorii să întreprindă acţiuni permanente
tropicale. Ca rezultat, capacitatea de asimilare se reduce, iar mediul de micşorare a nivelului poluării şi de ecologizare a producţiilor. De
cere o participare sporită a omului la înlăturarea efectelor nocive şi asemenea, ea ne demonstrează că, deocamdată, avantajele ecologice
distructive, precum încălzirea globală a climei, diminuarea stratului nu sunt reflectate în beneficiile individuale ale poluatorilor, iar
de ozon stratosferic, frecvenţa şi intensitatea uluitoare şi îngrozitoare implementarea politicilor şi strategiilor ecologice ale întreprinderilor
a calamităţilor naturale, îndeosebi climatice din ultimii ani, este foarte costisitoare.
diminuarea rezistenţei ecosistemelor naturale şi organismului uman
la acţiunea factorilor nocivi şi distructivi. Acest fapt constată cu
insistenţă că capacitatea de asimilare a mediului, spre deosebire de III.3.3. Criteriile politice
alte resurse naturale, nu poate fi evaluată şi gestionată separat, doar
în perimetrul unei ţări sau regiuni. Valorificarea ei necesită Orice intervenţie publică, orice acţiune tutelară prin care se
implementarea şi promovarea unei politici comune macroregionale implementează un ansamblu de norme, reglementări şi taxe se
şi chiar globale (Bacal P., 2005). bazează şi pe o dimensiune politică, deoarece alegerea unei limite de
Pentru poluatorii din Republica Moldova şi alte state aflate securitate, acceptarea unui anumit nivel de risc sau incertitudine, un
într-un proces îndelungat şi anevoios de tranziţie, drept călăuză proces tehnologic, o alegere economică, bazată pe certitudinea
importantă în realizarea acţiunilor de purificare, de ecologizare şi ştiinţei, devin decizii politice.
modernizare a producţiei serveşte raportul dintre suma costurilor de Cel mai important criteriu politic în implementarea unor
purificare (costurile ecologice individuale), pe de o parte, şi suma normative, inclusiv ecologice trebuie să fie cel al echităţii.
totală a amenzilor şi taxelor pentru poluare, pe de altă parte. Spre Normativele de poluare, cele de plată şi amenzile trebuie aplicate
regret, din cauza amenzilor şi taxelor foarte mici, a prezenţei tuturor poluatorilor, în funcţie de volumul şi toxicitatea poluării.
acordurilor oficiale şi neoficiale între autorităţi şi poluatori, ultimii Taxa de mediu, ca modalitate universală de compensare a costurilor
ecologice externe, trebuie să fie una pentru toţi, iar mărimea ei să 4.) Norma pariu formulează o protecţie a mediului ambiant,
reflecte, în primul rând, volumul şi toxicitatea poluanţilor. pentru care nu există nici o tehnologie cunoscută. Cu toate acestea,
Un alt criteriu politic, dificil de definit şi aplicat, este cel al circumstanţele fiind grave şi problemele presante, se fixează un
acceptabilităţii obiectivelor şi instrumentelor care necesită obiectiv de reducere a emiterii substanţelor poluante, cu obligaţia
implicarea individului în procesul de elaborare şi punere în aplicare a pentru industrie de a pune la punct o tehnologie relativ adecvată
politicilor de mediu, deoarece o restricţie negociată şi acceptată este termenelor prescrise. Această politică necesită o tehnologie digitală şi
calea reală către o politică eficientă. măsuri de asistenţă, care să evite eventualele eşecuri.
Un alt criteriu “politic” este cel al simplităţii. Eficienţa 5.) Norma “rezonabilă din punct de vedere economic” este un
implementării oricărei strategii şi metode de protecţie a mediului este concept vag, care poate semnifica faptul că, în prezent, costurile ar
condiţionată, în mare măsură, de claritatea şi simplitatea mesajului trebui să rămână “moderate” pentru industrie, ceea ce înseamnă că,
transmis beneficiarilor şi poluatorilor de mediu. Este foarte în genere, supravieţuirea întreprinderii nu ar trebui să fie
importantă, în special, expunerea şi prezentarea avantajelor realizării ameninţată. Această politică se discută cu fiecare întreprindere sau
strategiilor ecologice şi dezavantajelor abandonării şi neglijenţei ramură de activitate în parte. Într-un plan mai larg, ea poate
acesteia. Mesajul noilor directive trebuie să fie înţeles şi acceptat cât demonstra că măsurile de protecţie a mediului nu ar trebui să pună
mai uşor nu numai de stafful tehnic al întreprinderii, dar mai ales, de în pericol funcţionarea şi dezvoltarea regională.
consiliul de administraţie şi direcţia de planificare, precum şi de
investitorii, creditorii, furnizorii şi consumatori, cu o mare putere de Bibliografie:
influenţă semnificativă asupra întreprinderii date. 1. P. Bacal. / Potenţialul natural ca suport şi limită de utilizare a
teritoriului. // Politica industrială şi comercială în Republica
Moldova. Edit. ASEM, Chişinău, pag. 518-521.
III.3.4. Criteriile tehnologice: 2. P. Bacal. 2005. / Aspectele internaţionale ale evaluării şi
gestionării capacităţii de asimilare a mediului // Tezele
În funcţie de criteriile tehnologice, distingem următoarele Simpozionului Internaţional „Polticile economice de integrare
categorii de norme: europeană” vol. I, Edit. ASEM, Chişinău, pag. 273-276
1.) Norma de mijloc (acceptabilă), care se bazează pe existenţa 3. P. Bacal. / Criteriile de stabilire a nivelului al poluării // Analele
unei tehnologii aplicate sau aplicabile în majoritatea întreprinderilor Muzeului Olteniei, Craiova, Vol. XXII/2006, Craiova, 2006, p.
poluante. Aceasta corespunde conceptului de “tehnologie disponibilă 295-300.
în mod curent”. 5. Buletinul informativ nr.9 al Inspectoratului Ecologic de Stat.
2.) Norma model corespunde celei mai bune tehnologii existente, Documente normative tehnice (standarde). Apă. 1998. Chişinău,
deseori fiind dezvoltată de către întreprinderile cele mai perfor- 1998.
mante. Aplicarea sa cere un anumit efort tehnic şi economic din 6. A. Capcelea. Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile –
partea întreprinderilor mai puţin inovatoare şi performante. realizări şi probleme. Ed. I.C.Ş.D.I.T.E. Chişinău, 1995 .
3.) Norma experimentală se referă la tehnologia aflată încă în 7. J. Strand., Optimal environmental taxes with regional mobility
laborator sau în stadiu experimental. Agenţii poluatori vor trebui să and compensation for environment. Oslo, 1994.
treacă prin stadiul de dezvoltare şi de aplicare.
8. M. Vuţă. Instrumente economico-financiare de protecţie a Tema III.4.

Riscurile ecologice
Москва, 1995.
10. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природных ресурсов.
III.4.1. Esenţa şi componentele riscului ecologic
Москва, 2001.
11. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. Москва, 1996.
În ansamblu, riscul reflectă probabilitatea şi incertitudinea
12. А. Ю. Опекунов. Экологическое нормирование. Санкт-
manifestării unei acţiuni sau retroacţiuni cu efecte benefice,
Петербург, 2001.
neutre sau periculoase. Astfel, riscul derivă din gradul de
spontaneitate, eventualitate şi imprevizibilitate a evoluării unui
proces, fenomen sau component al mediului supus, într-o măsură
1. Premisele de implementare a conceptului „nivel optim de po-
sau alta, unei acţiuni de gestionare. El este, în acelaşi timp, cauza şi
luare”.
efectul nesiguranţei, incertitudinii rezultatului, indiferent de forma
2. Definiţi rolul criteriilor ecologice în stabilirea nivelului optim al
pozitivă sau negativă pe care o îmbracă acesta. Deci riscul este o
poluării.
expresie a nesiguranţei, incertitudinii sau probabilităţii, atât a unui
3. Însemnătatea diferenţierii spaţiale pentru stabilirea normativelor
succes, cât şi a unui pericol.
de poluare a mediului.
Prin urmare, riscul ecologic reflectă gradul de nesiguranţă şi
4. Definiţi criteriile economice utilizate la stabilirea nivelului optim
incertitudine al unor beneficii sau pericole, al unor acţiuni de valo-
al poluării.
rificare, folosinţă şi protecţie a resurselor de mediu şi costurile derivate
5. Explicaţi care este contribuţia capacităţii de asimilare a mediului
ale acestora. Acţiunile respective se pot răsfrânge, cu o anumită
asupra costurilor şi beneficiilor ecologice sociale şi individuale.
probabilitate, pozitiv sau negativ asupra proceselor, fenomenelor şi
6. Analizaţi evoluţia raporturilor dintre costurile şi beneficiile
componentelor naturale, asupra integrităţii şi durabilităţii ecosistemelor,
ecologice, pe măsura sporirii gradului de purificare a emisiilor şi
şi nu în ultimul rând, asupra sănătăţii omului.
deversărilor.
De obicei, delimitarea şi evaluarea aspectelor pozitive ale
7. Definiţi criteriile politice şi tehnologice de determinare a
riscului ecologic se realizează în cadrul programelor şi acţiunilor de
nivelului optim al poluării.
restabilire, ameliorare şi conservare a ecosistemelor şi habitatelor
naturale, de îmbunătăţire a situaţiei ecologice a unui teritoriu, de
asigurare şi ameliorare a sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei. În
acelaşi timp, estimarea aspectelor negative ale riscului se va
răsfrânge asupra acţiunilor care pot genera un eventual pericol
pentru factorii de mediu, ecosistemele şi biodiversitatea lor,
sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei. Aceste acţiuni formează, în
cea mai mare parte, obiectul activităţilor economice, însoţite direct
sau indirect de valorificarea resurselor de mediu, care pot genera
diverse efecte negative.
Prin urmare, riscul ecologic include următoarele componente: recipientelor, pentru evitarea maxim posibilă a unor procese
- incertitudinea şi probabilitatea beneficiilor obţinute din distructive de mare amploare şi, mai ales, a celor ireversibile, care
realizarea funcţiilor economice indirecte şi ecologice, pre- depăşesc limitele de restabilire şi regenerare. Astfel, este necesară
cum autopurificarea şi restabilirea factorilor de mediu, stabilirea şi menţinerea unui nivel acceptabil al acestor riscuri. Acest
protecţia contra eroziunii, alunecărilor de teren şi diverselor nivel este condiţionat de limitele de rezistenţă a recipientelor, în
calamităţi climatice, odihna şi restabilirea sănătăţii popu- ansamblu, sau, în particular; de rata de morbiditate şi mortalitate a
laţiei; populaţiei; de actele legislative şi normative naţionale şi
- probabilitatea beneficiilor anumitor grupuri de persoane internaţionale cu privire la reglementarea impactului şi asigurarea
fizice şi juridice, cointeresate direct sau indirect în mă- securităţii ecologice; de eficienţa economică, îndeosebi, a activităţilor
surile de ameliorare şi conservare a mediului; industriale şi agricole cu impact sporit asupra factorilor de mediu,
- incertitudinea manifestării unor procese şi fenomene ecosistemelor naturale şi sănătăţii omului; de mărimea veniturilor
naturale, îndeosebi a hazardelor respective şi pericolelor reale ale populaţiei; de presiunea fiscală asupra beneficiarilor de
derivate pentru componentele naturale şi sănătatea resurse naturale şi poluatorilor; de prezenţa şi posibilitatea
omului; implementării realizărilor ştiinţei şi tehnicii în domeniul evitării şi
- riscul retroacţiunii, reacţiei de răspuns a componentelor şi diminuării riscurilor ecologice; de frecvenţa şi intensitatea
proceselor naturale, a stării organismului uman la acţiu- manifestării situaţiilor geofizice extremale şi a calamităţilor naturale
nile nocive ale activităţilor economice; şi tehnogene etc. Prin urmare, esenţa riscului ecologic acceptabil
- incertitudinea reacţiei de răspuns şi comportării compo- constă în prevenirea optimă a unor situaţii ecologice excepţionale şi a
nentelor şi obiectelor naturale; acţiunilor distructive ireversibile.
- eventualele pagube produse de accidentele tehnologice; Supravegherea şi controlul asupra riscului ecologic sunt posibile,
- pericolele probabile pentru sănătatea şi calitatea vieţii doar cu condiţia evaluării complexe a factorilor de risc şi a efectelor
populaţiei; acestora exercitate asupra componentelor şi proceselor naturale,
- riscul individual, care reflectă probabilitatea faptului că activităţilor economice, bazate pe valorificarea resurselor de mediu,
individul suferă un anumit impact în procesul activităţii şi nu în ultimul rând, asupra sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei.
sale;
- riscul social, care exprimă raportul dintre persoanele
afectate şi probabilitatea manifestării pericolului. III.4.2. Evaluarea complexă a riscurilor ecologice
Datorită prezenţei permanente a incertitudinii de manifestare a
unor pericole rezultate, pe de o parte, din activităţile de valorificare şi Evaluarea riscurilor ecologice este definită ca un proces ce
protecţie a resurselor de mediu, iar, pe de altă parte, din comporta- determină probabilitatea efectelor ecologice negative, rezultate
mentul şi reacţia de răspuns a componentelor şi proceselor naturale, din acţiunea unui sau mai multor factori de risc. Riscul ecologic nu
a organismului uman la acţiunile separate, sinergice şi cumulative ale se manifestă decât în cazul în care factorul de risc generează unul sau
factorilor de risc, evitarea şi înlăturarea definitivă a riscurilor mai multe efecte negative, acţionând cu o anumită intensitate asupra
ecologice este, practic, imposibilă. Acest fapt impune supravegherea componentelor ecologice, recipiente ale acestui impact. Evaluarea
şi controlul permanent al surselor de risc şi al reacţiei de răspuns a riscurilor ecologice poate să cuprindă unul sau mai mulţi factori de
risc şi recipiente, să se efectueze prin aplicarea unor metode mai mult naturale şi a organismului uman, de acumularea şi selectarea
sau mai puţin exacte. Evaluarea riscurilor ecologice ne poate ajuta la informaţiei adecvate pentru stabilirea cât mai exactă şi mai complexă a
identificarea problemelor de mediu şi sănătate (inclusiv acelora care riscului. Totodată, trebuie luate în consideraţie efectele diferite ale unui
sunt slab cunoscute până acum, dar care se pot manifesta cu o şi aceluiaşi factor de risc asupra diverselor recipiente, precum
anumită intensitate în viitorul imediat), la stabilirea priorităţilor şi reducerea numărului unei specii şi sporirea numărului altei specii;
asigurarea bazei ştiinţifice pentru luarea deciziilor în acest domeniu. 2. Analiza caracteristicilor impactului şi efectelor acestuia,
Condiţiile Cadru ale evaluării riscurilor ecologice: inclusiv mărimea, scara de manifestare, frecvenţa, durata şi
- evaluarea riscului ecologic poate concepe efectele periodicitatea, condiţiile contactului ingredientelor cu obiectele
impactului la nivelul indivizilor şi anumitor populaţii, recipiente naturale şi umane, descrierea aspectelor cantitative şi
specii, biocenoze şi ecosisteme; calitative ale consecinţelor ecologice, rezultate în urma acţiunii
- nu există un număr cert de recipiente, supuse acestui factorilor de risc, numărul potenţialelor victime pe grupe de vârstă şi
impact. Selectarea factorilor de risc şi recipientelor trebuie sex, mediul de trai;
să fie bazată pe principiile ştiinţifice şi pe realităţile 3. Stabilirea relaţiei „doză (acţiune) – efect”, luându-se în
politice, economice şi ecologice şi să fie utilizate pentru consideraţie intensitatea poluării şi specificul surselor de poluare şi a
evaluarea riscurilor viitoare; altor factori de risc, iar pe de altă parte rezistenţa şi durabilitatea
- abordarea multilaterală a aprecierii riscurilor ecologice componentelor recipiente, determinarea aspectelor particulare,
permite evaluarea tradiţională a impactului agenţilor sinergice şi cumulative ale acestor relaţii şi evidenţierea diferen-
chimici nocivi şi evaluarea eventualelor pericole generate ţierilor teritoriale ale acestora;
de agenţii fizici sau biologici toxici sau distructivi; 4. Evaluarea riscurilor în condiţiile funcţionării normale a
- evaluarea acestor riscuri trebuie să se finalizeze cu găsirea surselor de impact;
unui raport optim între pagubele manifestării factorilor de 5. Estimarea riscurilor în situaţii excepţionale, precum acci-
risc şi disponibilitatea de plată, între gradul de suportare a dentele tehnologice de producţie, la transportarea şi păstrarea
acestor prejudicii de către populaţie, pe de o parte, şi de către substanţelor periculoase şi determinarea variantelor posibile de
beneficiarii şi poluatorii resurselor de mediu, pe de altă parte. evoluţie a accidentelor şi efectelor acestora;
Etapele de evaluare a riscului ecologic: 6. Caracterizarea riscului ecologic integral. În această etapă se
1. Identificarea riscului. În acest scop este absolut necesară utilizează informaţia şi abilităţile acumulate în etapele anterioare. De
formularea cât mai exactă a obiectivelor nu numai pentru etapele şi asemenea, sunt comparate rezultatele obţinute cu obiectivele
procedeele de evaluare, dar şi pentru gestiunea riscurilor ecologice, în scontate, fiind stabilite situaţiile problematice şi incertitudinile
ansamblu. De asemenea, sunt necesare studierea detaliată a teoretice şi practice pentru determinarea mai exactă şi mai completă
rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice şi a metodelor statistice privind a mărimii şi specificului acestor riscuri, pentru evitarea şi reducerea
modalităţile acţiunii factorilor de risc şi reacţiei de răspuns a lor ulterioară, în special, pentru prevenirea unor eventuale dificultăţi
componentelor recipiente, ţinând cont de probabilitatea sporită a în gestionarea riscurilor ecologice care nu poate fi realizată fără
acestei reacţii, cunoaşterea bazei normativ-legislative de reglementare totalizarea rezultatelor şi concluziile evaluării acestor riscuri. Astfel,
directă şi indirectă, în special economică, a impactului, de testarea ultima etapă a evaluării riscurilor ecologice poate fi pe deplin
surselor concrete de risc şi, respectiv, a reacţiei componentelor considerată şi prima etapă a gestiunii lor.
Prin urmare, evaluarea riscurilor ecologice nu este o modalitate gestiunii riscurilor ecologice reflectă tendinţa de atingere a unui nivel
universală de soluţionare a problemelor ecologice şi de înlăturare a maxim al bunăstării societăţii, în ansamblu, şi pentru diferite
factorilor de risc, ci o condiţie primordială a gestiunii ecologice. Este categorii de persoane. Obiectivele tactice constau în sporirea
foarte importantă pronosticarea restabilirii stării iniţiale a securităţii ecologice şi calităţii vieţii populaţiei. În pofida influenţei
componentelor ecologice, ca urmare a înlăturării sau reducerii benefice reciproce dintre sistemul social- economic şi tehnosferă,
intensităţii şi frecvenţei unui sau mai multor factori de risc. supravegherea insuficientă a riscului tehnologic asupra bazei de
Rezultatele acestei etape sunt destinate utilizării de către persoanele resurse, sănătăţii populaţiei şi calităţii mediului se va răsfrânge
preocupate de supravegherea şi managementul integral al riscului negativ şi în mod complex asupra calităţii vieţii populaţiei şi
ecologic şi componentelor acestuia. potenţialului socioeconomic din regiunea respectivă.
Realizarea etapelor evaluării riscurilor ecologice sunt însoţite, în Obiectul gestiunii riscurilor ecologice îl constituie sursele
permanenţă, de monitoringul şi expertiza ecologică. Aceste funcţii potenţiale de impact asupra funcţiilor ecologice ale componentelor de
primordiale ale gestiunii ecologice contribuie, în mod decisiv, la mediu, probabilitatea manifestării acţiunilor nocive şi a reacţiei
stabilirea aspectelor cantitative şi calitative ale riscului, la reducerea principalelor recipiente naturale şi antropice la aceste acţiuni. Principalul
gradului de incertitudine şi serveşte în calitate de argument prioritar la ei avantaj constă în prevenirea situaţiilor ecologice nefavorabile pentru
luarea deciziilor de către personalul echipei manageriale. De asemenea, componentele naturale, pentru viaţa şi sănătatea omului. Gestiunea
monitoringul şi expertiza asigură realizarea principiului conexiunii riscurilor ecologice stabileşte legături permanente şi directe între sursele
inverse, identificarea situaţiilor problematice, transmiterea informaţiei de impact şi componentele naturale şi antropice afectate (victime),
despre elementele şi verigile slabe (atât a recipientelor impactului, cât trecând dincolo de poarta întreprinderii, uşa laboratoarelor analitice şi
şi a echipei manageriale), stimulează implementarea inovaţiilor aparatului birocratic de gestionare centralizată, în domeniu.
tehnologice în domeniul valorificării materiei prime şi deşeurilor, Condiţiile cadru ale gestiunii riscurilor ecologice:
producerii şi transportării produselor obţinute, a echipamentelor - activitatea practică în domeniul gestiunii riscurilor
moderne de cuantificare a factorilor de risc etc. respective trebuie să fie orientată în direcţia obţinerii unui
beneficiu social maxim din utilizarea complexă şi variată a
bunurilor naturale,
III.4.3. Gestionarea economică a riscurilor ecologice - gestionarea riscurilor trebuie să fie realizată în aşa mod, ca
toate pericolele existente la care se expune societatea, în
Scopul gestiunii riscurilor ecologice este menţinerea sub ansamblu, şi fiecare individ în parte, să nu depăşească
control a principalelor factori de risc şi a efectelor multiple ale nivelul acceptabil;
acestora asupra componentelor şi proceselor naturale şi asupra - politica şi strategiile în domeniul gestionării riscului
activităţilor fiziologice şi socioeconomice ale omului. Obiectivul ecologic trebuie să se concentreze în limitele normativelor
prioritar al gestionării respective şi, totodată, ale asigurării securităţii severe de impact asupra ecosistemelor;
vieţii populaţiei este determinarea şi alocarea cheltuielilor optime, - să se acţioneze adecvat în timpul manifestării unor
care vor garanta o morbiditate minimă şi o speranţă de viaţă la pericole spontane şi cu o probabilitate redusă, pentru a
naştere maximă. Ambii parametri se află în funcţie directă de nivelul preveni şi minimaliza situaţiile de stres şi panică în
de dezvoltare al sistemului social-economic. Obiectivele strategice ale rândurile populaţiei civile.
Etapele gestiunii riscului: de diverse surse naturale sau antropice. Aceste programe prevăd
1. Caracteristica riscului ecologic; folosirea combinată a pârghiilor de reglementare normativă şi
2. Stabilirea nivelului acceptabil al riscului, în ansamblu, economică a riscurilor ecologice pentru a reduce la maximum şi cu
pentru categoria de impact şi pentru poluanţi sau alţi costuri minime impactul negativ asupra calităţii mediului şi sănătăţii
factori nocivi, în particular; populaţiei. În acest sens, este implementată pe larg concepţia riscului
3. Selectarea acţiunilor necesare pentru supravegherea şi ecologic acceptabil din punct de vedere a dezvoltării durabile şi
diminuarea riscurilor, în funcţie de starea ecologică a respectării relaţiei organice dintre elementele triadei: dezvoltare
factorilor de mediu, indicii de sănătate a populaţiei şi de economică, echitate socială şi calitatea mediului şi a dreptului
gradul de urgenţă a acţiunilor; generaţiilor viitoare la o bază de resurse pe potriva necesităţilor lor şi
4. Analiza cost/beneficii a riscurilor existente şi a măsurilor la un mediu de trai curat şi confortabil. Programele gestionării
preconizate pentru supravegherea, evitarea şi reducerea riscurilor ecologice includ 4 direcţii principale: evaluarea riscului,
acestora; selectarea metodelor de gestionare, implementarea în practică a
5. Identificarea priorităţilor în funcţie de analiza şi caracte- acestor metode şi controlul realizării lor.
risticile factorilor de risc şi a recipientelor efectelor acestora, Există 3 metode principale de gestionare a riscurilor ecologice:
de resursele umane, tehnice şi materiale disponibile; evitarea riscurilor, care se bazează pe controlul riscurilor;
6. Luarea deciziilor cu privire la prevenirea, supravegherea şi compensarea prejudiciilor de către poluatori şi alţi generatori de
reducerea riscurilor ecologice, precum şi planificarea impact sau de către autorităţile care îşi asumă aceste riscuri şi
acţiunilor în vederea realizării deciziilor luate; asigurarea acestor riscuri. Controlul riscului ecologic poate fi realizat
7. Realizarea deciziilor prin intermediul subdiviziunilor şi pe următoarele căi:
pârghiilor de gestionare respectivă (a riscului ecologic), în - evitarea situaţiilor de risc prin înlăturarea tuturor pre-
primul rând, de autorităţile pentru mediu şi sănătate şi miselor de apariţie a acestuia. Această cale condiţionează
instrumentele normative şi economice; abandonarea proceselor tehnologice şi produselor
8. Controlul asupra realizării deciziilor respective de către industriale cu risc ecologic major şi trecerea la altele cu
puterea executivă centrală, autorităţile de mediu (In- risc minim sau nul, transferul acestor producţii în statele
spectoratul Ecologic de Stat) şi de menţinere a ordinii cu restricţii şi costuri ecologice individuale minime,
publice şi definirea situaţiilor problematice în elaborarea şi - prevenirea pagubelor cauzate componentelor recipiente
realizarea acestor decizii; ale impactului prin studierea şi stabilirea potenţialelor
9. Totalizarea rezultatelor obţinute şi compararea cu obiecti- pericole şi reacţiei de răspuns a organismului uman şi a
vele scontate şi trasarea noilor obiective în domeniul eva- obiectelor naturale şi economice la acţiunea nocivă şi
luării şi gestionării riscurilor ecologice prezente şi viitoare. distructivă a tehnologiilor folosite, bunurilor materiale şi
Pentru supravegherea eficientă a riscurilor ecologice, autorităţile deşeurilor obţinute. Spre exemplu, emisiile agregatelor
centrale şi locale ale statelor, care dispun de resurse materiale, de tehnologice utilizate pentru confecţionarea jucăriilor din
resurse umane calificate şi realizări moderne ale ştiinţei şi tehnicii mase plastice şi reacţia fiziologică a organismului copiilor
elaborează şi implementează Programe Strategice de gestionare la jucăriile confecţionate din aceste materiale, deversările
complexă şi pe termen mediu şi lung a riscurilor ecologice generate
apelor reziduale în industria alimentară şi securitatea 4. Мелиян, Р., Рамочные условия для процесса оценки экологи-
ecologică a produselor alimentare; ческого риска. // Protecţia mediului înconjurător în Moldova şi
- reducerea cheltuielilor ecologice pe baza respectării experienţa Statelor Unite ale Americii. Chişinău, 1998, pg. 68-80.
tuturor normativelor şi restricţiilor ecologice, ceea ce 5. Тихомирова, T. M., Управление эколого-экономическими
înlătură costurile ridicate ale sancţiunilor economice şi рисками. // Экономика природопользования, №5, 2001, pg.
administrative care pot fi aplicate poluatorilor; 104-117, Москва, 2001.
- transferul controlului asupra riscului prin transmiterea 6. Ушмаева, Т. М.. Показатели ущерба населения в управлении
dreptului de proprietate asupra întreprinderilor polu- развитием общества. // Экономика природопользования,
atoare sau a secţiilor tehnologice cu risc ecologic sporit, №2, 1995, рg. 40-63, Москва, 1995.
precum şi transferul responsabilităţii riscului către alte
persoane, îndeosebi către societăţile de asigurare. Subiecte pentru conversaţii:
Compensarea riscului se referă la acţiunile care s-au manifestat 1. Explicaţi esenţa riscurilor ecologice.
deja şi au adus unele prejudicii cuantificabile ce urmează a fi 2. Definiţi componentele riscurilor ecologice.
recuperate direct sau indirect victimelor. Compensarea indirectă 3. Esenţa şi codiţiile evaluării riscurilor ecologice.
presupune folosirea unor structuri intermediare, precum bugetul 4. Caracteristica etapelor evaluării riscurilor ecologice.
statului, bugetele locale, fondurile ecologice şi medicale etc. 5. Definiţi scopul, obiectul şi condiţiile gestionării riscurilor eco-
Asigurarea riscurilor ecologice include autoasigurarea, când logice.
poluatorii acumulează din propria dorinţă mijloace pentru 6. Enumeraţi etapele gestionării riscurilor ecologice.
suportarea riscurilor extremale, şi asigurarea ecologică propriu-zisă 7. Dezvăluiţi metodele de gestionare a riscurilor ecologice.
sau tradiţională, realizată prin relaţia dintre asigurator şi asigurat, în
mod obligatoriu sau benevol. Totodată, asigurarea permite doar
compensarea bănească a pagubelor suferite de către victimele supuse
asigurării şi nicidecum restabilirea bunurilor materiale, obiectelor
naturale afectate şi deteriorate, ameliorarea stării fiziologice şi
sănătăţii populaţiei supuse acţiunilor nocive din partea poluatorilor.
Bibliografie:
1. P. Bacal / Evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice // Mate-
rialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „La un pas de inte-
grare: oportunităţi şi ameninţări”, 2-3 iunie 2006, Universitatea
din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Vol.I.,
Craiova, 2006, p. 166-170.
2. Manoliu, M., Toculescu, R., Ingineria mediului, Bucureşti, 1994.
3. Боголюбов, С. А., Экология, Москва, 1997.
- taxele;
- amenzile;
MECANISMUL - subvenţiile;
Capitolul
- IV - ECONOMIC DE PROTECŢIE - sistemul de colectare-refinanţare;
- permisele negociabile pe emisii şi deversări;
A MEDIULUI - leasingul ecologic;
- asigurarea ecologică;
- amortizarea accelerată a echipamentelor, instalaţiilor şi
tehnologiilor ecologice.
Subvenţiile sau subsidiile ecologice reprezintă, în esenţă, alocări
Tema IV.1. sau înlesniri tehnico-financiare şi fiscale destinate realizării rapide şi
Subvenţiile de mediu eficiente a unor programe, politici şi proiecte de reducere a
impactului asupra mediului. Ele sunt acordate poluatorilor,
autorităţilor administraţiei publice locale sau chiar unor persoane
IV.1.1. Esenţa şi tipologia subvenţiilor de mediu fizice care se ocupă de coordonarea implementării unor proiecte
ecologice. Subvenţiile au o întrebuinţare şi o acceptabilitate mai
Mecanismul economic de protecţie a mediului include totalitatea mare, atunci când cerinţele de mediu sunt mai severe şi creditorii,
instrumentelor de gestionare a resurselor naturale care influenţează investitorii şi factorii de decizie din interiorul sau din afara statului
costurile şi veniturile beneficiarilor şi poluatorilor resurselor de sunt dispuşi şi, mai ales, motivaţi să aloce resursele financiare
mediu. Ele pot fi, de obicei, de natură fiscală, creditară, comercială, necesare pentru aceste acţiuni. De asemenea, ele sunt absolut
instituţională sau mixtă şi au drept obiectiv prioritar – educarea şi oportune pentru implementarea prevederilor anumitor acorduri şi
conformarea beneficiarilor şi poluatorilor cu cerinţele de reducere a directive internaţionale şi europene de protecţie a mediului, precum
consumului de resurse naturale, mai ales irenovabile şi a poluării pe conformarea cu cerinţele Protocolului de la Kyoto, implementarea
unitatea de producţie sau valoare adăugată obţinute, sporirea Sistemului de Management Ecologic European, respectarea Directi-
eficienţei ecologo-economice integrale nu numai a poluatorilor şi vei Uniunii Europene asupra gestionării deşeurilor etc.
beneficiarilor, dar şi a statului, regiunii sau localităţii, în ansamblu. Conformarea agenţilor la aceste cerinţe ecologice necesită costuri
Un alt obiectiv important al pârghiilor economice este internalizarea mari, în special marginale, care, în majoritatea cazurilor, nu pot fi
costurilor externe prin aplicarea principiilor „beneficiarul şi suportate doar cu mijloacele financiare proprii ale poluatorilor. Prin
poluatorul plăteşte”, încasarea şi acumularea mijloacelor financiare urmare, este absolut necesară o asistenţa tehnico-financiară, mai ales
pentru supravegherea şi reducerea impactului asupra mediului, din partea statului, creditorilor şi investitorilor, care să subvenţioneze
compensarea prejudiciilor ecologice, restabilirea şi ameliorarea realizarea acestor măsuri. În practica mondială, cele mai răspândite
sănătăţii populaţiei, aspectelor cantitative şi calitative ale resurselor subvenţii de mediu sunt cele acordate pentru menţinerea si
naturale şi factorilor de mediu. ameliorarea calităţii aerului, apelor şi solurilor, restaurarea ecologică
Actualmente, cele mai răspândite şi mai eficiente instrumente a unor grupe de ecosisteme, conservarea diversităţii biologice, pentru
economice sunt următoarele: procurarea şi întreţinerea instalaţiilor de captare şi purificare a
aerului, de epurare a apelor reziduale poluate din industrie şi din - veniturile suplimentare din restructurarea sistemului fiscal
serviciul comunal, pentru aplicarea tehnologiilor nonpoluante de în zonele ecologic defavorizate;
tratare şi reciclare a deşeurilor, amenajarea şi întreţinerea rampelor - garanţiile pentru împrumuturi (creditele comerciale) pe
de amplasare, depozitare şi înhumare a lor, pentru efectuarea categorii de poluatori, care au ca obiectiv suportarea doar
cercetărilor ştiinţifice în domeniu, în fond, pentru realizarea a unei părţi din costul real al echipamentelor colective de
obiectivelor ecologice cu utilitate socială, incluse în programele şi depoluare (staţii de epurare, instalaţii de eliminare a
proiectele strategice de protecţie a mediului. deşeurilor etc.),
Totodată, prin esenţa lor, subvenţiile ecologice contravin - ajutoare pentru poluatorii particulari, ce sunt proporţio-
principiului „poluatorul plăteşte”. Din acest motiv, acestea sunt nale cu reducerea poluării (subvenţii directe, amortizarea
acordate, de regulă, în următoarele situaţii: accelerată, credite comerciale etc);
- dacă subvenţiile sunt alocate pentru experimentarea unor - cheltuielile în situaţii excepţionale, însoţite de compensarea
noi tehnologii de luptă contra poluării şi pentru a se pune preconizată a costurilor pe seama părţii vinovate.
la punct noi echipamente ecologice; Liniile directoare specifice pentru stabilirea programului de
- dacă aceste ajutoare financiare pot asigura o dezvoltare granturi trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:
regională armonioasă; • Suma totală a cheltuielilor fondurilor ecologice şi altor
- dacă ajutoarele financiare se acordă unor industrii, zone surse de finanţare disponibilă pentru alocare în calitate de
sau instalaţii existente care, fără acestea, ar risca să se granturi;
confrunte cu grave dificultăţi legate de implementarea • Profilurile proiectului şi solicitantului;
unor restricţii ecologice într-un termen dat. În acest caz, • Criteriile de aprobare a cererilor de granturi;
ajutoarele vor fi limitate în timp şi nu vor crea distorsiuni • Priorităţile şi criteriile de evaluare şi selecţie;
la nivelul investiţiilor sau schimburilor internaţionale. • Termenele şi condiţiile alocării granturilor şi rambursării
Există mai multe tipuri de subvenţii ecologice, inclusiv: acestora, în cazul în care proiectele nu sunt realizate
- alocaţii nerambursabile, precum granturile externe şi conform contractelor;
dotaţiile bugetare; • Procedurile de solicitare de granturi şi de evaluare a
- creditele pentru o perioadă de rambursare îndelungată; cererilor.
- creditele cu dobânzi reduse; O altă formă a asistenţei financiare este subvenţionarea plăţii
- subvenţiile pentru plata dobânzilor la creditele bancare; dobânzilor la creditele acordate organizaţiilor ce au contractat
- reducerile la taxele ecologice aplicate anumitor poluatori, care credite bancare pentru proiecte de investiţii în domeniul protecţiei
au o eficienţă ecologo-economică sporită sau care au reuşit, mediului. Subvenţionarea totală sau parţială a dobânzii este ataşată
predominant, cu propriile resurse financiare, materiale şi unui credit comercial în vederea reducerii ratelor dobânzilor
umane să reducă substanţial emisiile, deversările şi volumul suportate de către debitor. Subvenţionarea dobânzilor poate fi
deşeurilor pe unitatea de producţie obţinută; extinsă la creditele oferite de către băncile care au semnat acorduri de
- reducerile la anumite categorii generale de taxe, în special, colaborare cu Fondul Ecologic Naţional (FEN) sau pentru băncile cu
la cele pe venitul poluatorilor, în cazul obţinerii unor care solicitanţii menţin relaţii de afaceri.
performanţe ecologo-economice deosebite;
Liniile directoare specifice pentru stabilirea programului de Tabelul 8

credite avantajoase sunt propuse de secretarul FEN şi aprobate de Aplicarea subvenţiilor ecologice în statele OCDE
CA (consiliul de administrare) şi trebuie să includă următoarele Ţara Domeniul, obiectivul Tipul subvenţiei
aspecte: Energetică, reducerea
Australia
• Suma totală din cheltuielile FEN disponibilă ca alocare efectului de seră
pentru creditele avantajoase; Reducerea emisiilor,
• Perioada de rambursare a creditului, rata dobânzii (în zgomotului, deşeurilor 30-35% pentru întreprinderile
mici şi mijlocii,
cazul dobânzilor bonificate) şi perioada de graţie (dacă se Austria
Controlul şi reducerea până la 60% pentru municipii şi
acordă); utilizării şi poluării 30% pentru întreprinderi
• Profilul proiectelor şi criteriile de eligibilitate a solicitan- apelor
tului de credite avantajoase; Ajutorarea municipiilor pentru
• Cerinţe privind cofinanţarea creditelor avantajoase; Transportul urban
realizarea obiectivelor ecologice
• Priorităţi şi criterii de evaluare şi selecţie; în acest domeniu
Danemarca
• Proceduri de solicitare a creditelor avantajoase, informa- Stimularea proiectelor de mediu
General
ţiile şi documentele necesare. Promovarea locuinţelor
Construcţii
Garanţiile pentru împrumuturi (creditele comerciale) acordate ecologice
de bănci sunt angajamente legale ale FEN pentru a plăti creditorilor o Reciclarea deşeurilor
Înlesniri de creditare
SUA Supravegherea şi
parte (de regulă, 60%) din valoarea împrumutului şi dobânzilor în Reducerea amenzilor
reducerea poluării
cazul în care debitorul este incapabil să plătească. Deşi nu implică
Reducerea emisiilor în Amortizarea accelerată a
alocări directe de la FEN, emiterea de garanţii pentru credite trebuie energetică, diminuarea fondurilor şi echipamentelor
să facă obiectul aceleiaşi analize financiare ca şi cererile pentru Franţa
zgomotului, tratarea necesare pentru realizarea
subvenţii ale dobânzilor sau credite avantajoase. apelor uzate acestor acţiuni
În pofida aplicării unui mecanism universal de subvenţionare a Susţinerea utilizării
Credite cu dobânzi reduse
măsurilor şi acţiunilor de mediu, domeniul şi modalitatea de echipamentelor de
Amortizarea accelerată (18-90%
implementare variază de la o ţară la alta. Astfel, Danemarca, captare şi purificare a
în primul an)
Finlanda, Grecia, Norvegia, Suedia vizează punerea în funcţiune a Japonia emisiilor şi deversărilor
Amortizarea accelerată (25-75%
unor tehnologii nepoluante, în timp ce alte ţări vizează favorizarea din cost, în funcţie de tipul
Stimularea reciclării
anumitor sectoare economice în acordarea subvenţiilor: Canada - instalaţiei)
deşeurilor
subvenţionarea agriculturii, Danemarca – construcţiile şi circulaţia,
General, pentru
Suedia - transportul maritim, SUA şi Japonia – reciclarea deşeurilor; Polonia realizarea politicii Facilităţi de creditare
Australia, Austria şi Franţa – reducerea emisiilor (tabelul 8). ecologice naţionale
General, prin formarea Împrumuturi cu dobânzi reduse
Cehia
fondurilor ecologice (7%)
Surse: adaptare după [1, 5, 8]
În Republica Moldova, majoritatea subvenţiilor sunt alocate în şi a creşte eficienţa acestor sectoare. SUA au lansat un program
prezent pentru modernizarea sistemelor de aprovizionare pentru liberalizarea transporturilor începând cu anii ’70, realizând
centralizată cu apă potabilă, de canalizare şi epurare a apelor liberalizarea pieţei puţin câte puţin, atât pentru transportul aerian,
reziduale comunale, pentru salubrizarea şi înverzirea localităţilor, cât şi pentru cel rutier şi feroviar.
precum şi pentru realizarea programelor naţionale de restaurare a Subvenţia implică un transfer financiar către unul sau mai multe
terenurilor degradate şi de ameliorare a fertilităţii solurilor, pentru sectoare ale societăţii, ceea ce poate conduce la modificări ale
economisirea energiei, valorificarea deşeurilor, extinderea şi volumului şi componenţei producţiei, ce vor fi realizate, şi datorită
gestionarea eficientă a ariilor protejate, iar în anul curent (2007) progresului tehnic şi economic (schimbări autonome). Modificările
pentru realizarea proiectelor ecologice naţionale în domeniul nivelului producţiei vor fi însoţite de reducerea sau creşterea
managementului şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici nivelului de emisie al deşeurilor potenţiale (aici se intervine şi prin
persistenţi (50 mil. lei) şi finanţării de carbon (1,7 mil. lei). politica de mediu).
Începând cu anii ’80, economiştii şi factorii de decizie politică s- Analizând influenţa subvenţiilor asupra mediului, trebuie
au arătat interesaţi de efectele pe care le au asupra mediului măsurile evaluate şi relaţiile paralele ce există între producţie şi pagubele
de susţinere economică a energiei, agriculturii, transporturilor. produse, în măsura în care subvenţiile interacţionează cu alte
Presiunea acestor ajutoare a fost considerată o posibilitate de câştig elemente ale politicii guvernamentale şi cu evoluţia socială şi
pe toate planurile, în măsura în care era avantajoasă atât pentru economică. Astfel, efectele subvenţiilor se pot manifesta atât în
economie, cât şi pentru mediu. Susţinerea acordată agriculturii, cadrul bugetului public (tabelul 9), cât şi în afara acestuia.
extracţiei de cărbune şi pescuitului maritim a fost la sfârşitul anilor După cum vedem, subvenţiile pot avea un impact bugetar
’90, în sumă de 375 miliarde $, pe ansamblul ţărilor OCDE, respectiv, imediat, deoarece numeroasele posibilităţi de subvenţionare
1,6% din PIB (agricultura fiind marele beneficiar), iar la sfârşitul (subvenţia directă, echipamentele de infrastructură, susţinerea
anului 2000, a fost de 340 miliarde $. fiscală) sunt finanţate direct de către guvern, iar suportarea lor ar
Pentru susţinerea producţiei de energie, ţările OCDE au acordat avea efecte pozitive şi imediate asupra bugetului. Programele de
subvenţii în sumă de 16,5 miliarde $, în 1989, sumă ce a ajuns la 8 susţinere a diferitelor sectoare sunt justificate de puterea publică ca
miliarde $, în 1996. Utilizarea acestor facilităţi a permis şi fiind necesare pentru mediu, deoarece protejarea industriilor
modernizarea tehnologică integrală a întreprinderilor şi ramurilor naţionale antrenează, uneori, efecte negative asupra consumului (în
poluante. Ulterior, cheltuielile de întreţinere a echipamentelor şi special, asupra menajelor) şi penalizează furnizorii-concurenţi în
tehnologiilor moderne sunt net inferioare faţă de cele iniţiale, ţările în curs de dezvoltare.
destinate elaborării, procurării şi instalării acestora. Din acest motiv,
sumele subvenţiilor necesare şi alocate în aceste scopuri s-au
diminuat în ultimii ani. Sub presiunea internaţională, nu toate ţările
membre ale OCDE au redus nivelul subvenţiilor, existând ţări în care
sumele acordate susţinerii agriculturii au reprezentat, în 1998, 8%
din valoarea totală a producţiei, iar în altele 70%.
În ultimul timp, numeroase ţări au realizat o vastă liberalizare a
pieţei la energie şi transport, tocmai pentru a reduce ajutorul public
Tabelul 9 5. Bugetele şi fondurile locale;

Clasificarea subvenţiilor după impactul lor asupra bugetului 6. Băncile comerciale şi alte instituţii financiar bancare care
Efecte prestează asemenea servicii;
Impact/Subvenţii Asupra bugetului În afara bugetului 7. Fondurile benevole "revolving" create din donaţii, cotele
public public publice, taxele pe bilete de călătorie, loteria naţională etc.
• Susţinerea Dintre instituţiile creditoare internaţionale, care acordă
• Prime asupra
preţurilor subvenţii ecologice, menţionăm: Banca Mondială, Banca Europeană
vânzărilor
-protecţie la frontiere
1. Producţie • Taxe preferenţiale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de
- restricţie de acces pe
asupra vânzărilor Investiţii. Banca Mondială are o contribuţie masivă în implementarea
piaţă
• TVA şi realizarea politicilor ecologice a statelor cu disponibilităţi
2. Materii prime şi • Susţinerea intrărilor financiare reduse, inclusiv a Republicii Moldova şi finanţează,
consum ( energie, apă pentru prioritar, soluţionarea problemelor mai stringente şi cu implicaţii
intermediar irigaţii ) sociale masive, precum asigurarea cu apă, canalizarea centralizată,
• Amortizare salubrizarea localităţilor etc. Mai mult decât atât, Banca Mondială
accelerată este principala sursă de mijloace financiare pentru Fondul de Mediu
3. Capital şi mână de
• Impozit pe venit • Redevenţe Global. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare acordă
lucru
• Credite • Credite credite avantajoase şi grant-uri pentru ajustarea structurală şi
sau
• Anularea creanţelor • Diminuarea ratei
Venituri modernizarea infrastructurii de producţie şi sociale, prioritar pentru
• Susţinerea activităţii dobânzii
noile state ale Uniunii Europene. Banca Europeană de Investiţii (BEI)
de
cercetare dezvoltare acordă împrumuturi pentru proiecte ecologice, în primul rând,
Surse: adaptare după [1, 5, 8, 13] pentru cele care vizează prevenirea poluării şi conservarea peisajelor.
De asemenea, un rol important în susţinerea financiară a
programelor şi proiectelor ecologice îl joacă programele şi fondurile
IV.1.2. Sursele, avantajele şi dezavantajele internaţionale cu preocupări în domeniu. Cea mai popular program
subvenţiilor de mediu european de asistenţă a statelor din Europa de Est şi Central-Estică,
după destrămarea blocului socialist, a fost Programul PHARE, elaborat
Sursele subvenţiilor de mediu pot fi: iniţial pentru susţinerea Poloniei şi Ungariei. Acesta acordă, în special,
1. Taxele de mediu sustrase de la beneficiari şi poluatorii asistenţă financiară pentru soluţionarea problemelor ecologice
resurselor de mediu; regionale şi municipale, îndeosebi a celor din regiunile industriale
2. Fondurile Ecologice extrabugetare; defavorizate. Programul LIFE este destinat promovării dezvoltării
3. Instituţiile Creditoare Internaţionale ce finanţează durabile şi a calităţii mediului, protecţiei habitatelor şi a Naturii, a
programele şi proiectele ecologice; structurilor administrative şi a serviciilor pentru mediu, educaţiei,
4. Bugetul statului, la care se apelează atunci când suma publicităţii obiectelor, produselor şi serviciilor ecologice, atât în
taxelor încasate este mai mică decât cheltuielile pentru interiorul UE, cât şi în statele limitrofe acesteia. Scopul Programului
depoluare, menţinere şi ameliorare a factorilor de mediu; LIFE este acordarea asistenţei financiare, tehnice şi informaţionale
pentru elaborarea politicilor şi programelor de mediu, transfer de mai mult diferenţa dintre costurile marginale sociale şi
tehnologie, asistenţă tehnică în ţările cu urgenţe ecologice, precum şi marginal-private, externalităţile ecologice negative;
implementarea în întreprinderile beneficiare şi poluatoare de resurse - favorizează atragerea în aceste ramuri a unui număr mare
de mediu a noilor standarde europene ale managementului ecologic. de agenţi economici, având ca urmare creşterea volumului
Dintre fondurile internaţionale care oferă asistenţă financiară pentru poluării, cheltuielilor pentru depoluare, costurilor sociale;
soluţionarea problemelor de mediu putem remarca: Fondul de Mediu - stimulează slab inovaţiile tehnice şi ajustarea structurală a
Global, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social economiei;
European, Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă şi - prin subvenţionare se recunoaşte dreptul de a polua, a
Instrumente financiare pentru activitatea de pescuit. utiliza peste limitele admisibile resursele de mediu.
În agricultură, de exemplu, ajutoarele pot fi acordate din surse În practica mondială, cele mai mari neajunsuri ale subvenţiilor
bugetare sau extrabugetare şi includ următoarele aspecte: sunt cele acordate pentru asistenţa agriculturii şi industriei de
- susţinerea preţului de piaţă la un nivel mai înalt decât cel prelucrare a metalelor (Europa de Est), electroenergeticii, producţiilor
mondial. Astfel, se pun bariere în calea importului de pertochimice. De asemenea, alocarea subvenţiilor necesită elaborarea
produse, se subvenţionează exportul sau se iau alte măsuri unor acte normative care să asigure controlul respectării utilizării
de încurajare a acestuia; optime a lor, controlul permanent al organizaţiilor nonguvernamen-
- acordarea de plăţi compensatorii, finanţate din buget şi tale de protecţie a mediului şi a populaţiei autohtone.
destinate creşterii preţului intern al producţiei;
- subvenţionarea inputurilor (îngrăşăminte, produse
petroliere, combustibil, apă, energie electrică) cumpărate IV.1.3. Tipurile şi sursele subvenţiiilor de mediu
la preţuri de piaţă. În practică însă, neinternalizarea aplicate în Republica Moldova
costurilor de mediu semnifică faptul că o parte a
prejudiciilor cauzate de activitatea economică nu vor fi În Republica Moldova, subvenţionarea de către stat a programelor şi
luate în calcul, apărând fenomenul de subvenţie implicită. acţiunilor de protecţie a mediului a fost iniţiată în anii ’70, odată cu
Avantajele subvenţiilor de mediu. Se obţine un efect dublu - introducerea reglementărilor directe în acest domeniu, pe atunci destul
menţinerea ritmului de creştere a producţiei, de satisfacere a de severe. Respectarea normativelor de impact ale tehnologiilor de
cerinţelor consumatorilor, îndeosebi a celor produse, care au un grad producţie, ale normativelor sanitaro-igienice şi a celor de calitate a
mic de înlocuire (produse alimentare, anumite metale etc.) şi factorilor de mediu necesita costuri foarte mari, care erau suportate, cu
micşorarea sau înlăturarea maxim posibilă a pagubelor pricinuite precădere, de către Bugetul de Stat şi cele ale întreprinderilor industriale.
mediului, diminuarea costurilor sociale ale acestor bunuri. În acea perioadă, majoritatea cheltuielilor bugetare şi individuale (ale
Dezavantajele: poluatorilor) erau destinate procurării, instalării şi construcţiei
- principalul neajuns al subsidierii constă în nestimularea sistemelor de purificare a aerului la sursele staţionare mari de poluare,
internalizării costurilor poluării sau utilizării excesive a construcţiei sistemelor de canalizare şi, mai ales, a staţiilor de epurare
mediului; biologică a apelor reziduale de producţie şi comunale, care, către anul
- subvenţiile sunt costisitoare şi necesita fonduri, care, 1980, funcţionau în majoritatea oraşelor şi întreprinderilor industriale
deseori, nu se recuperează, nu se amortizează, mărind şi ale republicii. Actualmente, datorită acelor eforturi, ne deosebim
întrucâtva de statele africane sau asiatice subdezvoltate. Prin anii ’80, în În anul 2007, majoritatea subvenţiilor ecologice au fost alocate
structura cheltuielilor bugetare predominau cele destinate protecţia pentru realizarea proiectelor naţionale în domeniul managementului
apelor, urmate, la mare distanţă, de cheltuielile pentru extinderea şi şi distrugerii stocurilor de poluanţi organici persistenţi (57,3 mil. lei),
protecţia resurselor forestiere, restaurarea şi ameliorarea terenurilor alimentării cu apă şi canalizării (2 proiecte, în sumă de 97 şi 48 mil.
agricole, întreţinerea spaţiilor verzi şi salubrizarea localităţilor. Această lei), implementării proiectelor „finanţării de carbon” (1,7 mil. lei),
situaţie se explică, în primul rând, prin faptul că poluarea microbiologică precum şi pentru extinderea şi gestionarea pădurilor comunale (1,3
a apelor este mai dificil de supravegheat şi observat, dar se răspândeşte mil. lei). Majoritatea absolută a subvenţiilor au fost oferite de sursele
mult mai rapid şi mai periculos. Dacă se întâmplau asemenea situaţii, externe de finanţare. Măsurile prevăzute de Programul naţional de
erau aspru pedepsite persoanele cu funcţii de răspundere – din restaurare a terenurilor degradate şi ameliorare a fertilităţii solurilor
administraţia locală şi conducerea întreprinderilor care generau sunt efectuate din contul sumelor acumulate din vânzarea terenurilor
asemenea pericole grave, îndeosebi pentru copii. Mai mult decât atât, aflate în proprietate publică, precum şi din înstrăinarea terenurilor
deseori, aceste încălcări şi pagube ecologice erau calificate de organele agricole. Spre regret, sumele alocate sunt folosite insuficient, din care
abilitate (poliţia politică sovietică) drept acţiuni de sabotaj economic şi cauză, o bună parte din obiectivele planificate nu sunt, pe deplin,
politic, îndreptate în sensul denigrării (înrăutăţirii) imaginii puterii realizate. În acelaşi timp, au fost realizate majoritatea obiectivelor de
sovietice. Ca rezultat, fiecare conducător de întreprindere poluatoare, implementare a proiectelor cu privire la deşeurile de poluanţi
care era şi activist de partid, promova o politică dură de supraveghere a organici persistenţi (POPs) şi proiectelor „finanţării de carbon”.
acestui impact în limitele cerinţelor şi normativelor ecologice.
Tabelul 10 Tabelul 11
Investiţii în capitalul fix pentru protecţia mediului ambiant şi Alocarea subvenţiilor de mediu în Republica Moldova
folosirea raţională a resurselor naturale Domeniul 2002 2003 2004 2005 2006 2007
(mii lei. în preţuri curente) Apă, canalizare 265763 39690 97090
3959 1268,2 11744
94704 21423 40150
Destinaţia 1995 2000 2003 2007
Păduri
Total, 11651,3 40974,6 4553,5 1273,2 1293
6060 60000 comunale
din care: 100
biodiversitate 2700 1168 124 311,5 - -
Pentru protecţia şi Poluanţi
6715,3 28705,3
folosirea raţională a 1314,6 organici
57,6 682 4413,6 3991 3742,75
resurselor de apă persistenţi 138606 57348
Pentru protecţia şi (POPs)
4723,1
folosirea raţională a 4471,7 38,4 12268,7
78
terenurilor
Pentru protecţia aerului 457,3
- - 3
Aprovizionarea cu apă şi canalizare în oraşele Cahul, Soroca, Ştefan Vodă şi Orhei.
atmosferic 4 4
Aprovizionarea cu apă a 6 localităţi (Hânceşti, Străşeni, Taraclia şi satele
Pentru utilizarea şi
Carbolia, Risipeni şi Sărata Veche).
îngroparea deşeurilor 10 0,37 5
Conform proiectului de implementare a Convenţiei de la Stokholm cu privire
toxice
la POPs.
Surse: adaptare după [1,4] 6
Conform proiectului „Gestiunea durabilă a POPs”, finanţat, prioritar de Bănca
Mondială
Finanţarea de
1078 2570 1714
- apa consumată de întreprinderile Societăţii Orbilor,
carbon Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;
Soluri 8000 9500 11000 20600 21000 - apa consumată de gospodăriile ţărăneşti (de fermier) 2003;
Sursa: Legea Bugetului de Stat pentru anii 2002-2007
- apa folosită de instituţiile medico-sanitare publice (2003
prezent);
Tipurile de subvenţii ecologice:
- apa utilizată de întreprinderile din cadrul sistemului
1. Scutirile:
penitenciar.
a) de taxa pe valoarea adăugată (TVA):
c) de impozitul funciar:
- volumul serviciilor comunale prestate populaţiei pentru
- rezervaţiile, parcurile dendrologice şi naţionale, grădinile
aprovizionarea cu apă şi cu căldură;
botanice, terenurile fondului silvic şi ale fondului apelor,
- la materia primă, la materiale, la combustibil, la alte resurse
dacă nu sunt antrenate în activitate de producţie;
materiale şi servicii folosite în cadrul prestării genului
- organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice
respectiv de servicii TVA nu se include în preţul lor de cost şi
cu profil agricol şi silvic care folosesc pământul în scopuri
se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul
ştiinţifice şi de învăţământ, gospodăriile piscicole pentru
- Compania de Explorare a Resurselor Naturale "Redeco"
suprafaţa acvatică a iazurilor;
L.T.D. din S.U.A., conform condiţiilor Acordului de
- instituţiile de cultură şi artă, de învăţământ şi ocrotire a
concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor
sănătăţii, complexurile sportive şi de agrement (cu
de petrol şi gaze. Aceste scutiri au fost valabile pentru anii
excepţia instituţiilor balneare), precum şi monumentele
1997- 2000 (pâna la 1 iulie);
naturii, istoriei şi culturii, finanţate din Bugetul de Stat sau
- S.A."Mina din Chişinău”, cu condiţia utilizării mijloa-
din contul sindicatelor;
celor respective pentru acţiunile de prevenire a inundării
- întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, gospodăriile ţără-
excavaţiilor miniere (în perioada 1997 – 2000);
neşti (de fermier), precum şi persoanele fizice care au primit
- întreprinderile penitenciarelor (1997 - prezent);
în scopuri agricole terenuri deteriorate, pe care le-au
- „Boiana Grup”, la comercializarea produselor petroliere şi
ameliorat şi le-au restabilit, în primii cinci ani de folosinţă.
a ţigărilor (1997)
- întreprinderile concernului de stat "Moldova-Gaz", Socie-
b) de plăţile pentru:
tatea pe acţiuni "Bugeac-Gaz", întreprinderile companiei
- apele subterane extrase din subsol odată cu minereurile
de stat "Moldenergo", ale Asociaţiei de stat de producţie
sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor
pentru combustibil, ale Asociaţiei republicane de
dăunătoare ale acestor ape;
producţie "Termocomenergo", cu excepţia unităţilor de alt
- apa folosită la stingerea incendiilor;
profil decât cel de bază şi a întreprinderilor mixte,
- apa extrasă din puţuri de mină (1997 şi 1998);
- terenurile de folosinţă comună ale localităţilor;
- apa captată din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane
- terenurile atribuite permanent căilor ferate în folosinţă
pentru necesităţi de producţie şi menajere (1997-2002);
generală.
- apele de suprafaţă utilizate la creşterea peştelui;
d) de taxa pentru folosirea resurselor minerale:
- apa captată în anul 1997 de hidrocentrala "Costeşti" pentru
- întreprinderile penitenciarelor;
producerea de energie electrică;
e) de taxa pentru lemnul eliberat pe picior:
- dacă a fost recoltat de către întreprinderile silvice la - elaborarea şi implementarea strategiilor, programelor şi
efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de planurilor naţionale, zonale şi locale de protecţie a
conservare şi a celor de produse secundare, la efectuarea mediului, de reconstrucţie ecologică a landşafturilor şi
amenajamentului silvic, a lucrărilor de cercetare şi de obiectivelor acvatice afectate de activităţile antropice;
proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de - investigaţii ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului;
lichidare a efectelor calamităţilor naturale, precum şi a - finanţarea lucrărilor de proiectare şi implementare a
altor lucrări silvice legate de îngrijirea pădurilor; proiectelor în domeniul alimentării cu apă potabilă şi
- în procesul recoltării masei lemnoase pe teritoriul altei canalizare;
întreprinderi silvice. - finanţarea lucrărilor de colectare şi sortare a deşeurilor şi
f) de vărsarea în buget a impozitului pe beneficiu: susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau de neutra-
- S.A."Mina din Chişinău", cu condiţia utilizării mijloacelor lizare a lor;
respective la acţiunile de prevenire a inundării excavaţiilor - construcţia, reconstrucţia şi reutilarea obiectivelor de
miniere (în perioada 1997-2000) protecţie a mediului (instalaţii de epurare a apei, aerului etc.);
g) de taxele vamale la utilaj şi la alte bunuri materiale - finanţarea lucrărilor de ameliorare a calităţii bazinului
importate pentru activitatea de producţie - Compania de aerian de reconstrucţie şi protecţie a ecosistemelor
Explorare a Resurselor Naturale "Redeco" L.T.D. din S.U.A., naturale şi de conservare a diversităţii biologice;
conform condiţiilor Acordului de concesiune privind - măsuri sanitare (lichidarea gunoiştilor neautorizate,
prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze, curăţarea fântânilor, izvoarelor şi lacurilor;
„Boiana Grup” 1997- 2000 (pâna la 1 iulie); - finanţarea programelor şi proiectelor de conservare a energiei;
h) de vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor (cu excepţia - realizarea Programului complex de valorificare a
taxelor vamale, inclusiv pentru procedurile vamale, taxei pe terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor;
valoarea adăugată şi accizelor la import) - întreprinderile - elaborarea sistemului de normative ecologice, ce regle-
Serviciului Silvic de Stat, cu condiţia utilizării mijloacelor mentează folosirea resurselor naturale şi calitatea me-
respective pentru regenerarea, paza şi protecţia fondului diului;
forestier, 2000, 2001; - organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi
i) de taxa pe venitul calculat şi transferat în fondul special publicitate ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice;
pentru serviciul şi rambursarea creditului primit de la Banca - perfecţionarea cadrelor;
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – Societatea - organizarea colaborării internaţionale în domeniul
pe Acţiuni "Apă-Canal" Chişinău 2000, 2001; protecţiei mediului, inclusiv prin antrenarea specialiştilor
k) pe venitul calculat, destinat creării şi funcţionării fon- străini la acordarea asistenţei consultative şi de expertizare
dului de garanţie al Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse şi participarea reprezentanţilor ţării la activitatea con-
Funciare şi Geodezie, precum şi pe venitul calculat, destinat venţiilor ecologice internaţionale la care Republica Mol-
acumulării de mijloace pentru acoperirea cheltuielilor de dova este parte;
deservire şi rambursare a creditului extern acordat în - participarea, prin cote-părţi, la lucrările de cercetare-dezvol-
vederea implementării Primului Proiect de Cadastru; tare, la proiectarea şi implementarea tehnicii şi tehnologiilor
2. Alocările nerambursabile din Fondul Ecologic Naţional pentru: cu parametri ecologic acceptabili, la crearea întreprinderilor
interdepartamentale pentru utilizarea deşeurilor, la imple- - măsurilor de reducere a poluării chimice şi fonice de către
mentarea tehnologiilor ecologice nonpoluante, la construcţia sursele mobile, precum Programul „Aerul Curat”, realizat
obiectivelor de protecţie a mediului; în 2005;
- participarea, prin cote-părţi, la finanţarea proiectelor de - acţiunilor de salubrizare şi amenajare ecologică a
asistenţă tehnică şi proiectelor investiţionale în domeniul localităţilor şi instituţiilor publice;
protecţiei mediului, finanţate de organisme donatoare - măsurilor de modernizare a bazei tehnico materiale a
internaţionale, de sponsori şi investitori autohtoni; autorităţilor ecologice teritoriale;
- acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologice - altor obiective, indicate în anexa Legii Bugetului de Stat cu
neguvernamentale în baza unui program special de privire la cheltuielile Fondurilor Ecologice Locale, o parte din
granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului. care le suportă bugetele unităţilor teritorial administrative.
Alocări nerambursabile din bugetul statului pentru realizarea: 3. Granturi Externe, pentru:
- Programului Naţional de Economisire a Energiei; - soluţionarea urgenţelor ecologice, în special în domeniul
- Programului de restaurare a terenurilor degradate şi apelor, deşeurilor de producţie şi celor menajere;
ameliorare a fertilităţii solului; - realizarea Proiectelor Ecologice Naţionale în domeniul ma-
- Programului de extindere a culturii nucului; nagementului şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici
- compartimentului de mediu al Programului „Satul Moldo- persistenţi (50 mil. lei) şi finanţării de carbon (1,7 mil. lei);
venesc”; - susţinerea ONG-urilor ecologice;
- compartimentul de mediu al SCERS; - realizarea cercetărilor ştiinţifice;
- Planului de Acţiuni „Moldova – UE”, finanţat, cu - implementarea Proiectului Internaţional de Conservare a
precădere, de Uniunea Europeană, bineînţeles, dacă vor fi Diversităţii Biologice;
elaborate şi realizate programele şi proiectele respective de - realizarea proiectelor ecologice finanţate parţial din
către Republica Moldova; bugetul statului şi din cele locale, menţionate anterior;
- cercetărilor ştiinţifice, instruirii şi educaţiei ecologice; - ajustarea structurală a economiei naţionale;
- modernizarea bazei tehnico-materiale a autorităţilor - restructurarea tehnologică a întreprinderilor pentru
ecologice centrale şi subdiviziunilor lor teritoriale; reducerea emisiilor şi deversărilor, în special a
- altor obiective, indicate în anexa Legii Bugetului de Stat cu întreprinderilor energetice etc.
privire la cheltuielile prevăzute în Fondul Ecologic
Naţional, o parte din care le suportă bugetul statului. Bibliografie:
2. Alocări nerambursabile din bugetele municipale, raionale şi 1. Anuarele statistice ale Republicii Moldova pentru anii 1995-2006.
locale pentru realizarea: 2. I. Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova
- programelor şi proiectelor de construcţie, reconstrucţie şi asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992.
extinderea reţelelor de aprovizionare cu apă potabilă şi a 3. Manualul de Operare a Fondului Ecologic Naţional. Chişinău, 2003.
celor de canalizare; 4. T. Sanduţă, L. Usturoi. Mecanismul economic de gestiune a
- programelor de construcţie, reconstrucţie şi întreţinere a resurselor naturale în Republica Moldova. Chişinău, 2003.
Staţiilor de Epurare a Apelor Reziduale; 5. Vuţă Mariana. Instrumente economico-financiare de protecţie a
6. Legea bugetului de stat pentru anii 1993-2007// Monitorul Tema IV.2.

Oficial al Republicii Moldova.
Taxele pentru utilizarea resurselor naturale
7. Titlul VIII al Codului Fiscal (nr. 67 05.05.2005) // Monitorul
Oficial nr. 080 din 10.06.2005
8. Тенденции природооханных расходов и международных
IV.2.1. Esenţa şi însemnătatea implementării taxelor
обязательств по помощи для целей охраны окружающей
pentru utilizarea resurselor naturale
среды в странах Восточной Европы, Кавказа и Центральной
Азии в 1996-2001гг. Париж, 2003.
În mod general, patrimoniul natural cu toate componentele
9. A. Капчеля. Сельскохозяйственные субсидии и окружающая
acestuia este un dar şi o moştenire divină a întregii societăţi,
среда в Республике Молдова. Пругонице, 1997.
indiferent de statutul social-economic, apartenenţa etnică, religioasă,
10. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996, стр.
politică sau de altă natură a beneficiarilor acestuia. În acest context,
63-70.
beneficiul obţinut din valorificarea economică sau noneconomică a
11. Экономика природопользования. Аналитические и норма-
resurselor naturale trebuie redistribuit în favoarea întregii societăţi.
тивно-методические материалы. М., 1994
De asemenea, componentele naturale, indiferent de valoarea lor
12. www.justice.md
economică, comercială şi socială, ocupă un loc funcţional, bine
13. www.ocde.org.
definit, în biosferă şi posedă o valoare ecologică intrinsecă, indiferent
de aprecierea obiectivă sau subiectivă a omului. Totodată,
valorificarea excesivă a resurselor naturale, chiar şi în cazul unei
1. Definiţi esenţa şi structura mecanismului economic de protecţie
distribuţii optime, condiţionează epuizarea şi degradarea acestora,
a mediului.
depăşirea capacităţii de autorestabilire şi de asimilare a mediului,
2. Explicaţi noţiunea şi necesitatea implementării subvenţiilor ecologice.
3. Enumeraţi tipurile de subvenţii ecologice, domeniile şi precum şi limitarea accesului generaţiilor viitoare la folosirea
modalităţile de aplicare. economică şi noneconomică a patrimoniului natural şi
4. Definiţi sursele subvenţiilor de mediu. componentelor complexe şi particulare ale acestuia. Astfel, scopul
5. Rolul instituţiilor creditoare internaţionale în alocarea primordial al implementării taxelor pentru utilizarea resurselor
subvenţiilor ecologice. naturale este maximizarea şi optimizarea beneficiului social rezultat
6. Enumeraţi avantajele şi desavantajele subvenţiilor de mediu. din valorificarea prezentă şi viitoare a potenţialului natural, precum
7. Practica şi domeniile subsidierii ecologice în Republica Moldova. şi menţinerea şi ameliorarea aspectelor cantitative şi calitative ale
8. Caracteristica principalelor tipuri de subvenţii ecologice aplicate resurselor naturale supuse exploatării directe sau indirecte.
în republica noastră. Obiectivele taxelor pentru utilizarea resurselor naturale:
- utilizarea raţională şi reducerea stocurilor de materii
prime naturale (input-urilor) la unitatea de producţie
obţinută (output-urilor);
- folosirea chibzuită, pentru evitarea epuizării rapide a
resurselor naturale;
- menţinerea şi ameliorarea capacităţii de asimilare a me- resurselor naturale utilizabile, precum şi a eforturilor societăţii
diului, de reproducere a resurselor renovabile şi estetico- depuse pentru compensarea naturală sau înlocuirea adecvată în viitor
recreaţionale; a resurselor naturale exploatate. Plătitori pentru folosirea resurselor
- accelerarea procesului de substituire a materiilor prime naturale sunt persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, indiferent
naturale, pentru a satisface pe deplin funcţiile ecologice, de tipul de proprietate şi forma de gospodărire, care folosesc în
strict necesare menţinerii integrităţii şi relaţiilor funcţio- activitatea lor resurse naturale, prin extragerea sau neextragerea
nale dintre componentele ecosistemelor şi biosferei; acestora din mediul natural.
- accelerarea progresului tehnico-ştiinţific şi promovării Obiectele folosirii contra plată sunt: pământul, apele subterane şi
inovaţiilor pentru reducerea consumului şi poluării de suprafaţă, zăcămintele minerale, pădurile, resursele biologice,
resurselor de mediu. regnul animal şi cel vegetal, aerul (în scopuri tehnologice).
Prin urmare, taxele pentru utilizarea resurselor naturale trebuie Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale depinde de
să includă, în primul rând, taxa pentru dreptul de utilizare a starea şi de valoarea lor de consum, de posibilitatea înlocuirii în
resurselor naturale şi costurile sociale necesare autoreproducerii, procesul de producţie a resurselor naturale respective prin altele sau
conservării şi ameliorării aspectelor cantitative şi calitative ale prin materie primă, de cheltuielile pentru restabilirea sau menţinerea
componentelor naturale, incluse direct sau indirect în circuitul lor în stare utilizabilă. Pentru arenda sau concesiunea resurselor
economic şi mecanismele pieţei. Totodată, este neapărat necesar ca naturale, se percep anumite plăţi, ale căror cuantumuri sunt stabilite
aceste taxe să realizeze nu numai funcţii acumulative (fiscale) de de către proprietar, în funcţie de preţul resurselor naturale.
colectare a unor mijloace financiare, dar şi stimulative, pentru Plata pentru folosirea în cadrul limitei a resurselor naturale se
reorientarea beneficiarilor, în sensul economisirii şi folosirii raţionale include în preţul de cost al producţiei (serviciilor) fabricate (prestate)
şi complexe a resurselor naturale, substituirii materiilor prime în urma utilizării resurselor naturale respective. Plata pentru
naturale cu cele sintetice, reciclării deşeurilor, păstrării şi sporirii folosirea supralimită a resurselor naturale se percepe din venitul net
funcţiilor sociale şi ecologice ale ecosistemelor. al plătitorului. Persoanele fizice care nu desfăşoară activităţi de
În practica internaţională, taxele pentru utilizarea resurselor întreprinzător plătesc din mijloacele proprii pentru folosirea
naturale se stabilesc după următoarea formulă: resurselor naturale. Plata pentru folosirea resurselor naturale este
Tr.n. = C*D*I*(P.t/Pr.c.), unde calculată de plătitor, care va ţine cont de cantitatea reală a resurselor
C – exprimă consumul resursei date; naturale folosite şi de cuantumul plăţii.
D – volumul cererii; Veniturile obţinute sub formă de taxă pentru folosirea resurselor
I– produsul obţinut; naturale se acumulează la bugetele unităţilor administrativ-
P.t. – preţul de ofertă al resursei; teritoriale. Modalitatea perceperii şi domeniile de utilizare a plăţilor
P.r.c. – preţul de asociere la vânzarea deşeurilor. de arendă sau de concesiune, pentru folosirea resurselor naturale
proprietate publică, se stabilesc de Guvern.
Conform Legii Republicii Moldova cu privire la resursele Sistemul taxelor pentru resursele naturale, cu excepţia celor
naturale nr. 1102 din 03.06.1997, plata pentru utilizarea resurselor funciare şi aerului atmosferic este reglementat de titlul VIII al
naturale o constituie compensarea bănească de către beneficiar a Codului Fiscal, care include:
cheltuielilor publice pentru explorarea, conservarea şi restabilirea a) taxa pentru apă;
b) taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice; IV.2.2. Taxele pentru utilizarea solului şi subsolului
c) taxa pentru efectuarea explorărilor geologice;
d) taxa pentru extragerea mineralelor utile; În ansamblu, taxele pentru utilizarea resurselor funciare reflectă
e) taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul diferenţa dintre beneficiile private şi sociale marginale, rezultate din
construcţiei obiectivelor subterane, altele decât cele folosirea terenurilor fondului funciar al unui anumit teritoriu,
destinate extracţiei mineralelor utile; precum şi costurile sociale destinate conservării şi ameliorării
f) taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul elementelor genetice şi indestructibile ale solului. De asemenea, taxa
desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decât cele pentru utilizarea terenurilor, spre deosebire de preţul acestora,
destinate extracţiei mineralelor utile; include şi următoarele tipuri de cheltuieli sociale suplimentare:
g) taxa pentru lemnul eliberat pe picior. 1. cheltuielile necesare societăţii pentru a obţine un anumit
Iniţial, aceste taxe erau destinate completării fondurilor ecologice supliment de produse, care rezultă din renta funciară
extrabugetare, fiind în contradicţie cu prevederile Legii bugetului de diferenţiată;
stat. Ulterior, după aprobarea Codului Fiscal (1997) acestea au fost 2. costurile utilizării alternative a terenurilor (în scopuri
trecute la bugetul de stat, dar se varsă la bugetul unităţilor teritorial- neagricole);
administrative. Impozitul funciar este transferat în bugetele locale şi 3. costurile sociale necesare menţinerii şi ameliorării calităţii
reprezintă, cu excepţia municipiilor şi unor oraşe de reşedinţă, solului.
principala sursă de venituri a acestora. Similar preţului, taxa pentru utilizarea resurselor funciare
Termenele de achitare variază, în funcţie de indicii cantitativi (suprafaţa şi structura
(1) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, plătitorii taxelor fondului funciar şi componentelor acestuia) şi cantitativi, precum
pentru resursele naturale prezintă inspectoratului fiscal de caracteristicile reliefului (diferenţierea verticală şi orizontală,
stat teritorial darea de seamă respectivă şi achită în bugetul înclinaţia şi expoziţia pantelor etc.), fertilitatea solurilor, gradul de
unităţilor administrativ-teritoriale taxele cuvenite până în degradare a acestora (eroziunii, alunecărilor de teren, salinizării şi
ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune. poluării), rata, posibilităţile şi costurile restaurării terenurilor
(2) Plătitorii taxei pentru apă care, pe parcursul anului, agricole. De asemenea, taxa funciară mai poate fi condiţionată şi de
consumă până la 100 m3 de apă achită taxa pentru apă şi structura sistemului fiscal şi mărimea altor categorii de taxe, de rata
prezintă darea de seamă respectivă o dată pe an, până la 31 medie a profitului în agricultură şi în celelalte ramuri ale economiei,
decembrie a anului de gestiune. de rata dobânzii bancare, de poziţia geografică a terenului, precum şi
(3) În lipsa obiectului impunerii, stabilit de prezentul titlu, de alte criterii economice, financiare, politice, ecologice sau juridice.
darea de seamă privind calculul taxelor nu este prezentată În Republica Moldova, baza normativă pentru aplicarea
organului fiscal teritorial. impozitului funciar este Legea cu privire la impozitul funciar şi
modul de impozitare nr. 1245 din 22.12.92, Titlul VI al Codului
Fiscal, cu privire la impozitarea bunurilor imobile, Legea bugetului
de stat şi, nu în ultimul rând, Cadastrul Funciar de Stat.
Mărimea impozitului funciar variază în funcţie de destinaţia
terenurilor, de bonitatea, localizarea (intravilan şi extravilan) şi,
bineînţeles, de suprafaţa acestora. Suma impozitului funciar este apelor, dacă acestea nu sunt antrenate în activitate de
inclusă în costurile de producţie ale beneficiarilor, indiferent de producţie;
destinaţia terenurilor. Astfel, pentru terenurile cu destinaţie agricolă, - organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice
cu excepţia păşunilor şi fâneţelor, impozitul funciar este de 1,5 lei de profil agricol şi silvic, care folosesc pământul în scopuri
pentru 1 grad/hectar. În cazul lipsei fişei cadastrale (unde este ştiinţifice şi de instruire;
indicată bonitatea terenului respectiv, în grade/ha), se achită 110 - gospodăriile piscicole pentru suprafaţa acvatică a iazurilor;
lei/ha. Cota impozitului funciar pentru terenurile ocupate de păşuni - instituţiile de cultură, de artă, de cinematografie, de
şi fâneţe este de 0,75 lei, pentru 1 grad/ha, iar în cazul lipsei fişei învăţământ, de ocrotire a sănătăţii, complexurile sportive
cadastrale – 55 lei/ha. Pentru terenurile ocupate de obiecte acvatice şi de agrement (cu excepţia instituţiilor balneare), precum
se achită 115 lei pentru 1 ha de suprafaţă acvatică. Pentru terenurile şi monumentele naturii, istoriei şi culturii, finanţate de la
din extravilan destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor bugetul de stat sau din contul sindicatelor;
şi cele cu o altă destinaţie specială impozitul respectiv este de 70 - întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi gospodăriile
lei/ha. De asemenea, impozitul funciar pentru terenurile din ţărăneşti (de fermier), precum şi persoanele fizice, care au
extravilan pe care sunt amplasate construcţii şi instalaţii, cariere şi primit în scopuri agricole terenuri deteriorate, pe care le-
pământuri distruse în urma activităţii de producţie este de 350/ha. au ameliorat şi le-au restabilit, în primii cinci ani de
Pentru terenurile din intravilan cotele impozitului funciar variază folosinţă.
în funcţie de destinaţia acestor terenuri şi de rangul localităţilor. Astfel - întreprinderile concernului de stat "Moldova-Gaz", So-
pentru terenurile ocupate de fondul de locuinţe, garaje, pentru cietatea pe acţiuni "Bugeac-Gaz", întreprinderile compa-
loturile de lângă casă (inclusiv cele din extravilan) se achită: niei de stat "Moldenergo", ale Asociaţiei de stat de
- în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei/100 m2; producţie pentru combustibil, ale Asociaţiei republicane
- în celelalte municipii şi oraşe de reşedinţă – 4 lei/100 m2; de producţie "Termocomenergo", cu excepţia unităţilor de
- în celelalte oraşe – 2 lei/100 m2; alt profil decât cel de bază şi a întreprinderilor mixte;
- în sate – 1 leu/100 m2. - terenurile de folosinţă comună ale localităţilor;
Pentru terenurile destinate industriei, transporturilor, teleco- - terenurile permanent atribuite căilor ferate de folosinţă
municaţiilor şi cele cu o altă destinaţie specială impozitul funciar generală.
constituie: Cuantumul şi modalitatea de plată a impozitului funciar în
- în municipiile Chişinău şi Bălţi – 30 lei/100 m2 ; Republica Moldova au fost stabilite încă la începutul anilor ’90.
- în celelalte localităţi – 10 lei/100 m2. Aplicarea normativului redus de plată pentru utilizarea resurselor
Impozitul funciar pentru terenurile atribuite întovărăşirilor funciare a fost condiţionată, într-o mare măsură, de dificultăţile
pomicole alcătuieşte: tranziţiei la economia de piaţă, penuria financiară şi situaţia
- în municipiile Chişinău şi Bălţi – 10 lei/100 m2; dezastruoasă din agricultură şi mediul rural. Ulterior, cuantumul de
- în celelalte localităţi – 1 leu/100 m2. plată nu a suferit majorări substanţiale, nefiind racordat la rata
Se scutesc de impozitul funciar: inflaţiei şi la condiţiile actuale ale economiei. Astfel, în pofida unui
- rezervaţiile, parcurile dendrologice şi naţionale, gră- număr foarte mare de beneficiari funciari, suma totală a impozitului
dinile botanice, terenurile fondului silvic şi ale fondului respectiv nu depăşeşte 200 milioane lei. De asemenea, comparativ cu
încasările pentru utilizarea celorlalte resurse naturale, suma încasată 12 Bălţi 1925,2 2161,2 2614,1 2360,3 84,7
a impozitului funciar a înregistrat creşteri relativ nesemnificative – 13 Rezina 3514,9 3307,6 3832,9 3727 55,2
de la 164 milioane lei, în 2001, la 191 milioane lei, în 2006 (tabelul 14 Şoldăneşti 2869,4 3256,8 3582,2 3820 62
15 Teleneşti 3798,8 4318,8 4736,4 4836,7 63,7
12). Din sumele planificate sunt achitate doar 50 - 60%. Totodată,
16 Orhei 5331,6 6575,7 6975,7 6803 64,7
impozitul funciar constituie, adesea, temelia financiară a bugetelor
17 Criuleni 4004 5252,2 5400,6 4900,8 67,2
locale. Această situaţie anormală trebuie urgent ameliorată, odată cu 18 Dubăsari 1594,6 1418,8 1403,8 1917,7 66,6
subvenţionarea masivă a activităţilor agricole. 19 Anenii Noi 3795,5 4771,6 5478,6 5147,4 55,3
Conform Legii cu privire la bugetul de stat, circa 30 la sută din 20 Ialoveni 3908,4 4659,1 4180,4 4240,7 60
sumele încasate trebuie folosite pentru supravegherea impactului şi 21 Străşeni 2869,4 2602,2 2716 2530 63,1
ameliorarea calităţii solurilor. În majoritatea cazurilor, însă, 22 Chişinău 8908,8 10858,1 10349,5 9729,1 84,2
ponderea încasărilor este mult mai mică, iar uneori chiar nulă. 23 Călăraşi 3000,9 3099,4 2936,1 3081,2 69
24 Nisporeni 2833,2 2911,5 2899 2860,2 61,7
Această situaţie se datorează, pe de o parte, veniturilor insuficiente şi
25 Ungheni 5036,9 5511,7 6195 6053,5 58,7
cheltuielilor prioritare ale bugetelor locale în domeniile educaţiei,
26 Cimişlia 5162,5 5712,8 5376,3 5750 51
asigurării medicale şi sociale, transferurilor la bugetul de stat, iar, pe 27 Basarabeasca 1745,6 1506 1635,3 1644,1 51,9
de altă parte, neglijenţei şi amânării conştiente a soluţionării 28 Leova 3727,9 4037,2 4103,5 4279,4 57,5
problemelor solurilor, care sunt definite ca cele mai valoroase resurse 29 Hânceşti 8016,5 7703,4 7095,3 7433,2 66,7
ale republicii noastre. 30 Ştefan Vodă 5756,7 6768,7 6538,3 6469,1 73,4
Tabelul 12 31 Căuşeni 5552,8 7519,9 7098,8 7388,3 47,5
Taxele încasate pentru utilizarea resurselor funciare 32 Cantemir 3813,5 4168,8 4185,9 4269,3 52,6
(impozitului funciar), în mii lei 33 Taraclia 4248,4 5978 6538,3 4732 75,4
34 Cahul 8086,9 8604,4 8956 9960,9 53,6
2006 35 UTA Găgăuzia 9603,4 11952,3 8966 12727 47,2
Unitatea Total 170174 195352,2 196126 198272 62,4
Nr. administrativă 2003 2004 2005 Nivelul Surse: întocmit după Informaţia privind sumele calculate, achitate şi restante de
(municipiu, raion) stingerii plăţi de bază la impozitul funciar pentru anii 2003-2006 a Inspectoratului Fiscal
încasat
obligaţiei Principal de Stat.
fiscale
1 Briceni 5794,3 6220,5 5973,2 6159,3 83,9
De asemenea, pentru aplicarea funcţiei stimulatorii (incitative),
2 Ocniţa 3756,8 3865,3 4378,7 4251,2 69,1
3 Donduşeni 4200,2 4521,2 4726 4831,3 78,8 unii specialişti în domeniu (V. Zubarev, 1995) propun încasarea
4 Edineţ 7231,7 6600,3 7412,2 7692,6 67,1 impozitului funciar din venitul beneficiarilor, îndeosebi al
5 Drochia 6886,1 8511,7 7962,1 8295,8 69 întreprinderilor agricole, iar în costurile de producţie să se includă
6 Floreşti 6494,7 7730,6 7906,9 8068,5 69,3 doar valoarea (preţul) pământului, în calitate de resursă economică.
7 Soroca 6395,1 7139,7 7227,4 7104,7 72,3 Taxele pentru valorificarea subsolului. Conform legislaţiei
8 Sângerei 4862,6 5177,1 5769,7 6073,6 53,3 naţionale în vigoare, pentru folosirea subsolului, sunt aplicate
9 Râşcani 4506,2 5464,7 7275,3 6816,2 53 următoarele tipuri de taxe:
10 Glodeni 4153 7734,3 4903,3 5389,6 61
a) taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice;
11 Făleşti 4784,2 7730,6 6792 6930 70,3
b) taxa pentru efectuarea explorărilor geologice; Pentru extracţia materialelor de construcţie nemetalifere se
c) taxa pentru extragerea mineralelor utile; achită 6 % din costul substanţei extrase, pentru materiile prime
d) taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul metalifere şi materii prime nemetalifere, utilizate în calitate de
construcţiei obiectivelor subterane, altele decât cele materie primă industrială – 7%, ghips şi gresie – 10%, iar pentru
destinate extracţiei mineralelor utile; extracţia petrolului şi gazului – 20 la sută din costul volumul extras al
e) taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul acestor resurse (tabelul 13)
desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decât cele Subiecţi ai taxelor pentru folosirea spaţiilor subterane în
destinate extracţiei mineralelor utile; scopul construcţiei obiectivelor subterane şi ai taxelor pentru
Subiecţi ai taxelor pentru efectuarea prospecţiunilor şi exploatarea acestor construcţii, altele decât cele destinate extracţiei
explorărilor geologice sunt persoanele juridice şi fizice, care mineralelor utile, sunt persoanele juridice şi fizice, indiferent de tipul
efectuează prospecţiuni geologice, cu excepţia instituţiilor finanţate de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în calitate
din bugetele de toate nivelurile. Obiect al impunerii este valoarea de întreprinzător. Mărimea taxei pentru folosirea spaţiilor subterane
contractuală (de deviz) a lucrărilor, care constituie 2 % din aceasta, în constituie 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de
cazul efectuării prospecţiunilor geologice şi - 5 %, în cazul efectuării construcţie a obiectivului, iar cea a taxei pentru exploatarea
explorărilor geologice. Taxa se calculează de beneficiar (plătitor) şi se construcţiilor subterane - 0,2% din valoarea de bilanţ a construcţiei
achită integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale până la subterane.
începerea lucrărilor de prospecţiuni geologice. Tabelul 13
Taxa pentru extragerea mineralelor utile se aplică persoanelor Cotele taxelor pentru extragerea mineralelor utile
juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică Taxa, în
de organizare, înregistrate în calitate de întreprinzător, care procente din
efectuează extragerea mineralelor utile. Obiect al impunerii este Nr. Minerale utile costul
costul mineralelor utile extrase. Suma taxelor este calculată de mineralelor
utile extrase
beneficiar (plătitor), conform prevederilor Anexei 1 a Titlului VIII
Materii prime metalifere şi materii prime neme-
din Codul Fiscal, şi transferată de acesta la bugetul unităţii
talifere pentru industrie (granit, gabronorit, diatomite,
administrativ-teritoriale în fiecare trimestru. La calcularea taxei, se 1. tripoluri, calcaruri fondate, argile bentonitice, greu 7
iau în considerare volumul extracţiei mineralului util şi suma fuzibile, refractate şi de modelare, materii prime pentru
pierderilor suportate în procesul de extracţie a acestuia. Pierderile fabricarea sticlei de cuarţ şi silicioase)
suportate în procesul de extracţie a mineralelor utile se raportează la Materiale de construcţie nemetalifere (materii
consumuri sau cheltuieli. La pierderile suportate în procesul de prime pentru ciment, cretă, piatră de parament, piatră
extracţie a mineralelor utile nu se atribuie pierderile tehnologice 2. tăiată, piatră brută, piatră spartă, nisip de construcţie, 6
produse în pilonii de protecţie şi tavanul excavaţiilor miniere amestecuri de pietriş cu nisip, prundiş, pietriş, materie
subterane care, conform proiectului, asigură securitatea oamenilor şi primă pentru cheramzită, argilă pentru cărămidă etc.)
împiedică prăbuşirea suprafeţei terestre. Se scutesc de taxă 3. Petrol 20
4. Gaz 20
întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar.
5. Ghips, gresie 10
Sursa: Anexa 1 a Titlului VIII din Codul Fiscal al Republicii Moldova.
Subiecţi ai taxelor pentru folosirea spaţiilor subterane, în

20000 18509
scopul construcţiei obiectivelor subterane şi a taxelor pentru 17892 17417
18000
exploatarea acestor construcţii, altele decât cele destinate extracţiei 16000 14028
mineralelor utile, sunt persoanele juridice şi fizice, indiferent de tipul 14000
11304
de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în calitate 12000
10000 8218
de întreprinzător. Mărimea taxei pentru folosirea spaţiilor subterane 7842
8000
constituie 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de 5760
6000
construcţie a obiectivului, iar cea a taxei pentru exploatarea 4000 2367
construcţiilor subterane - 0,2% din valoarea de bilanţ a construcţiei 1247
2000 368 25,3 605,5 285,5 423 438 405,6 403,5
subterane. 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ambele tipuri de taxe sunt calculate de către (beneficiar) plătitor
şi se achită integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale resurse minerale utile apa masa lemnoasă
înainte de începerea lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane

şi pe parcursul întregii perioade de exploatare a acestor construcţii. Figura 4.2.1. Sumele taxelor incasate pentru utilizarea
Scutiri pentru acestea se aplică întreprinderilor din cadrul sistemului resurselor naturale (mii lei)
Sursa: întocmit după Informaţia privind încasarea taxelor pentru resursele
penitenciar şi altor întreprinderi care reprezintă valoare ştiinţifică,
naturale pe unităţile administrativ teritoriale în anii 2001-2006 a Inspectoratului
culturală şi educaţională deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern. Fiscal Principal de Stat.
Suma totală a taxelor încasate pentru utilizarea subsolului în anul
2006 a fost de 7,84 milioane lei (tabelul 14). În ultimii ani aceasta a
înregistrat creşteri substanţiale datorită, în primul rând, relansării IV.2.3. Taxele pentru consumul apei
construcţiilor în municipiul Chişinău şi în alte localităţi atractive ale
republicii. Astfel, pe parcursul ultimilor patru ani (2003-2006), taxa Subiecţi ai taxei pentru apă sunt persoanele juridice şi fizice, care
pentru valorificarea subsolului a crescut de 6,3 ori - de la 1,25 la 7,84 practică activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate
milioane lei (figura 4.2.1.). În acelaşi timp, din toate tipurile de taxe şi forma juridică de organizare (cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti
pentru valorificarea subsolului, nu sunt achitate decât cele pentru (de fermier), care nu dispun de un sistem de pompare a apei pentru
utilizarea resurselor minerale, cu excepţia municipiului Chişinău, irigarea artificială a terenurilor sau pentru stropit), organizaţiile
care a transferat în 2006 taxele pentru folosirea spaţiilor subterane în necomerciale şi cele obşteşti, birourile de avocaţi şi notarii privaţi.
scopul construcţiei obiectivelor subterane (360 lei) şi pentru Obiect al impunerii este volumul apei captate din orice sursă în
exploatarea construcţiilor subterane (110,6 mii lei). scopul desfăşurării propriei activităţi de fabricare a producţiei, de
executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor.
Cotele taxei pentru apă:
1. Taxa pentru apă se percepe în următoarele mărimi:
a) pentru fiecare 1 m3 de apă utilizată din orice sursă, de
folosinţă generală - 0,50 lei;
b) pentru fiecare 1 m3 de apă utilizată din orice sursă, e) apa utilizată de întreprinderile din cadrul sistemului
destinată îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, penitenciar.
folosită în scopuri curative şi în calitate de apă minerală, În pofida simplităţii ei, metodologia actuală de calcul a taxelor
potabilă şi de masă - 8 lei. pentru consumul apei conţine şi o serie de lacune, printre care
2. Pentru utilizarea 1 m3 de apă utilizată din izvoarele de menţionăm:
suprafaţă la irigarea terenurilor, taxa se percepe în mărime - cuantumul egal pentru 1 m3 de apă din sursele de
de 0,10 lei. suprafaţă şi din cele subterane;
3. Pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată la hidrocentrale, taxa se - asigurarea cu apă a teritoriului nu este reflectată direct în
percepe în mărime de 0,03 lei. cotele taxelor respective, precum în normativul regional
Modul de calculare a taxei. Taxa pentru apă este calculată de de plată pentru poluarea apelor;
plătitor de sine stătător, în funcţie de volumul apei utilizate, conform - nu se ţine cont de starea ecologică a apelor de suprafaţă şi
datelor contoarelor sau, în lipsa acestora, conform normelor de subterane;
consum al apei. În cazul în care plătitorul taxei dispune de contoare, - cuantumul taxelor pentru apă nu exprimă cheltuielile
dar consumă apă atât prin intermediul contoarelor, cât şi fără pentru captarea şi transportarea apelor;
utilizarea acestora, taxa pentru apă se calculează în baza datelor - nu stimulează recircularea şi economisirea apei;
contoarelor şi conform normelor de consum al apei. Elaborarea - nu este bazată pe aprecierea ecologo-economică a
normelor de consum al apei şi controlul asupra cantităţii de apă resurselor acvatice şi a bazinelor hidrografice, conform
utilizată se efectuează de către organul de stat împuternicit de Guvern. Cadastrului de Stat al Apelor;
Normele de consum al apelor sunt condiţionate, predominant de - cotele taxelor, în de funcţie normele de consum ale apei,
indici cantitativi, precum rezervele apelor de suprafaţă şi subterane (m, nu sunt stabilite pe bazine hidrografice, ci pe unităţi
km3), cantitatea de precipitaţii atmosferice, densitatea reţelei teritorial-administrative etc.
hidrografice etc. Prin urmare, metodologia actuală de calcul a taxelor Suma taxelor încasate anual pentru consumul apei în
pentru consumul apei este foarte simplă şi poate fi uşor aplicată de Republica Moldova este de circa 18 milioane lei (tabelul 14). După
beneficiari. De asemenea, taxele pentru utilizarea acestor resurse o creştere accentuată, înregistrată în periaoda 2001-2003, în ultimii
realizează, prioritar, funcţii fiscale, de acumulare a mijloacelor ani se observă o uşoară scădere a sumei respective (figura 4.2.1.), în
financiare pentru bugetul de stat. În conformitate cu Legea bugetului pofida majorării consumului de apă în industria alimentară şi în
de stat pentru anul 2007, aceste sume acumulate sunt destinate construcţii.
lucrărilor de aprovizionare cu apă potabilă, întreţinere, modernizare şi Totodată, trebuie menţionat faptul că, pentru serviciile de
extindere a sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate. aprovizionare cu apă potabilă şi de evacuare centralizată a apelor
Nu se aplică taxa pentru: reziduale (uzate) prestate de către Societatea pe Acţiuni „Apă-Canal”
a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu mine- şi subdiviziunile ei teritoriale în locul taxelor descrise anterior sunt
reurile sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiu- stabilite anumite tarife. Tarifele respective sunt aplicate prin Ordinul
nilor dăunătoare ale acestor ape; nr. 145 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului din
b) apa utilizată pentru stingerea incendiilor; 17.04.2000 cu privire la aprobarea tarifelor la serviciile de
c) apa utilizată pentru creşterea peştelui; alimentare cu apă şi canalizare.
Cuantumul acestor tarife este condiţionat de cheltuielile stabilite 27 Nisporeni 1,95 7,85 1,93 5,92
pentru aceste lucrări, de tipul lucrărilor şi de categoria de 28 Ungheni 0,63 3,31 0,69 4,33
consumatori. Astfel, pentru populaţie tariful respectiv este de 0,3 – 3 29 Cimişlia 2,0 24,95 2,0 12,06
30 Leova 1,50 18,03 1,50 22,0
lei pentru 1m3.
31 Hînceşti 3,10 41,35 1,60 13,54
Tabelul 15
32 Ştefan Vodă 2,0 37,89 1,16 1,16
Tarifele pentru aprovizionarea cu apă şi pentru epurarea 33 Căinari 1,20 30,79 1,20 29,98
apelor uzate 34 Taraclia 2,05 13,81 1,95 12,29
Tarifele pentru 35 Cahul 1,10 5,18 0,45 1,52
Tarifele pentru evacuarea
aprovizionare cu apă 36 Comrat 2,25 23,09 0,71 13,80
Nr. apelor uzate
potabilă 37 Cioc Maidan 2,25 3,2 0,71 13,80
Localitatea
pentru alţi consu- pentru alţi consu- 38 Başcalia 2,25 3,2 0,71 13,80
populaţie matori (lei/m³, populaţie matori (lei/m³, Sursa: elaborat de autor după prevederile Ordinului nr. 145 al Ministerului
(lei/m³) fără TVA) (lei/m³) fără TVA) Mediului şi Amenajării Teritoriului din 17.04.2000 cu privire la aprobarea
1 Briceni 1,60 21,50 1,40 15,0 tarifelor la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare.
2 Lipcani 1,70 14,93 1,80 17,60
3 Ocniţa 1,40 22,25 1,20 11,50
Tariful pentru canalizare este, de regulă, puţin mai mare decât cel
4 Donduşeni 2,10 36,10 1,70 7,93
5 Edineţ 1,30 6,58 1,30 6,55
pentru evacuarea apelor uzate (tabelul 15). Pentru consumul apei de
6 Drochia 1,90 25,0 0,78 4,90 către alţi consumatori (persoane fizice şi juridice, care nu desfăşoară
7 Floreşti 1,59 5,32 1,64 5,86 activităţi de antreprenoriat) se achită un tarif de la 3 până la 42 lei, iar
8 Soroca 1,0 6,97 1,0 16,94 pentru evacuarea apelor uzate de la 1 la 31 lei. Această diferenţă
9 Sîngerei 1,30 8,12 0,90 14,88 enormă dintre cota acestor tarife stabilite pentru raioanele şi oraşele
10 Biruinţa 1,20 15,44 2,0 39,40 noastre demonstrează nu atât diferenţa de cheltuieli pentru lucrările
11 Rîşcani 1,30 11,95 1,60 10,40 respective şi gradului de asigurare cu apă potabilă a diverselor
12 Costeşti 1,80 14,06 2,0 17,28
localalităţi, cât lipsa unei metodologii naţionale bine argumentate de
13 Făleşti 2,0 11,0 0,85 3,55
stabilire a cuantumului acestor tarife şi neglijenţa guvernului, în acest
14 Bălţi 1,43 14,01 0,30 3,65
15 Şoldăneşti 2,10 11,23 - - sens. Totodată, spre deosebire de taxele pentru apă, sumele acestor
16 Teleneşti 1,50 19,08 1,50 11,94 tarife sunt transferate în bugetele locale şi/sau în contul
17 Orhei 1,80 13,60 0,75 10,25 subdiviziunilor teritoriale ale organizaţiei împuternicite de Guvern
18 Criuleni 2,61 16,24 2,12 11,84 cu realizarea lucrărilor de aprovizionare cu apă şi canalizare. În
19 Anenii Noi 1,80 12,36 2,0 22,75 majoritatea cazurilor, sumele transferate de consumatori nu acoperă
20 Ialoveni 2,0 33,20 2,0 18,95 decât o parte neînsemnată din cheltuielile necesare. În consecinţă, se
21 Străşeni 3,0 16,45 1,0 8,76 apelează, în permanenţă, la bugetele locale şi de stat, care au de
22 Chişinău 1,54 9,75 0,52 3,11
rezolvat şi alte probleme, nu mai puţin importante, în sferele socială,
23 Cricova 1,40 6,55 0,70 3,54
24 Maximovca 2,85 18,84 1,30 18,06
economică şi ecologică. Această situaţie afectează, în ultimă instanţă,
25 Merenii Noi 2,31 5,50 2,39 7,50 eficienţa gestiunii, şi nu doar a resurselor acvatice, ci şi a celor
26 Călăraşi 2,40 12,83 1,90 8,04 financiare, umane şi materiale.
De asemenea, cuantumul acestor tarife nu reflectă indicii Subiecţi ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din pădurile
cantitativi şi calitativi ai resurselor acvatice în raioanele şi oraşele fondului forestier, precum şi din vegetaţia forestieră situată în afara
Republicii Moldova, mai ales gradul de asigurare cu apă, calitatea acestuia sunt:
apelor, componenţa biochimică şi mineralogică; starea reţelelor de - beneficiarii forestieri, persoane juridice şi fizice, indiferent
aprovizionare şi canalizare sau volumul apelor consumate, care poate de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,
genera economii de scară şi venituri mari; nivelul veniturilor care practică activitatea de întreprinzător;
consumatorilor etc. Prin urmare, este necesară o renovare urgentă a - beneficiarii forestieri, persoane fizice rezidente care nu
metodologiilor respective şi a întregului sistem de gestionare în acest practică activitate de întreprinzător.
domeniu. Beneficiarii forestieri din prima grupă calculează de sine stătător
taxa şi o achită trimestrial în bugetul unităţii administrativ-
teritoriale, iar beneficiarii din grupa a doua achită taxa stabilită
IV.2. 4. Taxa pentru utilizarea resurselor biologice şi a înainte de obţinerea autorizaţiei corespunzătoare (autorizaţia de
capacităţii de asimilare a mediului exploatare a pădurii sau biletul silvic), eliberate de organele
gospodăriei silvice.
În Republica Moldova, pentru valorificarea resurselor biolo- Obiect al impunerii este volumul lemnului eliberat pe picior la
gice, sunt aplicate două tipuri principale de taxe: tăierile din pădurile fondului forestier şi din vegetaţia forestieră
1. Pentru recoltarea masei lemnoase, sub formă de plăţi situată în afara acestuia.
pentru lemnul eliberat pe picior; Cotele taxei respective se stabilesc în funcţie de specia forestieră,
2. Pentru dreptul de colectare şi dobândire a speciilor de categoria materialului lemnos şi destinaţia lemnului eliberat pe picior
plante şi animale. (tabelul 16). În cazul lemnului de lucru, mărimea taxei variază şi în
Plăţile pentru dreptul de colectare şi dobândire a speciilor de funcţie de dimensiunea arborilor recoltaţi. Cotele cele mai mari se
plante şi animale sunt achitate sub formă de : referă la speciile de valoare industrială, comercială şi ecologică
- bilete silvice, în scopul colectării, în limitele permise a maximă. Astfel, cea mai mare taxă este aplicată pentru lemnul de nuc
plantelor medicinale, fructelor, pomuşoarelor şi ciuper- (52 lei/m3), cais, cireş, păr, măr şi dud (43 lei/m3). Cotele minime
cilor sau chiar în scopuri recreative, cognitive sau de sunt stabilite pentru speciile moi (conifere, plopi, salcie ş.a.). Pe
cercetare ştiinţifică, terenurile fondului silvic de stat, arborii sunt selectaţi pentru
- licenţe de vânătoare şi pescuit, acordate contra plată de recoltare în mod exclusiv de către lucrătorii silvici, în special de
asociaţiile de vânători şi de Serviciul Piscicol; inginerii silvici şi pădurari, care coordonează lucrările de regenerare
- permise (bilete) de pescuit, acordate de gestionarii şi îngrijire sanitară a masivelor alocate în aceste scopuri de către Şeful
resurselor piscicole şi ai bazinelor acvatice; Gospodăriei Silvice şi al Ocolului Silvic. Pentru sectoarele cu valoare
- tichete de vizitare a ariilor protejate şi a componentelor ecologică şi ştiinţifică deosebită, este necesar Avizul autorităţilor
biotice şi abiotice ale acestora (se practică în rezervaţiile ecologice şi al Academiei de Ştiinţe.
ştiinţifice).
Tabelul 16 (pentru foc) 20 la sută din taxa stabilită pentru lemnul de foc din
Cotele taxelor pentru lemnul eliberat pe picior speciile respective.
Taxa pentru 1m3, în lei Taxa pentru lemnul eliberat pe picior nu se aplică în cazul în
Lemn de lucru (fără scoarţă) Lemn de care acesta a fost recoltat:
Nr.
foc (cu a) de către întreprinderile silvice la efectuarea tăierilor de
mare mijlociu mic
scoarţă reconstrucţie ecologică, a celor de conservare şi a celor de
1 Pin 16 11 6 2 produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a
2 Molid 14 10 5 2 lucrărilor de cercetare şi de proiectare pentru necesităţile
Stejar, frasin, paltin gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor
3 28 20 10 3
(arţar), fag naturale, precum şi a altor lucrări silvice legate de
4 Salcâm 25 19 9 3 îngrijirea pădurilor;
Cais, cireş, dud, b) în procesul efectuării activităţilor cu caracter predominant
5 43 30 16 3
măr, păr ecologic, nominalizate mai sus, dacă întreprinderea silvică
Mesteacăn, ulm, tei, respectivă îndeplineşte aceste activităţi pe teritoriul altei
6 16 11 6 2
carpen, glădiţă întreprinderi silvice.
Plop tremurător, Excluderea taxelor pentru recoltarea masei lemnoase pentru
7 10 7 4 2
plop, salcie întreprinderile silvice şi transparenţa foarte redusă a acestor
8 Nuc 52 37 26 2
lucrări, de rând cu alte lacune ale gestionării resurselor forestiere au,
9 Salcie (lozie) - - 2 -
ca rezultat, sume foarte modeste din achitarea taxelor respective.
Diverse tipuri de
10 22 18 8 2 Astfel, în ultimii ani de la toate întreprinderile silvice, pentru
arbori tari
recoltarea masei lemnoase s-au acumulat doar cca 400 mii lei (tabelul
Diverse tipuri de
11 9 6 3 2 14). Unele gospodării silvice, care cuprind, de altfel, câteva raioane,
arbori moi
au acumulat şi transferat până la 10 mii lei fiecare, iar altele nu au
Diverse tipuri de
12 12 9 4 2 acumulat nici un leu (de exemplu, Gospodăria Silvică Bălţi, în anul
arbori răşinoase
Sursa: Anexa nr. 3 a Titlului VIII din Codul Fiscal al Republicii Moldova.
2005). De asemenea, suma taxelor încasate pentru lemnul eliberat pe
picior reflectă o evoluţie oscilantă, variind în jurul cifrei de 400 mii
Pentru recoltarea masei lemnoase din pădurile aflate în posesia lei (figura 4.2.1.).
primăriilor, a spaţiilor verzi sau altor deţinători, este nevoie de În pofida aplicării superficiale a taxelor pentru utilizarea
acordul specialiştilor în domeniul florei şi faunei din cadrul resurselor naturale, în special la masa lemnoasă recoltată, în ultimii
Agenţiilor şi Inspecţiilor ecologice teritoriale şi de lucrători silvici, ani, suma încasărilor totale a plăţilor pentru folosirea resurselor
care să coordoneze cu aceste lucrări. Pentru lemnul de foc din naturale a crescut considerabil. Astfel, dacă în 2000 au fost achitate
coroană, cuantumul taxei constituie 40 la sută, iar pentru nuiele, 8,6 milioane lei (fără impozitul funciar), atunci în 2006 – 25,7
crăci şi ramuri, precum şi pentru masa lemnoasă din cioturi şi milioane, inclusiv 17,4 milioane lei pentru utilizarea resurselor
rădăcini defrişate, destinate folosirii în calitate de combustibil acvatice, 7,8 milioane, pentru resursele minerale, şi doar 400 mii lei
pentru lemnul eliberat pe picior (tabelul 13). În acelaşi timp, practic,
lângă fiecare localitate se observă recoltarea masei lemnoase, iar administrative ale aplicării pârghiilor economice de internalizare a
drumurile forestiere făcute de tractoare care transportă lemn sunt costurilor de mediu. De asemenea, spre deosebire de celelalte taxe
foarte dense şi totdeauna proaspete. Să nu uităm şi de specializarea ecologice care îndeplinesc, predominant, funcţii financiare, taxele
mai multor localităţi în confecţionarea butoaielor, mobilei, de obicei, pentru capacitatea de asimilare au ca scop prioritar realizarea
din specii mai valoroase, uşilor şi ferestrelor şi, mai ales, de funcţiilor stimulatorii, de reducere a consumului factorilor de mediu.
confecţionarea şi chiar exportul masiv al parchetului, fabricat din Prin intermediul taxei pentru utilizarea capacităţii de asimilare a
lemn de stejar de provenienţă locală, etc. mediului, poluatorii sunt trecuţi la categoria beneficiarilor resurselor
Taxele pentru utilizarea capacităţii de asimilare a mediului de mediu şi funcţiilor ecologice ale acestora, iar mesajul aplicării
Până în prezent, implementarea taxelor pentru utilizarea acestei taxe, în comparaţie cu cele tradiţionale, este mai clar şi adresat
capacităţii de asimilare a mediului se afla la un nivel teoretic si fiecărui beneficiar în parte.
experimental. Principalele dificultăţi sunt condiţionate, pe de o În acelaşi timp, în comparaţie cu taxele pentru poluarea şi
parte, de incertitudinile de evaluare a taxei respective, iar pe de alta, utilizarea resurselor de mediu, care variază, în primul rând, în funcţie
de procedeele complicate de aplicare a lor. Taxa de utilizare a de caracteristicile obiectivelor economice generatoare de impact,
capacităţii de asimilare, conform conceptului de rentă, trebuie să precum volumul de consum şi poluare, cele pentru capacitatea de
reflecte, în primul rând, beneficiile sociale şi individuale ale asimilare a mediului sunt condiţionate, predominant, de diferenţierea
teritoriului cu diferite niveluri ale capacităţii de asimilare. Astfel, teritorială a recipientelor impactului, de situaţia ecologică a factorilor
beneficiile vor fi, cu atât mai mari, cu cât capacitatea de asimilare va de mediu şi de sănătatea populaţiei dintr-o regiune sau alta. Acest
fi mai înaltă. Pe de altă parte, capacitatea de asimilare reflectă starea avantaj este foarte important pentru statele mici, în special pentru cele
ecologica a teritoriului. Cu cât aceasta este mai precară (situaţie slab industrializate, care sunt afectate, mai cu seamă, de către sursele
ecologica mai tensionată), cu atât capacitatea de asimilare este mai străine de poluare, precum şi pentru statele care dispun de suprafeţe
mică şi, respectiv, costurile sociale sunt mai mari, iar beneficiile, forestiere masive, care asigură capacitatea de asimilare la nivel
îndeosebi cele sociale mai mici. Prin urmare, mărimea taxei, în acest macroregional sau chiar global (Africa Centrală, America Latină, Asia
caz, trebuie să fie cu atât mai mare, cu cât situaţia ecologică este mai de Sud-Est). De exemplu, spaţiul aerian al Republicii Moldova este
tensionată şi capacitatea de asimilare mai mică, pentru a micşora poluat în proporţie de cca 65 la sută de surse străine, care nu ne oferă
treptat costurile ecologice sociale şi a ameliora starea ecologică si nicio recompensă şi nu internalizează costurile sociale ale poluării şi
capacitatea de asimilare a mediului. Astfel, unul dintre obiectivele de cheltuielile de purificare a aerului necesare. Această cerinţă este
bază ale implementării capacităţii de asimilare a mediului este transferată în seama poluatorilor autohtoni, bugetului de stat şi celor
soluţionarea acestei dileme dintre beneficiile mari, în cazul unei locale, care sunt afectate din plin de penuria financiară.
capacităţii înalte de asimilare a mediului, şi costurile sociale ridicate, Totodată, taxa pentru capacitatea de asimilare are un exemplu
în cazul unei capacităţii de asimilare insuficiente. Taxa optimă foarte bun de urmat – permisele negociabile pentru emisii şi
trebuie să formeze motivaţia economică adecvată menţinerii şi efluenţi, experimentate cu succes în SUA, Australia şi alte state ale
ameliorării capacităţii de asimilare a mediului. OCDE. Mai mult decât atât, esenţa şi procedura de aplicare,
Taxa pentru asimilarea mediului poate substitui taxele pentru avantajele şi dificultăţile implementării acestor instrumente
poluarea acestuia şi chiar o parte din taxele pentru utilizarea economice sunt foarte asemănătoare. Permisele de emisii, similar
resurselor naturale. Ca rezultat, pot fi reduse substanţial costurile altor creanţe ale pieţei, au fost acceptate de factorii de decizie şi
poluatorii din state cu un nivel mai înalt de liberalizare a economiei 7. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Informaţia privind sumele
şi, în care taxele, indiferent de natura lor, au fost privite cu o anumită calculate, achitate şi restante de plăţi de bază la impozitul funciar
ostilitate. Astfel, taxele pentru capacitatea de asimilare pot fi pentru anii 2004-2006.
implementate în locul permiselor negociabile din aceste state şi 8. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Informaţia privind
regiuni, unde taxele, în general, sunt mai acceptate, precum Europa încasarea taxelor pentru resursele naturale pe unităţile
Occidentală, Japonia şi alte state industrializate. De asemenea, administrativ teritoriale în anii 2004-2006.
aplicarea taxelor pentru capacitatea mediului este stimulată şi de 9. Ordinul nr. 145 al Ministerului Mediului şi Amenajării
prevederile Protocolului de la Kyoto, cu referire asupra creditelor pe Teritoriului din 17.04.2000 cu privire la aprobarea tarifelor la
emisii şi pe stocările de carbon. serviciile de alimentare cu apă şi canalizare / Monitorul Oficial
Similar permiselor negociabile de emisii, aplicarea taxelor pentru nr 046 din 27.04.2000.
capacitatea de asimilare a mediului necesită în prima etapă costuri 10. T. Sanduţă, L. Usturoi. Mecanismul economic de gestiune a
ridicate, a căror cauză constă, în primul rând, în realizarea resurselor naturale în Republica Moldova. Chişinău, 2003.
cercetărilor ecotoxicologice şi convingerea factorilor de decizie şi 11. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природных ресурсов.
poluatorilor de necesitatea şi avantajele acestor taxe. Un alt mare М., 2001.
dezavantaj al etapei iniţiale îl reprezintă costurile administrative 12. В. Зубарев. Экономический механизм природопользования в
foarte ridicate pentru stabilirea cotelor optime ale acestor taxe şi Республике Молдова. Кишинэу, 1995.
supravegherea achitării adecvate a acestora. 13. Управление природоохранной деятельности в Российской
În concluzie, în pofida dezavantajelor menţionate, taxele pentru Федерации. М., 1996.
utilizarea capacităţii de asimilare a mediului au o mare perspectivă şi 14. Экономические проблемы использования природных ресурсов
vor contribui substanţial la sporirea eficienţei gestiunii mediului. и защита окружающей среды в условиях переходного
периода. Кишинэу, 1996.
Bibliografie: 15. www.justice.md
1. G. Georgescu. Reforma economica şi dezvoltarea durabilă.
Bucureşti, 1995. Subiecte pentru conversaţii:
2. Evalution economique de politiques et projets environmentaux. 1. Definiţi scopul şi obiectivele aplicării taxelor pentru utilizarea
Un guide pratique. Paris, 1995. resurselor naturale.
3. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1991-1996). Chişinău, 2. Aria de implementare a taxelor pentru utilizarea resurselor
1997. naturale.
4. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996-1998). Chişinău, 3. Analizaţi cotele impozitului funciar şi diferenţierea spaţială a
1999. acestora.
5. Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal (nr. 4. Enumeraţi cazurile de scutire de impozitul funciar în Republica
1056 din 16.06.2000) // Monitorul Oficial nr. 127 din 12.10.2000. Moldova.
6. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Titlul VIII. Taxele pentru 5. Definiţi ariile de aplicare a taxelor pentru valorificarea subsolului
resursele naturale (nr. 67 din 05.05.2005) // Monitorul Oficial nr. şi modalităţile de calculare şi achitare a lor.
080 din 10.06.2005
6. Cotele taxelor şi tarifelor pentru consumul apei şi coeficienţii nociv asupra mediului şi sănătăţii populaţiei s-a bazat exclusiv pe
utilizaţi la calcularea lor. reglementări directe, precum restricţiile de activitate şi amplasare,
7. Elucidaţi neajunsurile metodologiei actuale de stabilire a taxelor amenzile, în cazurile depistării unor accidente tehnologice etc.
şi tarifelor pentru apă. Cauzele principale ale amânării implementării reglementărilor
8. Enumeraţi domeniile de aplicare şi subiecţii taxelor pentru indirecte şi, în primul rând, a taxelor de mediu, au fost:
utilizarea resurselor biologice. - existenţa unei capacităţi suficiente de asimilare a efectelor
9. Perspectivele şi dificultăţile implementării taxelor pentru nocive, fără participarea activă a poluatorilor (cu excepţia
utilizarea capacităţii de asimilare. efectelor nocive ale accidentelor tehnologice grave);
- insuficienţa informaţiei despre efectele colaterale ale
producţiei;
- veniturile mici ale majorităţii populaţiei, care fac să scadă
Tema IV.3. importanţa problemelor de mediu şi sănătate în favoarea
bunurilor şi serviciilor de primă necesitate, precum
Taxele pentru poluarea mediului
asigurarea cu hrană, locuri de muncă, apă, locuinţă,
şi depozitarea deşeurilor (4/4 ore) îmbrăcăminte etc.;
- nivelul slab al instruirii şi educaţiei ecologice, mai ales
printre păturile social vulnerabile ale societăţii;
IV.3.1. Esenţa şi însemnătatea taxelor pentru poluarea - identificarea şi evaluarea insuficientă a costurilor externe
mediului generate de poluare;
- lipsa unui mecanism optim de internalizare a acestor
Actualmente, taxele pentru poluarea mediului sunt cele mai costuri, care să îmbine armonios interesele poluatorilor cu
răspândite instrumente economice de protecţie a mediului, cele ale autorităţilor şi populaţiei din zonă, în vederea
implementate cu succes în statele dezvoltate ale lumii, în special din supravegherii şi reducerii impactului asupra mediului şi
Europa Occidentală. Principalul obiectiv al taxelor pentru poluarea sănătăţii, cu costuri acceptabile pentru poluatori şi pentru
mediului este internalizarea costurilor sociale ale poluării, bugetul statului şi al comunităţii.
cheltuielilor de purificare a emisiilor şi deversărilor şi suportarea lor Prin urmare, înlăturarea maxim posibilă a deficienţelor de natură
de către poluatori. Prin urmare, aceste pârghii economice vor economică menţionate devine, încă de la începutul secolului XX, una
condiţiona şi menţine conformarea poluatorilor la cerinţele de mediu dintre marile provocări pentru centrele de cercetare şi instruire
şi implementarea principiului de bază al economiei mediului economică. Unul dintre cei mai de vază cercetători ai costurilor
„poluatorul plăteşte”. externe şi ai fenomenului de „externalitate” a fost economistul englez
Problema internalizării costurilor poluării s-a impus odată cu Pigou. Acest savant, pentru prima dată, propune taxarea activităţilor
apariţia poluatorilor şi prejudiciilor sociale şi individuale generate de poluante în funcţie de costurile externe ale poluării respective şi
ei, în special în urma proceselor tehnologice de ardere a combu- explică schema generală a implementării şi funcţionării acestui
stibililor fosili şi de prelucrare a materiilor prime industriale şi mecanism. Astfel, după Pigou, mărimea taxelor pentru poluare
agricole. În pofida conceperii masive a efectelor poluării de către trebuie să fie direct proporţională cu costurile externe (sociale) ale
populaţia zonelor intens industrializate, reglementarea impactului
activităţilor economice poluante. Acest lucru va conforma automat de dioxid de sulf prin calcularea diferenţei dintre cantităţile arse şi
activităţile poluante la nivelul care maximizează beneficiul social net. cele emise în funcţie de procedurile de combustie şi de eventualele
Totuşi, determinarea unei astfel de taxe impune, în afară de depozite de epurare. În general, atunci când stabilirea şi
cunoaşterea funcţiilor costului de combatere a poluării, evaluarea monitorizarea emisiilor este costisitoare, se poate efectua evaluarea
monetară a costului social, a daunelor aduse societăţii. cu ajutorul parametrilor de substituţie sau de aproximaţie, în măsura
În acelaşi timp, nivelul taxei pentru poluare reflectă într-un fel în care emisiile se dovedesc proporţionale volumului producţiei.
preţul pentru utilizarea mediului (utilizarea aerului şi a apei ca Această metodă se utilizează, în Franţa, de Agenţia Apelor, care nu
mijloace de evacuare a reziduurilor poluante). Astfel, internalizarea efectuează măsurarea directă a emisiilor, decât pentru cei mai mari
costurilor de mediu se face afectând preţul resurselor de mediu. agenţi economici poluanţi, iar pentru cei mici aplică metoda de
Având în vedere că piaţa nu fixează spontan un asemenea preţ, se evaluare forfetară. În ceea ce priveşte controlul substanţelor toxice
impune un preţ administrat, sub forma unei taxe, iar intensitatea persistente, în plan tehnic, funcţia pagubelor tinde spre infinit, în
utilizării mediului va depinde de nivelul acestui preţ. Utilizarea unei măsura în care poluanţii se acumulează în mediu.
taxe eficace permite apropierea poluatorilor şi autorităţilor de nivelul Prin urmare, pentru aplicarea eficientă a taxelor pentru poluarea
de epurare dorit. Pentru a obţine acest efect, nu este necesar să mediului este necesară acceptarea următoarelor condiţii:
calculăm funcţia prejudiciului, ci e suficient să cunoaştem doar curba - autorităţile şi comunitatea trebuie să accepte un anumit
costului marginal de epurare (ceea ce, de fapt, nu este întotdeauna un nivel al poluării;
lucru uşor). - să fie oferite unele oportunităţi de utilizare a taxelor aplicate
Dacă considerăm că soluţia obţinută prin intermediul aplicării în funcţie de eficienţa strategiei ecologice a întreprinderii;
taxei eficace nu corespunde situaţiei celei mai avantajoase la nivel - să se acorde o perioadă de adaptare a poluatorilor în
colectiv, adică la nivelul de poluare care maximizează avantajul social funcţie de procentul taxei, cu excepţia substanţelor foarte
net, putem determina un alt nivel optim de epurare. De aceea trebuie periculoase;
să cunoaştem curba costului marginal al prejudiciilor şi costul - să se efectueze diferenţierea teritorială a taxelor pentru
marginal de combatere a poluării, putând, astfel, să definim, taxa poluare în funcţie de deosebirile spaţiale ale situaţiei
optimă. Totodată, efectele taxei nu se manifestă, de altfel, decât după ecologice şi presiunii demografice (densitatea populaţiei),
un anumit timp de când au fost introduse, iar dacă se doreşte o de gradul de contaminare a populaţiei, ca rezultat al
reacţie rapidă (de exemplu, pentru a suprima resturile de substanţe efectelor nocive, de nivelul şi structura veniturilor.
periculoase sau de a limita operativ concentraţiile unui poluant), este Modularea geografică a taxelor respective este o cale foarte
preferabil a se impune o reglementare sau chiar o interdicţie complexă şi anevoioasă. Pentru aceasta, trebuie de selectat
Pentru a determina o taxă, e necesar să cunoaştem, cu o un număr cât mai redus al celor mai reprezentative
maximă de precizie şi cu un grad de complexitate minim, materia elemente generatoare şi recipiente ale poluării de pe acest
impozabilă. Există poluări ce pot fi urmărite uşor, de exemplu, teritoriu. De exemplu, o soluţie economică eficace a fost
emisiile de dioxid de sulf în atmosferă sau resturile de materiale pusă în practică pentru râul Delaware din SUA, corectând
oxidabile în ape. În cazul în care, măsurarea emisiilor este dificilă sau taxele conform caracteristicilor economice şi hidrologice
costisitoare, putem taxa produsele ce dau naştere acestor emisii, căci ale fiecărui tronson al râului;
e mai uşor să taxezi deţinătorul de sulf şi combustibil decât emisiile
- sporirea acestor taxe pe un anumit teritoriu trebuie în această taxă o încărcare suplimentară a costurilor şi o
urmată sau chiar precedată de modificarea (reducerea) ameninţare pentru competitivitatea întreprinderilor supuse
altor tipuri de taxe, îndeosebi a taxelor locale şi a taxărilor. Această poziţie este protejată şi de prevederile
impozitului pe venit, pentru a nu mări excesiv presiunea Protocolului de la Kyoto şi ale altor documente
fiscală şi atractivitatea investiţională a acestui teritoriu; internaţionale importante în domeniu, care recomandă
- taxele de mediu trebuie neapărat adaptate (indexate) insistent guvernelor să apeleze mai frecvent la creanţe ale
conform ratei inflaţiei, deşi pot apărea probleme tehnice pieţei, precum permisele negociabile de emisii şi alte
şi, mai ales, politice delicate; pârghii, care pot fi implementate, la alegerea poluatorului,
- rezultatele obţinute prin intermediul aplicării taxei sunt, pentru realizarea obiectivelor naţionale şi internaţionale de
uneori, imprecise şi obţinute cu întârziere, iar comu- reducere a poluării cu costuri minime.
nitatea, adesea, nu este pregătită să accepte riscurile - întroducerea taxei trebuie însoţită de o informare suficientă
acestor întârzieri; a celor implicaţi, pentru a ne asigura că poluatorii înţeleg
- deseori, taxa este interpretată ca o “cumpărare a dreptului necesitatea introducerii ei. Responsabilii cu elaborarea
de poluare”, în comparaţie cu norma de poluare, care este politicii de mediu trebuie să cunoască ciclul ecologic de
privită ca o „autorizare gratuită” a poluării, mai ales, dacă viaţă al produsului, sursele de emisie ale poluării, diverse
autorizaţia pentru emisii sau deversări se acordă gratis sau tehnici de producţie şi produse substituibile existente şi
la un preţ mic (cu excepţia costurilor adaptării procesului chiar tehnicile disponibile pentru eliminarea emisiilor şi
de producţie la normativele ecologice şi sanitaro-igienice), reziduurilor. Noul instrument fiscal ar trebui să fie
iar taxele pentru poluare lipsesc. Dacă nivelul taxei este cel previzibil, relativ stabil, pentru a permite celor implicaţi să-
optim, atunci taxa asigură obţinerea rezultatelor dorite cu şi planifice investiţiile de combatere a poluării, taxa
cel mai mic cost global, ea constituind un supracost, deci o urmează, deci, să fie bine înţeleasă şi lesne pusă în aplicare,
constrângere suplimentară pentru poluatori. În cazul în costurile antrenate de aceste activităţi fiind scăzute.
care autorizaţia este obţinută la un preţ redus, iar taxele şi În ansamblu, mecanismul de implementare a taxelor pentru
amenzile lipsesc sau sunt foarte mici, poluatorii îşi vor poluarea mediului diferă în funcţie de cerinţele mediului din
spori costurile externe, contribuind masiv la poluarea şi regiunea dată, de politicile de reglementare respective, de
degradarea mediului şi sănătăţi populaţiei şi la normativele sanitaro-igienice, precum şi de cele ale securităţii
multiplicarea costurilor sociale; ecologice şi tehnologice etc. Mărimea taxelor trebuie să fie
- se observă o lipsă de încredere în eficacitatea taxelor, proporţională volumului şi toxicităţii poluanţilor, densităţii
pentru că există o anumită incertitudine privind utilizarea populaţiei şi surselor de poluare, gradului de poluare a regiunii
ulterioară a sumelor acumulate; respective, precum şi altor parametri de origine naturală,
- apar obstacole de ordin instituţional, în măsura în care demografică sau economică, primii doi fiind mai importanţi.
instituţiile publice de gestionare a mediului se confruntă Principalul obiectiv al taxelor pentru poluarea mediului este
cu problemele aplicării în practică a taxelor de mediu; internalizarea costurilor sociale, de purificare a emisiilor şi
- împotrivirea multor poluatori, mai ales a celor cu influenţă deversărilor şi suportarea lor de către poluatori, conformarea
asupra factorilor importanţi de decizie ai statului, care văd comportamentului poluatorilor la cerinţele de mediu.
Destinaţia taxelor diferă în funcţie de prevederile legislative de întreprinderilor care sunt obligate să achite plata pentru poluarea
formare a bugetelor, de specificul finanţării programelor naţionale, mediului şi măsurile ecologice, care trebuie realizate cu ajutorul
zonale şi ramurale de ameliorare a situaţiei ecologice existente şi de acestor venituri. Însă, în realitate, taxele pentru poluare au fost achitate
aspectele structural-funcţionale ale mecanismului economic de numai de poluatorii din oraşul Chişinău.
protecţie a mediului. În Republica Moldova, taxele pentru poluarea
mediului sunt aplicate sub formă de plăţi vărsate în Fondul Ecologic
Naţional şi în fondurile ecologice locale. De asemenea, poluatorii pot IV.3.2. Taxele pe emisii
să transfere sumele necesare Staţiilor de Epurare, care realizează
măsurile necesare de purificare a apelor reziduale industriale Taxele pe emisii sunt utilizate eficient în sectorul energetic şi în
concomitent cu cele comunale, fapt ce se răsfrânge negativ şi asupra transporturi, pentru stimularea economică a protecţiei aerului
stării ecologice a apelor de suprafaţă, în care sunt evacuate apele atmosferic. În scopul calculării lor, sunt stabilite volumul şi co-
purificate în staţiile respective. În cazul taxelor pentru depozitarea ncentraţia celor mai răspândiţi şi mai toxici poluanţi, derivaţi din
deşeurilor, aceste plăţi pot fi oferite întreprinderilor de salubrizare procesele tehnologice ale ramurilor respective (COx, NOx, anhidrida
care se ocupă de colectarea, depozitarea şi înhumarea deşeurilor. sulfuroasă –H2S, Pb etc.), gradul de agresivitate al acestor poluanţi
În funcţie de modalităţile de realizare a politicii de stimulare a ş.a. În unele state şi regiuni, taxele pentru emisiile din transporturi
mediului, de sfera de utilizare şi aplicare, de natura poluanţilor, de sau o parte din ele, de exemplu, în Republica Moldova, sunt incluse
posibilitatea reală de obţinere a eficienţei ecologo-economice sunt în taxele pentru consumul şi exploatarea produselor poluante. În
aplicate următoarele taxe pentru poluarea mediului: taxele pe emisii, statele OCDE, îndeosebi, în cele vest-europene, taxele pe emisii sunt
pe efluenţi, pe consumul de produse poluante, taxele diferenţiate, aplicate, la hotarul anilor ’70 şi ’80, având obiective, preponderent
taxele consumatorului şi taxele pentru zgomot. financiare. Astfel, destinaţia lor iniţială a fost acumularea mijloacelor
În Republica Moldova, plăţile pentru poluarea mediului au fost financiare suplimentare (extrabugetare) pentru implementarea şi
aplicate în baza Hotărârii Guvernului nr. 89, din 26.03.1990 "Cu respectarea reglementărilor directe, precum normativele pe emisii,
privire la aprobarea Regulamentului provizoriu despre formarea şi sanitaro-igienice şi de calitate a spaţiului aerian. De asemenea, ele
utilizarea fondurilor de ocrotire a naturii Republicii Moldova". erau aplicate selectiv surselor mari de emisii, în special din domeniile
Conform acestei hotărâri de guvern, sursele principale de formare a energeticii, metalurgiei şi transporturilor. În Franţa, din 1985, este
fondurilor extrabugetare constau din plăţile pentru poluarea mediului percepută “taxa parafiscală” asupra poluării atmosferice, pentru
şi pentru utilizarea resurselor naturale. De asemenea, a fost elaborată şi emisiile de compuşi cu sulf, oxizi ai azotului, hidrogen sulfurat şi
prezentată guvernului "Metodica provizorie de calculare a plăţii pentru acidul clorhidric. Aceasta taxă, administrată de Agenţia pentru
poluarea mediului ambiant", care însă n-a fost aprobată. Guvernul a Calitatea Aerului, este prevăzută pentru cca 900 de instalaţii
recomandat organelor administraţiei publice locale să aprobe de sine industriale (cele mai mari unităţi poluante) şi este utilizată pentru
stătător documentul propus. În luna noiembrie 1991, Consiliul finanţarea unor ajutoare pentru procurarea de echipamente şi pentru
orăşenesc Chişinău, apoi unele Consilii raioanele au adoptat dezvoltare în domeniul combaterii poluării atmosferice. Ratificarea
regulamente cu privire la introducerea plăţii pentru poluarea mediului convenţiilor şi tratatelor internaţionale cu privire la supravegherea şi
ambiant, aprobate şi de autoritatea ecologică centrală (Departamentul reducerea emisiilor nocive, mai ales a gazelor cu efect de seră şi a
pentru Protecţie a Mediului Înconjurător). A fost stabilită lista celor care distrug stratul de ozon, a poluanţilor care generează
cancerul organelor respiratorii şi dereglarea sistemului imun al petrochimie, valorifică din plin aceste lacune. În pofida acestor
organismului uman, le-a impus pe statele respective să elaboreze şi să neajunsuri menţionate, taxele pe emisii continuă să fie cele mai
implementeze un mecanism economic adecvat angajamentelor luate. răspândite instrumente economice de protecţie a mediului, îndeosebi
Totodată, acest mecanism trebuia să sporească substanţial din cauza efectelor ecologo-economice globale şi eforturilor
contribuţia şi motivaţia poluatorilor la realizarea acestor obiective şi comunităţii mondiale în această direcţie, consfinţite, în special prin
să atenueze financiar împotrivirea poluatorilor care nu doresc să se Protocolul de la Kyoto, semnat de majoritatea statelor lumii.
conformeze la noile cerinţe. Prin urmare, la destinaţia financiară Cea mai răspândită taxă pe emisii este cea aplicată pe conţinutul
iniţială se adaugă şi cea incitativă (de stimulare), iar reducerea de carbon al combustibililor fosili. Acest lucru se datorează
emisiilor înseamnă deja reducerea taxelor respective, a cheltuielilor predominării poluantului respectiv în volumul sumar de emisii, de
de captare şi purificare a emisiilor, reducerea costurilor totale şi eliminări masive la arderea tuturor combustibililor şi rolului acestuia
sporirea beneficiilor şi îmbunătăţirea imaginii întreprinderii în producerea efectului de seră. Taxa optimă pe emisiile de dioxid de
respective. Însemnătatea stimulativă a taxelor pe emisii a condiţionat carbon ar putea conduce la schimbări în folosirea energiei pe bază de
creşterea substanţială a cuantumului (normativului) de plată şi a ariei combustibil fosil, determinându-i pe consumatori să caute modalităţi
lor de implementare. eficiente de reducere a emisiilor şi taxelor respective. Deoarece această
Participarea activă a poluatorilor la realizarea obiectivelor de taxă se va regăsi în preţul final al produselor, va descuraja
reducere a emisiilor a făcut să scadă considerabil costurile consumatorii să cumpere bunuri a căror fabricare produce o mare
administrative de implementare a acestor instrumente şi a cantitate de dioxid de carbon şi îi va încuraja să le substituie cu bunuri
mecanismului economic, în ansamblu. Iar rezultatele benefice a căror fabricaţie e mai puţin poluantă.
obţinute au impulsionat autorităţile publice centrale şi locale, Tabelul 17
autorităţile ecologice să perfecţioneze mecanismul de aplicare a Taxele pe emisii în unele state ale OCDE
taxelor respective. Ca rezultat, la hotarul anilor ’80 şi ’90, taxele pe Cuantumul
Ţara Baza de calcul Sume Destinaţie
emisii erau aplicate în majoritatea statelor OCDE, în fostele state taxelor
socialiste din Europa şi în multe state în curs de dezvoltare, care se 2 CAD/tonă
află în tranziţie adevărată la economia de piaţă. Cantitate multiplicat cu un
Fondul ecologic
Canada anuală de factor de
În pofida realizărilor menţionate, până în prezent, chiar şi în de stat
poluanţi ponderare între 1
statele dezvoltate taxele pe emisii sunt aplicate pentru un număr
şi 1000
redus de poluanţi, de obicei, cei mai reprezentativi, care sunt mai Poluare Cheltuieli
uşor şi mai ieftin de depistat şi evaluat. Astfel, de cele mai multe ori supranormativă condiţionate de 8,5 Ministerul
este aplicată taxa pentru emisiile de oxizi de carbon, sulf, azot, praf şi poluarea excesivă mil. Mediului
superficial pentru emisiile de metale grele, poluanţi organici Suprafaţa USD
persistenţi, compuşi volatili, poluanţi cu mobilitate sporită şi efecte Coreea Proprietarii locuinţei,
multiple şi mai puţin cunoscute (tabelul 18). Spre regret, gestionarea imobilelor Volumul 159 Ministerul
impactului acestor poluanţi este, deocamdată, foarte costisitoare şi (locuinţelor) emisiilor sau mil. Administraţiei
dificilă până şi pentru statele cu asigurare financiară înaltă, iar mari sau vechimea USD Locale
vehicule Diesel vehiculelor
poluatorii, mai ales societăţile transnaţionale din energetică şi
Substanţe, energetică, unde este transferată parţial consumatorilor de energie

pentru termică şi electrică, iar în celelalte ramuri industriale nivelul acestei
degajarea Finanţarea taxe este mai redus. De asemenea, s-a preconizat mărirea treptată a
cărora sunt activităţilor de taxelor pe dioxidul de carbon şi aplicarea unor taxe mari pe emisii
SUA 20-30 USD/tonă
necesare eliberare a
pentru oxizii de sulf şi azot. Implementarea şi sporirea acestor taxe în
permisele permiselor
anii ’90 a fost însoţită de o restructurare profundă a sistemului fiscal
negociabile de
emisii în scopul prevenirii unei presiuni fiscale opresive şi alarmante.
Cca În Republica Moldova, conform Legii nr. 1540 din 25 februarie
Emisii de SO2 53,2 euro/tonă 80 1998 privind plata pentru poluarea mediului, sunt aplicate taxele
Italia
şi NO2 104,8 euro/tonă mil. pentru emisiile de poluanţi în aerul atmosferic provenite de la sursele
Euro staţionare. Acestea sunt percepute de la toţi poluatorii acestui factor
De la 0,15 Fonduri de mediu pentru emisiile normative, supranormative şi pentru
PLN/tonă, pentru 670 ecologice emisiile accidentale (în jerbă).
Polonia 62 de poluanţi CO2 până la 210 mil. municipale, Tabelul 18
PLN pentru PLN provinciale şi
Cuantumul (normativul) regional de plată (pentru o tonă
substanţele toxice naţionale
convenţională) şi suma plăţilor calculate pentru poluarea aerului
Particule de
1,3 în Republica Moldova
SO2, NO2, Co2, De la 600 la 20000 Fonduri
Cehia mld. Cu-
alte substanţe CZK/tonă ecologice
CZK Unitatea an-
toxice Plata în lei
administrativă tumul
501 Nr.
(municipiu, de
Suedia NOx 40 SEK/kg mil. 2006
raion) plată
SEK 2002 2003 2004 2005
în lei calculat achitat
1,5 Finanţarea
Poluare 1 Briceni 10,8 13710,8 15699,1 13417,3 28284,6 28284,6
Elveţia 35-4100 CHF mil. măsurilor de
aeronave 2 Ocniţa 12,6 16497,6 9548,3 10611,4 14462,3 14462,3
CHF depoluare
3 Donduşeni 12,6 3930,6 10621,4 12207,5 10867,7 10867,7
Finanţarea
Vehicule cu 4 Edineţ 12,6 64549,1* 51938 17043 41257 21740,1 217245
Turcia măsurilor de
motor 5 Drochia 12,6 279039,4 65124 23023 34612,3 34612,3
depoluare
6 Floreşti 12,6 11517,6 45813 51122,1 45537,6 17187,8
Surse: adaptare după [2, 13, 9, 11]
7 Soroca 14,4 68758,8* 24199 48985,6 41568,1 59329,2 53344
8 Sângerei 12,6 61506,5 23547,4 11347,6 15358,2 15358,2
Deşi introducerea taxei pe dioxidul de carbon a fost discutată în 9 Râşcani 10,8 45480 7523,7 5002,6 5002,6 5002,6
multe ţări, cele mai mari realizări în acest domeniu le-au obţinut 10 Glodeni 12,6 38925 35512,5 33553,2 20815,8 20815,8
statele Europei de Nord, unde taxele respective sunt mai mari în 11 Făleşti 12,6 370254,1 78857 56589,8 57593 57593
comparaţie cu normele internaţionale. În unele state, mărimea taxei 12 Bălţi 16,2 232263* 258928,1 152107 179791 201420,6 188278,3
diferă în funcţie de combustibilul folosit sau de domeniul de aplicare. 13 Rezina 14,4 110152 103650,5 180655 330395,5 330395,5
Astfel, cele mai mari taxe sunt stabilite pentru transporturi şi 14 Şoldăneşti 10,8 2692,1 1003,7 21643 12768,5 3698,1
15 Teleneşti 10,8 1755 6160 4098,2 4246,2 4246,2
16 Orhei 14,4 8510,1* 16770,1 30967,6 33627 46756 43906,4 emişi. În cazul emisiilor accidentale, valoarea coeficientului de
17 Criuleni 10,8 10065,8 10349,1 13390,2 17126,7 11062 multiplicare este egală cu 50. Transformarea masei reale a
18 Dubăsari 14,4 ** 789,1 ** ** ** poluanţilor în tone convenţionale se efectuează prin înmulţirea
19 Anenii Noi 10,8 10601,3 17758,4 31593 27466,8 27466,8
masei acestora la coeficientul de agresivitate (tabelul 18).
20 Ialoveni 10,8 14914,3 33998 30687,5 18032,2 18032,2
Conform Instrucţiunii Ministerului Mediului şi Amenajării
21 Străşeni 10,8 2651,42 13597,7 15818 20043 20043
22 Chişinău 41289* Teritoriului privind calculul plăţii pentru poluarea mediului în
18 1090363,3 976353,7 672267,2 1129462,5 911877 Republica Moldova din 5.09.2000, valoarea coeficientului -
464632
23 Călăraşi 10,8 7281 12700,4 13839 28721,7 28721,7 cantitatea reală (Fi r) a poluantului include şi durata poluării cu
24 Nisporeni 10,8 5840 2357,7 5506,2 5149,4 4135,4 ingredientul respectiv.
25 Ungheni 14,4 27241* 51669,7 32338,7 54743 51652,4 51652,4 Normativul regional al plăţii, conform prevederilor legislative
26 Cimişlia 10,8 3563,35 9420,6 6440 2880 2880 menţionate, variază, predominant, în funcţie de categoria funcţională
27 Basarabeasca 10,8 0 30207 81680 35870 33779
ierarhică a localităţilor, de venitul poluatorilor, densitatea surselor de
28 Leova 10,8 7589,54 23921 52484 36270,8 25388,6
poluare din regiunile respective. Într-o măsură mai mică, în valoarea
29 Hânceşti 10,8 99544,8* 33760,8 48715,4 29350 51652,4 51652,4
30 Ştefan Vodă 10,8 2288,84 11678,3 22198 28077,2 27613,1 cuantumului (normativului) regional sunt reflectaţi astfel de indici,
31 Căuşeni 10,8 14609,6* 20670,5 25205,1 33682 40227,2 30486 precum densitatea populaţiei, starea aerului sau apelor din regiunea
32 Cantemir 10,8 0 9510 18055 28185 28185 dată, existenţa, suprafaţa, configuraţia şi eficienţa spaţiilor verzi,
33 Taraclia 10,8 9680,93 14451,1 21737 120 120 fondului silvic şi altor componente importante ale carcasului
34 Cahul 14,4 30000* 27930 71753 37820 43630 36927,5 ecologic al teritoriului. De asemenea, este reflectată insuficient
35 UTA Găgăuzia 10,8 14139 12719,06 17747,4 20996,2 21206 21206 apropierea faţă de sursele majore de impact asupra aerului din
Total 1232226 2618985 2012380,8 1882130 2494964 2376526 Republica Moldova şi din statele vecine, precum centrala
Surse: elaborat de autor după: 1. Anexa 2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului termoelectrică de la Dnestrovsc (raioanele Ştefan Vodă şi Căuşeni),
din 25.02.98; combinatele metalurgice de la Râbniţa şi Galaţi, fabricile de ciment
2. Anuarele privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea Inspectoratului şi Agenţiilor
din Rezina şi Râbniţa (raionul Şoldăneşti) şi, mai ales, frecvenţa
Ecologice.
* - Datele se referă la plăţile sumare pentru fostele judeţe şi agenţii ecologice teritoriale bolilor (prevalenţa populaţiei) şi deceselor cauzate de gradul înalt de
** - Datele lipsesc. poluare a aerului şi apelor în regiunile nominalizate.
În acest context, propunem ca aceşti indici menţionaţi să fie
Plata pentru emisiile normative de poluanţi provenite de la incluşi neapărat în modificările ulterioare ale Legii privind poluarea
sursele staţionare este egală cu produsul dintre normativul mediului şi în Metodologiile departamentale (ale autorităţilor de
regional al plăţii (tabelul 18) şi cantitatea reală, în tone mediu, sănătate şi judecătoriilor) pentru determinarea completă a
convenţionale, a poluanţilor emişi. În cazul depăşirii limitelor prejudiciilor aduse aerului atmosferic şi sănătăţii populaţiei afectate.
normative, plata respectivă se calculează ca sumă a produsului Totodată, la stabilirea mărimii prejudiciului, conform
dintre normativul plăţii şi normativul ELA (emisii limitat Instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului
admisibile) de poluanţi, în tone convenţionale, şi a produsului atmosferic, ca rezultat al poluării de către sursele staţionare, din
dintre normativul plăţii înmulţit la 5 şi cantitatea reală, în tone 15.10.2004, se iau în calcul şi următorii coeficienţi: durata poluării;
convenţionale, ce depăşeşte normativele stabilite, a poluanţilor poluarea neautorizată a atmosferei; pericolul ecologic de poluare a
atmosferei; starea instalaţiilor de purificare a gazelor şi pulberilor în Oxizi de

limita respectării parametrilor optimi de exploatare; condiţiile Cianură de sodiu, Mg, K,
12 282 37 15,1
hidrogen Ca, Fe, Sr, W
meteorologice, relieful terenului şi caracteristicile de înălţime a
şi bismut
surselor de emisii în atmosferă. Coeficienţii nominalizaţi ar trebui
Compuşi gazoşi
aplicaţi, cu redactările necesare ale valorilor lor, şi la calcularea 13 200 38 Praf de lemn 10
ai fluorului
plăţilor pentru emisii. Fluorură de
14 200 39 Butanol 10
Tabelul 19 hidrogen
Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi emişi 15 Sulfat de fer 143 40 Butilacetat 10
în aerul atmosferic Clorură de
16 Aldehidă acetică 100 41 5
Coeficientul Coeficientul hidrogen
Nr. Substanţa de Substanţa de Oxizi de
17 100 42 Xilol 5
agresivitate agresivitate aluminiu
Pulbere 18 Baze 100 43 Solvent-naftă 5
1 3,4-benz(a)piren 10000 26 40 19 Fluoruri solubile 100 44 Acetonă 2,22
carboniferă
Compuşi Substanţe în
20 Clor molecular 89,4 45 2
neorganici de suspensie
3333,3 27 Ozon 33,3 Hidrogen Aerosol de
2 mercur şi 21 54,8 46 2
plumb sulfurat sudură
Cobalt şi oxizii Fluoruri 22 Dioxid de siliciu 50 47 Toluol 1,67
3 1000 28 33,3 23 Staniu 50 48 Etilcelozolf 1,43
lui insolubile
Nichel şi oxizii Dioxid de Hidrocarburi
4 1000 29 25 volatile cu
lui azot 24 Acid sulfuric 49 49 1,26
Mangan şi oxizii greutate mică
5 1000 30 Izopren 25 (benzină etc.)
lui
Compuşi Oxid de
25 Praf de ciment 45 50 1
neorganici ai carbon
Praf de ghips 51 White-spirit 1
6 clorului şi 666,7 31 25
şi calcar
cromului Sursa: adaptare după Tabelul din anexa nr. 2 a Legii privind plata pentru
hexavalent poluarea mediului din 25.02.98.
Pentaoxid de
7 500 32 Amoniac 25
vanadiu Suma totală a plăţilor calculate pentru poluarea aerului în
Anhidridă Republica Moldova, în anul 2006, a constituit cca 2,5 milioane lei,
8 Stiren 500 33 22
sulfuroasă
în 2005 – 1,9 milioane, iar în 2004 – 2,0 milioane lei (figura 4.3.1.).
9 Formaldehidă 333 34 Oxid de azot 20
Plata pentru emisiile de poluanţi provenite de la sursele mobile,
10 Fenol 333 35 Oxid de zinc 20
Funigine care folosesc în calitate de combustibil gazul petrolier lichefiat şi
11 Oxid de arseniu 333 36 fără 20 gazul natural comprimat, este de 0,9 şi, respectiv, de 0,75 lei pentru 1
impurităţi tonă (1000 m3). Acestea se aplică persoanelor juridice şi fizice, cu
excepţia proprietarilor de autovehicule personale, care nu desfăşoară
activităţi de întreprinzător, pentru cantitatea reală a combustibilului înlăturarea celor mai toxici poluanţi. Aceste taxe includ, uneori, şi
consumat în perioada exploatării mijloacelor de transport auto. taxa pentru deversarea substanţelor toxice în apele de suprafaţă, în
bazinele şi sistemele de colectare a apelor reziduale. Suma taxelor
4 3,7
pentru efluenţi este inclusă în costul de producţie a poluatorilor sau
3,5
2,86
2,65
este oferită de acestea serviciilor specializate în tratarea efluenţilor. În
3 2,6 2,5
2,5 sectorul comunal aceste taxe pot fi colectate ca şi plăţile pentru
2 1,9 1,9
2 celelalte servicii comunale, şi folosite la neutralizarea şi înlăturarea
1,5 1,23 efluenţilor potenţial toxici. Dezavantajul acestor taxe este acela că o
1 taxă prea mică nu-şi atinge, deseori, scopul, iar una prea mare
0,5
stimulează un comportament ilegal.
0
În Germania, Franţa şi Ţările de Jos, taxele pentru poluarea
2002 2003 2004 2005 2006
aerului apelor constituie “piatra de hotar” a politicilor de gestionare a apelor.
apei În Germania, landurile sunt însărcinate cu aplicarea şi modularea
regională, redevenţa fiind plătibilă pentru substanţele în suspensie,
Figura 4.3.1. Sumele plăţilor pentru poluarea mediului în cele oxidabile, mercur, cadmiu. În Franţa, există şase Agenţii (Artois-
Republica Moldova (milioane lei) Picardu, Suisse-Normandie, Rhin-Meuse, Loire-Bretagne, Rhon-
Mediteranee-Corse, Adour-Garonne) care percep redevenţe pentru
Pentru sursele mobile (mijloacele de transport) înmatriculate în deversările în apă a produselor poluante. Aceste taxe sunt
exterior, mărimea plăţii variază în funcţie de categoria mijlocului de determinate în funcţie de “programele de intervenţie” cincinale. Al
transport, după masa de referinţă şi termenul aflării lor pe teritoriul şaselea şi al şaptelea program (din 1992-1996 şi 1997-2001) au
Republicii Moldova. Mărimea acestor plăţi este de 1,9 salarii minime prevăzut o dublare progresivă a nivelului redevenţelor pentru
pentru motociclete, de 2,5 pentru toate categoriile de transport a poluare, acestea având ca obiectiv unic finanţarea unor dispozitive
pasagerilor şi camioanele cu masa de referinţă (încărcătură pe axă) colective de asanare şi epurare a apelor, precum şi acordarea de
până la 3,5 tone, iar pentru camioanele cu capacitatea de peste 3,5 tone ajutoare sectorului privat (subvenţii) necesare realizării programului.
– 3 salarii minime. În cazul aflării lor pe teritoriul republicii până la 24 De aceea agenţiile sunt considerate adesea “societăţi mutuale de
ore, se achită 50 % din normativul plăţii, iar până la 15 zile - 75%. protecţie a apei”. În tabelul de mai jos (20) sunt prezentate exemple
de taxe pentru poluarea apelor în sectoarele comunal şi industrial,
aplicate în diverse ţări (tabelul 20).
IV.3.3. Taxele pe efluenţi (deversări) În Ţările de Jos, sistemul redevenţelor pentru poluarea apelor
(instituit în 1972) se bazează, în egală măsură, pe o logică
Taxele pe efluenţi sau pentru deversarea apelor reziduale se redistributivă: taxelele percepute de la întreprinderile care deversează
aplică cu succes, dacă sunt suficient de mari, pentru a modifica în ape substanţe poluante, sub controlul statului (Rhin şi Meuse),
comportamentul poluatorului în sensul combaterii sau prevenirii sunt colectate de Serviciul Naţional al Apei care subvenţionează
poluării. Taxele pe efluenţi sunt bazate pe estimările cantităţii şi investiţiile de reducere a poluării din sectorul privat. Dar cea mai
compoziţiei poluanţilor apelor şi permit neutralizarea, reducerea sau mare parte a acestor taxe este colectată în provinciile în care 30 de
agenţii ale apei (Waterschappen) finanţează, posedă şi administrează Variază

dispozitive colective de asanare şi epurare. Evaluările sistemului în funcţie
Turcia Volumul apelor uzate Serviciul public
de
olandez indică faptul că reducerea poluării industriale se datorează,
municipii
în proporţie de 50-70%, aplicării taxelor pe efluenţi.
Variază în
funcţie de
Tabelul 20 costurile
Taxele pentru deversările de substanţe toxice în statele OCDE Substanţe alcaline, depoluării, dar
570 mil
Cuantumul Cehia acide, săruri se aplică Fond de mediu
Ţara Baza de calcul Sume Destinaţie CZK
taxelor anorganice majorări pentru
Acoperirea deteorarea
Volum, salinitate, cheltuielilor de cursurilor de
Australia 0-2400000 apă
categorie de poluant administrare şi
aplicare Surse: adaptare după [2, 13, 9, 11]
Cantitate şi tipul 9,5 mlrd.
Belgia 980 BEF/unit -
poluantului BEF În Republica Moldova, conform Legii nr. 1540 din 25
Cotă uniformă pentru 0,1-5,38 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, sunt
ape uzate, în funcţie de CAD/utilizator
aplicate plăţile pentru deversările de poluanţi cu apele reziduale în
tipul utilizatorului şi de sau calcul 96 mil.
volum individual CAD
obiectivele acvatice şi sistemele de canalizare. Ca şi la poluarea
Acoperirea aerului, plăţile respective se percep de la poluatori pentru
Canada Taxe pentru tratarea 52 CAD/1000m
cheltuielilor de
apelor uzate, conform ape uzate sau pe 1,6 mil. deversările normative şi pentru cele supranormative. Formula de
administrare şi
Reglementării 129 a tip de poluant CAD
aplicare
calcul este similară celei pentru emisiile provenite de la sursele
Comunităţii Urbane a (170-4051 staţionare şi include cuantumul regional de plată (tabelul 21),
Montrealului CAD/tonă)
coeficientul de agresivitate (tabelul 22) şi masa reală a deversărilor.
Staţii municipale
Toxicitatea 16 USD Cuantumul (normativul) regional de plată este condiţionat, în
SUA de tratare a apelor
deversărilor menaj/tonă primul rând, de nivelul veniturilor poluatorilor, de gradul de asigurare
uzate
Cloruri şi sulfaţi, cu apă al regiunii şi de densitatea surselor de poluare (tabelul 20).
1,13 –33,6 Fonduri naţionale
metale grele şi alte Asemănător plăţilor pentru emisii, în formula de calcul sunt slab
PLN/kg, în 290 mil. ţi municipale de
Polonia substanţe solide şi în reflectaţi aşa indici, precum frecvenţa bolilor şi deceselor cauzate de
funcţie de PNL protecţie a
suspensie, compuşi gradul înalt de poluare al apelor în regiunile date, poziţia regiunii faţă
substanţă mediului
volatili
de sursele majore de impact, starea sistemului de canalizare şi
Taxe pentru colectarea 214 JPY
apelor uzate, bazate pe anual purificare a apelor, densitatea populaţiei ş.a. Coeficientul de
5965 mil. JPY multiplicare, în cazul deversărilor supranormative, comparativ cu plata
volumul apelor
Japonia consumate şi al celor Variază pentru emisii, reflectă nivelul real de depăşire a deversărilor admisibile,
uzate în funcţie stabilit în urma controalelor şi analizelor de laborator (Laboratorul
Utilizatorii de fose de Ecologic Central sau cele zonale) efectuate în perioada dării de seamă.
septice municipale municipii
Dacă aceste controale lipsesc, valoarea coeficientului de multiplicare
este stabilit în funcţie de starea tehnică curentă a instalaţiilor de 6 Floreşti 108 0 52390 29399,1 8135
canalizare şi purificare a apelor. De asemenea, conform acestei legi şi 7 Soroca 126 25696 9570 69917,2 60459 60459
completărilor din Instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea 8 Sângerei 108 18585 2484,4 21597 - -
9 Râşcani 108 15408,3 9126,6 21627,3 24838,2 22103
mediului în Republica Moldova din 5.09.2000, taxele pe efluenţi sunt
10 Glodeni 108 3848,3 8076 22834,3 46737 46737
aplicate şi în alte cazuri:
11 Făleşti 108 330677 7703,4 27823 38135 38097
- pentru deversările poluanţilor în sistemele de colectare 12 Bălţi 198 84583 21349,3 174426 313662 313662
centralizată, rezervoare receptoare şi la câmpurile de 13 Rezina 126 112347 21100 8977 10472,1 10472,1
filtraţie, care reflectă produsul dintre normativul plăţii 14 Şoldăneşti 108 0 706,7 15968,8 33941,2 21203
(0,06 salarii minime) la volumul total de ape uzate 15 Teleneşti 108 16522,6 16708 20858,7 25699 25699
deversate; 16 Orhei 126 57599 25881,8 2013,5 99272 78880
- pentru evacuările de poluanţi în acumulările de dejecţii de 17 Criuleni 108 70888,7 8466 14093,4 34522 31688
18 Dubăsari 126 2795,1 3870,5 0** 6861,4 6861,4
la complexele zootehnice de păsări, porcine şi bovine, care
19 Anenii Noi 108 4196,2 23530,8 42779 734698,3 69777,1
deţin colectoare cu sau fără ecrane de protecţie. În acest
20 Ialoveni 144 3244,7 6615 8047 18032,3 18032,3
caz, taxa se determină ca produsul dintre normativul 21 Străşeni 144 6314,2 13463,2 4997 20043 20043
plăţii, conform anexei nr. 6 a Legii privind poluarea 22 Chişinău 234 1580280,3 1997677 592596,3 1385763 1183013
mediului şi tabelului nr.4 al Instrucţiunii privind calculul 23 Călăraşi 144 1186,6 7676,5 8384,5 8385 8385
plăţii pentru poluarea mediului în Republica Moldova din 24 Nisporeni 144 1104 7185 2756,1 - -
5.09.2000, şi volumul de ape uzate evacuate, în m3. În 25 Ungheni 108 2324,8 4989 9791,6 22805,4 22805,4
cazul scurgerilor din acumulatoarele de dejecţii 26 Cimişlia 162 3322 39836 31755,5 36524,3 33602
animaliere, se estimează prejudiciul adus apelor, calculat 27 Basarabeasca 216 17172 21107 39551,4 41166 41166
28 Leova 144 11291,6 9793,7 65860,5 59146 33562
conform datelor din tabelul 5 al acestei instrucţiuni;
29 Hânceşti 144 48274,4 48036 60220,4 11468,2 11468,2
30 Ştefan Vodă 108 20951,2 37785,4 14371 40572 33135
Tabelul 21 31 Căuşeni 162 43421 82493,3 97749 114003 101667
Cuantumul (normativul) regional de plată (pentru o tonă 32 Cantemir 216 24000 26026,5 25995 29602 29206
convenţională) şi suma plăţilor calculate pentru poluarea apelor în 33 Taraclia 216 40267 15214,6 23142 30613 28023,4
Republica Moldova 34 Cahul 216 39687 4075 34149 22224,8 7338
35 UTA Găgăuzia 216 93190 29105,3 129273 91279 128618
Cuan-
Unitatea admi- Plata în lei Total 2863501 2645660 1853598 3700220
tumul
nistrativă
Nr. de
(municipiu, Surse: elaborat de autor după: 1. Anexa 5 a Legii privind plata pentru poluarea
plată 2006
raion), 2003 2004 2005 mediului din 25.02.98;
în lei
calculat achitat 2. Anuarele privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea Inspectoratului şi
1 Briceni 126 27673 42522,2 37989,1 125584,54 Agenţiilor Ecologice.
2 Ocniţa 144 29521 12548 38634,7 * - Datele se referă la plăţile sumare pentru fostele judeţe şi agenţii ecologice
3 Donduşeni 108 71316 16584,2 39458,4 58134,1 58134,1 teritoriale.
4 Edineţ 126 41331 11336 35843,1 21740,1 21725 ** - Datele lipsesc.
5 Drochia 162 14482,6 29732,5 80719 122649 122649
Tabelul 22 supranormative ordinare, inclusiv coeficientul de multi-

Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi deversaţi plicare – 5;
cu apele reziduale - pentru deversarea apelor pentru schimb de căldură,
Nr. Coeficientul de mărimea plăţilor se determină ca produsul dintre
Substanţa
d/o agresivitate normativul regional de plată (tabelul 21) şi coeficientul de
1 Mercur 2000 sporire admisibilă de noxe la deversarea apelor pentru
2 Fenoli 1000 schimb de căldură, indicat în instrucţiunile metodologice
3 Cadmiu, crom trivalent 200 ramurale (din complexul energetic).
4 Cupru, zinc, nichel, cobalt şi Actualmente, în Republica Moldova, conform Anuarelor
100
formaldehidă Inspectoratului Ecologic de Stat şi ale Agenţiilor Ecologice
5 Crom hexavalent şi nitriţi 50 Teritoriale, se aplică doar plata pentru deversarea supranormativă a
6 Produse petroliere, cianuri, arseniu, apelor reziduale, pentru scurgerile apelor meteorice şi, rareori,
20
lipide pentru scurgerile de la mijloacele de transport ale persoanelor care
7 Detergenţi, fier, plumb 10 desfăşoară activităţi de antreprenoriat în domeniul transporturilor.
8 Fosfaţi 5 De asemenea, conform surselor respective, suma totală a plăţilor
9 Azotul sărurilor de amoniu 2,56 pentru poluarea apelor în Republica Moldova, în anul 2006, a
10 Bismut trivalent 2 constituit 3,7 milioane lei, în 2005 - 1,86 milioane lei, iar în 2004 –
11 CBO complet şi substanţe în suspensie 0,33 2,65 milioane de lei (figura 4.3.1).
12 Nitraţi 0,1 Totodată, nu sunt aplicate plăţi pentru unele acţiuni cu impact
13 Sulfaţi 0,01 foarte sporit asupra mediului şi sănătăţii omului, îndeosebi pentru
14 Cloruri 0,003 evacuările de poluanţi în acumulările de dejecţii de la complexele
Sursa: Tabelul la anexa nr. 5 a Legii privind plata pentru poluarea mediului din
zootehnice şi pentru deversarea apelor pentru schimb de căldură la
25.02.98.
întreprinderile energetice. Mai mult decât atât, principalul poluator
- pentru scurgerile de ape meteorice (pluvio-nivale), taxa se staţionar al aerului şi al bazinului Nistrului Inferior, Termocentrala de
determină ca produsul dintre suprafaţa întreprinderii (F), la Dnestrovsc, nu este controlată de autorităţile legale ale Republicii
cantitatea precipitaţiilor atmosferice în perioada exa- Moldova şi, respectiv, nu transferă nici un ban pentru impactul şi
minată (h), coeficientul de scurgere a apelor pluvio-nivale prejudiciile aduse factorilor de mediu şi populaţiei din partea dreaptă a
în funcţie de caracterul suprafeţei terestre de formare a Nistrului. La acest subiect, vrem să menţionăm, fără a comenta faptul
scurgerilor (Y), care are valori minime pentru terenurile că, în varianta finală neredactată a Proiectului de Lege privind
înverzite (0,1) şi maxime (0,8-0,95) – pentru cele asfaltate, aplicarea plăţii pentru poluarea mediului, elaborată la finele anului
şi coeficientul 10, care atestă depăşirea normativelor de 1997 de către Autoritatea Centrală de Mediu (Departamentul de
scurgere; Protecţie a Mediului Înconjurător), normativul regional de plată
- pentru evacuările de apă din bazinele piscicole, plata se pentru oraşele Dnestrovsc şi Râbniţa avea valori maximale, aproape de
stabileşte ca şi la surgerile de ape meteorice, însă doar în cele ale Chişinăului, care are o contribuţie net inferioară privind
cazul poluării supranormative, iar la calcularea plăţii se sursele staţionare de poluare a apelor, dar mai ales a aerului.
folosesc aceiaşi coeficienţi stabiliţi la deversările şi emisiile
O altă problemă care necesită o soluţionare urgentă este cea a IV.3.4. Taxele pe consumul de produse poluante sau al
evacuării dejecţiilor animaliere de la complexele de ovine. Acestea s- căror proces de exploatare, utilizare este
au apropiat, în ultimul timp, foarte mult de intravilanul rural şi, în potenţial poluant.
unele cazuri, chiar au intrat în perimetrul acestuia, generând un
pericol grav pentru factorii ecologici, dar mai ales pentru sănătatea Taxele pe consumul de produse poluante sau al căror proces de
populaţiei din mediul rural, care, pe deasupra, nu beneficiază de o exploatare, utilizare este potenţial poluant pot fi stabilite atât la
asistenţă medicală cuvenită. Este necesară scoaterea urgentă, produsele input (în agricultură îngrăşămintele minerale, pesticidele;
indiferent de şeptelul lor, a acestor complexe pe locurile din în industrie şi transport combustibilul), cât şi la cele output
extravilan, mai puţin periculoase. De asemenea, trebuie neapărat (mijloacele de transport, produse petrochimice), care servesc ca
aplicate plăţi şi intentate acţiuni civile şi chiar penale pentru vectori ai poluării şi necesită cheltuieli de depoluare sporite.
evacuarea dejecţiilor animaliere de la complexele de ovine. Majoritatea taxelor pe produs sunt aplicate pentru a acoperi costurile
Plata pentru emisiile şi deversările de poluanţi în mediul implicate de produsul dat, prin condiţionarea apariţiei şi persistenţei
înconjurător, ce nu depăşesc limitele normativelor stabilite, este problemelor de mediu. Concomitent, ele pot modifica com-
trecută de plătitor la capitolul cheltuieli de producţie. Acestea portamentul poluatorului, consumatorului, în sensul substituirii
includ: instalarea de utilaje pentru captarea gazelor şi prafului; produselor poluante cu cele ecologic curate şi acţionează mai eficient
modernizarea tehnologiilor pentru diminuarea emisiilor şi acolo, unde societatea considera că o acţiune colectivă este mult mai
deversărilor; reutilarea tehnologiilor de ardere pentru trecerea la rezonabilă decât acţiunile individuale disperse. Dezavantajul lor
combustibili cu un impact mult mai redus asupra mediului; constă în faptul că ele se confundă, deseori, ca plăţi normale de
înzestrarea autovehiculelor cu neutralizatoare, catalizatoare şi filtre achitare a serviciilor, şi nu sunt privite (interpretate) ca stimulente
de fum, achiziţionarea de aparate de stabilire a concentraţiei de pentru protecţia mediului.
substanţe toxice în gazele de eşapament; construcţia şi moder- Taxele pentru utilizarea produselor nocive reprezintă nişte plăţi
nizarea staţiilor de epurare comunale şi instalaţiilor locale de percepute şi aplicate asupra produselor dăunătoare mediului, care,
epurare a apelor reziduale de producţie, a sistemelor de reciclare a fiind utilizate în producţie, în consum sau ca ambalaje, se transformă
apei şi achiziţionarea aparatelor de măsurare pentru controlul în deşeuri. Majorând costul produselor dăunătoare, redevenţele pe
emisiilor de poluanţi ale surselor staţionare, pentru verificarea produs încurajează producătorii şi consumatorii să substituie
calităţii apelor reziduale deversate. Plata pentru emisiile şi produsele dăunătoare cu altele mai puţin periculoase.
deversările supranormative de poluanţi se efectuează de către Există mai multe taxe pe produs, inclusiv:
plătitor din contul profitului rămas la dispoziţia acestuia după • taxa pe cărbune, pe uleiuri cu grăsimi (Germania, Franta,
achitarea impozitului pe venit. Calculele se coordonează cu Italia);
agenţiile ecologice zonale şi se perfectează conform formei stabilite • taxa pe îngrăşăminte şi pesticide (Norvegia, Suedia, Fin-
de autoritatea ecologică centrală. landa);
• taxa pe ambalaje şi săculeţe din plastic ce nu por fi
reciclate şi reutilizate (Danemarca, Finlanda, Norvegia,
Italia);
• taxe pe baterii şi alte elemente galvanice (Italia, Norvegia, vânzărilor de maşini noi şi deci, o reducere a numărului de vehicule în
Canada, Suedia, Belgia); circulaţie, dar incită, în acelaşi timp, consumatorii să-şi păstreze
• taxele pe produsele chimice de bază (SUA), vehiculele vechi, care sunt şi mai poluante. În Danemarca, au fost
• taxe pe produse petroliere, în special combustibili; aplicate taxe pe produs la ambalajele din sticlă, fapt ce a încurajat
• taxe pe băuturile livrate în ambalaje de o singură folosinţă, producătorii de vin să-şi comercializeze produsele în ambalaje din
supuse insuficient reciclării (Danemarca, Finlanda, Nor- carton, pentru care taxele respective sunt mai reduse.
vegia, Canada, Belgia). Cele mai utilizate taxe pe produs sunt cele aplicate asupra
Veniturile acumulate cu ajutorul acestor taxe pot fi utilizate carburanţilor, aceştia fiind supuşi la TVA, accize, taxe de stocare şi
pentru finanţarea acţiunilor de prevenire a poluării sau a eforturilor securitate, taxe de mediu. În ţările OCDE, nivelul TVA ce se aplică
de menţinere a calităţii apei, aerului sau solului la nivele acceptate. carburanţilor variază de la o ţară la alta: în Belgia constituie 19,5%,
De asemenea, ele pot fi utilizate pentru finanţarea cercetării şi Luxemburg – 12%, în Grecia – 36% pentru benzină şi 8% pentru gaz,
implementarea rezultatelor acesteia în domeniul mediului, sau sunt Irlanda – 12,5% şi în România- 19 %. În unele state ale OCDE,
vărsate la bugetul public, fără a fi utilizate pentru protecţia mediului. gazolina este taxată diferit faţă de benzină, deoarece este utilizată
Taxele pe produs contribuie la adoptarea unei anumite tactici, frecvent în transporturile comerciale. Pentru utilizarea gazului
începând cu punerea în practică şi gestiunea produselor pe natural, de asemenea, sunt aplicate taxe sub formă de plăţi – în
ansamblul ciclului ecologic de viaţă al acestora, concentrându-se pe Australia, TVA şi accize – în Grecia, Luxemburg, Portugalia, Franţa,
costurile de mediu potenţiale ale fiecărui ciclu parcurs de un produs: Italia, Japonia, Elveţia şi Spania, care mai aplică şi taxa municipală de
extracţie, producţie, consum şi evacuare a deşeurilor. Perceperea 1,5%. Taxe pe produsele care distrug stratul de ozon sunt aplicate în
acestor taxe de la consumatorii intermediari încurajează teoretic Australia, Ungaria, Islanda şi Cehia.
întreprinderea să utilizeze, ca intrări, produse mai puţin dăunătoare. În varianta iniţială a Legii privind plata pentru poluarea mediului
Totuşi, experienţa demonstrează că este dificilă aplicarea acestor taxe (25 februarie 1998), sunt stabilite plăţi, pentru motorină şi benzina
la bunurile intermediare sau la produsele finite identificabile (bunuri neetilată, în mărime de 0,5% şi, pentru benzina etilată (cu plumb) – de
de producţie sau deşeuri provenite din consum). Deşi taxele pe 1% din costul mărfurilor respective în momentul trecerii frontierei de
produs nu au condus încă la schimbarea comportamentului, într-o stat. În modificările din 20 decembrie 2002 ale acestei legi, sunt
măsură considerabilă a poluatorilor şi consumatorilor, totuşi ele prevăzute plăţi pentru consumul şi utilizarea mai multor categorii de
permit oarecum finanţarea politicilor şi programelor ce vizează mărfuri care cauzează poluarea mediului (tabelul 23). Spre regret,
tratarea efectelor negative ale produselor asupra mediului. Costurile această listă nu include decât o parte neînsemnată (cca 10%) din
administrative ale taxelor pe produs sunt, în general, mici, fiind numărul mărfurilor indicate în Proiectul legii de modificare a Legii
încorporate deja în sistemele fiscale existente. privind plata pentru poluarea mediului (25 februarie 1998), elaborat de
Cea mai cunoscută formă a redevenţelor pe produs este taxa Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi avizat de majoritatea
asupra vehiculelor, în special asupra vânzării de vehicule noi, care este organelor abilitate în acest domeniu. Totuşi, în pofida acestei situaţii,
mai ridicată decât asupra altor produse. De exemplu, Belgia utilizează aplicarea acestor taxe a sporit considerabil veniturile Fondului
o taxă pentru punerea în circulaţie a mijlocului de transport. În SUA, Ecologic Naţional şi al Inspectoratului Ecologic de Stat.
taxa este mai mare pentru vehiculele care utilizează drept combustibil Cea mai mare taxă (de 5%) este prevăzută pentru lacuri şi
benzina şi variază între 1000-7700$. În acest fel, se doreşte scăderea vopsele. Pentru articole de transport sau de ambalare din materiale
plastice, precum şi pentru lămpi şi tuburi fluorescente plata perhalogenate numai cu clor şi fluor
constituie 3% din costul acestor mărfuri. Totodată, la importul 13 Anvelope reşapate (parţial uzate) 1,0
acestor categorii de mărfuri, se înregistrează şi cele mai mari restanţe. Ţigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate),
Taxa la importul păcurii cu o concentraţie maximă (2,8%) de sulf 14 trabucuri şi ţigarete, din tutun sau din 1,0
este de 1,5% din preţul ei în momentul trecerii frontierei de stat, la înlocuitori de tutun
15 Păcură cu un conţinut de sulf de 1 – 2 % 0,5
benzina etilată şi păcura cu conţinut mediu de sulf – de 1%, iar la
16 Benzina neetilată (fără plumb)* 0,5
motorină, păcură cu conţinut redus de sulf şi la benzina neetilată –
Anvelope pneumatice noi, din cauciuc;
de 0,5%.
bandaje pline sau semipline, benzi de
17 0,5
rulare amovibile pentru pneuri şi flapsuri,
Tabelul 23 din cauciuc
Normativele de plată la importul mărfurilor care cauzează Suporturi pentru înregistrarea sunetului
poluarea mediului 18 inclusiv matriţele sau formele galvanice 0,5
Normativul de plată pentru fabricarea discurilor
Denumirea mărfii conform
(în % din costul mărfii Sursa: adaptare după Anexa nr. 8 din Legea Republicii Moldova privind plata
Nr. Nomenclatorului Mărfurilor al
la trecerea frontierei pentru poluarea mediului din 25.02.1998 şi completările ei ulterioare.
Republicii Moldova
de stat
1 Lacuri şi vopsele pe bază de poliesteri 5 În anul 2002 la importul produselor petroliere, au fost achitate
Lacuri şi vopsele pe bază de polimeri 7,4 milioane lei, în 2003 – 13,6 mil., inclusiv 8,5 mil. lei – la importul
2 5
acrilici sau vinilici de produse petroliere. În 2004, suma acestor plăţi a crescut la 21,3
Articole de transport sau de ambalare din milioane lei, inclusiv 15,7 milioane, la importul produselor
materiale plastice; buşoane, dopuri, capace,
3 3 petroliere, iar în anul 2005 – la 38,3 milioane, inclusiv 28,6 mil. sau
capsule şi alte dispozitive de închidere, din
75 % la importul de produse petroliere. În anul 2006, s-au acumulat
materiale plastice
Lămpi şi tuburi fluorescente, cu catod cald
deja 44,3 milioane lei, inclusiv 32 mil. (72%) la importul produselor
4 şi cu vapori de mercur sau de sodiu; lămpi 3 petroliere (figura 4.3.2.). În acelaşi timp, după cum s-a menţionat, au
cu halogenuri metalice fost înregistrate restanţe considerabile la achitarea acestor plăţi,
Acumulatoare electrice de toate tipurile, conform declaraţiilor vamale şi volumului acestor mărfuri importate.
5 1,5
inclusiv elementele lor separatoare Astfel, în anul 2005, nu au fost achitate taxe în mărime de 5,7
6 Pile şi baterii de pile electrice 1,5 milioane lei la importul articolelor de ambalare din materiale
Păcură cu un conţinut de sulf peste 2,8% în plastice, de 4,6 mil. lei – la importul produselor petroliere, şi de 930
7 1,5
greutate mii lei – la importul de lacuri şi vopsele.
8 Naftalină 1,5
9 Păcură cu un conţinut de sulf de 2 - 2,8% 1,0
Benzina etilată, carburanţii pentru avion şi
10 1,0
motorina*
11 Derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor 1,0
12 Amestecuri conţinând hidrocarburi aciclice 1,0
50
IV.3.5. Taxele diferenţiate şi taxele pentru zgomot
44,3
45
38,3
Taxele diferenţiate sunt instrumente ale mecanismului
40
economic, aplicate numai în perioade de tranziţie, pentru a
35 32
28,6 suplimenta reglementările care impun controlul şi înlăturarea rapidă
30
şi ieftină a stocurilor de poluanţi toxici - Pb, Hg, COx, NOx,S02.
25 21,3
Scopul implementării acestor taxe este reducerea utilizării şi
20
15,7
15
13,6 scoaterea din folosinţă a poluanţilor cu toxicitate sporită, datorită
10 7,4 7,4 8,5 stabilirii unor preţuri foarte mari la produsele ce conţin aceşti
5
poluanţi şi a unor preţuri reduse la produsele mai puţin poluante. De
0
exemplu, în S.U.A., scumpirea considerabilă a benzinei cu Pb pentru
2002 2003 2004 2005 2006 automobile a condiţionat reducerea, într-un răstimp de 10-15 ani, a
mărfuri poluante, în total produse petroliere emisiilor acestui poluant toxic de circa 2 ori. Aceste taxe pot fi uşor
racordate la „principiul poluatorul plăteşte” (PPP). Au o mare
Figura 4.3.2. Suma plăţilor încasate la importul marfurilor care eficienţă economică şi, îndeosebi, administrativa înaltă şi pot fi uşor
cauzează poluarea mediului (milioane lei) aplicate, desigur, cu acordul factorilor de decizie politică.
Sursa: elaborat după Anuarele privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea Din moment ce o taxă egală pe toate sectoarele ar avea efecte
Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor Ecologice
negative asupra competitivităţii unor ramuri din industrie şi ar veni
în conflict cu alte obiective ale politicii economice, în aceste ţări
De asemenea, trebuie menţionat faptul că, în statele avansate ale
există scutiri şi alte facilităţi. Acest lucru este reflectat in variaţia
lumii, mai cu seamă‚ în cele din Europa Occidentală şi în Japonia,
cuantumului taxei pentru diferite categorii de utilizatori. În
lista mărfurilor supuse acestor taxe este mult mai mare, iar mărimea
Danemarca, Norvegia şi Suedia, sunt acordate reduceri fiscale pentru
lor atinge până la 20-30% din costul lor. Prin urmare, ele au o
exportatori, până şi în cadrul sectoarelor foarte poluante. De aceea,
influenţă decisivă asupra întreprinderilor specializate în fabricarea
diferenţa dintre nivelul nominal şi cel efectiv al taxei pentru
produselor poluante şi asupra consumatorilor produselor respective.
consumul industrial este foarte mare. De regulă, numai preţul
Totodată, ele formează un suport financiar foarte substanţial pentru
combustibilului pentru transport şi al celui folosit pentru încălzirea
realizarea măsurilor de supraveghere şi reducere a impactului
locuinţelor a crescut foarte mult, ca urmare a introducerii noii taxe.
poluării asupra factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei. Este cert
În Franţa, reducerea cu 50% a taxei anuale (taxa locală) pe vehiculele
faptul că aplicarea acestor reglementări severe şi în Republica
cu o vechime mai mare de 5 ani este, de asemenea, o incitaţie pentru
Moldova va implica costuri foarte mari şi va afecta rentabilitatea
conservarea vehiculelor vechi, dar mai poluante şi mai zgomotoase.
economică şi paritatea puterii de cumpărare. Acest lucru însă nu
Redevenţele anuale îmbracă forma dreptului de înregistrare sau de
trebuie să sperie factorii de decizie politică şi să-i orienteze în sensul
utilizare a vehiculului cu motor, fiind stabilite fie anual, fie
amânării permanente a implementării acestor pârghii economice.
proporţional, în funcţie de caracteristicile vehiculelor şi de
capacitatea motorului.
Tabelul 24 au crescut cu circa 20 % din preţul en-detail al maşinii, nefiind

Accizele la benzina cu plumb şi fără plumb admise importuri de maşini fără EURO 3.
în unele state ale lumii (%) Taxele pentru zgomot sunt utilizate în unele state, regiuni sau
Benzina cu plumb Benzina fără plumb localităţi, iar în altele sunt incluse în taxele pe consumul de combu-
Ţara
1990 1999 1990 1999 stibil sau a mijloacelor de transport, în funcţie de gradul poluării
Suedia 65,5 82,9 58 73 fonice al acestora. Acestea sunt aplicate în ţările dezvoltate (şi foarte
Noua puţin în cele în curs de dezvoltare) dar, conform opiniei
45,7 58 43 51
Zeelandă specialiştilor, nu constituie incitaţii eficace pentru reducerea
Danemarca 69,1 73 65,1 70 zgomotului. Ele sunt utilizate, în fond, pentru procurarea de resurse
Spania 63 78,2 50,8 70,3 folosite ulterior la acordarea îndemnizaţiilor populaţiei afectate de
Belgia 65,5 81,3 51,2 68,2 poluarea fonică (de exemplu, cetăţenii care lucrează sau locuiesc în
Grecia 63,8 84,1 52,4 62,8 apropierea aeroporturilor).
Portugalia 67,8 79,5 63,8 74,9 Zgomotul este unul dintre factorii poluanţi, pe care populaţia îi
România 58,2 56,1 resimte cel mai puternic, iar transporturile reprezintă principala sursă de
Surse: adaptare după [9, 13] poluare sonoră. Astfel, circa 15 % din populaţia ţărilor OCDE este
expusă unor nivele de poluare sonoră (peste 65 decibeli) considerate
Finlanda utilizează un sistem de taxe diferenţiate asupra inacceptabile şi nocive pentru sănătatea şi confortul oamenilor.
vehiculelor în funcţie de echiparea acestora cu catalizator, benzina
fără plumb fiind taxată mai puţin. Grecia aplică, de asemenea, taxe Tabelul 25
diferenţiate pe vehicule, pentru a promova trecerea la normele Taxele pentru zgomot în statele OCDE
EURO 3, iar fiindcă aceasta măsură este acompaniată de scăderea Momentul
preţului la aceste vehicule, ele constituie o veritabilă incitare pentru Cuantumul
Ţara calculării Suma Destinaţia
înlocuirea rapidă a vehiculelor vechi cu cele noi (tabelul 24). taxei
taxei
În România o diferenţiere de taxe pentru benzina cu/fără plumb Aterizarea
Germania variază
a fost introdusă în 1994, pentru a încuraja folosirea benzinei fără avioanelor
plumb. În prezent, benzina fără plumb este doar cu puţin mai ieftină Finanţarea
decât benzina cu plumb. Persoanele fizice, statul şi companiile Aterizarea De la 162 37 mil. programelor
Australia
private plătesc o taxă specială pe toate vehiculele private şi pe avioanelor AUD/aterizare AUD de atenuare a
camioane, tractoare, maşini agricole şi pe vehiculele de transport. zgomotului
Taxa depinde de capacitatea motorului şi variază între 2 şi 7 dolari Aterizarea
Autorităţile
SUA pe an, şi a fost introdusă pentru a spori venitul prefecturilor, avioanelor
Italia regionale de
fiind folosite pentru construcţia şi menţinerea în stare bună a (nivelul
mediu
drumurilor publice. Începând din 1998, taxele la importul maşinilor zgomotului)
echipate cu convertor catalitic au fost mai mici decât pentru maşinile Aterizarea
Japonia variază
fără catalizator. Taxele vamale şi tarifele pentru maşinile importate avioanelor
Aterizarea Autorităţile În România, nu există o reglementare specială pentru călătoriile

Norvegia
avioanelor aeroportului cu avionul, totuşi anumite acte legislative împuternicesc Ministerul
Finaţarea Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei să stabilească
Aterizarea 0-800 2-3 mil. serviciilor şi reglementări speciale pentru protecţia mediului.
Elveţia
avioanelor CHF/aterizare CHF întreţinerea
aeroportului
0,5% din IV.3.6. Taxele pentru depozitarea deşeurilor
costul
Fond de
Aterizarea biletului şi o Există o experienţă dezvoltată în utilizarea taxelor de emisie
Turcia prevenire a
avioanelor cotă pentru o
poluării pentru controlul poluării cauzate de depozitarea deşeurilor. Austria,
tonă de marfă
Belgia, SUA şi Olanda aplică redevenţe de deversare asupra deşeurilor
transportată
urbane şi industriale. Totuşi, ele demonstrează că acestea nu sunt
Surse: adaprare după [2, 13,9]
destul de eficace din punct de vedere economic. Cazurile în care au fost
taxate deşeurile industriale sunt mai rare. În Danemarca a fost stabilită
În Japonia, Ţările de Jos, Italia şi Australia sunt aplicate unele
începând cu 1990, o taxă asupra deşeurilor industriale de 130 coroane
taxe asupra poluării sonore cauzate de motoarele avioanelor, taxe ce
(114 F) pe tonă şi o taxă asupra anumitor materiale de construcţie, ce
se determină în funcţie de nivelul zgomotului (tabelul 25). În Franţa
are ca scop promovarea acţiunilor de reciclare. Cuantumul de calcul al
a fost introdusă o “redevenţă pentru atenuarea poluării sonore”, dar
taxelor pentru deşeuri variază în funcţie de volumul deşeurilor
aceasta a existat doar în perioada 1984-1987, fiind suspendată din
(Austria, SUA, Franţa), de toxicitatea lor (Finlanda, SUA, Islanda,
motive juridice. În Germania, un proiect de remodelare a fiscalităţii
Ungaria) şi de tipul utilizatorului (Austria). Sumele acumulate sunt
în ceea ce priveşte vehiculele motorizate prevede introducerea unei
folosite pentru realizarea măsurilor de valorificare a deşeurilor,
“taxe asupra zgomotului (şi asupra poluării) provocat de
îndeosebi a celor toxice (tratare, reciclare şi distrugere).
automobile”. În Ţările de Jos, a existat, între 1983 şi 1988, o taxă
În Republica Moldova, plata pentru depozitarea deşeurilor de
asupra poluării sonore provocate de instalaţiile industriale, dar a fost
producţie este percepută de la beneficiarii de resurse naturale, în
suspendată în urma unei restructurări a fiscalităţii ecologice. În
caz de:
Elveţia (Geneva), se practică o taxă asupra zgomotului produs de
a) depozitare a deşeurilor pe teritoriul întreprinderilor;
avioane, ce se calculează în funcţie de tipul de avion, de zgomotul
b) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate, în
produs la aterizare şi la decolare.
limitele normativelor stabilite;
Încasările obţinute din redevenţe sunt folosite de autorităţile
c) depozitare a deşeurilor în amplasamente autorizate, în
aeroportuare pentru finanţarea programelor de protecţie şi de
cantităţi ce depăşesc normativele stabilite.
atenuare a consecinţelor poluării sonore. În Italia, încasările sunt
1. Plata pentru depozitarea deşeurilor pe teritoriul între-
utilizate de autorităţile de mediu regionale pentru acordare de
prinderilor şi în amplasamente autorizate se determină ca
ajutoare locuitorilor sau municipalităţilor afectate de zgomot, în timp
produsul dintre normativul plăţii, coeficientul de agre-
ce în Turcia ele sunt vărsate într-un fond special de prevenire a
sivitate (tabelul 26) şi masa (în tone) deşeurilor.
poluării atmosferice.
2. Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente auto- Tabelul 26

rizate, în cantităţi ce depăşesc limitele normativelor stabilite, Normativele şi modul de calcul ale plăţii pentru depozitarea
se percepe în cuantum de 5 ori mai mare. deşeurilor de producţie salarii minime pentru 1 t
3. Nu se percepe plata pentru depozitarea deşeurilor acumulate La depozitarea
La depozitarea deşeurilor
înainte de anul 1998. deşeurilor în
pe teritoriul întreprinde lor
4. Gradul de toxicitate a deşeurilor toxice şi lista deşeurilor este Deşeuri amplasamente
- cu respectarea normelor şi
calculat conform Clasificatorului provizoriu al deşeurilor autorizate - în limitele
regulilor de păstrare
normativelor stabilite
industriale toxice şi Clasificatorului statistic al deşeurilor.
Gradul I de
5,8 20
toxicitate
În pofida problemeleor foarte stringente legate de acumularea şi Gradul II de
valorificarea deşeurilor, implementarea plăţilor pentru depozitarea 1,8 6
toxicitate
lor decurge foarte anevoios. Acestea sunt aplicate, mai mult Gradul III de
experimental, în perimetrul fostei Agenţii Ecologice Centru, 0,6 2
toxicitate
începând cu anul 2004. Conform Raportului Anual (2004) al acestei Gradul IV de
0,3 1
agenţii ecologice, suma plăţilor calculate pentru depozitarea toxicitate
deşeurilor de producţie este de cca 156 mii lei, din care aproximativ Netoxice 0,001 0,06
90 mii revin municipiului Chişinău, unde suma plăţilor achitate în Sursa: Anexa nr. 7 a Legii Republicii Moldova privind plata pentru poluarea
acest an o depăşeşte cu cca 7% pe cea a plăţilor calculate. În 2005, au mediului din 25.02.1998
fost calculate peste 180 mii lei şi achitate 160 mii lei. Spre deosebire
de 2004, în 2005, în municipiul Chişinău, au fost aplicate plăţi în
sumă de doar 20,7 mii lei şi achitate numai 6650 lei sau 32%. A Bibliografie:
crescut considerabil contribuţia unor raioane, precum Anenii Noi 1. I. Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova
(86,6 mii), Ialoveni (44,2 mii) şi Căuşeni (14,4 mii lei). Printre asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992, pag. 167-
întreprinderile din municipiul Chişinău, se remarcă Combinatul de 184.
Tutun, Piaţa Centrală, „Vismos”, „Franzeluţa”, „Pielart”, „Piele S.A.”, 2. Environmental taxes in an Enlarged Europe, Budapest, 2001.
„Bucuria”, „Apă–Canal”, „Vitanta”, staţiile PECO, „Chişinău-Gaz”, 3. Instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului în
„Ionel”, Universitatea Agrară (2005) şi ASEM (2004). În afara Republica Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
municipiului, cea mai mare contribuţie o au fabricile de vinuri. din 5. 09. 2000, pag. 65-72.
4. Instrucţiunea nr. 381 din 16.08.2004 privind evaluarea
prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de
către sursele staţionare nr. 381 Monitorul Oficial nr 186 din
15.10.2004
5. Legea Republicii Moldova privind plata pentru poluarea
mediului din 25.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova din 18.06.98
6. Legea nr. 1566 din 20.12.2002 cu privire la modificarea şi 7. Definiţi neajunsurile actuale ale implementării taxelor pentru
completarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind poluarea apelor în republica noastră şi recomandările de
plata pentru poluarea mediului // Monitorul Oficial nr. 020 din înlăturare a acestora.
14.02.2003 8. Esenţa şi aria de aplicare a taxelor pentru consumul şi
7. Rapoartele anuale privind calitatea factorilor de mediu şi exploatarea produselor poluante în statele lumii.
activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor 9. Dezvăluiţi lacunele şi problemele implementării plăţilor pentru
Ecologice Teritoriale pentru anii 2000-2006. mărfurile care cauzează poluarea mediului în Republica
8. T. Sanduţă, L. Usturoi. Mecanismul economic de gestiune a Moldova.
resurselor naturale în Republica Moldova. Chişinău, 2003. 10. Definiţi scopul şi avantajele taxelor diferenţiate.
9. Vuţă Mariana. Instrumente economico-financiare de protecţie a 11. Însemnătatea, realizările şi dificultăţile aplicării taxelor pentru
mediului. Bucureşti, 2003. zgomot.
10. Bременные положения и нормативы платы за загрязнение 12. Experienţa internaţională şi naţională acumulată în domeniul
окружающей среды г. Кишинева, Кишинэу, 1991. implementării taxelor pe deşeuri.
11. Зубарев. Экономический механизм природопользования в
Республике Молдова. Кишинэу, 1995.
12. Г. А. Фоменко. Территориальная дифференциация пла-
тежей за использовании природных ресурсов и загрязнении Tema IV.4.
окружающей среды. // Известия РАН, Серия геогр., №3, 1996,
Mecanismul pieţelor ecologice
стр. 68-76.
13. www.ocde.org.
14. www.justice.md.
IV.4. 1. Esenţa şi modalităţile de aplicare a permiselor
negociabile
1. Dezvăluiţi esenţa taxelor pentru poluarea mediului.
2. Enumeraţi condiţiile aplicării optime a taxelor de mediu.
Permisele de emisii negociabile sau licenţele pentru dreptul de
3. Esenţa şi domeniile de aplicare a taxelor pentru emisii în statele
poluare sunt aplicate cel mai frecvent în SUA în calitate de
lumii.
instrument economic suplimentar la standardele şi taxele de mediu.
4. Caracterizaţi metodologia de calcul a plăţilor pentru emisii în
În ultimul timp, se aplică din ce în ce mai pe larg şi în alte ţări
Republica Moldova. Identificaţi realizările şi lacunele actuale.
membre ale OCDE. Permisele de emisii negociabile se utilizează, de
5. Practica internaţională în domeniul aplicării taxelor pentru
obicei, atunci când reglementările directe de mediu îi silesc pe agenţii
poluarea apelor.
economici să caute soluţii de protecţie a mediului mai puţin
6. Enumeraţi ariile de aplicare şi analizaţi metodologia de calcul a
costisitoare, pentru a spori simultan şi eficienţa economică. Aceste
plăţilor pentru poluarea apelor în Republica Moldova.
instrumente substituie taxele de mediu în cazul în care acestea, din
motive economice, ecologice sau mixte, nu sunt eficiente, deseori,
neobţinându-se rezultatul dorit, din cauza apariţiei şi prezenţei unei
disproportionalităţi între producţie şi poluare. Dacă taxa de poluare emisiile provin de la produse toxice, cancerigene, metale rare, ideea
nu afectează costul marginal al producţiei, poluatorului îi va fi mai permiselor este abandonată, deoarece în aceste cazuri vor fi aplicate
rentabil să achite taxa corespunzătoare şi să continue să polueze numai reglementări directe. Pe piaţa respectivă, natura schimbării
mediul. Atunci când costul marginal va fi prea ridicat, poluatorul va permiselor este determinată doar de numărul de participanţi, care
fi nevoit să manifeste un comportament ilegal, să-şi reducă volumul sunt autonomi şi nu depind de acelaşi centru de decizie.
de producţie ori să efectueze activităţi economice alternative, cu un Remarcăm că pot exista următoarele situaţii:
cost marginal mai mic. Problema este mai delicată pentru unii - sistemul cuprinde mai mulţi poluatori ce aparţin de
producători care au venituri mici, iar gradul de poluare este, de anumite centre de decizii distincte. Este un caz ideal,
asemenea, mult mai mic (de exemplu, cu 50-75% faţă de limitele deoarece se dezvoltă o piaţă veritabilă, cu posibilităţi de
admisibile). Aplicarea aceleiaşi taxe va afecta mult costul marginal, negociere între diferiţi agenţi independenţi care doresc
eficienţa economica a acestuia, a producţiei sale puţin poluante. Deci minimizarea costurilor de producţie;
înlăturarea maxim posibilă a acestor efecte, concordarea sumei - sistemul înglobează mai mulţi poluatori ce depind de
achitate cu volumul emisiilor (poluării) favorizează, în fond, acelaşi centru de decizie, caz în care nu există o piaţă
acceptabilitatea crescândă a permiselor de emisii negociabile. adecvată pentru negocierea permiselor, dar centrul de
Datorită controlului realizat de autorităţi asupra poluatorilor, s-a decizie organizează schimburi de permise între diverşi
putut realiza supravegherea eficientă a volumului de emisii şi a agenţi, ca să se maximizeze utilitatea globală;
efectelor acestora. Pentru aceasta, autorităţile au aplicat 2 metode: - sistemul înglobează un singur poluator. Dacă acesta are mai
- impunerea unui grup de poluatori dintr-o regiune la un multe surse de poluare, îşi va stabili singur importanţa
volum limită de emisii, ce este calculat pornind de la acestora, în limita autorizată de permisele de negociere
ipoteza existenţei unei relaţii lineare între volumul deţinute. Se consideră că acest schimb este implicit între
emisiilor şi calitatea aerului; surse (OCDE a sugerat controlul acestora în termene medii);
- controlul direct al calităţii aerului, fiind necesară ela- - situaţia în care există un singur poluator, cu o singură
borarea unui model de dispersie a poluanţilor emişi, cu sursă de poluare, nu se pretează la sistemul de permise
scopul determinării impactului fiecărei surse asupra cali- negociabile, pentru că controlul asupra sursei unice se
tăţii mediului. realizează numai prin reglementări directe.
Pentru ca un sistem de permise negociabile să funcţioneze, Piaţa permiselor negociabile asigură minimizarea costului
trebuie să i se stabilească cadrul geografic în care acţionează. global al depoluării, fiindcă fiecare poluator va avea interesul de a
Literatura de specialitate nu furnizează reguli precise de determinare intra în acest sistem. Astfel, pentru funcţionarea optimă a peţei
a mărimii pieţei pe care vor funcţiona permisele, însă există anumite permiselor negociabile, ofertanţii şi cumpărătorii permiselor trebuie
criterii legate de competenţele politico-administrative sau de să intre repede în contact unii cu alţii (pentru a reduce costul de
numărul de potenţiali participanţi. Totuşi, aspectul determinant este căutare a unui partener cu care să negocieze). Relaţiile dintre
cel al efectelor poluării, permisele putând fi aplicate într-o regiune, întreprinderile încadrate în aceste tranzacţii de vânzare-
ţară sau în mai multe, în special în cele care formează blocuri cumpărare pot fi directe şi indirecte, cu participarea unor
(organizaţii) economice distincte pe arena internaţională, precum categorii de intermediari. În cazul relaţiilor directe, funcţionează
„Grupul celor 7”, Uniunea Europeană, OCDE etc. Dacă, însă, principiul „pragului zonal de emisii”, cunoscut mai des ca principiul
„bulei de emisii” sau „bubble principle”. Pragul zonal de emisii Relaţiile directe sunt foarte frecvente şi între mai multe
reflectă cantitatea sumară normativă a unui anumit poluant în întreprinderi poluatoare. În cazul în care un anumit agent
regiunea dată şi este stabilit de autorităţile ecologice centrale şi/sau economic reuşeşte să reducă volumul poluării, el îşi poate vinde
subdiviziunile acestora, specializate în gestionarea protecţiei aerului permisul pentru cantitatea de emisii nefolosită altor poluatori din
atmosferic. În baza acestui normativ regional de emisii, autorităţile această zonă. De asemenea, similar tacticilor realizate în cadrul
de mediu eliberează contra plată cupoane de emisii, în funcţie de aceluiaşi grup industrial, poluatorul respectiv poate să-şi mărească
volumul de producţie şi de poluare planificat de către fiecare emisiile unor poluanţi mai „ieftini” pentru el sau care se
întreprindere amplasată în zona respectivă. Suma emisiilor indicate compensează, datorită performanţelor comerciale înalte obţinute la
în toate permisele eliberate pentru această regiune nu poate depăşi unele tipuri de produse fabricate, îndeosebi în cazul unei cereri mari
cantitatea normativă sumară a poluanţilor respectivi. sau unei conjuncturi foarte favorabile. În asemenea situaţie, el va fi
Sistemul permiselor negociabile a fost aplicat, iniţial, în SUA nevoit să procure permise pentru cantitatea necesară de la alţi
pentru controlul calităţii aerului la întreprinderile energetice, în poluatori din zonă, care, eventual, pot ridica preţul acestora.
conformitate cu dispoziţiile Legii Aerului Curat din 1989. Sistemul a Totodată, poluatorii pot să vândă o parte de permise din următoarele
fost realizat pentru a permite întreprinderii să controleze emisiile motive: folosirea lor este prea costisitoare; comercializarea
secţiilor de producţie pentru care reducerea poluării este costisitoare. produselor, a căror fabricare generează poluanţii respectivi este
Prin urmare, întreprinderile industriale poluatoare au posibilitatea redusă; preţul permiselor pentru aceşti poluanţi este mare şi
să-şi mărească producţia în ramurile mai puţin poluante, care generează venituri comparabile sau chiar mai mari decât cele
necesită costuri mai mici de reducere a emisiilor, să scadă emisiile rezultate din producerea şi comercializarea mărfurilor respective.
poluanţilor mai „scumpi” sau să sporească emisiile poluanţilor mai Piaţa permiselor negociabile de emisii cere o intervenţie
„ieftini”. Aceste decizii privind sporirea poluanţilor „ieftini” nu vor flexibilă din partea autorităţilor, bazată, în primul rând, pe
afecta normativul zonal sumar al acestora, dat fiind faptul că principiile echităţii, socializării şi concurenţei libere. Aceste
permisele de emisii, eliberate de autorităţile de mediu, sunt inferioare principii, însă, deseori nu sunt respectate din anumite motive
sau egale acestui „prag zonal al emisiilor”. Această modalitate economice, politice sau chiar ecologice. De obicei, datorită efectelor
flexibilă de gestionare a emisiilor şi permiselor respective, în cadrul „economiei de scară”, cele mai mari reduceri ale emisiilor şi cu
unei întreprinderi şi, mai ales, al unui grup industrial cu o producţie costuri minime le realizează întreprinderile mari. Acest avantaj al
mai variată, contribuie substanţial la perfecţionarea marketingului marilor poluatori motivează autorităţile ecologice, administraţia
acestora, la reducerea costurilor ecologice şi totale ale producţiei, fără publică locală şi chiar pe unii creditori să le acorde prioritate la
a spori volumul de emisii, la câştigarea unor importante avantaje distribuirea permiselor de emisii şi efluenţi, la alocarea subvenţiilor
competitive. În plus, reducerea emisiilor, toxicităţii proceselor ecologice, aplicarea amortizării rapide a fondurilor de producţie
tehnologice şi produselor fabricate cu costuri minime ameliorează ecologice şi altor înlesniri, care limitează accesul poluatorilor mici şi
imaginea întreprinderilor respective poluatoare în faţa părţilor mijlocii la aceste permise şi facilităţi. Marii poluatori, în special
cointeresate, în special a creditorilor, investitorilor, consumatorilor monopolurile şi oligopolurile energetice, petrochimice şi
importanţi, furnizorilor şi nu, în ultimul rând, în faţa autorităţilor metalurgice, sunt mult mai bine asiguraţi financiar şi pot cumpăra
publice centrale şi locale. majoritatea permiselor negociabile de emisii, majorând preţul lor.
Astfel, cu ajutorul acestor permise marii poluatori pot înlătura
întreprinderile mici şi mijlocii şi spori controlul asupra ramurii După cum s-a menţionat, piaţa permiselor negociabile de emisii
respective din această regiune. Mai mult decât atât, pentru este bine dezvoltată în SUA, Australia şi alte state înalt dezvoltate,
întreprinderile mici permisele şi chiar subsidiile ecologice se care se remarcă printr-un grad avansat de liberalizare economică. În
dovedesc a fi şi mai scumpe pentru ele. Totodată, numărul Europa, însă, din cauza complexităţii de organizare a sistemului, se
poluatorilor mici şi mijlocii este mult mai mare, iar localizarea lor recurge la taxe de poluare, care, similar taxelor tradiţionale, sunt uşor
este mult mai dispersă şi mai aproape de organismul uman şi de alte acceptate de poluatori. În SUA, unde cheltuielile publice şi
recipiente ale poluanţilor nocivi. Această constatare este tipică, mai fiscalitatea sunt reduse, dar unde încrederea în piaţă este
cu seamă, pentru cazangerii, staţii PECO, întreprinderi ale incontestabilă, taxele sunt rare şi, în genere, neacceptate, însă se
alimentaţiei publice (cafenele, restaurante, baruri) etc. În pofida dezvoltă piaţa permiselor de poluare.
emisiilor sumare inferioare întreprinderilor mari, efectul nociv al Un nou sistem de permise negociabile pentru producţia de
micilor poluatori este, deseori, mult mai resimţit de populaţia locală, electricitate a fost elaborat în Australia, care, în decembrie 2000, a
mai ales, de persoanele sensibile la aceste afecţiuni, precum astmaticii. adoptat noua lege a producerii de energie pornind de la resurse
Intermediari ai tranzacţiilor de vânzare-cumpărare sau de regenerabile. Legea are drept obiectiv ca 12,7% din producţia de
oferire a drepturilor utilizare a permiselor de emisii negociabile electricitate australiană să fie obţinută din resurse regenerabile (până
sunt, de regulă, băncile comerciale, fondurile de investiţii, bursele în anul 2010). Începând cu aprilie 2001, toţi utilizatorii de
şi reţelele comerciale. Băncile comerciale participă nu numai în electricitate (în special cumpărătorii şi utilizatorii mari) trebuie să
calitate de sediu şi agent de vânzare-cumpărare, precum bursele de cumpere energie produsă din resurse regenerabile. Pentru a-şi achita
valori, dar şi de păstrare a acestor permise care pot fi utilizate după obligaţiile, ei trebuie, periodic, să primească permise eliberate de
dorinţa poluatorilor (beneficiarilor de aceste permise), la organul de reglementare competent, care să ateste cumpărarea
recomandarea părţilor cointeresate (stake-holderilor) mai energiei din surse regenerabile. Aceste permise de cumpărare pot fi
importante, îndeosebi a acţionarilor majoritari, investitorilor, eliberate pentru fiecare megawatt–oră produs din resurse
administraţiei publice locale etc. Intermediarii pot să transfere şi regenerabile agreate. Reglementările vizează printre altele şi instalaţii,
dreptul de utilizare a acestor permise altor poluatori, în funcţie de reţele de distribuţie, utilizarea energiei geotermice, a bio-
prevederile legislative şi contractuale în acest domeniu. Participarea combustibililor şi a altor tipuri de deşeuri, precum şi utilizarea unor
intermediarilor, mai cu seamă a băncilor comerciale, realizează instalaţii de combustie biomasă/combustibili fosili.
eficient o bună parte din funcţiile autorităţilor ecologice destinate Permisele de emisii negociabile pot fi aplicate cu succes şi la
distribuţiei permiselor de emisii. Astfel, sunt reduse considerabil nivel internaţional, mai ales între ţări cu costuri marginale
cheltuielile administrative de aplicare a acestor pârghii economice şi apropiate. De exemplu, pentru ţările aderente la Tratatele de la
creşte eficienţa şi atractivitatea lor. Ca rezultat al acestor economii de Toronto, Montreal din 1987-1989, Rio-de-Janeiro (agenda 21) din
costuri administrative, autorităţile ecologice pot spori cheltuielile 1992 asupra reducerii emisiilor de bioxid de carbon si oxizi de azot,
necesare pentru cercetarea caracteristicilor toxicometrice ale freonilor, la Convenţiile de la Geneva din 1979 si 1985 asupra
poluanţilor, modificarea normativelor de emisii şi de calitate a emisiilor de sulf şi compuşi ai lui, sunt stabilite anumite bugete de
aerului şi, îndeosebi, pentru controlul poluatorilor, totalizarea emisii, reevaluate şi aplicate apoi la nivelul regiunilor şi localităţilor
rezultatelor managementului ecologic, pentru elaborarea strategiilor ţărilor respective. Implementarea eficientă a permiselor negociabile
de evitare şi reducere eficientă a poluării în regiunea respectivă. în SUA, la începutul anilor ’90, a trezit interesul autorităţilor
ecologice şi din alte state avansate economic, în special Elveţia, Tabelul 27

Danemarca, Canada (tabelul 27). Totuşi, până în prezent, aceste Aplicarea permiselor pentru emisii în statele lumii
instrumente economice, care au demonstrat o eficienţă economică Alocarea
Obiectivul Părţi
înaltă în SUA, au o arie restrânsă de aplicare pe mapamond, în Ţara iniţială a
urmărit implicate
special din motive politice, administrative şi cognitive (cunoaştere permiselor
insuficientă a efectelor nocive) şi economice (restricţiile pieţei). Ploi acide –
Totodată, implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto reducerea
condiţionează răspândirea rapidă a mecanismului permiselor de consumului Drept de Surse industriale
SUA
emisie a gazelor cu efect de seră şi a freonilor în majoritatea statelor substanţelor ce achiziţie
distrug stratul de
industrializate. Articolele 3 şi 17 ale acestui protocol conţin prevederi
ozon
referitoare la participarea statelor la comerţul internaţional cu
asemenea permise. La Chicago (SUA) şi Laipţig (Germania), Reducerea
consumului Fabricanţi,
funcţionează, cu succes, burse internaţionale de vânzare/cumpărare a Drept de
Canada substanţelor ce distribuitori,
permiselor negociabile de emisii. De asemenea, marile societăţi achiziţie
distrug stratul de utilizatori
industriale, în special din energetică (BP Amoco şi Shell) şi ozon
petrochimie au implementat, deja, scheme eficiente de vânzare/ Reducerea
cumpărare şi transmitere a drepturilor de utilizare a permiselor între emisiilor de CO2 Drept de centralele
Danemarca
întreprinderile şi secţiile de producţie a acestor grupuri industriale. la centralele achiziţie electrice
Începând cu anul 2008, se aşteaptă o dezvoltare rapidă a electrice
tranzacţiilor internaţionale cu aceste permise, la care sperăm că vor Reducerea Drept de
adera statele cu experienţă pozitivă în acest domeniu – SUA şi Elveţia industrie
emisiilor de NOx achiziţie
Australia, precum şi statele-cheie în curs de dezvoltare – China, India
Reducerea
şi Brazilia, care înregistrează ritmuri accelerate de dezvoltare a
emisiilor pentru 6 Drept de
ramurilor industriale şi a transporturilor. Avantajele economice ale Polonia industrie
poluanţi achiziţie
acestor permise stimulează şi poluatorii statelor în curs de dezvoltare atmosferici
şi din statele aflate în tranziţie la economia de piaţă (ţările din spaţiul Surse: adaptare după [1, 2, 6, 10]
fostei URSS) să se încadreze cât mai rapid în aceste tranzacţii
internaţionale cu eficienţă ecologo-economică înaltă. Mai mult decât
atât, acest mecanism prevede şi oferirea creditelor pentru stocările de Actualmente, permisele negociabile sunt aplicate nu numai
carbon (păstrarea şi extinderea fondului forestier), care se bucură de pentru emisii şi stocări de carbon, dar şi pentru deversarea apelor
o mare popularitate înaltă în statele mai puţin dezvoltate cu arii mari reziduale (efluenţi) şi poluarea solului (tabelele 28 şi 29).
de păduri sau în cele care se ocupă de extinderea rapidă şi eficientă a
acestora. De aceste credite a beneficiat deja şi Republica Moldova,
semnatară a Protocolului de la Kyoto.
Tabelul 28 producătoare de hârtie (tabelul 27), iar în Australia pentru

Permisele negociabile pentru deversări deversările minelor şi producătorilor de electricitate .
Alocarea O caracteristică a permiselor negociabile în domeniul solului este
Obiectivul Părţi
Ţara iniţială a aceea că sunt cunoscute sub numele de drepturi de dezvoltare
urmărit implicate
permiselor (construcţie) negociabile, sistem în care schimburile nu se pot realiza
Mine, decât o singură dată: un drept ce a fost transferat şi utilizat nu mai
Reducerea
Drept de producători de
Australia deversărilor în poate fi reutilizat dar nici restituit vânzătorului iniţial. Acestea sunt
achiziţie electricitate
apă aplicate în SUA, Franţa şi Noua Zeelandă (tabelul 29). În SUA şi
Reducerea
Franţa, sunt acordate proprietarilor de terenuri pentru conservarea
Surse peisajelor, iar în Noua Zeelandă – proprietarilor de locuinţe pentru
deversărilor de Drept de
punctiforme gestiunea reţelei urbane.
fosfor în apă achiziţie
SUA (statul Colorado)
Tratarea
Reducerea Drept de
deşeurilor, uzine
deversărilor în achiziţie IV.4.2. Condiţiile, avantajele şi dezavantajele
ce produc hârtie
apă (Wisconsin) permiselor negociabile
Surse: adaptare după [2, 6, 10]
Analiza implementării permiselor de poluare ne permite să
Tabelul 29 distingem o serie de condiţii necesare pentru buna funcţionare a
Permisele negociabile în domeniul solurilor pieţelor acestora, şi anume:
Obiectivul Alocarea iniţială Părţi
Ţara - costurile marginale ale reducerii emisiilor trebuie să
urmărit a permiselor implicate
varieze la diferiţi poluatori. Cu cât mai mari sunt
Plafon privind
Conservarea Proprietarii diferenţele, cu atât mai mare este potenţialul de
Franţa densitatea
peisajelor terenurilor economisire realizabil cu mijloacele de schimb şi cu atât
locuinţelor urbane
Conservarea mai mare este incitaţia la schimb care asigură crearea unei
bazinului pieţe active. De exemplu, în regiunea Los Angeles, costul
Coeficientul de Proprietarii
SUA hidrografic şi de reducere a emisiilor de compuşi de oxid de sodiu la
ocupare a solului terenurilor
menţinerea lui în centrale electrice variază între 3000 şi 130 000 dolari/tonă;
circuitul turistic - numărul poluatorilor (actori ai pieţei) trebuie să fie mai
Noua Gestiunea reţelei Densitate Proprietarii mare pentru crearea unei pieţe atractive;
Zeelandă urbane autorizată locuinţelor - să existe posibilităţi reale de reducere a emisiilor prin
Surse: adaptare după [2,10]
diverse mijloace tehnice ce depind de potenţialul de
inovare;
Permisele pentru efluenţi sunt implementate mai mult în SUA şi
- să se ţină cont de faptul că cu cât impactul poluanţilor este
Australia. În Statele Unite, acestea se acordă surselor punctiforme
mai puţin localizat, cu atât este mai independentă situaţia
pentru reducerea deversărilor de fosfor şi pentru deversările uzinelor
geografică a surselor de poluare, iar tranzacţiile sunt
simplificate. Dacă nu este cazul, se va conveni să fie definit - stimulează creativitatea, inovaţia ştiinţifică şi tehnologică
cu precizie fenomenul de poluare şi zona de piaţă; în producţia, consumul şi controlul poluanţilor;
- obiectivele trebuie să fie clar definite; - includerea preţului oferit pentru aceste permise
- alocarea iniţială de permise trebuie să fie stabilită după influenţează costul marginal, în majorării acestuia şi, ca
anumite criterii (de exemplu, proporţional cu cantitatea urmare - evaluarea costurilor de substituţie (de
emisă în trecut şi fixată, în termeni de cantitate şi nu de oportunitate), activităţilor alternative, abandonarea pro-
procente); ducţiilor şi produselor poluante şi preferinţa pentru cele
- schimburile trebuie făcute pentru un singur tip de nonpoluante.
poluant. Schimburile pe categorii de poluanţi, cu mijloace Dezavantajele permiselor de emisii negociabile:
de a indica echivalenţa au fost studiate, dar sistemul riscă - oferă dreptul de a polua, ce poate fi cumpărat (însuşit) de
să fie complexat de o aplicare dificilă; cei cu venituri mari, care, pentru a-si maximiza profitul,
- regulile de funcţionare a pieţei drepturilor de poluare vor spori producţia respectivă şi, corespunzător, poluarea;
trebuie să fie simple, iar piaţa transparentă. - necesită structuri administrative costisitoare şi cheltuieli
Avantajele permiselor de emisii negociabile: suplimentare majorate. Sumele depuse de cumpărătorii
- facilitează găsirea căilor mai puţin costisitoare de protecţie permiselor sunt alocate iniţial, în mare măsură, pentru
a mediului; asigurarea tehnico-financiară a structurilor abilitate cu
- se poate stabili volumul total al emisiilor şi controlul protecţia mediului (2/3, în unele cazuri) şi, într-o măsură
acestora; mai mică pentru restabilirea ecosistemelor afectate;
- asigură un raport optim între producţie şi poluare; - permisele nu pot fi acceptate din punct de vedere politic,
- permite elaborarea şi desfăşurarea activităţilor de în multe ţări ale lumii;
producţie în concordanţă cu limitele admisibile şi carcasul - spectrul îngust al pieţei permiselor de poluare, experienţa
ecologic al regiunii şi localităţii date, cheltuielile de americană arătând că există riscul de a se manifesta prea
poluare fiind incluse în preţul permiselor; puţini cumpărători şi vânzători;
- tranzacţiile de vânzare-cumpărare a acestor permise - existenţa unei opoziţii din partea cercurilor ecologiste
condiţionează formarea unei pieţe specifice în domeniul “dure”, care nu agreează însăşi ideea drepturilor (per-
protecţiei mediului (sfera ecologică); miselor) de poluare.
- reducerea costului de depoluare şi schimbul de permise
asigură dezvoltarea economiei şi realizarea eficientă a
obiectivelor ecologice; IV.4.3. Sistemele de colectare-refinanţare
- datorită posibilităţilor de cumpărare a permiselor de către
noii poluatori, agenţii economici acceptă mai uşor acest Sistemele de colectare-refinanţare sau garanţie-colectare sunt
sistem decât constrângerile fiscale; implementate voluntar, din motive economice şi sunt recomandate
- asigură diversificarea producţiilor şi serviciilor, apro- pentru bunurile care şi-au pierdut, în mare măsură, însuşirea de a fi
fundarea diviziunii internaţionale a muncii; direct consumate sau utilizate. Cele mai răspândite instrumente de
acest tip sunt aplicate pentru stocurile voluminoase (maşini şi utilaje,
articole din metal), potenţial poluante şi pentru deşeuri (tabelul 30), Recipiente
care pot fi reciclate direct (sticla, diverse ambalaje, hârtie, elemente Recipiente din vin şi bere la
Ungaria 70-80%
galvanice, acumulatoare etc.). sticlă şi plastic sticlă: 10
Tabelul 30 HUF /buc.
Sticlă : 5 la
Sisteme de colectare a ambalajelor, bateriilor şi acumulatoarelor
18% din
Sisteme de Nivelul Limitarea
Ţara Produse vizate Obiectiv Recipiente din preţ
colectare returului Polonia volumului 90%
sticlă şi plastic Plastic : 19 la
Realizarea deşeurilor
34 %
Recipiente bere De la 0,025 la reciclării şi
din preţ
şi băuturi 0,15 descurajarea
SUA < 50% Mexic Acumulatoare
nealcoolice USD abandonului
75% Surse: adaptare după [1,2,6,10]
Baterii cu plumb 5-10USD Promovarea
reciclării
Cutii de Principiul de funcţionare a acestor sisteme este următorul: în
Recipiente bere:0,05 Dezvoltarea momentul procurării de către consumator a produselor potenţial
Australia băuturi AUD activităţii de poluante sau al căror proces de fabricaţie este însoţit de poluarea
Sticle : până reciclare 96% mediului, acesta achită o anumită sumă (spre exemplu, în Suedia -
la 0,2 AUD 45$ pentru un automobil nou) peste preţul de vânzare a produsului
Prevenirea respectiv. Când produsul dat, care poate fi reciclat, este adus la centrul
Sticle din plastic formării de colectare, lui (beneficiarului) i se înapoiază suplimentar, pe lângă
Austria 4 ATS/unit.
reutilizabile deşeurilor preţul de vânzare a deşeurilor, o anumită parte din suma plătită iniţial
garanţia destinată refinanţării activităţilor de mediu. Astfel, aceste
Pahare 25 cl.:
Recipiente instrumente devin atractive, pentru că recompensează un comporta-
1,25 DKK
pentru alimente Limitarea ment favorabil cerinţelor de asigurare a calităţii mediului.
Pahare 33 cl.
şi băuturi deşeurilor 99% Sistemele de consignaţie sunt utilizate de mulţi ani pentru
: 1,25
nereturnabile controlul modului de evacuare a ambalajelor băuturilor. De
DKK
Plastic 0,5 l : asemenea, ele contribuie la prevenirea emisiilor de substanţe toxice
Danemarca 2,5 DKK provenite de la bateriile electrice sau de la incinerarea materiilor
Plastic 1,5 l : plastice sau a reziduurilor provenite de la recipientele în care au fost
4,5 DKK depozitate pesticide. Specialiştii din Danemarca, Finlanda, Norvegia
Baterii nichel –
120 DKK/kg şi Suedia studiază posibilităţi de punere în practică a unor sisteme
aluminiu Colectare şi 75%
Acumulatoare reciclare pentru alte articole, cum ar fi, de exemplu, bateriile ce conţin
0,8 DKK/kg
cu plumb cantităţi importante de cadmiu şi mercur. În Norvegia, graţie acestui
Recipiente din Creşterea sistem s-au recuperat între 90% şi 95% din carcasele autovehiculelor
7,35ISK/ abandonate. De regulă, sistemele de consignaţie aplicate recipientelor
Islanda aluminiu colectării şi a 84%
recipient
şi plastic reciclajului
de băuturi dau rezultate satisfăcătoare, returul ambalajelor din sticlă - cheltuielile de depoluare, pagubele aduse societăţii,
este, în proporţie de 60-90 la sută (tabelul 28). ecosistemului, vor fi mult mai mici decât în cazul obţinerii
Problema ambalajelor devine din ce în ce mai acută, iar multe acestora din materia primă iniţială;
ţări au introdus taxe specifice asupra anumitor tipuri de ambalaje. - constituie o garanţie importantă împotriva epuizării rapide
Sistemele “garanţie – colectare” sau “depunere – consignaţie” asupra a resurselor irenovabile, degradării masive a resurselor
recipientelor cu băuturi reutilizabile sau reciclabile devin din ce în ce renovabile, îndeosebi forestiere, în menţinerea şi ame-
mai frecvente. În Italia, mai sunt aplicate şi asupra sacilor de plastic, liorarea calităţii factorilor de mediu, calităţii vieţii populaţiei
iar în Danemarca şi asupra ambalajelor de pesticide. Ambalajele etc.
reziduale sunt mereu legate de un produs, iar tipul de ambalaj, Dezavantajele sistemelor de colectare-refinanţare:
precum şi caracteristica lor, sunt diferite, în funcţie de produsul pe - capacităţile limitate de prelucrare a produselor, care pot fi
care îl conţin. Potrivit funcţiei lor, ambalajele pot fi indispensabile reciclate;
(lichidele sau substanţele periculoase) sau inutile (ambalajul dublu al - lipsa unor stimulente de natură tehnico-financiară implică
produselor de consum). Ambalajele reziduale pot fi inofensive (saci activităţilor date costuri marginale ridicate, care fac aceste
de hârtie) sau primejdioase (conţin pesticide). Ambalajele pot fi masuri, deseori, să fie nerentabile din punct de vedere
reutilizabile (recipiente din sticlă) sau de unică folosinţă (ambalajele economic;
pentru carne). Astfel, nu putem efectua o analiză valabilă pentru - prezenţa anumitor interese de natură economică şi
toate cazurile. Un alt exemplu se referă la ambalajele din poliestiren politică, precum deţinerea monopolului în desfacerea
pentru produsele alimentare şi produsele de consum durabile, la anumitor produse, de exemplu, a celor energetice în
fabricarea cărora s-au utilizat freoni (CFCL). De regulă, elementele Republica Moldova;
respective sunt luate în calcul în cazul realizării obiectivelor - neglijenţa autorităţilor naţionale, regionale sau locale,
prevăzute de acordurile internaţionale ratificate în acest domeniu, împuternicite cu luarea deciziilor în acest domeniu şi
precum Convenţia de la Stockholm cu privire la reducerea şi controlul realizării lor;
eliminarea poluanţilor organici persistenţi (POP) şi de la Montreal - lipsa centrelor de colectare şi prelucrare şi ineficienţa
privind emisiile de freoni (1988). Pentru alte tipuri de ambalaje, economică a celor existente. De exemplu, în fostele ţări
factorii de mai sus nu intervin. E vorba, printre altele, de ambalajele socialiste, îndeosebi în Republica Moldova, unde, în
primare ale bunurilor de consum, ale băuturilor şi produselor majoritatea cazurilor, activitatea de producţie este foarte
alimentare, de ambalajele secundare, cum ar fi sacii şi cartoanele. costisitoare şi, deseori, nerentabilă.
Avantajele acestor sisteme:
- formarea motivaţiei de natură economică;
- stimularea optimă a reciclării diferitelor materiale, ce pot IV.4.4. Leasingul ecologic şi amortizarea accelerată a
fi reutilizate şi, ca rezultat, instaurarea mecanismelor fondurilor de producţie ecologice
pieţei in aceste activităţi;
- datorită reciclării şi reutilizării, cheltuielile totale de În ansamblu, mecanismul de leasing este destinat procurării şi
fabricaţie, inclusiv cele energetice, ale produselor, sunt utilizării mai puţin costisitoare a unor fonduri de producţie sau
mult mai mici; obiecte de consum. Acesta presupune procurarea în rate, la o
dobândă minimă sau fără dobândă, a acestor bunuri, precum şi în special, conformarea şi aplicarea noilor standarde ale
utilizarea temporară, cu sau fără deţinerea dreptului de proprietate managementului ecologic (ISO14000), doar cu aportul poluatorilor şi
sau posesie asupra obiectelor respective. bugetelor locale, este foarte costisitoare şi aproape imposibilă prin
Astfel, leasingul ecologic este aplicat pentru cumpărarea şi metodele tradiţionale de obţinere a acestor fonduri. Ca rezultat,
utilizarea avantajoasă, cu costuri minime a echipamentelor de realizarea eficientă a strategiilor ecologice ramurale, a programelor şi
captare şi purificare a emisiilor şi efluenţilor nocivi, a tehnologiilor politicilor naţionale de mediu este amânată şi efectele lor se observă,
nonpoluante şi/sau cu poluare redusă şi a celor cu un consum mic de mai mult pe hârtie. Spre deosebire de metodele tradiţionale, leasingul
resurse naturale, a tehnologiilor de utilizare a materiei prime ecologic permite procurarea, instalarea şi utilizarea fondurilor şi
secundare şi de reciclare a deşeurilor, recirculare a apelor de obiectelor ecologice necesare, realizarea strategiilor ecologice cu
producţie, a produselor cu un grad minim de poluare chimică sau costuri acceptabile pentru bugetul întreprinderilor, local şi de stat.
fonică, precum autoturismele de mic litraj, bazate pe folosirea Astfel, avantajele complexe ale leasingului ecologic vor influenţa
gazului natural şi lichefiat, biogazului, acumulatoarelor electrice, autorităţile locale, zonale şi naţionale în sensul implementării rapide
produselor care pot fi uşor reciclate etc. şi eficiente a acestui mecanism, cu atât mai mult că aceste intenţii şi
Ca şi în cazul sistemelor de garanţie-colectare, aceste instrumente realizări sunt apreciate de donatorii externi.
sunt aplicate, preponderent, în statele cu economie avansată, cu După cum s-a menţionat, leasingul ecologic presupune nu
stabilitate politică şi economică de lungă durată, care constituie, de numai procurarea în rate sau prin alte procedee avantajoase a
altfel, şi o condiţie de bază pentru implementarea mecanismului de echipamentelor, tehnologiilor şi obiectelor necesare, ci şi
leasing. Aceasta creează posibilitatea oferirii de către reţelele posibilitatea utilizării lor şi în cazul lipsei dreptului de proprietate
comerciale, în cooperare cu instituţiile bancare, a unor credite cu sau chiar de posesie asupra acestor bunuri. De asemenea,
dobânzi reduse şi a altor posibilităţi de procurare şi utilizare tranzacţiile de leasing ecologic prevăd şi transmiterea,
avantajoasă a fondurilor şi obiectelor necesare. Totodată, prin cumpărarea/vânzarea dreptului de folosinţă asupra fondurilor date.
intermediul metodelor mecanismului de leasing, producătorii, reţelele Avantajul respectiv sporeşte substanţial atractivitatea acestui
comerciale pot să-şi menţină şi să-şi sporească volumul vânzărilor, să mecanism faţă de utilizatori, care văd în el o posibilitate de
cucerească noi segmente de piaţă, mai ales în teritoriile cu asigurare modernizare a întreprinderii, de reducere a consumului de materii
financiară mai redusă. Prin urmare, acest mecanism este rezultatul prime, a poluării şi a deşeurilor cu costuri minime, de diversificare a
stabilirii şi realizării eficiente a conexiunii inverse dintre producţie şi beneficiilor şi de îmbunătăţire a imaginii întreprinderii în faţa
consum, o reacţie de răspuns a producătorilor, reţelelor de comerţ en- principalelor părţi cointeresate. În acelaşi timp, spre deosebire de
gross şi en-detail, a băncilor şi a altor categorii de intermediari la subvenţii, mecanismul de leasing necesită costuri administrative mult
cerinţele actuale ale principalilor consumatori şi utilizatori. mai reduse, iar aceste tranzacţii sunt evident mai transparente şi pot
Pentru sfera ecologică, implementarea acestui mecanism este fi realizate, practic, fără implicarea autorităţilor publice.
de o importanţă majoră. Similar subsidiilor ecologice, leasingul În pofida avantajelor menţionate, implementarea mecanismului
ecologic poate fi considerat drept „un colac de salvare” pentru ecologic este dificilă. În primul rând, echipamentele, tehnologiile şi
poluatori, autorităţile şi întreprinderile de purificare a apelor produsele ecologice sunt bazate pe inovaţia ştiinţifică, folosirea
reziduale, salubrizare şi întreţinere a spaţiilor verzi municipale şi ale cadrelor calificate şi, respectiv, necesită un consum mare de capital,
altor categorii de localităţi. Realizarea strategiilor ecologice actuale, iar aplicarea noilor tehnologii este costisitoare. În al doilea rând, nu
sunt suficient de clare efectele ecologice şi economice ale acestor I, ASEM, Chişinău, 23-24 septembrie, 2005, pag. 273-276,
tehnologii, fapt ce condiţionează rate înalte ale dobânzilor la creditele Chişinău, 2006.
pentru elaborarea, promovarea şi cumpărarea lor. Iar, în al treilea 6. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский
rând, acestea sunt cu greu acceptate de mediul economic, social şi, în словарь- справочник. М., 1996.
special de cel politic, mai cu seamă în statele cu transparenţă şi 7. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природопользования.
asigurare informaţională redusă, corupţie masivă şi penurie М., 1995.
financiară, precum Republica Moldova şi statele din categoria celor 8. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
subdezvoltate. Totuşi, acest mecanism are un viitor bun şi necesită o 9. Г. И. Крепец./ Об организации торговли квотами на
implementare cât mai rapidă şi mai diversificată. эмиссию парниковых газов в рамках Киотского протокола//
Amortizarea accelerată a fondurilor ecologice reprezintă un БИКИ №113, 4.10.2005, стр. 10-11.
mecanism complementar leasingului şi subvenţiilor ecologice, din 10. www.ocde.org
care motiv este privit drept parte componentă a acestora sau ca o
categorie aparte a subvenţiilor de mediu. Sistemul amortizării Subiecte pentru conversaţii:
accelerate a fost introdus cu succes în unele state avansate, în mod 1. Dezvăluiţi esenţa şi oportunităţile permiselor negociabile.
special în Elveţia, Canada, Japonia ş.a. Termenele de amortizare 2. Caracterizaţi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu
completă sau majoritară variază de la o ţară la alta. Astfel, în Canada, permise negociabile.
instalaţiile de captare şi purificare se amortizează complet chiar în 3. Practica internaţională în domeniul aplicării permiselor nego-
primul an de exploatare. În Austria în proporţie de 80%, Germania ciabile pentru poluarea mediului.
de 60% şi în Franţa de 50 la sută. În Japonia, începând cu anul 1986, 4. Enumeraţi condiţiile de funcţionare a pieţelor de permise
se permite amortizarea în primii doi ani a 22% pentru instalaţiile de negociabile.
purificare a aerului şi apelor, iar pentru întreprinderile medii şi 5. Definiţi avantajele şi dezavantajele permiselor negociabile.
mijlocii – 30 % în primii trei ani şi 50% în primul an. 6. Esenţa şi avantajele sistemelor de garanţie-colectare.
7. Analizaţi realizările statelor lumii în domeniul aplicării
Bibliografie: sistemelor de garanţie-colectare.
1. I Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova 8. Explicaţi avantajele şi modalităţile de implementare a leasingului
asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992. ecologic.
2. M. Vuţă. Instrumente economico-financiare de protecţie a 9. Esenţa amortizării accelerate a fondurilor şi echipamentelor
mediului, Bucureşti, 2003. ecologice şi realizările internaţionale din acest domeniu.
3. Consultative Group on Sustanable Development Indicators.
Visual Models, 2001.
4. J. P Barde. Économie et politique de l' environnement. Paris, 1992
5. P. Bacal / Aspecte internaţionale ale evaluării şi gestionării
capacităţii de asimilare a mediului// Tezele Simpozionului
Internaţional „Polticile economice de integrare europeană”, vol.
Tema IV.5. - executarea controlului şi auditului ecologic de către socie-

tăţile de asigurare pentru verificarea respectării angaja-
Asigurările ecologice
mentelor semnate de asigurat, în sensul realizării măsu-
rilor de prevenire şi reducere a riscului, prevăzute în
contractul de asigurare;
IV.6.1. Esenţa şi obiectivele asigurărilor ecologice
- implementarea sistemului informaţional cu privire la
eventualele pericole şi prejudicii generate de către sursele de
Asigurarea ecologică este o modalitate universală de asumare a
impact. Baza de date a societăţilor de asigurare este necesară
riscului surselor de poluare asupra recipientelor, de protecţie a
pentru a stabili pe deplin condiţiile contractului de
obiectelor ecologice, în special a celor aflate în proprietate privată de
asigurare, tipurile şi suma prejudiciilor, ce urmează a fi
un eventual impact supranormativ, îndeosebi în caz de catastrofe
compensate tuturor categoriilor de persoane asigurate sau
naturale sau tehnogene.
unora dintre ele. De asemenea, ea poate fi folosită pentru
Obiectivele asigurării ecologice sunt următoarele:
realizarea auditului ecologic la sursele de impact, mediului
- compensarea pagubelor aduse persoanelor supuse asigu-
natural şi social din preajma acestora, soluţionarea litigiilor
rării ecologice;
dintre părţi atât în cadrul sistemului de asigurare, cât şi în
- restabilirea recipientelor afectate factori de mediu şi
afara acestuia, precum şi de către autorităţile ecologice şi
sănătatea populaţiei;
administraţia publică locală, de către organizaţiile non-
- internalizarea costurilor externe ale poluării şi degradării
guvernamentale ecologice şi de protecţie a consumatorilor,
mediului;
în funcţie de prevederile legislaţiei în vigoare;
- stimularea economică a prevenirii accidentelor la obiectele
- reducerea costurilor sociale de supraveghere şi control a
supuse asigurării ecologice;
impactului asupra surselor de impact, factorilor de mediu
- acumularea mijloacelor financiare în fondurile ecologice
şi sănătăţii populaţiei;
speciale şi redistribuirea lor persoanelor asigurate pentru
- micşorarea costurilor administrative de gestionare a
compensarea pagubelor pricinuite acestora;
protecţiei mediului;
- acordarea mijloacelor financiare din rezervele fondurilor
- sporirea eficienţei ecologo-economice integrale a agenţilor
de asigurare pentru menţinerea şi ameliorarea securităţii
economici, ramurilor industriale, sistemelor teritoriale, în
ecologice a populaţiei;
ansamblu.
- sporirea eficienţei utilizării resurselor financiare acumu-
Asigurarea ecologică oferă un spectru vast de stimulente
late în fondurile de asigurare;
economice ale investiţiilor, în special pentru producerea echi-
- alocarea investiţiilor de către asigurator pentru reducerea
pamentelor şi utilajelor ecologice şi efectuarea măsurilor de protecţie
riscului ecologic şi a eventualelor prejudicii generate de
a mediului. Acest lucru se obţine prin mecanisme de piaţă: veniturile
sursele de impact;
societăţii de asigurare depind de calitatea mediului, iar aceasta, la
- realizarea monitoringului, controlului şi auditului ecologic
rândul ei, de măsurile de prevenire a impactului. Fondul de asigurare
la sursele de impact, care sunt considerate obiecte ale
a măsurilor ecologice preventive se acumulează din venitul compa-
asigurărilor respective;
niei de asigurare care se ocupă de asigurarea ecologică benevolă şi minarea situaţiilor respective şi aplicarea acţiunilor civile de
din fondurile de asigurare obligatorie. compensare a prejudiciilor părţilor afectate;
- creează motivaţia economică de reducere a riscurilor
poluării şi micşorează, astfel, costurile sociale şi individuale
IV.5.2. Clasificarea, avantajele şi dezavantajele de evitare şi reducere a efectelor nocive;
asigurării ecologice - diminuează costurile administrative ale supravegherii şi
reducerii impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei;
La clasificarea asigurării ecologice se pot utiliza mai multe - contribuie la implementarea şi respectarea principiilor
criterii, precum caracterul asigurării, obiectul asigurării, perioada de „poluatorul şi beneficiarul plăteşte”;
asigurare, mărimea şi tipul riscurilor supuse asigurării. Astfel, putem - formează fondurile speciale pentru compensarea preju-
releva: diciilor şi restabilirea recipientelor afectate;
1) după caracterul ei: - spre deosebire de taxe şi amenzi, asigurarea ecologică
- asigurarea benevolă; stabileşte relaţii indirecte (prin intermediul societăţilor de
- asigurarea obligatorie; asigurare) între sursele generatoare de impact şi recipientele
2) după obiectul asigurării: acestuia. Plăţile pentru asigurarea riscurilor tehnologice şi
- asigurarea proprietăţii obiectivelor naturale ce realizează responsabilităţii poluatorilor sunt folosite pentru compen-
anumite funcţii ecologice; sarea unor prejudicii persoanelor asigurate, care au de suferit
- asigurarea calităţii vieţii, riscului asupra sănătăţii orga- de pe urma acţiunilor cu risc sporit ale acestor poluatori.
nismului; Astfel, în cazul asigurărilor ecologice, compensaţiile au o
- asigurarea responsabilităţii poluatorilor (persoanelor destinaţie concretă – persoanele-victime asigurate, şi nu una
fizice); generală, precum în cazul taxelor şi amenzilor.
- asigurarea riscurilor surselor de impact; - nivelul prejudiciului compensat nu variază doar în funcţie
3) după mărimea riscurilor: de interesul individual al poluatorilor, în sensul sporirii
- asigurarea riscurilor acceptabile (normative); beneficiilor individuale pe seama reducerii costurilor,
- asigurarea riscurilor supranormative; diminuării şi prevenirii poluării, de insistenţa şi puterea de
- asigurarea riscurilor de accidente, generate de declan- convingere a organizaţiilor ecologice de stat şi nongu-
şarea unor avarii. vernamentale sau a populaţiei locale. Motivaţia economică,
Avantajele asigurărilor ecologice: reflectată în contractul de asigurare, impune, pe de o parte,
- relaţiile dintre principale părţi componente (subiectele) ale poluatorii să-şi reducă riscurile, volumul şi toxicitatea
sistemului de asigurare ecologică sunt stabilite în normele de poluanţilor, iar, pe de altă parte, societăţile de asigurare să
drept civil (Codul Civil). Acţiunile oricărui subiect sunt reducă sumele alocate pentru compensarea prejudiciilor
verificate de către celelalte părţi, cointeresate în funcţionarea rezultate din declanşarea unor fenomene de risc ecologic
optimă a sistemului de asigurare şi evitarea acţiunilor ilicite şi sporit, în situaţii normale (datorită cumulării efectelor
meschine ale altor subiecte, iar în cazul producerii acestora nocive) şi excepţionale, precum catastrofele naturale şi
să prezinte instanţelor de judecată demersuri pentru exa- tehnogene;
- relaţiile stabilite între subiectele asigurării ecologice contribuie poluării vor înregistra costuri suplimentare neprevăzute şi
la menţinerea şi ameliorarea situaţiei ecologice şi sănătăţii chiar daune irecuperabile. Sporirea şi diversificarea rapidă a
populaţiei cu costuri administrative şi sociale minime. riscurilor şi prejudiciilor derivate se va reflecta direct asupra
Dezavantajele asigurărilor ecologice: costurilor şi rentabilităţii societăţilor de asigurare, care nu
- cotele ridicate şi varietatea mare a despăgubirilor ecologice, vor putea oferi despăgubiri complete, ci doar parţiale. Ca
care pot afecta posibilităţile tehnice şi financiare ale rezultat, persoanele asigurate, recipientele efectelor cumu-
poluatorilor şi asiguratorului, în sensul respectării anga- lative vor fi nevoite să realizeze, cu costuri suplimentare,
jamentelor acestora; acţiuni proprii de restabilire a factorilor de mediu şi
- prezenţa problemelor conceptuale, metodologice şi juridice sănătăţii. De asemenea, pentru sistemul asigurărilor eco-
de stabilire a prejudiciilor ecologice, care pot fi supuse logice efectele cumulative sunt mult mai periculoase, atunci
asigurării respective; când un număr mare de obiecte asigurate sunt implicate în
- cadrul legislativ insuficient de aplicare a acestor categorii de acelaşi caz de asigurare, în urma căruia se produce un
asigurări, în special în Republica Moldova; prejudiciu foarte mare, ce nu poate fi compensat pe deplin.
- lipsa sistemului informaţional adecvat pentru evaluarea În aceste situaţii, pot să intervină autorităţile centrale şi
probabilităţii de manifestare a eventualelor pericole eco- locale prin aplicarea unor reglementări directe (normative
logice, care reprezintă obiectul asigurărilor respective, ecologice, autorizaţii de folosinţă sau poluarea resurselor de
pentru estimarea deplină a prejudiciilor supuse compensării. mediu) şi indirecte (taxe şi amenzi) mai severe pentru
Astfel, insuficienţa informaţiei creează dificultăţi la stabilirea categoriile de poluatori, care au contribuit în mare măsură la
optimă a cotelor plăţilor de asigurare şi compensărilor manifestarea acestor efecte cumulative. Dacă aceste situaţii
prejudiciilor ecologice persoanelor asigurate; sunt analizate suficient, vor fi definite noi responsabilităţi
- pericolul declanşării riscurilor ecologice cumulative şi clare pentru subiectele asigurării, în sensul înlăturării maxim
accidentale. Prejudiciile actuale masive şi cu manifestare posibile a acestor consecinţe şi prevenirii efectelor viitoare
rapidă, complexă şi incertă pot fi cauzate nu numai de de acest gen, se perfecţionează şi se diversifică nu numai
catastrofele naturale şi accidentele tehnogene, dar şi de sistemul asigurărilor ecologice, dar şi mecanismul complex
acumularea efectelor nocive şi distructive asupra mediului, de gestiune a protecţiei mediului;
capacităţii de asimilare a acestuia şi sănătăţii populaţiei. De - modificarea nivelului riscurilor şi despăgubirilor ecologice,
obicei, cotele despăgubirilor sunt stabilite în funcţie de în anumite împrejurări, care nu pot fi identificate suficient
relaţia „doză – efect” în momentul dat. Totodată, efectele de asigurator. Mai mult decât atât, evaluarea nivelului de
normative cumulative se pot transforma, cu o anumită securitate a obiectelor, care pot genera sau provoca even-
probabilitate şi, în anumite împrejurări, în efecte calitative tuale pericole ecologice şi stabilirea riscului, necesită costuri
care nu respectă raporturile „doză – efect” şi „risc – administrative ridicate şi persoane de înaltă calificare, care,
prejudiciu”, stabilite, iniţial, în baza cărora se stabilesc cotele la rândul lor trebuie bine plătite;
de asigurare şi cuantumul despăgubirilor. Prin urmare, - transparenţa redusă a efectelor colaterale ale producţiei
părţile implicate în sistemul asigurărilor ecologice - condiţionează mari dificultăţi pentru analiza eventualelor
societăţile de asigurare, poluatorii şi recipientele (victimele) pericole şi riscuri, şi se amână, astfel, implementarea acestui
instrument economic modern de protecţie a mediului – ecologice şi compensarea prejudiciilor terţelor părţi, cu condiţia
asigurarea ecologică; respectării intereselor comerciale ale persoanelor asigurate, iar
- cuantumul redus al taxelor şi, îndeosebi, al amenzilor asigurarea proprietăţii nu este prevăzută decât pentru compensarea
ecologice acordă prioritate acestor pârghii de protecţie a prejudiciilor persoanelor asigurate. Din aceste considerente, obiectivul
mediului, în detrimentul asigurărilor din acest domeniu; principal al stabilirii cuantumului plăţii de asigurare este asigurarea
- înţelegerile frecvente dintre autorităţi şi poluatori pentru financiară suplimentară a securităţii ecologice, cu condiţia respectării
ascunderea informaţiei veridice referitoare la impactul şi intereselor tuturor părţilor implicate şi cointeresate: asigurător,
prejudiciile aduse factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei asigurat şi terţe părţi.
diminuează încrederea populaţiei, recipientelor impactului După cum s-a menţionat, mărimea plăţii de asigurare trebuie să
în pârghiile economice de gestionare a protecţiei mediului. reflecte raportul optim dintre mărimea prejudiciului ecologic cauzat
recipientului şi cheltuielile necesare pentru prevenirea acestui
prejudiciu sau raportul optim dintre costurile sociale individualizate
IV.5.3. Modalităţile de implementare a asigurărilor la recipientul respectiv şi costurile poluatorului pentru prevenirea şi
ecologice şi problemele derivate reducerea impactului. Pentru poluatorul supus asigurării ecologice,
costurile individuale ecologice constituie cheltuieli suplimentare
Cuantumul plăţii de asigurare trebuie să găsească un raport neîndreptăţite, dacă prejudiciile potenţiale nu se manifestă în
optim între mărimea prejudiciului ecologic potenţial şi cheltuielile perioada contractului de asigurare. Pentru recipientele impactului şi
necesare pentru prevenirea acestui prejudiciu. Mărimea părţile terţe, în special care nu participă la tranzacţii de asigurare,
prejudiciului potenţial reflectă riscul acestui impact, ce poate fi supus cheltuielile suplimentare constituie o modalitate de a reduce o parte
asigurării şi care depinde, la rândul său, de volumul substanţelor din prejudiciile lor. Ca să stimuleze economic persoana asigurată,
toxice eliminate, de tipul recipientului, perioada manifestării compania de asigurare poate să subvenţioneze integral sau parţial
impactului asupra recipientului, de anotimp, de coeficientul de costurile suplimentare individuale sau să-l motiveze prin alte pârghii
agresivitate sau toxicitate a poluantului. economice pe poluator pentru a efectua măsurile ecologice care
Sunt supuse asigurării ecologice eventualele pagube, condi- necesită costuri suplimentare ridicate.
ţionate de eliminarea în mediul înconjurător de o sursă de poluare a Costurile suplimentare şi prejudiciile de la impactul asupra
unei cantităţi de substanţe toxice, care generează efecte negative la mediului îl resimt, în primul rând, recipientele, ca persoane terţe
anumite recipiente. În asigurarea responsabilităţii pentru poluarea populaţia regiunii supuse impactului poluatorilor, cu atât mai mult,
accidentală, sunt definite persoana, poluatorul care generează poluarea dacă costurile ecologice individuale pentru prevenirea şi reducerea
şi recipientul, victimă acestei poluări. În asigurarea proprietăţii asupra impactului sunt mici şi insuficiente pentru a redresa situaţia
obiectelor ecologice sau bunurilor care sunt supuse impactului, ecologică din teritoriu.
contribuţia fiecărui poluator în parte nu se stabileşte. Astfel, se obţine Un alt aspect al asigurării ecologice este agresivitatea sau
nu doar acoperirea financiară a sumelor de asigurare din diferite surse, toxicitatea substanţelor emise, ce poate fi reprezentată prin anumiţi
dar şi prima de asigurare se foloseşte de agentul de asigurare în diferite coeficienţi care se adaugă la impactul sumar sau pot constitui chiar
scopuri. Prin urmare, asigurarea ecologică a responsabilităţii pentru un obiect aparte al asigurărilor ecologice, în special benevole, în cazul
poluarea accidentală a mediului are drept obiectiv asigurarea securităţii impactului cu metale grele, substanţe radioactive etc.
De asemenea, drept obiect al tranzacţiilor ecologice poate servi şi Nu se vor compensa prejudiciile:
probabilitatea sau riscul potenţial al impactului substanţelor cu un - acumulate în perioadele anterioare;
grad înalt de toxicitate, acţiunea cumulativă a acestora, staţionarea - care ţin de modificările genetice ale poluării;
lor in componentele naturale ale unui teritoriu etc. - cauzate de angajaţii întreprinderii asigurate în timpul
Contractul de asigurare se perfectează, de regulă, pentru un aflării lor la locul de lucru.
an, iar la dorinţa ambelor părţi se prelungeşte. Suma poate fi - care erau cunoscute de asigurat înainte de semnarea
achitată integral în momentul semnării sau în rate. Agentul de contractului respectiv de asigurare.
asigurare examinează, în prealabil, sursa de poluare supusă
asigurării, pentru a determina mai exact suma asigurării, pro- Bibliografie:
babilitatea manifestării accidentelor, gradul securităţii ecologice a 1. P. Bacal. / Ariile şi modalităţile de implementare a asigurării
tehnologiilor de producţie etc. ecologice // Eco Urbis. Revista de cultură şi educaţie ecologică,
Mărimea primei de asigurare este determinată în funcţie de Nr.1, 2007, Universitatea din Craiova, Centrul Universitar
impact şi costurile de prevenire a impactului, de veniturile Drobeta Turnu Severin, pag. 8-10.
întreprinderii poluante, de ramura şi activitatea economică şi de 2. Боголюбов, С. А., Экология, Москва, 1997.
riscul ecologic al procesului de producţie. Condiţiile contractului de 3. Т. В. Высоцкая, В. И. Сырбу. Страхование экологических
asigurare prevăd stabilirea sumelor maxime de compensare a рисков. Курс лекций. Изд. МЭА, Кишинэу, 2006.
eventualelor prejudicii ale recipientelor şi contribuţia poluatorului 4. Г. А. Моткин. Экологическое страхование в рыночной
respectiv la compensarea acestor prejudicii. Limitele de экономике. // Экономика и математические методы, №1,
responsabilitate a prejudiciului cauzat pot fi stabilite pentru unul sau 1996, стр. 91-95.
mai mulţi poluatori dintr-un caz supus asigurării. 5. Г. А. Моткин. Методы определения тарифных ставок в
În cazul în care sunt pricinuite daune mai multor persoane fizice системе экологического страхования. // Экономика и
sau juridice, ce depăşesc limitele de responsabilitate ale poluatorului математические методы, №1, 1995, стр. 63-75.
asigurat, mărimea daunelor compensate fiecărei victime nu trece, de 6. Экономика природопользования. Аналитические и норма-
regulă, peste aceste limite şi se achită în funcţie de mărimea тивно-методические материалы. М., 1994.
prejudiciului adus fiecăruia. 7. Управление природоохранной деятельности в Российской
Compensarea prejudiciilor victimelor asigurate include: Федерации. М., 1996.
- compensarea daunelor, ca rezultat al deteriorării sau 8. Д. Смит. Новая политика экологического страхования
distrugerii proprietăţii; может заработать. // Экономика природопользования,
- suma pagubelor, datorate înrăutăţirii condiţiilor de trai şi №2, 2003, стр. 10-21.
calităţii mediului;
- cheltuielile pentru restabilirea şi ameliorarea ecologică a Subiecte pentru conversaţii:
teritoriilor degradate şi poluate; 1. Definiţi esenţa şi obiectivele implementării asigurării ecologice.
- cheltuielile necesare pentru redresarea sănătăţii victimelor, 2. Dezvăluiţi tipologia asigurărilor ecologice.
bunurilor acestora, 3. Caracterizaţi avantajele asigurărilor ecologice.
- cheltuielile de judecată. 4. Enumeraţi problemele implementării asigurărilor ecologice.
5. Metodologia de calculare a cotelor asigurării ecologice şi a com- ştiinţă, funcţiona un mecanism relativ suficient de supraveghere
pensărilor prejudiciilor persoanelor asigurate. centralizată şi relativ eficientă a impactului distructiv şi nociv asupra
6. Explicaţi motivaţiile economice ale părţilor participante la me- solurilor. Criza social economică şi de identitate profundă, care a
canismul asigurărilor ecologice. marcat ultimul deceniu al secolului trecut şi care mai persistă şi astăzi
în anumite grupuri de populaţie şi în afara centrelor mari urbane, s-a
extins cu o mare amploare şi asupra gestionării ecologice a
terenurilor agricole şi solurilor acestora. Pentru a stopa, diminua şi,
Tema IV.6. mai ales, pentru a evita poluarea supranormativă şi neautorizată a
solurilor, a fost elaborat şi se aplică un sistem de amenzi şi acţiuni de
Sancţiunile economice pentru încălcarea
compensare a acestor categorii de prejudicii.
legislaţiei ecologice Mecanismul de stabilire a cuantumului sancţiunilor economice
pentru utilizarea supranormativă şi ilicită este reflectat în
prevederile Codului cu Privire la Contravenţiile Administrative
IV.6.1. Sancţiunile economice pentru încălcarea (aprobat încă în anul 1985 şi, ulterior, modificat doar superficial) şi ale
legislaţiei funciare şi subsolului Codului Penal, în funcţie de statutul beneficiarului amendat, tipul şi
mărimea pagubei, stabilite de instanţa de judecată sau alt organ abilitat
Până în prezent, sancţiunile economice sunt cele mai răspândite cu examinarea contravenţiilor şi infracţiunilor respective. La această
instrumente economice de protecţie a mediului, moştenite aproape sumă se adaugă mărimea prejudiciului ecologo-economic real sau
integral din perioada sovietică împreună cu modalităţile de stabilire, multiplicat, cauzat prin folosirea neautorizată şi/sau supranormativă a
calculare şi achitare a acestora. Situaţia creată se datorează, în primul resursei naturale. Acest prejudiciu este stabilit, în conformitate cu
rând, neglijării masive de către beneficiarii şi poluatorii resurselor de actele normativ-legislative ecologice şi instrucţiunile departamentale,
mediu a cerinţelor ecologice normative, cuantumului foarte redus al de către Inspectoratul Ecologic de Stat în baza examinării cazului la
plăţilor pentru utilizarea şi poluarea ilicită a resurselor de mediu. faţa locului, cu acordul Serviciilor departamentale de Pază a resurselor
În anii ’70-’80 ai secolului trecut, republica noastră era privită ca respective sau în baza informaţiei oferite de acestea. În cazul săvârşirii
un poligon masiv de experimentare a agrotehnicilor antiecologice, încălcării în perimetrul ariilor protejate de stat, autorităţile ecologice
îndeosebi, a folosirii îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor, multe stabilesc integral şi independent mărimea prejudiciului. Astfel,
dintre care erau deja interzise în Europa Occidentală şi în alte regiuni sancţiunile economice sunt alcătuite din 2 componente: sancţiunea
şi state mult mai avansate. Totodată, aproape în fiecare gospodărie administrativă sau penală şi suma reală sau multiplicată a prejudiciului
agricolă colectivă activau specialişti cu obligaţiuni în domeniul cauzat. Această situaţie poate genera diverse incertitudini în
supravegherii şi controlului stării solului, iar în fiecare raion existau conştientizarea cauzei sancţiunilor de către persoanele amendate,
centre de investigaţie curentă a acestui factor de mediu. De stabilirea şi aplicarea lor de către autorităţile ecologice, departamentale
asemenea, gestiunea centralizată a vieţii social-economice, la acea şi judecătoreşti. Totodată, trebuie menţionat faptul că amenzile nu-i
vreme s-a extins şi asupra sferei ecologice, în ansamblu, şi a gestiunii eliberează pe vinovaţi atât de executarea măsurilor de protecţie a
terenurilor agricole şi solurilor, în particular. Astfel, în pofida mediului înconjurător, cât şi de recuperarea prejudiciilor, cauzate
semnalelor de extindere a terenurilor supuse eroziunii, alunecărilor mediului înconjurător, sănătăţii cetăţenilor şi patrimoniului lor.
de teren şi poluării supranormative, transmise de către oamenii de
Majoritatea amenzilor pentru încălcarea legislaţiei funciare sunt produse nocive ale activităţii economice ori de altă natură, ca urmare
aplicate de către Judecătoriile municipale şi raionale pentru a încălcării regulilor de manipulare cu substanţe nocive,
contravenţiile indicate în articolele 52 şi 48/1 ale Codului Republicii îngrăşăminte minerale, stimulenţi de creştere a plantelor şi cu alte
Moldova cu privire la Contravenţiile Administrative (CCA). De substanţe chimice sau biologice în timpul transportării, utilizării sau
asemenea, contravenţiile indicate în articolul 53 cu privire la păstrării lor, dacă aceasta a cauzat daune sănătăţii populaţiei,
impactul substanţelor toxice asupra solurilor sunt examinate de către mediului şi producţiei agricole, se aplică o amendă în mărime de la
Centrul de Medicină Preventivă (CMP) al Ministerului Sănătăţii. 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani,
Articolul 150 al CCA, referitor la deşeurile comunale din intravilan, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000
este examinat de Comisariatele de Poliţie municipale şi raionale, însă la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o
majoritatea sancţiunilor aplicate reprezintă avertismente sau amenzi anumită activitate. Dacă aceste acţiuni sunt săvârşite într-o zonă a
de până la 20 lei (tabelul 31). Spre regret, aceste organe de stat nu situaţiei ecologice excepţionale sau în zona unei calamităţi naturale,
prezintă autorităţilor ecologice informaţia completă despre sau sunt urmate de decesul persoanei, din imprudenţă, amenda este
examinarea lor. de la 300 la 800 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se
Cele mai frecvente contravenţii administrative pentru încălcarea pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 unităţi
legislaţiei funciare sunt aplicate pentru: convenţionale şi cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
- ocuparea nelegitimă a terenurilor (alineatul 1 al articolului activitate sau cu lichidarea întreprinderii.
52); Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2004,
- nerespectarea regulilor de asigurare a curăţeniei în doar în baza articolului 52 al CCA au fost aplicate pe întreaga
localităţi (articolul 150); republică amenzi în sumă de 75,8 mii lei, inclusiv cca 40 mii lei de
- poluarea terenurilor agricole (alineatele nr. 3 al articolelor Agenţia Nord şi 31 mii lei, de Agenţia Centru. Din acestea au fost
52 şi 53). încasate 42,2 mii lei, inclusiv 15 mii - în Agenţia Nord şi 25 mii lei, în
Foarte rar sunt aplicate sancţiuni administrative pentru Agenţia Centru. Pentru contravenţiile prevăzute de articolul 150,
nimicirea stratului fertil de sol (alin. 5, art. 52), neluarea măsurilor de majoritatea din care se referă la prejudiciul deşeurilor asupra solului,
preîntâmpinare a eroziunii solurilor (alin. 6, art. 52) şi pentru au fost aplicate 89,3 mii de amenzi şi 32,2 mii de avertismente. Suma
falsificarea informaţiei despre starea şi folosirea trenurilor. În acelaşi totală a amenzilor aplicate a fost de 353,7 mii lei, iar a sumelor
timp, cele mai răspândite şi mai grave forme de impact asupra încasate de cca 334 mii lei. În baza acestui articol, în Agenţia Nord
solurilor republicii sunt eroziunile (de apă şi vânt) şi alunecările de au fost aplicate 6435 de avertismente şi 24901 amenzi, suma cărora a
teren. Astfel, majoritatea contravenţiilor aplicate nu reflectă impactul constituit 110 mii lei, din care majoritatea au fost încasate. Agenţia
real asupra durabilităţii şi calităţii învelişului de sol. Ocuparea Centru a aplicat 17627 de avertismente şi 50,5 mii de amenzi, în
nelegitimă a terenurilor nu este o formă directă de impact asupra sumă de 178 mii lei, din care au fost încasate 170 mii.
solurilor, iar poluarea chimică excesivă a solurilor, în condiţiile unei
acute penurii financiare în mediul rural, este mult mai puţin
răspândită decât eroziunea lor.
Conform Codului Penal al Republicii Moldova, pentru
impurificarea, otrăvirea, infectarea sau altă poluare a solului cu
Tabelul 31 10. Amplasarea, construcţia şi darea în

Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei funciare exploatare a obiectivelor ce provoacă 52.8
Mărimea amenzilor (unităţi efecte de poluare a solului;
Nr. convenţionale) 11. Încălcarea regulilor de evidenţă,
Motivele aplicării contravenţiilor art. P/u persoanele cu păstrare şi aplicare a substanţelor 53.1
Pentru până până
CCA funcţii de radioactive, preparatelor biologice şi
cetăţeni la 15 la 25
răspundere chimice, îngrăşămintelor minerale şi
1. Ocuparea nelegitimă a terenurilor; 52.1 organice, substanţelor meliorative,
2. Construcţia nelegitimă; 52.2 pesticidelor, stimulenţilor de creştere a
3. Neluarea măsurilor de preîntâm- plantelor, amestecurilor de preparate
pinare a eroziunii solului, a altor 52.6 şi a altor substanţe toxice;
procese ce înrăutăţesc starea solului, până până 12. Încălcarea normativelor, regulilor
precum şi neîndeplinirea măsurilor 52.10 la 5 la 10 şi standardelor, ce stabilesc ordinea şi
obligatorii pentru îmbunătăţirea cali- limitele aplicării substanţelor toxice
tăţii lui; indicate la alineatul 1 (53.1) şi 53
până până
4. Falsificarea informaţiei despre aplicarea lor prin intermediul aviaţiei, 2,3
la 20 la 30
starea şi folosirea terenurilor; precum ţi întroducerea lor în sol
5. Nimicirea stratului fertil al solului, 52.5 adăpostit, în zonele sanitare şi de
până până protecţie a apelor în perioada de
decopertarea neselectivă, precum şi
la 5 la 12 toamnă-iarnă;
folosirea lui nu după destinaţie;
6. Încălcarea sub formă directă sau 13. Încălcarea regulilor de amenajare a
până la teritoriilor din oraşe şi din alte centre
indirectă a dreptului de proprietate 48/1 până la 15 Avertis
5 populate, precum şi nerespectarea
asupra terenului 150 ment, până la 5
7. Poluarea terenurilor destinate 52. până până regulilor de asigurare a curăţeniei şi
0,1-1
agriculturii şi a altor terenuri; 3,4 la 5 la 20 ordinii în oraşe şi în alte centre
8. Încălcarea termenului de reîntoar- populate.
cere a terenurilor temporar ocupate, 52.7 14. Distrugerea bornelor de hotar 52.12 2-5 2-5
neîntoarcerea lor în starea de desti- 15. Încălcarea regulilor de aplicare a
naţie specială; 52.9 substanţelor indicate ce a dus la
9. Abaterea samavolnică de la până la îmbolnăvirea şi intoxicarea oamenilor,
până la 20 până la
proiectele de organizare a teritoriului, 10 animalelor, insectelor folositoare, 53.4 până la 75
25
de ameliorare şi de altă natură, precum distrugerea completă sau parţială a
şi folosirea terenurilor, neţinându-se semănăturilor, plantaţiilor şi a altei
seama de scopurile pentru care au fost vegetaţii.
repartizate; Sursa: întocmit după Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile
administrative. Chişinău, 2007.
În anul 2005, în baza articolului 52, pe întreaga republică au fost

aplicate amenzi, în sumă de 81 mii lei şi încasate – 53 de mii. În
Agenţia Nord au fost aplicate 43,3 mii lei şi încasate – 35,7 mii lei, iar sau nu prezintă informaţia despre examinarea lor autorităţilor
în Agenţia Centru – 30,6 mii aplicate şi 13,6 mii încasate. Pentru ecologice centrale şi teritoriale.
contravenţiile prevăzute de articolul 150 al CCA, pe întreaga Tabelul 32
republică s-au aplicat 13,4 mii avertismente şi 50,3 mii de amenzi. Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei subsolului
Suma amenzilor aplicate constituie 254 mii lei, iar a celor încasate – Mărimea amenzilor
239 mii. În Agenţia Nord au fost aplicate 3082 de avertismente şi (unităţi convenţionale)
12822 amenzi, suma cărora a fost de 61 mii lei şi 57,6 mii lei încasaţi. Motivele aplicării sancţiunilor P/u persoanele
Pentru
În Agenţia Centru au fost aplicate 10680 avertismente şi 32 mii cu funcţii de
cetăţeni
răspundere
amenzi, în sumă de 159 mii lei, din care s-au încasat 150 mii.
1. Studierea şi cercetarea subsolului fără proiecte
De asemenea, putem uşor observa că există o diferenţă foarte
speciale, precum şi studierea incompletă şi 57.2
mare între datele deţinute, pe de o parte, de autorităţile ecologice neraţională a subsolului;
centrale (Inspectoratul Ecologic de Stat) şi teritoriale (Agenţiile şi 2. Neasigurarea integrităţii obiectivelor şi 57.6
Inspecţiile Ecologice), iar pe de altă parte, de Autoritatea Centrală construcţiilor, precum şi a teritoriilor şi
până la 15
de Statistică. Organele, care se ocupă de examinarea contravenţiilor obiectivelor mediului înconjurător ocrotite în -
de mediu, sunt obligate prin lege să transmită informaţia necesară nu mod deosebit în timpul studierii şi folosirii 57.7
numai organelor statistice de stat, dar, în primul rând, autorităţilor subsolului;
ecologice a căror funcţie principală este coordonarea măsurilor şi 3.Încălcarea modului stabilit de evidenţă şi
acţiunilor de protecţie a mediului. Totodată, conform Codului cu ţinere a balanţei mişcării rezervelor de substanţe
utile şi deşeurilor producţiei extractive;
privire la Contravenţiile administrative (art. 199/2), organele abilitate
4. Încălcarea de către persoanele cu funcţii de
cu examinarea contravenţiilor respective sunt pedepsite numai în
răspundere a regulilor normelor şi a
cazul în care nu prezintă informaţia necesară organelor de statistică, instrucţiunilor cu privire la păstrarea, folosirea şi 94
iar sancţiunea este un avertisment sau o amendă de la 20 la 70 unităţi evidenţa materialelor explozive în ramurile
convenţionale, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, iar dacă - până la 20
industriei şi la obiectivele aflate sub controlul
se repetă această încălcare – de la 50 la 100 unităţi convenţionale. organelor pentru supravegherea de stat a
Concluzia poate fi doar una singură – aplicarea şi înăsprirea efectuării în condiţii de securitate a lucrărilor în
sancţiunii respective pentru neprezentarea informaţiei autorităţilor industrie şi pentru inspecţia minieră
ecologice. 5. Nerespectarea principalelor cerinţe privind
Sancţiunile economice pentru folosirea supranormativă şi proiectarea, construirea şi darea în exploatare a 57.4
- până la 35
întreprinderilor, obiectivelor şi construcţiilor în
ilicită a subsolului
procesul folosirii subsolului;
Contravenţiile administrative referitoare la subsol sunt
indicate, preponderent în articolele 57, 48, 93 şi 94 ale Codului
Republicii Moldova cu privire la Contravenţiile Administrative
(tabelul 32). Organul oficial principal abilitat cu examinarea acestor
încălcări este Inspectoratul Minier de Stat, care similar Centrului de
Medicină Preventivă, nu examinează majoritatea proceselor verbale
6. Neîndeplinirea cerinţelor privind aducerea Contravenţiile prevăzute de articolul 48 sunt examinate şi de

întreprinderilor extractive de substanţe utile în Comisiile Administrative raionale şi municipale. Ca rezultat, suma
curs de lichidare sau conservare, a galeriilor 57.10 amenzilor pentru încălcarea legislaţiei cu privire la subsol, indicată în
subterane şi sondelor de foraj într-o stare care ar până la anexele Raportului Anual cu privire la calitatea factorilor de mediu şi
până la 25
asigura securitatea populaţiei, precum şi a 7
activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat, a constituit în anul 2004
cerinţelor vizând integritatea zăcămintelor,
cifra de 38146 de lei, din care au fost încasate doar 11286 lei.
galeriilor subterane şi sondelor de foraj pentru
întreaga perioadă de conservare; În anul 2005, această sumă a fost de numai 2300 lei.
7. Încălcarea regulilor şi normelor de desfăşurare în În acelaşi timp, conform datelor Biroului Naţional de Statistică,
condiţii de securitate a lucrărilor legate de folosirea 57.5 în 2005 suma amenzilor aplicate pe întreaga republică constituie 115
subsolului, precum şi a cerinţelor privind protecţia mii lei (figura 4.6.1.). În baza articolului 57 au fost aplicate amenzi în
subsolului şi a mediului înconjurător; sumă de 80,5 mii lei şi încasate doar 6080 lei, iar în baza articolului
8. Încălcarea regulilor de ridicare a construcţiilor 57.12 până la 48 – 34,8 mii lei aplicate şi 8,2 mii – încasate. În anul 2006, pentru
până la 20
pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile şi 15 încălcările indicate la articolul 57 al Codului cu privire la
pe teritoriile deasupra obiectivelor şi contravenţiile administrative au fost aplicate 76 de amenzi, în sumă
construcţiilor miniere, precum şi de asupra
de 93,3 mii lei, din care au fost încasate – 23,5 mii lei. În acelaşi an,
locurilor de îngropare (depozitare) în subsol a
substanţelor şi deşeurilor nocive;
pentru încălcarea dreptului proprietăţii de stat asupra subsolului (art.
9. Încălcarea regulilor de îngropare (depozitare) 57.11 48) au fost aplicate 21 de amenzi, în sumă de 27,2 mii lei, din care -
până la doar 400 lei au fost încasaţi.
în subsol a substanţelor şi deşeurilor nocive, de până la 35
15
evacuare a apelor reziduale; 800 724
676
10. Folosirea neautorizată a subsolului; 57.1 700
11. Folosirea samavolnică a subsolului, 600
500 439
încheierea unor tranzacţii, ce încalcă într-o 48 40 300 395 364
361
400 313
formă directă sau camuflată dreptul proprietăţii 300 230
191 184
de stat asupra subsolului; 200 110 100
151
115 121 100
74 67 49
44
12. Neachitarea plăţilor pentru folosirea sub- 57.8 100
solului; 0
13. Neîndeplinirea măsurilor privind aducerea 57.9 2003 2004 2005 2006
terenurilor afectate în timpul folosirii subsolului res. biologice sol subsol ape aer
într-o stare ce nu prezintă pericol care ar asigura 57.13 50 300

folosirea lor superioară; Figura 4.6.1. Suma amenzilor aplicate pentru încălcarea
14. Comercializarea şi circulaţia substanţelor legislaţiei de folosinţă şi protecţie a resurselor naturale (mii lei)
minerale utile solide fără acte legale de pro- Sursa: elaborat după Rapoartele Biroului Național de Statistică cu privire la
venienţă; contravențiile
15. Prezentarea informaţiei false privind canti-
57.3 300 2000 Majoritatea amenzilor (71,6 mii lei) au fost aplicate pentru
tatea şi calitatea materiei prime extrase.
Sursa: întocmit după Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile folosirea neautorizată a subsolului (art.57, alineatul 1), încălcarea
administrative, Chişinău, 2007. dreptului proprietăţii de stat asupra subsolului (art. 48), pentru
comercializarea şi circulaţia substanţelor minerale utile solide fără intentate persoanelor fizice şi juridice vinovate pentru compensarea
acte legale de provenienţă (art. 57, alin. 13) – 12 mii lei, şi pentru adecvată a prejudiciului cauzat. Amenzile pentru poluarea apelor au
neachitarea plăţilor de folosire a subsolului (art. 57, alin. 8) – 3000 fost bine cunoscute şi în perioada sovietică, mai ales, pentru persoanele
lei. Pentru celelalte contravenţii stabilite în domeniul subsolului, cu funcţii de răspundere. Actualmente, după dispariţia aproape
inclusiv pentru prezentarea informaţiei false privind cantitatea şi definitivă a acestei presiuni, în condiţiile netransparenţei informaţiei
calitatea materiei prime extrase (art. 57.3), pentru încălcarea regulilor privind impactul real asupra apelor şi altor factori de mediu, poluatorii
de îngropare (depozitare) în subsol a substanţelor şi deşeurilor preferă, de multe ori, să achite amenzile aplicate şi să se eschiveze de la
nocive, de evacuare a apelor reziduale (art. 57.11) şi pentru compensarea definitivă a prejudiciului ecologic stabilit, deseori având
nerealizarea măsurilor necesare de recultivare a terenurilor chiar contribuţia autorităţilor de stat, inclusiv ecologice. Spre regret,
exploatate (art. 57.9) amenzile sunt aplicate foarte rar. Totodată, această situaţie ne aminteşte mai mult de statele în curs de dezvoltare
aceste încălcări sunt foarte frecvente şi provoacă daune mari nu latino-americane, africane sau asiatice, bântuite de corupţie, sărăcie,
numai întreprinderilor miniere şi bugetului, dar şi învelişului de sol, insalubritate, maladii grave şi alte fenomene sociale negative, şi nu de
apelor subterane şi sănătăţii populaţiei din preajma perimetrelor vecinătatea cu unul din centrele avansate ale civilizaţiei actuale –
miniere respective. Uniunea Europeană.
De asemenea, conform Codului Penal, atunci când activităţile de Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei de
explorare a subsolului, de construcţii neautorizate sau de amplasare a folosinţă a apelor variază pentru cetăţeni de la 5 u. c., în cazul
deşeurilor toxice pe terenurile cu zăcăminte minerale, precum şi de încălcării limitelor stabilite de captare şi de utilizare a apei, folosirii ei
deversare nesancţionată a substanţelor nocive în subsol au avut ca în scopuri neautorizate, nerespectării regulilor evidenţei primare şi
rezultat: prăbuşiri sau alunecări de proporţii ale terenului; poluarea de stat a folosirii apei, acaparării şi exploatării samavolnice a
masivă a apelor subterane; decesul persoanelor şi alte urmări grave obiectelor acvatice, cesiunea dreptului de folosire a apelor, precum şi
sunt prevăzute amenzi în mărime de la 300 la 800 unităţi încheierea altor tranzacţii, ce încalcă direct sau într-o formă
convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în camuflată dreptul proprietăţii de stat asupra apelor, până la 25-50 u.
mărime de la 1000 la 3000 u.c. şi cu privarea de dreptul de a exercita c. pentru exploatarea obiectelor acvatice şi întrebuinţării apei fără
o anumită activitate. autorizaţie de folosinţă specială. Pentru persoanele cu funcţii de
răspundere amenzile minime sunt de 10-20 u. c., iar cele maxime –
de până la 300 unităţi convenţionale, în cazul neexecutării
IV.6.2. Sancţiunile economice pentru încălcarea dispoziţiilor organelor abilitate privind limitarea, interzicerea
legislaţiei ecologice în domeniul apelor parţială sau totală a folosirii obiectelor acvatice, utilizarea obiectelor
acvatice şi apei fără autorizaţie de folosinţă specială (tabelul 33).
Urmările grave ale eventualelor poluări ale apei potabile cu diferiţi
agenţi patogeni de natură chimică, biologică, mecanică sau mixtă au
condiţionat, încă din cele mai vechi timpuri, implementarea unui
mecanism adecvat supravegherii acestui impact deosebit de grav
asupra sănătăţii populaţiei. În cadrul acestui mecanism, un rol aparte îl
au taxele administrative, precum amenzile şi acţiunile de drept
Tabelul 33 7. Deteriorarea construcţiilor şi a

Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei de instalaţiilor hidrotehnice
folosinţă a apelor 8. Nerespectarea prevederilor actelor
62
Mărimea amenzilor normative vizând protecţia apelor, care s-a
Nr. (unităţi convenţionale) soldat cu poluarea bazinelor hidrografice, 10-20 25-50
Motivele aplicării sancţiunilor art. P/u persoanele a lacurilor, iazurilor şi a apelor subterane,
pentru 59.1
CCA cu funcţii de inclusiv a surselor de alimentare cu apă
cetăţeni potabilă, cu poluarea, eroziunea şi
răspundere
salinizarea solurilor, cu alunecări de teren
1.Încălcarea limitelor stabilite de captare şi
sau cu inundarea construcţiilor;
de folosire a apei, folosirea apei în scopuri
neautorizate (nesancţionate), 61.1 5 10-25 9. Neîndeplinirea sau îndeplinirea
85/1
nerespectarea regulilor evidenţei primare inadecvată a dispoziţiilor Expertizei până la
alin. până la 50
şi de stat a folosirii apei; ecologice de stat şi ale Inspectoratului 15
1
ecologic de stat;
2. Ocuparea samavolnică a obiectivelor
acvatice, folosirea samavolnică a apelor, 10. Neîndeplinirea obligaţiei de a face
cesiunea dreptului de folosire a apelor, până la publice informaţiile veridice despre
49 până la 20 58.1 - 30-50
precum şi încheierea altor tranzacţii, ce 5 calitatea apei potabile, care a cauzat
încalcă direct sau într-o formă camuflată îmbolnăvirea cetăţenilor;
dreptul proprietăţii de stat asupra apelor; 9. Neachitarea plăţii pentru poluarea
85/1
3. Neîndeplinirea obligaţiei de a face mediului, netransferarea ei în volum
alin. - 50
publice informaţiile veridice despre deplin şi la termen în conturile fondurilor
3
calitatea apei potabile; ecologice;
58.1 11. Folosirea obiectivelor acvatice fără titlu
4. Punerea în funcţiune a întreprinderilor,
- 10-20 de stat de folosinţă separată, folosirea apei 61.2 25-50 200-300
obiectivelor comunale şi a altor obiective
59.2 fără autorizaţie de folosinţă specială;
fără construcţiile şi instalaţiile care să
prevină poluarea apelor şi alte influenţe 12. Neexecutarea dispoziţiilor organelor
dăunătoare; abilitate privind limitarea, interzicerea
61.3 25 300
5. Efectuarea lucrărilor de proiectare fără parţială sau totală a folosirii obiectivelor
autorizarea organelor de supraveghere acvatice.
85/1 Sursa: întocmit după Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile
ecologică şi efectuarea lucrărilor de până la
alin. până la 20 administrative, Chişinău, 2007.
construcţie şi de altă natură conform 10
2
proiectelor ce n-au trecut expertiza
ecologică de stat; De asemenea, mărimea definitivă a amenzilor este stabilită în
6. Nerespectarea regulilor şi baza standardelor ramurale şi ecologice de utilizare a apei, în
instrucţiunilor ce se referă la exploatarea ansamblu, şi pentru tipurile de agregate tehnologice şi categoriile de
62/1 10 20-30
construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, folosinţă a apelor, în particular. În cazul depăşirii nesemnificative,
de gospodărire şi de protecţie a apelor; fără a fi pusă în pericol asigurarea cu apă a celorlalte obiective
economice, a obiectivelor sociale şi ecologice şi a populaţiei din zona
respectivă, cantitatea de apă utilizată peste limitele normative se În Agenţia Ecologică Sud amenzile aplicate au constituit 7832 lei, iar
taxează cu un anumit coeficient. Pentru acţiuni, care s-au soldat cu cele achitate doar 3172 lei. În Agenţia Ecologică Găgăuzia s-au
poluarea bazinelor hidrografice, a lacurilor, iazurilor şi a apelor aplicat amenzi în sumă de1860 lei, din care s-au încasat 1360 lei. În
subterane, inclusiv a surselor de alimentare cu apă potabilă se aplică anul 2006, majoritatea absolută a amenzilor (91 mii din cca 100 de
amenzi în mărime de la 10 la 20 u. c. – pentru cetăţeni şi de la 25 la mii lei) au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor actelor
50 u. c. – pentru persoanele cu funcţii de răspundere. normative vizând protecţia apelor, care s-au soldat cu poluarea
Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei cu privire bazinelor hidrografice, a lacurilor, iazurilor şi a apelor subterane,
la protecţia şi folosirea resurselor acvatice sunt indicate, inclusiv a surselor de alimentare cu apă potabilă, cu poluarea,
predominant, în articolele 59, 49, 62/1, 62, 61 ale Codului cu privire eroziunea şi salinizarea solurilor, cu alunecări de teren sau cu
la Contravenţiile Administrative. Spre deosebire de celelalte resurse inundarea construcţiilor (art. 59.1). Din cauza examinării majorităţii
naturale, majoritatea contravenţiilor administrative referitoare la contravenţiilor din domeniul apelor de către autorităţile ecologice,
resursele acvatice (articolele 59, 61 şi 62/1) sunt examinate de către diferenţa dintre datele deţinute de Inspectoratul Ecologic de Stat şi
autorităţile ecologice centrale şi teritoriale (Agenţiile şi Inspecţiile cele ale Biroului Naţional de Statistică nu diferă cu mult de cele
Ecologice). Ca rezultat, suma amenzilor respective este net deţinute de Inspectoratul Ecologic de Stat.
superioară celei aplicate şi achitate pentru celelalte resurse naturale,
cu excepţia resurselor vegetale. Această constatare trebuie, neapărat,
luată în consideraţie la perfecţionarea ulterioară a Codului cu privire IV.6.3. Sancţiunile economice pentru poluarea aerului
la Contravenţiile Administrative şi introducerea modificărilor atmosferic
necesare în acest sens.
De asemenea, pentru infectarea sau altă poluare a apelor de Actualmente, sancţiunile economice sunt cele mai răspândite
suprafaţă ori subterane cu ape uzate sau cu alte deşeuri ale pârghii de influenţă asupra comportamentului poluatorilor aerului
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor industriale, agricole, atmosferic din Republica Moldova şi din statele vecine. Legislaţia
comunale şi de altă natură, dacă aceasta a cauzat prejudicii în proporţii ecologică naţională prevede aplicarea unor amenzi pentru încălcarea
considerabile regnului animal sau vegetal, resurselor piscicole, cerinţelor ecologice şi acţiuni de compensare a prejudiciilor aduse
silviculturii, agriculturii sau sănătăţii populaţiei ori a provocat decesul aerului atmosferic, ca rezultat al poluării neautorizate şi excesive a
persoanei, se aplică sancţiuni penale sub formă de amendă în mărime acestui factor de mediu, care au cauzat pagube substanţiale directe
de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau privaţiune de libertate de la 2 învelişului de aer şi indirecte – sferelor economice, sociale şi ecologice,
la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei. În linii generale, mecanismul de
1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita aplicare a sancţiunilor administrative a suferit doar unele schimbări
o anumită activitate. superficiale, în special privind tipurile încălcărilor administrative şi
În anul 2005, suma amenzilor aplicate de Agenţiile Ecologice a penale sancţionate, mărimea şi forma de achitare a sancţiunilor. Prin
fost de 174438 lei, iar cea încasată – de 76677 lei. În Agenţia urmare, cuantumul extrem de mic de plată al amenzilor şi aplicarea
Ecologică de Nord suma amenzilor aplicate a fost de 66936 lei, din superficială şi episodică a acestora condiţionează o influenţă foarte slabă
care au fost achitate 37624 lei. În Agenţia Ecologică Centru s-au asupra poluatorilor aerului atmosferic şi eficienţei gestionării acestui
aplicat amenzi în sumă de 94810 lei, dar s-au încasat doar 34521 lei. factor de mediu. Această situaţie este valabilă, îndeosebi, pentru sursele
mai mici de poluare, dar care au o răspândire foarte largă, aproape în Tabelul 32
fiecare localitate urbană şi chiar rurală. La această categorie se atribuie, în Sancţiunile administrative pentru poluarea aerului atmosferic
primul rând, cazangeriile, transportul auto, staţiile PECO, barurile, în Republica Moldova
cafenelele etc. Mărimea amenzilor (unităţi
În acelaşi timp, metodologiile de stabilire şi evaluare a convenţionale)
Nr.
prejudiciilor, cauzate nu numai aerului, dar şi altor factori de Pentru
Motivele aplicării sancţiunilor art.
mediu, au fost perfecţionate substanţial în ultimii ani. Această Pentru persoanele cu
CCA
cetăţeni funcţii de
diferenţă dintre sancţiunile administrative şi acţiunile aplicate,
răspundere
rezultate din prejudiciile ecologice respective reflectă importanţa
1. Depăşirea normativelor gradului
minoră a problemelor de mediu pentru structurile de stat, admisibil de degajare a substanţelor
responsabile pentru elaborarea şi aplicarea acestor pârghii de poluante sau de degajare provizoriu
gestionare. Totodată, cuantumul redus al amenzilor generează convenită a acestor substanţe în
frecvent înţelegeri între poluatori şi autorităţile de control cu privire atmosferă; depăşirea normativelor
la ascunderea sau denaturarea informaţiei despre prejudiciile cauzate gradului admisibil de acţiuni fizice
şi care, deseori, pot fi depistate uşor şi de locuitorii acestor zone. dăunătoare aerului atmosferic; degajarea
Situaţia respectivă diminuează substanţial eficienţa gestiunii substanţelor poluante în atmosferă fără
78
mediului, încrederea faţă de autorităţile publice şi este foarte autorizaţia organelor de stat special
avertisment
împuternicite pentru aceasta; acţiunea
asemănătoare cu cea a regiunilor şi statelor în curs de dezvoltare.
fizică dăunătoare aerului atmosferic fără până la 25
Conform prevederilor Codului cu privire la contravenţiile
autorizaţia organelor de stat special
administrative, pentru poluarea neautorizată şi excesivă a aerului împuternicite pentru aceasta în cazurile,
atmosferic, sunt aplicate 4 tipuri principale de amenzi: când obţinerea unei asemenea autorizaţii
- pentru depăşirea normativelor poluării chimice şi fonice la este necesară în conformitate cu legislaţia
agregatele tehnologice, sursele staţionare şi mobile de Republicii Moldova
poluare. Referitor la cetăţeni, acestea se aplică sub forma 2. Încălcarea regulilor de exploatare,
unui avertisment, iar referitor la persoanele cu funcţii de precum şi nefolosirea instalaţiilor,
răspundere e prevăzută o amendă de până la 25 unităţi utilajelor, aparatelor pentru purificarea şi 80
convenţionale (500 lei); controlul degajărilor de poluanţi în
atmosferă;
- pentru încălcarea regulilor de exploatare, transportare şi
3. Darea în exploatare a automobilelor,
depozitare a substanţelor nocive pentru aerul atmosferic,
avioanelor, navelor şi altor mijloace şi
în special ale deşeurilor industriale şi menajere, instalaţii de locomoţie, care depăşesc
fertilizatorilor şi preparatelor de protecţie a plantelor sunt normativele admise de degajare a 81
prevăzute referitor la cetăţeni – un avertisment sau o substanţelor poluante, precum şi
amendă până la 5 unităţi convenţionale (u. c.), iar referitor normativele admise ale zgomotului,
la persoanele cu funcţii de răspundete un avertisment sau produs de ele în timpul funcţionării;
o amendă de până la 20 u. c. (tabelul 34);
4. Exploatarea de către cetăţeni a avertisment 10. Efectuarea lucrărilor de proiectare fără

mijloacelor de automototransport şi a avertisment până la 25 u.c. autorizarea organelor de supraveghere
altor mijloace şi instalaţii de locomoţie, până la 25 ecologică şi efectuarea lucrărilor de 85/1
până la 10 până la 20
care depăşesc normativele admise de 82 u.c. construcţie şi de altă natură conform alin. 2
degajare a substanţelor poluante, precum proiectelor ce n-au trecut expertiza
şi normativele admise ale zgomotului, ecologică de stat
produs de ele în timpul funcţionării 11. Neachitarea plăţii pentru poluarea
85/1
5. Încălcarea regulilor de stocare a mediului, netransferarea ei în volum deplin - 50
alin. 3
deşeurilor industriale şi a resturilor şi la termen în conturile fondurilor ecologice
menajere, nerespectarea regulilor de 83 Sursa: întocmit după Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile
protecţie a aerului în timpul arderii administrative, Chişinău, 2007.
deşeurilor menţionate;
6. Încălcarea regulilor de transportare, - pentru ignorarea şi neîndeplinirea dispoziţiilor auto-
păstrare şi folosire a mijloacelor pentru rităţilor ecologice (Inspectoratului Ecologic de Stat) şi
protecţia plantelor, stimulatorilor creşterii altor organe de control al impactului asupra aerului
avertis
lor, îngrăşămintelor minerale şi altor atmosferic. Privind ultimele două tipuri de răspundere
84 ment;
preparate care au provocat sau sînt în administrativă, legea prevede: pentru cetăţeni, de
avertis- până la
stare să provoace poluarea aerului
ment; 20 asemenea, un avertisment, iar pentru persoanele cu funcţii
atmosferic, precum şi care a pricinuit o
până la 5 de răspundere – o amendă de până la 20 unităţi
daună regnului animal;
u.c. convenţionale (400 lei);
7. Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor,
care exercită controlul asupra protecţiei - pentru neachitarea plăţii de poluare a aerului, netran-
aerului atmosferic, despre lichidarea 85 sferarea ei în totală şi la termen în conturile fondurilor
încălcării regulilor cu privire la protecţia ecologice, precum şi pentru darea în exploatare a
aerului atmosferic întreprinderilor, caselor de locuit, altor obiective şi
8. Neîndeplinirea sau îndeplinirea instalaţii, precum şi pentru utilizarea lor cu încălcarea
inadecvată a dispoziţiilor Expertizei normelor şi cerinţelor de protecţie a mediului înconju-
ecologice de stat şi ale Inspectoratului rător sunt prevăzute amenzi de până la 50 unităţi
ecologic de stat
85/1 convenţionale pentru persoanele cu funcţii de răspundere.
9. Darea în exploatare a întreprinderilor, până la 15 până la 50
alin. 1 În Republica Moldova, contravenţiile administrative produse
caselor de locuit, altor obiective şi
instalaţii, precum şi utilizarea lor cu asupra aerului atmosferic sunt examinate, în exclusivitate, de către
încălcarea normelor şi cerinţelor de Judecătoriile municipale şi raionale, care, deseori, manifestă o
protecţie a mediului înconjurător neglijenţă masivă nu numai la examinarea, dar şi la transmiterea
informaţiei situaţiei proceselor verbale respective. De asemenea,
foarte frecvent sunt aplicate doar avertismente şi amenzi de 18, 36 şi
54 de lei, iar multe din procesele verbale sunt neexaminate şi/sau
clasate. Această situaţie se reflectă direct şi asupra sumelor amenzilor
aplicate şi încasate pentru aceste încălcări.
Astfel, în 2005, suma amenzilor aplicate pentru poluarea IV.6.4. Sancţiunile economice pentru încălcarea
neautorizată şi nerespectarea cerinţelor de protecţie a aerului legislaţiei de folosinţă a resurselor biologice
atmosferic pe întreaga republică a fost de 28530 lei, inclusiv în
Agenţia Ecologică Centru – 7406 lei, 20860 lei în Agenţia Ecologică Dificultăţile complexe ale consolidării statului independent şi ale
Nord, din care 9974 – în municipiul Bălţi, 264 lei în Agenţia tranziţiei la economia de piaţă s-au răsfrânt negativ şi asupra resurselor
Ecologică Sud şi 0 lei – în Găgăuzia. Aceeaşi situaţie se observă şi biologice ale Republicii Moldova. Efectele distructive s-au manifestat cu
privind sumele evaluate ale acţiunilor intentate, ca urmare a o mai mare amploare asupra suprafeţelor forestiere din afara fondului
prejudiciilor aduse aerului, şi ale investiţiilor şi cheltuielilor bugetare silvic de stat, speciilor floristice şi faunistice şi fondului cinegetic al
destinate protecţiei aerului atmosferic. acestora, bazinelor şi cursurilor de apă negestionate de Gospodăria şi
De asemenea, similar informaţiei despre aplicarea sancţiunilor Serviciul Piscicol de Stat şi componentelor biotice ale acestora. De
administrative pentru încălcarea legislaţiei funciare şi cu privire la asemenea, foarte afectate sunt suprafeţele forestiere şi bazinele acvatice
subsol, există o mare diferenţă între datele deţinute de autorităţile de stat, situate în apropierea localităţilor rurale, unde autorităţile
ecologice şi cele statistice. Astfel, în 2005, suma amenzilor aplicate pe administraţiei publice locale şi chiar cele silvice, acvatice şi ecologice
întreaga republică pentru contravenţiile în domeniul aerului manifestă o neglijenţă totală faţă de supravegherea adecvată a resurselor
atmosferic, indicate în baza de date a Biroului Naţional de Statistică, biologice. Pentru a ameliora această situaţie dificilă, a fost aprobată o
a fost de 66,5 mii lei (figura 4.7.1.), din care s-au încasat 38,6 mii lei. serie de acte normativ-legislative, care prevăd pedepsirea persoanelor
În 2006, au fost aplicate amenzi în sumă de aproximativ 50 mii lei vinovate şi compensarea prejudiciilor generate de acestea. Acest
(fără art. 85/1) şi încasate 27,6 mii lei. Majoritatea amenzilor aplicate prejudiciu este stabilit în conformitate cu actele normativ-legislative
se referă la contravenţiile indicate în articolele 82 (14,9 mii lei), 85 ecologice şi instrucţiunile departamentale de către Inspectoratul
(15,1 mii lei), 83 (8,6 mii) şi 78 (8020 lei). De asemenea, majoritatea Ecologic de Stat în baza examinării cazului la faţa locului, cu acordul
absolută a avertismentelor sunt aplicate pentru exploatarea de către Serviciilor departamentale de Pază a resurselor respective, sau în baza
cetăţeni a mijloacelor de transport, care depăşesc limitele admisibile informaţiei oferite de acestea. Dacă încălcarea a fost comisă în
de emisie a substanţelor nocive (art. 82) şi pentru nerespectarea perimetrul ariilor protejate de stat, autorităţile ecologice stabilesc integral
regulilor de protecţie a aerului în timpul arderii deşeurilor de şi independent mărimea prejudiciului.
producţie şi menajere (art. 83). Funcţiile multiple ale pădurilor, deficitul lor în republica noastră
Totodată, suma plăţilor şi pagubelor sociale calculate, rezultate şi fenomenul alarmant al tăierilor ilicite necesită aplicarea unor
din poluarea aerului, inclusiv generate de sursele externe, este mai sancţiuni dure pentru activităţile ilegale de valorificare a acestor
mare decât a celor rezultate din poluarea apelor. Disproporţia resurse deosebit de valoroase. Cu toate acestea, mărimea sancţiunilor
respectivă este cunoscută încă din perioada sovietică şi se datorează, administrative aplicate pentru încălcarea legislaţiei silvice este destul
în primul rând, faptului că urmările poluării aerului, cu excepţia celei de redusă. Mai mult decât atât, pentru 10 din cele 23 de contravenţii
accidentale, se manifestă lent şi într-o manieră mai ascunsă, silvice principale sunt aplicate şi avertismente, atât pentru cetăţeni,
comparativ cu poluarea apelor care, deseori provoacă neîntârziat cât şi pentru persoanele cu funcţii de răspundere (tabelul 35).
intoxicări şi epidemii grave, care generează îngrijorări deosebite ale De obicei, contravenţiile silvice sunt stabilite în baza
populaţiei şi sancţionarea administrativă şi penală a persoanelor cu informaţiei prezentate de serviciile de pază ale fondului silvic, iar
funcţii de răspundere. în cazul în care acestea fac parte din fondul ariilor protejate de stat,
trebuie informate, în mod obligatoriu, autorităţile ecologice şi 5. Încălcarea regulilor de securitate antiincen-
consiliul administrativ şi ştiinţific al rezervaţiilor ştiinţifice, care diară în păduri;
confirmă comiterea încălcării şi infracţiunii ecologice respective. 6. Aruncarea deşeurilor menajere şi a resturilor
Contravenţiile indicate în articolele 63, 64, alineatul 1 al articolului de construcţie în păduri;
73
7. Vătămarea sau tăierea plantelor din spaţiile
65, articolele 66-77 sunt examinate de Întreprinderile Silvice.
verzi fără permisiunea organului executiv al
Încălcările indicate în articolele 70, 75 şi 76, alineatul 2 al articolului până la 5, până la 10,
autoadministrării locale, precum şi neluarea de
65, pot fi examinate şi de către autorităţile ecologice. Celelalte 151 avertisment avertisment
către cetăţeni şi de către persoanele cu funcţii de
contravenţii administrative ale legislaţiei silvice sunt examinate de răspundere a unor măsuri pentru protecţia
către Judecătorii (articolele 50, 90, 91 şi 151). zonelor verzi, aflate în administrarea lor,
Modificările recente ale articolelor Codului cu privire la atitudinea neglijentă faţa de ele;
Contravenţiile Administrative, referitoare la încălcarea legislaţiei 5-10, confis
8. Încălcarea regulilor de vânătoare, pescuit şi de 20-30, confis
ecologice, prevăd stabilirea unor amenzi maxime de 50 u.c. pentru 87 carea
protecţie a rezervelor piscicole; carea armelor
cetăţeni, de 200 u.c. pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi de armelor
300 u.c. pentru persoanele responsabile de protecţia şi paza 9. Încălcarea regimului de protecţie a obiectivelor
vegetaţiei forestiere (tabelul 33). naturale, aflate sub protecţia specială a statului şi
91 până la 5, până la 20,
a regulamentelor de ordine interioară ale ariilor
alin.1 avertisment avertisment
Tabelul 35 naturale protejate, nimicirea sau deteriorarea
acestora;
Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei de
10. Tăierea ilegală şi vătămarea arborilor şi
folosinţă a resurselor biologice
arbuştilor, distrugerea sau vătămarea culturilor
Mărimea sancţiunilor
de pădure, a puieţilor sau arborilor tineri din
Nr. (unităţi convenţionale) 65
pepinierele silvice şi plantaţii, precum şi a 50 200
Motivele aplicării sancţiunilor art. P/u persoane alin.1
Pentru arborilor tineri de origine naturală şi a
CCA cu funcţii de
cetăţeni seminţişului natural pe suprafeţele, destinate
răspundere regenerării pădurii;
1. Cositul şi păşunatul ilicit în păduri şi pe 11. Acţiunile prevăzute la alineatul 1 al articolului
pământurile fondului forestier al statului, 65
până la 2, 65, săvârşite de persoane responsabile de - 300
strângerea samavolnică a fructelor sălbatice, până la 3, alin.1
70 averti protecţia şi paza vegetaţiei forestiere
nucilor, ciupercilor, pomuşoarelor pe sectoarele, avertisment
sment 12. Autorizarea de către persoane responsabile de
unde acest lucru este interzis sau este admis
protecţia şi paza vegetaţiei forestiere a recoltării 65
numai pe baza biletelor silvice; - 1000
masei lemnoase cu încălcarea prevederilor actelor alin.2
2. Distrugerea sau vătămarea subarboretului din legislative şi ale altor acte normative
până la 3, până la 10,
păduri; 66 Sursa: întocmit după Codul Republicii Moldova cu privire la contravenţiile
avertis avertis
3. Degradarea fâneţurilor şi a păşunilor de pe 69 administrative, Chişinău, 2007.
ment ment
terenurile fondului forestier de stat;
4. Încălcarea modului stabilit de folosire a 64
până până Acestea se aplică pentru tăierea ilegală şi vătămarea arborilor şi
fondului de exploatare, de recoltare şi alin.1
la 3 la 10 arbuştilor, a puieţilor din pepinierele silvice şi plantaţii, a arborilor
transportare a lemnului şi de recoltare a răşinii; 77
tineri de origine naturală şi a seminţişului natural pe suprafeţele - cositul şi păşunatul ilicit pe terenurile fondului silvic
destinate regenerării pădurii. Spre regret, aceste modificări nu se (articolul 70);
referă şi la arborii şi arbuştii din spaţiile verzi care, conform - încălcarea modului stabilit de folosire a fondului de
legislaţiei naţionale în vigoare, au o utilitate exclusiv publică şi exploatare, de recoltare şi transportare legală a produselor
realizează, predominant, funcţii ecologice, recreaţionale, lemnoase (articolul 64);
educaţionale, estetice etc. Din această cauză, tăierile ilicite din - vătămarea sau tăierea plantelor din spaţiile verzi (articolul
perimetrul spaţiilor verzi sunt foarte frecvente şi, deseori, sprijinite 151);
(din motive, mai mult sau mai puţin cunoscute) de persoane cu - distrugerea sau vătămarea subarboretului din păduri
funcţii de răspundere, precum consilieri locali şi primari. Sancţiunile (articolul 66).
administrative pentru aceste persoane se limitează la amenzi de până Spre deosebire de contravenţiile administrative din domeniul
la 10 u. c. sau doar la un simplu avertisment. Pe deasupra, suma silvic, încălcările legislaţiei de folosinţă a regnului animal sunt
prejudiciului calculat pentru aceste daune este foarte mică. De examinate exclusiv de către Judecătorii, cu excepţia contravenţiilor
exemplu, pentru un arbore, cu diametrul de 44-48 cm, aceasta nu indicate în articolul 76 (nimicirea faunei folositoare a pădurilor), care
depăşeşte 200 lei. Astfel, tăierea ilicită şi acordarea acestui drept de sunt examinate de Întreprinderile Silvice. Achitarea amenzilor nu
către autorităţile locale poate fi privită, mai degrabă, ca o afacere eliberează contravenientul (infractorul) de compensarea totală a
profitabilă decât o acţiune ilegală, care trebuie aspru pedepsită. prejudiciului cauzat regnului animal şi habitatelor acestora, conform
De asemenea, conform modificărilor menţionate amenzile, anexelor respective ale Legii Regnului Animal (1995) şi modificărilor
aplicate persoanelor cu funcţii de răspundere pentru circulaţia recente ale acesteia. Nivelul examinării şi prezentării informaţiei
produselor lemnoase, fără acte de provenienţă legale, sunt de 300 referitoare la examinarea încălcărilor legislaţiei silvice şi de folosinţă
unităţi convenţionale (6000 lei), iar cele stabilite pentru persoanele a regnului animal către autorităţile ecologice este foarte insuficient,
responsabile de protecţia şi paza vegetaţiei forestiere, în cazul iar multe dosare sunt clasate sau atacate din anumite motive. O
autorizării recoltării ilicite a masei lemnoase constituie 1000 u. c. (20 situaţie similară se observă şi la achitarea plăţilor pentru recoltarea
mii lei). În pofida acestor modificări binevenite, examinarea masei lemnoase din fondul silvic de stat şi din fondul primăriilor.
respectivelor contravenţii grave este la un nivel total insuficient, cu Astfel, conform Raportului Inspectoratului Fiscal de Stat, suma
toate că ele se produc foarte des. acestor plăţi pentru întreaga republică nu depăşeşte jumătate de
Cele mai frecvente contravenţii silvice sunt depistate pentru: milion de lei, iar unele întreprinderi silvice, care cuprind, de regulă,
- tăierea ilegală şi vătămarea arborilor şi arbuştilor (art. 65, câteva raioane, au raportat despre achitarea unei sume derizorii de 5
alin. 1); mii lei, ceea ce e incomparabil mai puţin decât datele reale, ascunse
- autorizarea de către persoane responsabile de protecţia şi temeinic, de societatea civilă, care este, de altfel, şi unica posesoare a
paza vegetaţiei forestiere a recoltării masei lemnoase cu acestor resurse naturale de o valoare inestimabilă.
încălcarea prevederilor actelor legislative şi ale altor acte Potrivit informaţiei oferite de Biroul Naţional de Statistică, în
normative (art. 65, alin. 2); 2005, suma amenzilor aplicate pe întreaga republică pentru
- încălcarea regulilor de vânătoare, de pescuit şi de protecţie încălcarea legislaţiei silvice şi cu privire la regnul animal a fost de 676
a rezervelor piscicole (art. 87); mii lei sau de aproape 7 ori mai mare decât în informaţia deţinută de
Inspectoratul Ecologic de Stat. Această constatare constituie un
argument în plus la concluziile relatate anterior privind dezordinea şi şi paza vegetaţiei forestiere sau în proporţii mari, se pedepseşte cu
fărădelegile din domeniul silvic şi ineficienţa gestiunii fondului amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale, iar
forestier, cinegetic şi piscicol, exercitată de către autorităţile persoana juridică la 1000 la 3000 u. c. cu privarea de dreptul de a
specializate ale statului şi posesorii acestor resurse. În 2006, suma exercita o anumită activitate.
amenzilor pe întreaga republică a constituit 724 mii lei. Peste În concluzie, în procesul de elaborare definitivă a noului Cod cu
jumătate (56%) din avertismente au fost aplicate pentru privire la contravenţiile administrative, trebuie să se ţină cont de
contravenţiile indicate în articolele 87 (încălcarea regulilor de lacunele şi erorile menţionate în domeniul protecţiei factorilor de
vânătoare), iar circa 23 la sută pentru încălcările prevăzute de mediu şi sănătăţii populaţiei. Cuantumul amenzilor necesită o
articolul 151 (tăierea sau vătămarea plantelor din perimetrul spaţiilor actualizare optimă, în funcţie de situaţia economico-financiară a
verzi) al Codului cu privire la Contravenţiile Administrative. Din poluatorilor şi beneficiarilor, de rata inflaţiei şi nu, în ultimul rând,
numărul total de amenzi, 52 % sunt aplicate pentru vătămarea şi de preocupările prioritare ale comunităţii internaţionale, îndeosebi
tăierea ilicită a arborilor din fondul forestier de stat şi din fondul europene, de schimbare rapidă a atitudinii ostile şi barbare faţă de
primăriilor (articolul 65), 14% - pentru încălcarea regulilor de Natură şi generaţiile viitoare, în conformitate cu obiectivele
vânătoare (art. 87 şi 87/1) şi 11 % - pentru cositul şi păşunatul ilicit dezvoltării durabile. De asemenea, tipurile de contravenţii şi
pe terenurile fondului silvic de stat (art. 70). Majoritatea absolută a cuantumul sancţiunilor aplicate trebuie să fie, neapărat, racordate la
amenzilor aplicate (88%) şi a celor încasate (74%) sunt stabilite metodologiiile în vigoare cu privire la evaluarea şi compensarea
pentru tăierea ilicită şi vătămarea arborilor, după care urmează, la prejudiciului. Sancţiunea administrativă şi penală trebuie să fie o
mare distanţă, suma amenzilor pentru contravenţiile indicate în etapă premergătoare procedurii de compensare a prejudiciului şi să
articolele 87 şi 151 ale Codului respectiv. În acelaşi timp, din suma formeze cu acestea un mecanism integral şi eficient de restabilire a
totală de amenzi aplicate (724 mii lei) nu au fost încasate decât 31 % recipientelor afectate şi de prevenire a eventualelor pericole care
sau 227 mii lei. Încasările minime (26,4%) se referă la articolul 65, cu ameninţă aceste şi alte recipiente din teritoriu.
privire la tăierea ilicită şi vătămarea arborilor, care conturează, în
ansamblu, nivelul încasărilor amenzilor aplicate pentru încălcarea Bibliografie:
legislaţiei de folosinţă şi protecţie a resurselor biologice. Nivelul 1. Anuarul privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea
încasărilor pentru contravenţiile administrative indicate în celelalte Inspectoratului Ecologic de Stat în anul 2004, Chişinău, 2005.
articole cu privire la utilizarea şi protecţia florei şi faunei depăşeşte 70 2. Anuarul privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea
la sută. În perioada examinată (2003-2006), sumele maxime ale Inspectoratului Ecologic de Stat în anul 2005, Chisinau, 2006.
amenzilor aplicate pentru contravenţiile administrative în acest 3. C. Matei, P. Bacal / Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită
domeniu au fost înregistrate în raioanele Leova, Criuleni, Soroca şi excesivă a resurselor funciare, subsolului şi apelor în Republica
(2003-2006), Glodeni (2003 şi 2004), Soroca, Nisporeni (2004 şi Moldova // Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed.
2005), Orhei şi Şoldăneşti (2005), Hânceşti, Anenii Noi şi Ungheni ASEM, p. 5-9
(2005-2006), Cahul (2006). 4. P. Bacal./Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită şi
Totodată, conform prevederilor Codului Penal, tăierea ilegală a supranormativă a resurselor biologice în Republica Moldova
arborilor şi arbuştilor din fondul silvic sau din fondul ariilor naturale //Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed. ASEM, p. 6-12
protejate de stat, săvârşită de către persoane responsabile de protecţia 5. Codul cu privire la contravenţiile administrative. Chişinău, 2007.
6. Codul Penal al Republicii Moldova, Chişinău, 2002. Tema IV.7.

7. Codul civil al Republicii Moldova, Chişinău, 2005.
Mecanismul de funcţionare a fondurilor
8. Ghid cu privire la evaluarea prejudiciului cauzat mediului de la
activităţile antropogene şi mecanismele de compensare a lui. ecologice
Chişinău, 2006.
9. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova. Chişinău, 1996.
IV.7.1 Importanţa, apariţia şi consolidarea
10. Rapoartele Biroului Naţional de Statistică cu privire la aplicarea
fondurilor ecologice
sancţiunilor administrative pentru anii 2003-2006.
11. http://www.justice.md.
Implementarea fondurilor ecologice bugetare şi, mai ales, a celor
extrabugetare are o istorie îndelungată. Încă de la bun început,
acestea erau destinate, cu precădere, conservării unor resurse
1. Esenţa şi necesitatea implementării sancţiunilor economice de
naturale strategice, precum apele potabile şi solurile, sau parcurilor şi
protecţie a mediului.
grădinilor regale şi municipale. Supravegherea severă a consumului
2. Caracterizaţi aplicarea sancţiunilor administrative pentru
de resurse acvatice şi utilizării solurilor este cunoscută în Vechiul
încălcarea legislaţiei de folosinţă a resurselor funciare.
Babilon (Codul Hamurappi), în China Antică şi Egiptul Antic, în
3. Sancţiunile administrative pentru încălcarea legislaţiei de
India şi statele antice din Asia Centrală, unde era coordonată de
folosinţă a subsolului.
monarh, cu ajutorul unei armate de funcţionari care ţineau o
4. Analizaţi aplicarea sancţiunilor administrative şi penale pentru
evidenţă strictă a terenurilor şi rezervelor de apă şi acumulau fonduri
utilizarea şi poluarea excesivă a resurselor acvatice.
de la beneficiarii acestor resurse pentru efectuarea lucrărilor publice
5. Caracterizaţi aplicarea şi încasarea amenzilor pentru poluarea
de conservare şi ameliorare a resurselor naturale. Supravegherea şi
aerului atmosferic.
protecţia resurselor biologice este cunoscută şi în Grecia şi Roma
6. Dezvăluiţi realizările şi problemele actuale ale aplicării
Antică, iar mai apoi a fost larg răspândită pe domeniile feudale din
sancţiunilor administrative şi penale pentru daunele aduse
Europa, Imperiul Otoman şi Imperiul Chinez, dar mai ales în Europa
fondului forestier.
Centrală din Polonia şi Transilvania până în Anglia. Aceste măsuri
7. Analizaţi amenzile aplicate pentru utilizarea ilicită a regnului
erau susţinute financiar de către nobili, negustori şi meşteşugari,
animal.
precum şi pe calea efectuării unor lucrări laborioase de regenerare şi
îngrijire de către ţărani şi robi.
Revoluţia industrială şi cea demografică, care iau amploare la
finele secolului XVIII în Anglia, iar apoi, se extind rapid şi în restul
Europei, precum şi în America de Nord, sporesc substanţial
consumul şi impactul asupra apelor, solurilor şi pădurilor. Mai mult
decât atât, acest impact se extinde masiv şi asupra aerului atmosferic
şi resurselor minerale. Ca rezultat, se reduce substanţial capacitatea
de asimilare (de autopurificare) a mediului, în special a aerului, cu
consecinţe grave pentru rezistenţa imunologică şi sănătatea
organismului uman. În acelaşi timp, extracţiile masive de resurse localităţilor urbane, au fost construite staţii de epurare a apelor
minerale, îndeosebi energetice şi metalifere, condiţionează epuizarea reziduale, s-au fondat şi extins spaţii verzi, iar în afara localităţilor –
rapidă a resurselor respective. Aceste semnale alarmante au trezit arii naturale protejate de stat. Toate aceste mari realizări, fără
atenţia oamenilor de ştiinţă, societăţii civile a statelor economic precedent în istoria noastră, au fost posibile datorită unei finanţări
avansate (în mare măsură, din cauza exploatării masive a materiilor substanţiale din bugetele locale, raionale, republican şi unional,
prime industriale, apelor, solurilor şi pădurilor). Astfel, în anii ’60-’70 precum şi prin contribuţia laborioasă a populaţiei locale şi a
ai secolului trecut, apar lucrări ştiinţifice şi publicistice valoroase care specialiştilor autohtoni şi străini. Acest patrimoniu de mare valoare,
nu numai că scot în evidenţă problemele ecologice, sociale şi moştenit din perioada sovietică, necesită în prezent întreţinere şi
economice ale statelor lumii şi grupărilor acestora, legăturile cauzale modernizare şi, evident, resurse financiare pe măsură.
ale acestor probleme, dar încearcă să propună şi scenarii, mai mult Totodată, în pofida realizărilor din gestiunea protecţiei
sau mai puţin optimiste şi costisitoare de prevenire a unor catastrofe mediului, apreciate la acea vreme, mecanismul economic al
ecologice globale şi macroregionale. protecţiei mediului era foarte slab implementat, fiind format, cu
Totodată, atât oamenii de ştiinţă, societatea civilă, cât şi factorii precădere, din amenzile aplicate persoanelor cu funcţii de
de decizie politică, patronii şi acţionarii majoritari ai marilor societăţi răspundere (directorilor de întreprinderi, care mai erau, de obicei,
industriale, vinovate într-o mare măsură de situaţia ecologică creată, şi funcţionari de partid, sau şefilor serviciilor ecologice de la
şi-au dat, în cele din urmă, seama că realizărea unor scenarii întreprinderile respective). Implementarea rapidă şi relativ
optimiste nu este posibilă fără eforturile comune ale societăţii, uşoară, comparativ cu alte state industrializate, a normativelor
îndeosebi din statele avansate, ale guvernelor, şi nu în ultimul rând, ecologice şi monitoringului ecologic la sursele de impact, a fost
ale poluatorilor. Aceste acţiuni benefice necesită, înainte de toate, o posibilă datorită suportării cheltuielilor respective de către
asigurare financiară, informaţională, inovaţională şi tehnologică, bugetul de stat, alimentat în mare măsură din exporturile masive
organizaţională şi juridică, care, la rândul lor, au nevoie de resurse de resurse energetice şi armament. Astfel, datorită aportului
financiare. În concluzie, pentru susţinerea acestor acţiuni nobile şi neînsemnat al poluatorilor la suportarea costurilor ecologice de
complexe, s-a decis înfiinţarea unor fonduri ecologice locale, adaptare la aceste reglementări directe (normative) severe,
naţionale, macroregionale (euopene) şi chiar globale, precum şi criteriul economic de stabilire a nivelului optimul de poluare nu a
modernizarea celor existente. avut importanţa necesară şi nu s-a reflectat decisiv în strategia
Fosta Uniune Sovietică, în calitate de mare actor geopolitic şi ecologică şi rentabilitatea întreprinderilor poluante. Mai mult
geoeconomic al perioadei postbelice, se include activ în lupta pentru decât atât, datorită rezervelor mari şi proprietăţii exclusive a
supravegherea şi reducerea impactului nociv asupra mediului din statului socialist, preţurile la resursele energetice erau foarte mici.
zonele sale dens populate. În consecinţă, sunt introduse unele din cele Aceste preţuri reduse au impulsionat consumul excesiv al
mai severe normative de impact (pentru emisii, deversări şi amenajare resurselor respective şi poluarea sporită a aerului. Prin urmare,
ecologică a obiectivelor industriale) din statele industrializate. Este motivaţia economică de reducere a impactului aproape că lipsea,
creată reţeaua ecologică a localităţilor urbane, terenurilor agricole. În din care motiv predominau tehnologiile de producţie care
întreprinderile poluante au fost instalate şi modernizate instalaţiile de necesitau un mare consum de resurse, îndeosebi energetice, şi
captare şi purificare a emisiilor şi efluenţilor, de recirculare a apelor de foarte poluante (cărbunele, inclusiv lignitul şi păcura), iar multe
producţie, reciclare a deşeurilor etc. În majoritatea absolută a din echipamentele de purificare a emisiilor şi deversărilor, mai
ales la întreprinderile republicane, erau învechite şi ineficiente. la protecţia mediului înconjurător", în care (capitolul VIII, articolele
Aceste neajunsuri au generat, în cele din urmă, nu numai 83–88) a fost determinat statutul şi sursele fondurilor ecologice
stagnarea economiei şi industriei sovietice în anii'80, dar şi masive extrabugetare. Această lege prevedea crearea fondurilor la trei nivele
pagube ecologico-sociale, care s-au reflectat direct prin sporirea – municipal, zonal şi naţional.
bolilor şi deceselor cauzate de poluarea excesivă a mediului, Fondul Ecologic Naţional, în actuala lui formă instituţională,
speranţa de viaţă fiind net inferioară faţă de celelalte state a fost creat în 1993. În primii ani de operare, veniturile fondului
industrializate etc. Pentru redresarea situaţiei existente, factorii de erau foarte modeste, iar cheltuielile erau, în general, îndreptate spre
decizie unionali, iar mai apoi şi cei republicani au hotărât necesităţile autorităţii centrale de mediu (în prezent, Ministerul
implementarea unui mecanism economic care să corespundă Ecologiei şi Resurselor Naturale).
optimal principiului "poluatorul plăteşte", sporind, astfel Sursele de formare a fondurilor ecologice:
contribuţia şi motivaţia întreprinderilor poluante la realizarea • o parte din impozitele pentru utilizarea resurselor na-
măsurilor de supraveghere eficientă şi reducere a impactului turale;
nociv asupra mediului. Rolul decisiv în aplicarea acestui • plăţile pentru poluarea mediului ambiant;
mecanism a fost acordat fondurilor ecologice extrabugetare, care • amenzile şi alte plăţi percepute în cazurile încălcării
urmau să fie formate, predominant, pe baza acumulărilor plăţilor legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
pentru poluarea mediului şi utilizarea resurselor naturale – • mijloacele din vânzarea armelor de vânătoare şi uneltelor
contribuţiei poluatorilor şi beneficiarilor resurselor de mediu. de pescuit confiscate, precum şi din vânzarea produselor
Funcţionarea fondurilor ecologice extrabugetare în Republica dobândite cu ajutorul lor;
Moldova a fost decisă prin Hotărârea Guvernului Republicii • cotizaţiile benevole.
Moldova nr. 89 din 26.03.1990 "Cu privire la aprobarea Însă, conform Legii despre bazele sistemului bugetar, plăţile
Regulamentului provizoriu despre formarea şi utilizarea pentru resursele naturale constituie una din sursele de venituri ale
fondurilor de ocrotire a naturii Republicii Moldova", în care au bugetelor locale. Această lege şi altele câteva, ce se referă la activitatea
fost stabilite şi sursele de formare a fondurilor extrabugetare. Iniţial fondurilor ecologice, se contrazic şi nu creează o bază de drept stabilă
fondurile ecologice extrabugetare s-au creat în scopul de a atrage pentru fondurile ecologice. Ulterior, sursele de formare a fondurilor
mijloace suplimentare celor din bugetul de stat, pentru finanţarea ecologice au fost precizate prin Legea despre modificarea şi
activităţilor de protecţie a mediului. Totodată, a fost elaborată şi completarea Legii cu privire la protecţia mediului ambiant, precum şi
prezentată Guvernului "Metodica provizorie de calculare a plăţii prin Legea cu privire la plata pentru poluarea mediului.
pentru poluarea mediului ambiant", care însă n-a fost aprobată. Varianta iniţială a Legii cu privire la plata pentru poluarea
Guvernul a recomandat organelor administraţiei publice locale să mediului (25 februarie, 1998) stabileşte şi domeniile de utilizare a
aprobe de sine stătător documentul propus. mijloacelor din fondurile ecologice:
În noiembrie 1991, Consiliul orăşenesc Chişinău, iar, ulterior, şi • elaborarea şi realizarea programelor locale şi republicane
unele Consilii raionale au adoptat decizii cu privire la introducerea de protecţie a mediului şi menţinerea diversităţii biologice,
plăţii pentru poluarea mediului ambiant. Însă, în realitate, taxele ameliorarea, împădurirea terenurilor, reconstrucţia eco-
pentru poluare au fost achitate doar de întreprinderile din Chişinău. logică a landşaftului şi bazinelor râurilor mici, a altor zone
În 1993, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea "Cu privire prejudiciate de activitatea antropogenă;
• construcţia, reconstrucţia şi transformarea obiectelor de transferate de la autorităţile locale la unităţile teritoriale ale
protecţie a mediului; Ministerului Ecologiei – Agenţiile Teritoriale Ecologice.
• procurarea mijloacelor tehnice, a utilajului, aparaturii, Baza veniturilor Fondurilor, în varianta Legii din 1998, a fost
reactivelor pentru laboratoarele Autorităţii Ecologice Cen- consolidată suplimentar şi au fost eliminate o serie de
trale; necorespunderi, conform prevederilor Codului Fiscal din 1997.
• efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul protecţiei Astfel, unele surse de venituri ale Fondurilor Ecologice, stipulate în
mediului la comanda Autorităţii Ecologice Centrale; varianta anului 1993, au fost abrogate. La acestea se referă impozitul
• propagarea cunoştinţelor ecologice; funciar, care este transferat către bugetele locale şi plăţile pentru
• colaborarea internaţională în domeniul protecţiei me- folosirea resurselor naturale (apă, resurse minerale utile şi masa
diului; lemnoasă), care reprezintă surse de venit pentru bugetul unităţilor
• premierea colectivelor, indiferent de apartenenţa lor administrativ-teritoriale.
departamentală, pentru aportul real la protecţia mediului, După adoptarea Legii privind plata pentru poluarea
întreţinerea serviciilor economico-ecologice. Pentru pre- mediului şi depozitarea deşeurilor (25 februarie, 1998), Fondul
miere şi întreţinere, se prevăd nu mai mult de 5% din Ecologic Naţional a suferit schimbări pozitive considerabile în
mijloacele fondului ecologic extrabugetar local. sensul susţinerii activităţilor de supraveghere şi ameliorare a
Legea interzice utilizarea mijloacelor din fondurile ecologice în mediului ambiant din Republica Moldova. Această lege prevede şi
scopuri străine de activitatea în domeniul protecţiei mediului. aplicarea plăţilor la importul produselor petroliere – motorină şi
Procedura iniţială de formare a fondurilor ecologice constă în faptul că benzină etilată şi neetilată. Acestea s-au dovedit a fi cele mai
plăţile pentru poluarea mediului ambiant, amenzile, alte plăţi percepute importante şi stabile surse de venituri ale Fondului Ecologic
pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului, precum şi Naţional. De asemenea, datorită Legii din 20 decembrie 2002 cu
mijloacele financiare din alte surse, stabilite de legislaţie, se acumulează privire la achitarea plăţilor ecologice la importul mărfurilor, care
în conturile agenţiilor ecologice zonale (inclusiv inspectoratele pentru cauzează poluarea mediului, veniturile Fondului Ecologic
protecţia rezervelor piscicole şi a faunei): Naţional au crescut aproape de 4 ori. În acelaşi timp, circa 30 la
• 63% se transferă în fondurile ecologice locale; sută din aceste plăţi nu sunt achitate (Raportul Inspectoratului
• 32% în Fondul Ecologic Naţional; Ecologic de Stat pentru anul 2005), în special, cele pentru
• 5% rămân la dispoziţia agenţiilor ecologice zonale. materialele plastice şi produsele petroliere.
Face excepţie face fondul ecologic al municipiului Chişinău, în Sistemul de Fonduri Ecologice Extrabugetare din Republica
care, începând din 1995, se încasează nemijlocit de la întreprinderi Moldova este constituit din Fondul Ecologic Naţional şi Fondurile
plăţile pentru poluarea mediului ambiant. Agenţia ecologică din Ecologice Locale. Fondurile ecologice locale sunt subordonate
Chişinău a transferat în acest fond numai 65% din amenzile şi Inspectoratului Ecologic de Stat, iar Fondul Ecologic Naţional
penalităţile percepute. Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, care coordonează şi
În 1998, au fost introduse modificări la Legea privind Protecţia activitatea fondurilor ecologice locale.
Mediului Înconjurător, prin care sistemul cu trei nivele al Fondurilor a Mijloacele fondurilor ecologice, contribuţiile benevole ale
fost înlocuit prin unul cu două nivele – Fondul Naţional şi 11 Fonduri persoanelor fizice şi juridice şi mijloacele cu destinaţie specială de
locale. Responsabilităţile pentru gestionarea Fondurilor Locale au fost compensare a daunelor cauzate resurselor piscicole nu sunt supuse
impozitării sau altor plăţi în buget. De asemenea, dacă nu au fost f) contribuţiile benevole ale persoanelor juridice, donaţiile
folosite în anul de referinţă, acestea nu pot fi retrase, ci sunt cetăţenilor şi alte venituri.
transferate pe anul următor şi se folosesc în scopurile prevăzute de Mijloacele fondurilor ecologice se acumulează şi se distribuie
Regulamentul Fondurilor Ecologice, Legea Bugetului şi Planul de astfel:
activitate al Ministerului Ecologiei, Agenţiilor şi Inspecţiilor a) se acumulează în subconturile agenţiilor şi inspecţiilor
Ecologice Teritoriale. Cu toate acestea, din cauza cuantumului ecologice, cu excepţia contribuţiilor benevole ale persoa-
foarte redus al amenzilor şi plăţilor ecologice actuale, deseori, nelor juridice, donaţiilor cetăţenilor şi altor venituri, care
putem constata că reglementările directe, susţinute la acea vreme sunt transferate direct în Fondul Ecologic Naţional;
din bugetul statului, erau mai eficiente decât cele actuale, mai ales, b) 30% din mijloacele nominalizate, cu excepţia ultimelor
dacă vinovaţii (persoanele cu funcţii de răspundere) erau pedepsiţi două surse sunt virate în contul Fondului Ecologic
pe linie de partid. Naţional. Restul (70%) sunt transferate în fondul ecologic
local;
c) mijloacele prevăzute în penultima sursă se distribuie
IV.7. 2. Structura actuală a veniturilor şi cheltuielilior conform Legii regnului animal.
fondurilor ecologice:
Cheltuielile fondurilor ecologice locale (FEL):
Fondurile Ecologice Locale Mijloacele fondurilor ecologice locale sunt folosite pentru
Veniturile finanţarea:
Sursele financiare ale fondurilor ecologice locale: a) elaborărilor şi implementărilor programelor locale de
a) plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, protecţie a mediului şi de regenerare a resurselor naturale;
amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) în limitele b) construcţiei, reconstrucţiei şi reutilării obiectivelor de
stabilite, amplasarea deşeurilor de către persoanele protecţie a mediului (instalaţii de epurare a apei, aerului
juridice pe propriul teritoriu; etc.);
b) plăţile pentru emisiile, deversările de substanţe poluante, c) proiectării, construcţiei şi amenajării poligoanelor pentru
amplasarea deşeurilor pe poligoane (gunoişti) cu depăşirea depozitarea deşeurilor;
limitelor stabilite; d) măsurilor sanitare (lichidarea gunoiştilor neautorizate,
c) sumele rezultate din compensarea prejudiciilor cauzate curăţarea fântânilor, izvoarelor, lacurilor etc.);
mediului; e) propagării cunoştinţelor ecologice;
d) sumele amenzilor percepute pe cale administrativă sau f) întăririi bazei tehnico-materiale a structurilor de protecţie
judiciară de la persoanele fizice sau juridice, care încalcă a mediului;
legislaţia în domeniul protecţiei mediului; g) premierii inspectorilor (inclusiv a celor obşteşti), care au
e) mijloacele provenite din comercializarea producţiei con- depistat încălcări ecologice (până la 5% din fondul
fiscate, obţinute prin exploatarea nelegitimă a resurselor ecologic local) şi întreţinerea serviciilor ecologo-eco-
naturale; nomice din componenţa inspecţiilor ecologice;
h) acţiunilor de prevenire şi lichidare a consecinţelor poluării Cheltuielile FEN

mediului, ale calamităţilor naturale şi avariilor, care au Mijloacele Fondului Ecologic Naţional pot fi utilizate pentru:
condiţionat degradarea componentelor mediului; a) finanţarea proiectelor pentru implementarea strategiilor,
i) altor lucrări ce ţin de protecţia mediului cu specific local programelor şi planurilor naţionale de protecţie a me-
în limitele de până la 15% din veniturile fondului; diului, standardelor şi normativelor;
j) proiectelor din teritoriu, care se efectuează în funcţie de b) construcţia şi participarea prin cote părţi la edificarea
sumele acumulate şi transferate din plăţile pentru poluarea obiectelor de protecţie a mediului, inclusiv finanţarea
mediului din fiecare raion în parte. lucrărilor de proiectare şi implementare a lor în domeniul
Fondul Ecologic Naţional alimentării cu apă şi canalizării;
Veniturile c) finanţarea lucrărilor de colectare şi sortare a deşeurilor şi
Sursele financiare ale Fondului Ecologic Naţional: susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a
a) mijloacele defalcate din fondurile ecologice locale (30%); lor, a lucrărilor de ameliorare a calităţii bazinului aerian;
b) plăţile pentru mărfurile care, în procesul utilizării, d) efectuarea investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei
cauzează poluarea mediului; mediului, la comanda Ministerului Ecologiei şi Resurselor
c) mijloacele destinate compensării daunelor cauzate resur- Naturale;
selor piscicole; e) participarea prin cote-părţi la lucrările de cercetare-
d) contribuţiile şi donaţiile benevole ale persoanelor fizice şi dezvoltare;
juridice; f) organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi
e) granturile oferite de organizaţiile donatoare interna- reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice;
ţionale; g) premierea specialiştilor, indiferent de apartenenţa depar-
f) mijloacele obţinute din activitatea de sine stătătoare a tamentală (până la 1% din Fondul Ecologic Naţional);
Fondului Ecologic Naţional, încasate sub formă de divi- h) achitarea cheltuielilor pentru crearea bazei tehnico-
dende, dobânzi la depuneri, depozite bancare, beneficiile materiale şi pentru ţinerea evidenţei statistice a fondurilor
din operaţiunile cu hârtii de valoare ale statului, din ecologice;
participarea prin cote-părţi la activitatea întreprinderilor i) organizarea colaborării internaţionale în domeniul
şi altor persoane juridice în vederea înfăptuirii măsurilor protecţiei mediului înconjurător, inclusiv prin antrenarea
de protecţie a mediului; specialiştilor străini la acordarea asistenţei consultative, de
g) plăţile pentru analiza solicitărilor şi a documentaţiei care expertizare, participarea reprezentanţilor ţării la
se prezintă în vederea emiterii acordurilor de mediu activitatea convenţiilor ecologice internaţionale;
pentru export şi a permiselor pentru export/import şi j) achitarea cotizaţiilor de membru al organizaţiilor
reexport a speciilor de plante şi animale sălbatice, conform interstatale în domeniul protecţiei mediului înconjurător,
prevederilor Convenţiei CITES; precum şi pentru organizarea şi realizarea activităţilor
privind implementarea Convenţiei CITES;
k) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor în
producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudicii mediului;
l) finanţarea organizaţilor ecologiste nonguvernamentale. Această diferenţă dintre ritmurile de creştere a veniturilor Fondului
Acumularea mijloacelor băneşti pentru constituiurea fondurilor Ecologic Naţional şi celor locale se explică prin sporirea importurilor de
ecologice locale şi evidenţa lor se efectuează de către serviciile produse petroliere şi prin aplicarea taxei la importul mărfurilor care
ecologo-economice ale Agenţiilor şi Inspecţiilor Ecologice. Tri- cauzează poluarea mediului, începând cu luna martie a anului 2003.
mestrial, acestea informează consiliile de administrare despre Astfel, aceste două surse principale de venit ale Fondului Ecologic
mijloacele băneşti acumulate în fonduri şi prezintă Consiliului de Naţional au crescut în perioada respectivă de la 6,3 milioane la 32 mil. lei
Administrare a Fondului Ecologic Naţional (CAFEN) dări de seamă şi, corespunzător de la 0 lei până la 12,3 milioane lei (anexa 1). În 2007,
asupra intrărilor băneşti şi asupra modului de cheltuire a acestora. suma taxelor planificate pentru importul produselor petroliere şi a altor
CAFEN sintetizează dările de seamă şi prezintă Biroului Naţional de mărfuri care cauzează poluarea mediului este de 35,2 milioane lei sau
Statistică informaţia privind activitatea fondurilor ecologice locale şi 95% din totalul de 37 milioane. Mai mult decât atât, practic, în fiecare an
Fondului Ecologic Naţional. Evidenţa mijloacelor băneşti ale suma acumulată din aceste taxe o depăşeşte cu mult pe cea planificată. În
Fondului Ecologic Naţional o ţine Direcţia de evidenţă contabilă şi schimb, sumele planificate şi achitate ale plăţilor pentru poluarea
gospodărire a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. mediului, care constituie sursele de bază ale Fondurilor Ecologice Locale
În ultimii ani, veniturile şi cheltuielile Fondurilor Ecologice au au crescut cu ritmuri mult mai lente, iar între 2003 şi 2005 chiar s-au
crescut considerabil. Astfel, veniturile planificate ale Fondului redus (anexa 3). Majoritatea cheltuielilor (78%) Fondului Ecologic
Ecologic Naţional au crescut de la 9, 55 milioane lei, în anul 2002 la Naţional sunt destinate finanţării proiectelor pentru implementarea
37 milioane lei, în 2007 (anexa 1). Veniturile fondurilor ecologice strategiilor, programelor şi planurilor naţionale de protecţie a mediului,
locale, în comparaţie cu Fondul Ecologic Naţional, au crescut mult standardelor şi normativelor, pentru construcţia şi participarea prin
mai puţin – de la 5,04 milioane lei la 6 milioane lei, în ultimii 3 ani. cote-părţi la edificarea obiectivelor de protecţie a mediului, inclusiv
În 2003 veniturile fondurilor ecologice locale au fost de 6,9 milioane finanţarea lucrărilor de proiectare şi implementare a proiectelor în
lei, iar în 2004 – de 7,7 milioane lei (figura 4.7.1). domeniul alimentării cu apă şi canalizării, finanţarea lucrărilor de
colectare şi sortare a deşeurilor şi susţinerea întreprinderilor de
40 37
prelucrare sau de neutralizare a lor, finanţarea lucrărilor de ameliorare a
35
30,4
28,2 calităţii bazinului aerian (anexa 2). Cea mai mare parte a cheltuielilor
30
25
fondurilor ecologice locale (anexa 4) sunt destinate transferurilor către
20,5
20
18,8 Fondul Ecologic Naţional a cotei de 30% din plăţile pentru poluarea
15 mediului (30%) şi creării bazei tehnico-materiale a structurilor de
9,5
10 6,9 7,7
6 6 6
protecţie a mediului (28%).
5
5
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007
IV.7. 3. Elaborarea, selectarea şi realizarea proiectelor
FEN FEL
ecologice susţinute de Fondul Ecologic Naţional
Figura 4.7.1. Veniturile FEN şi FEL
Sursa: elaborat după Anuarele privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea În general, există 4 tipuri de proiecte de protecţie a mediului
Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor Ecologice finanţate de fondurile ecologice:
"Brune" - în care activitatea economică conţine o componentă Procedura de pregătire a proiectelor poartă denumirea de ciclu
esenţială. Din această categorie fac parte proiectele de producere a de proiect. Ciclul de proiect este un proces ce începe odată cu prima
energiei electrice, de extragere deschisă a zăcămintelor, implementarea adresare a beneficiarului către fondul ecologic şi se termină cu
tehnologiilor intensive de creştere a culturilor agricole etc.; realizarea completă a proiectului şi aprecierea rezultatelor lui.
"Verzi" - scopul cărora este îmbunătăţirea mediului ambiant sau Ciclul de proiect al proiectului constă din câteva etape:
a condiţiilor naturale şi/sau a sănătăţii oamenilor. La acestea pot fi 1) identificarea - la această etapă se formulează ideile
atribuite proiectele de creare, extindere şi amenajare a ariilor viitoarelor proiecte şi se studiază alternativele posibile ale
protejate, de reducere a poluărilor aerului şi de amenajare ecologică a proiectului;
spaţiului urban etc. 2) elaborarea – în această etapă, pretendentul (beneficiarul)
"Win-Win" - în care activitatea propusă oferă beneficii economice şi fondul lucrează în cooperare, în sensul respectării
şi, concomitent, ajută la ameliorarea mediului ambiant. Din acestea fac anumitor cerinţe ale fondului, de care beneficiarul trebuie
parte măsurile de economisire a energiei electrice, înlocuire a să ţină cont în procesul elaborării proiectului. În plus,
pigmenţilor sintetici prin emulsii, crearea sistemului de protecţie a pretendentul trebuie să prevadă problemele ce pot apărea
semănăturilor prin sădirea fâşiilor forestiere de protecţie etc; la estimare şi să pregătească din timp informaţia
4. De cercetare, la care se atribuie cercetările în domeniul surselor respectivă;
alternative de energie, experimentele în domeniul agriculturii 3) estimarea - reprezintă o analiză multilaterală a compo-
biologice (organice), studierea posibilităţilor de creare a unor nentelor ecologice, tehnice, economice şi financiare a
motoare cu ardere internă performante şi cu consum supraredus de proiectului, în calitate de fundament pentru aprobarea şi
combustibil sau motoare electrice, studiul diversităţii biologice şi a realizarea proiectului. Estimarea proiectelor complexe
speciilor rare, impactului poluanţilor asupra organismului uman etc. poate fi efectuată de experţi independenţi;
Există proiecte investiţionale care necesită investiţii capitale 4) negocierile şi semnarea Contractului - în această etapă, se
sporite, inclusiv proiectele de construcţie (reparaţie) a obiectelor sau adoptă decizia cu privire la tipul de asistenţă financiară din
de producere pe scară largă, procurare a instalaţiilor şi utilajului, partea fondului. Consiliul administrativ al fondului nego-
precum şi unele lucrări de proiectare şi experimentale de construcţii. ciază cu beneficiarul conţinutul Contractului, se stabilesc
Spre exemplu, construcţia unei staţii de purificare biologică a apelor drepturile şi obligaţiile fondului şi ale beneficiarului de
reziduale, a unei uzine pentru neutralizarea compuşilor mercurului mijloace, se introduc datele principale ce se referă la
din lămpile luminiscente, construcţia dambelor contra inundaţiilor. întregul proiect şi obiectivele lui, finanţarea şi termenele de
Proiectele "soft" sau neinvestiţionale, precum organizarea realizare. În cazul alocării pe etape a mijloacelor, în
managementului, dezvoltarea instituţională, instruirea nu necesită Contract se include, de asemenea, graficul de finanţare;
investiţii capitale, dar necesită anumite cheltuieli curente. La această 5) realizarea şi monitoringul - în această etapă, participarea
categorie pot fi raportate: cercetările ştiinţifice şi efectuarea lucrărilor fondului se reduce la plata mijloacelor aprobate, conform
de proiectare şi experimentale de construcţii în domeniul protecţiei Contractului şi ordinii acceptate de efectuare a achiziţiilor,
mediului ambiant, editarea manualelor, ridicarea nivelului de şi la monitoringul realizării proiectului;
informare a populaţiei etc.
6) aprecierea rezultatelor realizării - este principalul obiectiv - reducerea emisiilor de substanţe poluante, ca urmare a
al etapei şi rezidă în găsirea unor noi idei şi corective, în modificărilor tehnologiilor de producţie aplicate;
caz de necesitate, proceduri ale ciclului de proiect. - realizarea unor măsuri de reducere a emisiilor nocive de la
Consiliul Administrativ al Fondului Ecologic Naţional (CAFEN) mijloacele de transport auto;
defineşte tipurile de proiecte pe care le va sprijini, în conformitate cu - utilizarea raţională a resurselor naturale;
direcţiile stabilite în Planul anual de activitate. Acestea derivă, la - îmbunătăţirea managementului în domeniul protecţiei
rândul lor, din priorităţile şi urgenţele indicate în programele şi mediului prin aplicarea adecvată a principiilor „poluatorul
politicile ecologice ale statului pentru anul respectiv. şi beneficiarul plăteşte”;
Drept bază pentru stabilirea priorităţilor la selectarea proiectelor - introducerea sistemelor de marcare a producţiei ecologic
pentru finanţare din fondul ecologic servesc Programul naţional şi pure.
Planul naţional de acţiuni în scopul protecţiei mediului, precum şi După aprobarea Planului de activitate pentru anul respectiv,
convenţiile ecologice internaţionale ratificate de Republica Moldova, Fondul Ecologic Naţional trebuie să pregătească materialele
în special Protocolul de la Kyoto. informative, care să descrie în detaliu tipurile de proiecte pe care
În momentul actual, prin aceste documente, sunt stabilite intenţionează să le finanţeze, condiţiile pentru proiecte şi solicitanţi,
următoarele priorităţi: în special obligativitatea cofinanţării proiectului de către solicitant
- asigurarea accesului la apa potabilă şi sistemele de cana- şi/sau fondurile ecologice locale. Informaţiile cu condiţiile necesare
lizare; sunt distribuite sub formă de Pachete Informative către potenţialii
- minimizarea deşeurilor şi organizarea managementului în solicitanţi. Este important şi eficient dacă FEN organizează sesiuni de
acest domeniu; instruire cu potenţialii solicitanţi interesaţi. De asemenea, Pachete
- implementarea proiectelor „finanţării de carbon”; Informative, pliante şi cereri de finanţare trebuie furnizate şi
- utilizarea diverselor măsuri de stimulare a excluderii din potenţialilor creditori autohtoni sau străini.
folosinţă a substanţelor ce distrug stratul de ozon, precum Fondul Ecologic Naţional identifică proiectele şi acordă
şi cu efect de seră; asistenţă financiară prin intermediul unei proceduri de înscriere.
- investigaţiile ştiinţifice în domeniul diversităţii biologice; Prin această metodă, înscrierea este deschisă pentru toţi solicitatorii
- organizarea antierozională a teritoriului cu participarea ce doresc şi îndeplinesc condiţiile menţionate în Pachetele
proprietarilor funciari, inclusiv limitarea utilizării tere- Informative, iar proiectele sunt selecţionate ulterior pentru finanţare
nurilor cu grad înalt de eroziune, restabilirea fâşiilor pe o bază concurenţială şi transparentă, urmând unei evaluări
forestiere de protecţie, ocrotirea şi extinderea pădurilor cu riguroase în baza unor criterii bine definite.
destinaţie de protecţie a apelor; Procedura de înscriere necesită depunerea dosarelor soli-
- extinderea şi gestionarea eficientă a ariilor naturale citanţilor. Aceste dosare trebuie să conţină, în mod obligatoriu,
protejate; următoarele documente:
- instruirea şi educaţia ecologică a populaţiei; 1. Cererea de solicitare a grantului (CSG). Cererea de
- utilizarea tehnologiilor cu consum redus de resurse solicitare a grantului este un formular scurt, pe care
naturale şi energie; secretarul FEN îl examinează pentru a stabili dacă au fost
îndeplinite condiţiile menţionate în Pachetul Informativ;
2. Bugetul solicitat de la FEN; Orice pretendent la asistenţă financiară din partea fondului
3. Proiectul propus (în două exemplare); ecologic trebuie să argumenteze natura inovaţională a ofertei sale în
4. Propunerea de proiect (în două exemplare), expusă pe 5-6 contextul problemelor locale şi posibilitatea difuzării ei,
pagini, precum şi scheme, schiţe, planuri, materiale ilustra- imposibilitatea de a-şi lansa proiectul fără susţinere financiară din
tive ş.a. Propunerea de proiect va conţine următoarele partea fondului, existenţa unei părţi de mijloace proprii investite în
capitole: proiect, importanţa realizărilor pretendentului în domeniul ales de el,
- Descrierea şi argumentarea succintă a proiectului, inclusiv iar în cazul acordării creditului posibilităţile financiare ale
obiectivele, beneficiile şi rolul proiectului în realizarea pretendentului şi planurile lui clare de viitor.
politicii ecologice a statului; Prin urmare, la selectarea proiectelor pentru susţinerea
- Planul de lucru; financiară din partea Fondului Ecologic Naţional se iau în
- Argumentarea bugetului; consideraţie următoarele criterii:
- Finanţarea proiectului, inclusiv sursele, tipul şi cuantu- - disponibilitatea de toate documentele necesare;
murile asistenţei, termenul preconizat de rambursare a - corespunderea cu priorităţile stabilite;
creditului (în caz că se acordă un asemenea credit), - localizarea geografică a proiectului propus;
posibilităţile de cofinanţare a proiectului de către soli- - posibilitatea realizării din punct de vedere tehnic;
citant. Acesta este obligat să cofinanţeze costurile - promovarea pe piaţa internă a tehnologiilor moderne în
proiectului, cel puţin partea solicitată de FEN. Formularul calitate de proiecte-pilot;
CSG şi bugetul asociat trebuie să fie semnate şi datate. - apropierea de finalizare şi existenţa mijloacelor pentru
Forma de finanţare solicitată şi limitele acesteia trebuie să finalizarea proiectului cu susţinere minimală din partea
corespundă cu cele aprobate în Planul de activitate şi fondului;
indicate în Pachetul informativ. Dacă CSG şi bugetul - existenţa finanţării cu o cotă-parte a fondurilor locale;
asociat nu îndeplinesc unul sau mai multe criterii şi - amploarea impactului asupra mediului (la nivel local,
condiţii de selecţie, propunerea de proiect va fi respinsă. regional şi naţional), inclusiv aportul la educaţia ecologică
FEN va înştiinţa în scris solicitantul cu privire la acest sau la ocrotirea sănătăţii populaţiei;
lucru şi va prezenta un rezumat al motivelor respingerii; - rezultatele analizei costurilor şi beneficiilor.
- Declaraţia solicitantului cu privire la exactitatea informa- Expertiza propunerilor de proiect nu este efectuată de
ţiilor; personalul FEN, ci de experţi nominalizaţi cu această ocazie.
- Scrisoarea de însoţire de la organizaţia sau instituţia pre- Obligaţiunile experţilor:
tendentă; a) să examineze, în termen de 10 zile, materialele şi docu-
- Avizul sau scrisoarea de susţinere de la organele mentaţia de proiect prezentate de către secretarul fondului;
administraţiei publice locale (consiliul judeţean, primării); b) să cerceteze multilateral toate materialele şi documentele
- Avizul organelor teritoriale ale autorităţii centrale abilitate prezentate pentru expertiză şi să aprecieze:
cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului - actualitatea şi necesitatea realizării proiectului;
(Agenţii şi Inspecţii Ecologice). - încadrarea în direcţiile prioritare de finanţare ale fondului
ecologic;
-
evitarea suprapunerii activităţilor cu activităţi similare Proiectele, ce satisfac integral cerinţele fondului, se clasifică după
finanţate din alte programe, proiecte, activităţi bugetare; . priorităţi, iar, ulterior, sunt supuse estimării tehnice, instituţionale,
- justificarea cheltuielilor în conformitate cu actele financiare şi economice.
normative în vigoare pentru domeniile respective (în Estimarea tehnică este necesară, îndeosebi, pentru proiectele
construcţii, montaj, tehnologii de domeniu) şi în raport cu investiţionale şi se rezumă la următoarele verificări:
preţurile existente şi rezultatele preconizate (analiza - în ce măsură corespund materialele utilizate cu standar-
economică, principiul cost-beneficiu); dele în vigoare (tehnice şi de protecţie a mediului);
- competenţa solicitantului de a efectua asemenea lucrări - dacă este raţional proiectul, în ansamblu;
sau de a gestiona efectuarea lucrărilor prin terţi; - locul de amplasare şi planul terenului;
- analiza duratei de timp preconizată pentru realizarea - în ce măsură corespund condiţiilor locale tehnologia şi
proiectului, dacă este în concordanţă cu volumul de utilajul propus;
lucrări; - dacă au fost luate în considerare alternativele tehnice
- posibilitatea cofinanţării din partea organizaţiei sau existente.
instituţiei pretendente sau din partea altor organizaţii; Analiza instituţională examinează mediul în care va opera
c) să întocmească şi să prezinte CA avizul privind examinarea proiectul: structura organizatorică, managementul, personalul,
propunerii de proiect, care va include concluzii privind regulile şi procedurile organelor implicate în realizarea proiectului şi
aprobarea, remiterea spre definitivare sau respingerea alte aspecte. De obicei, analiza instituţională include trei aspecte:
proiectului prezentat; relaţiile dintre organizaţiile executante ale proiectului şi alte organe
d) să remită, după încheierea expertizei, secretarului FEN, toate implicate în realizarea lui sau de care depinde reuşita proiectului;
materialele şi documentele primite în perioada de activitate structura şi organizarea în cadrul organizaţiei executantului
în calitate de expert. proiectului şi experienţa şi calitatea personalului executantului.
Drepturile experţilor: Estimarea economică a proiectului este o metodă prin care se
a) să primească pentru studiere şi folosire, pe parcursul verifică selectarea corectă a diverselor tipuri concurente de utilizare a
examinării, toate documentele şi materialele necesare, care resurselor. Scopul principal al verificării rezidă în găsirea răspunsului
se referă la proiectul respectiv; la asemenea întrebări:
b) să propună organizarea şi efectuarea cercetărilor necesare - va putea fi folosit sau nu acest proiect;
pentru aprecierea veridicităţii datelor despre impactul - îşi va aduce proiectul respectiv contribuţia la atingerea
preconizat al activităţii respective asupra mediului; obiectivelor politicii preferate;
c) să prezinte propuneri pentru perfecţionarea documentaţiei - eficacitatea proiectului din punctul de vedere al cheltu-
de proiect sau completarea acesteia conform cerinţelor; ielilor;
d) să ceară prelungirea termenului stabilit, în prealabil de - au fost luate în consideraţie toate alternativele posibile;
efectuare a expertizei, în cazul apariţiei unor noi scopuri şi - vor fi oare cheltuite eficient mijloacele prevăzute;
direcţii şi să efectueze cercetările suplimentare. - vor fi oare în stare executanţii proiectului să restituie
creditele (dacă asemenea credite au fost acordate).
Estimarea economică a proiectului permite profilarea perspecti- administrativ, care stabileşte, de asemenea, procedurile de finanţare a
velor de realizare a acestuia conform criteriilor general economice, în proiectului pentru toate genurile de asistenţă financiară.
baza unor adevărate estimări economice a resurselor implicate în Proiectele raţionale pentru finanţare în scopul protecţiei
realizarea proiectului. Dacă nu se reuşeşte estimarea cantitativă a mediului pot fi clasificate în trei categorii generale:
impactului proiectului asupra mediului, pretendentul trebuie să 1. Proiectele viabile din punct de vedere financiar, din a
organizeze efectuarea unor cercetări speciale. căror finanţare se obţin încasări suficiente pentru
Estimarea financiară a proiectului se limitează la analiza acoperirea cheltuielilor pe baze comerciale, la un risc
veniturilor şi cheltuielilor preconizate pentru realizarea lui. financiar acceptabil. Asemenea proiecte nu trebuie să
Informaţia utilizată în acest scop referitoare la costurile şi beneficiile beneficieze de finanţare preferenţială.
în problema dată, recalculate către momentul actual. În cazul 2. Proiectele, care sunt parţial viabile, în sensul financiar.
proiectelor pentru sectorul privat, se calculează la preţuri de piaţă Finanţarea preferenţială a unor asemenea proiecte ar
rentabilitatea financiară sau comercială a proiectului, în timp ce, în contribui la realizarea lor.
cazul proiectelor pentru sectorul public, se calculează volumul 3. Proiectele care asigură obţinerea unor rezultate esenţiale
mijloacelor utilizate din fondurile guvernamentale. În cazul estimării în domeniul protecţiei mediului, însă nu se caracterizează
financiare, scopul este de a determina mărimea profitului bănesc al prin viabilitate financiară.
executantului proiectului, capacitatea lui de a-şi îndeplini Înainte de convocarea Consiliului de Administrare pentru
angajamentele financiare şi investiţionale în procesul realizării discutarea şi aprobarea proiectelor finanţabile, personalul FEN va
proiectului. Totodată, se folosesc diferiţi indicatori financiari şi pregăti o listă cu proiectele care vor fi supuse analizei, incluzând în
proceduri de analiză. Viabil din punct de vedere economic este aceasta şi punctajul acordat de experţi. Consiliul de Administrare
considerat acel proiect, în care veniturile, cu timpul, depăşesc (CA) va decide care proiecte din lista prezentată vor fi finanţate, care
cheltuielile curente pentru deservirea şi întreţinerea tehnică a vor fi respinse şi pentru care se fac recomandări pentru
utilajului utilizat, deservirea datoriilor (rambursarea investiţiilor perfecţionare. De asemenea, după examinarea ofertelor, se întocmesc
iniţiale şi achitarea dobânzilor bancare). În condiţiile de insuficienţă trei liste de proiecte: recomandate pentru finanţare fără întârziere,
a mijloacelor financiare, este deosebit de important ca acestea să fie recomandate pentru finanţare în viitor şi respinse.
folosite eficient. Negocierea, acordarea finanţării şi semnarea contractului
Analiza costurilor şi beneficiilor este o metodă tradiţională de Principalele aspecte asupra cărora trebuie să cadă de acord FEN
estimare, aplicată de donatorii internaţionali la finanţarea proiectelor. şi solicitantul se referă la planificarea temporală a realizării
Ea se bazează pe metodologia discontării fluxului de mijloace la proiectului, componenţa devizului de cheltuieli şi a alocării surselor
compararea costurilor şi beneficiilor în situaţiile "proiectul există" şi necesare, prevederea inspecţiilor efectuate de responsabilul
"proiectul lipseşte" pe parcursul întregului ciclu de viaţă (economică) a ministerului sau al instituţiilor subordonate pentru coordonarea
proiectului. Parametrii-cheie ai analizei costurilor şi beneficiilor sunt: implementării proiectului, precum şi a personalului din Agenţia sau
venitul net recalculat (NPV), raportul beneficiu-cost (BCR), rata Inspecţia Ecologică Teritorială. Termenele de executare integrală a
internă de profitabilitate a proiectului (IRR). unor etape individuale pentru implementarea proiectului se stabilesc
Contractul tip pentru acordarea diverselor genuri de asistenţă conform planului de lucru, ca parte inseparabilă a proiectului, iar
financiară este elaborat de către personalul FE şi aprobat de Consiliul plăţile pentru realizarea proiectului se efectuează, de regulă, în două
tranşe, urmând ca a doua tranşă să urmeze doar după prezentarea de - efectuează deplasări pentru a controla pe teren derularea
către beneficiar a Raportului Financiar privind utilizarea mijloacelor realizării proiectului şi întocmeşte un act de control, în care
financiare alocate în prima tranşă. descrie situaţia privind implementarea proiectului.
Conform Contractului, FEN se obligă: Finanţarea deplasărilor se va face de către FEN în limita
1. Să transfere mijloacele financiare în contul beneficiarului sumelor aprobate prin buget la articolul respectiv şi în
în termen de 10 zile de la semnarea contractului; conformitate cu deciziile CA;
2. Să aducă la cunoştinţa beneficiarului, în termen de 20 zile - în baza informaţiilor primite de la beneficiar şi deplasărilor
din momentul prezentării Raportului Final, obiecţiile sau la faţa locului, asigură monitorizarea lucrărilor din proiect
pretenţiile cu privire la realizarea proiectului. spre realizarea prevederilor contractuale şi legislaţiei
Obligaţiunile beneficiarului: respective în vigoare;
1. Să realizeze, la termenele stabilite în contract, lucrările - identifică lacunele din implementarea proiectului, pe măsură
preconizate în proiect; ce apar şi acordă ajutor pentru înlăturarea acestora;
2. Să folosească mijloacele financiare alocate, în conformitate - acordă consultaţii privind implementarea proiectului,
strictă cu devizul de cheltuieli, anexat la contract; întocmirea şi prezentarea rapoartelor intermediare şi finale;
3. Să prezinte Raportul Final privind executarea lucrărilor, în - propune măsuri pentru anularea proiectului atunci când
termen de 5 zile din momentul executării integrale a continuarea lucrărilor nu mai este justificată, în special în
proiectului; cazul în care acţiunile beneficiarului vin în contradicţie cu
4. Să anexeze la Raport numărul stabilit de exemplare ale prevederile contractului;
materialelor elaborate, editate etc. - după deplasarea la locul de realizare a proiectului, comunică
În caz de încălcare a prevederilor contractuale, beneficiarul este beneficiarului şi secretarului FEN rezultatele obţinute de
obligat, prin contract, să ramburseze suma integrală la FEN, iar dacă executor şi prezintă eventuale recomandări pentru îmbună-
toate divergenţele apărute privind executarea contractului nu vor fi tăţirea procesului de implementare;
soluţionate benevol, se vor soluţiona de către instanţa de judecată - cunoaşte şi informează, când este solicitat de secretarul FEN,
conform legislaţiei în vigoare. despre starea realizării proiectului;
Monitorizarea implementării proiectelor - asigură sau impune, în caz de necesitate, prezentarea de
Responsabilii pentru coordonarea implementării proiectelor către beneficiari a rapoartelor intermediare şi finale privind
finanţate de FEN sunt specialişti ai Ministerului Ecologiei şi Resurselor realizarea proiectelor în termenele stabilite în contract;
Naturale sau ai instituţiilor subordonate acestuia. Proiectele vor fi - examinează rapoartele beneficiarilor şi verifică dacă este pre-
realizate, în conformitate cu planificarea specificată în contract, de către zentată toată documentaţia solicitată, comparând starea reală a
beneficiar şi/sau de agenţi ori contractanţii acestuia. În perioada executării proiectului cu graficul aprobat, cheltuielile reale cu
implementării proiectului, beneficiarul trebuie să transmită (respon- cele aprobate, întocmeşte o sinteză informativă cu concluziile
sabilului cu monitorizarea implementării) informaţii referitoare la de rigoare şi prezintă întregul dosar secretarului FEN;
etapele de realizare a proiectului şi mijloacele financiare folosite. - este responsabil pentru eficacitatea executării proiectului şi
Responsabilii pentru coordonarea implementării proiectelor rezolvarea problemelor apărute în procesul realizării aces-
finanţate de FEN au următoarele drepturi şi obligaţiuni: tuia.
Monitorizarea se va baza pe indicatorii şi termenele stabilite în pla-

nul de lucru al proiectului. În timpul implementării proiectului, benefi- În anul 2005, din Fondul Ecologic Naţional au fost finanţate
ciarul este responsabil de realizarea acestuia. Scopul principal al moni- 332 proiecte, în sumă de 31,5 milioane lei (tabelul 36). În domeniul
torizării este de a se asigura că obiectivele proiectului, descrise în planul aprovizionării cu apă şi canalizării, asanării fântânilor şi izvoarelor, s-
de lucru şi convenite în contract, au fost realizate eficient şi la timp. au aprobat 143 de proiecte, pentru care s-au alocat peste 2/3 din
Examinări şi evaluări la finalizarea proiectului mijlocele financiare ale FEN (figura 4.7.2). Pentru realizarea
Beneficiarul trebuie să prezinte la FEN Raportul Final privind măsurilor de înverzire (de plantare a pădurilor şi parcurilor) s-au
executarea lucrărilor, în termen de 5 zile din momentul executării selectat 47 de proiecte, în sumă de 4279 lei (16%). Pentru
integrale a acestuia. Raportul Final include două părţi: raportul salubrizarea localităţilor şi alte activităţi de gestionare a deşeurilor au
narativ şi raportul financiar. Raportul narativ va conţine datele de fost aprobate 20 de proiecte, în sumă de 1,3 milioane lei (5%).
identificare (denumirea proiectului, denumirea organizaţiei, În 2006, Fondul Ecologic Naţional a finanţat 433 de proiecte,
responsabilul proiectului din partea beneficiarului, numărul şi data în sumă de 69,4 milioane lei sau de peste 2 ori mai mult decât în
contractului, termenele de realizare), principalele rezultate ale 2005. Direcţiile prioritare de finanţare sunt similare cu cele din anii
implementării proiectului şi efectele ecologice în urma executării precedenţi (figura 4.7.3.), remarcându-se utilizarea şi protecţia apelor
acestuia, în ce măsură a fost realizat scopul proiectului,vor fi indicate (35%), gestionarea deşeurilor (12%), înverzirea localităţilor (13%),
dificultăţile implementării. La raportul narativ se vor anexa schiţe, modernizarea edificiilor şi tehnicii de lucru a autorităţilor ecologice
fotografii, hărţi, broşuri etc. Raportul financiar trebuie să conţină centrale şi teritoriale (13%), investigaţiile ştiinţifice (6 milioane lei) şi
valoarea proiectului defalcată pe cele două tranşe transferate informarea ecologică (3,7 mil. lei). Destinaţia proiectelor finanţate de
beneficiarului, precum şi informaţiile privind cheltuielile (în lei), Fondul Ecologic Local este asemănătoare cu cele finanţate de Fondul
făcute în cadrul proiectului, referitoare la: denumirea operaţiunilor şi Ecologic Naţional.
suma prevăzută în devizul de cheltuieli, suma cheltuielilor reale,
furnizorul de mărfuri şi servicii, data efectuării plăţilor, nr. Tabelul 36
dispoziţiei / bonului / chitanţei de plată / facturii de expediere ş.a. Sumele alocate din Fondul Ecologic Naţional pentru realizarea
La raportul financiar se vor anexa toate documentele de argumen- proiectelor de mediu (mii lei)
tare, întocmite în conformitate cu Legea Contabilităţii Republicii Mol- Domeniile de
Anii
dova nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995. Numai după ce Fondul Ecologic 2007 (I
finanţare 2003 2004 2005 2006
Naţional va accepta Raportul Final, proiectul se va considera realizat. sem.)
Aprovizionare cu 58173,5 10343 15971,4 24620 10260
Evaluările finale ale proiectelor sunt necesare pentru a aprecia
apă şi canalizare (67)7 (112) (143) (147) (40)
eficienţa, impactul şi sustenabilitatea proiectelor. Ele urmăresc 4344,2 1317,7 8209 2563
îmbunătăţirea calităţii asistenţei acordate de către FEN prin mai buna Deşeuri 1,26 (8)
(37) (20) (36) (11)
cunoaştere a conţinutului şi consecinţelor proiectului, pentru Înverzirea 9168 11427
1000 1054,1 4279 (47)
informarea autorităţilor guvernamentale, agenţiilor interesate şi localităţior (59) (49)
publicului cu privire la rezultatele proiectului. Evaluările pot fi efectuate 1933,5
Biodiversitate 611,2 (4)
de către personalul FEN sau de către experţii desemnaţi în acest scop. (11)
7
în paranteze este indicat numărul de proiecte aprobate spre finanţare
Altele
4305,4 25450 Bibliografie:
(116) (180) 1. Facilitatea Globală a Mediului, 2001 (traducere neoficială), pag.
31467 69381 13-17.
Total
(332) (433)
2. Fondul Ecologic Naţional. Raportul Anual, 2002. Chişinău, 2003.
Sursa: elaborat după Informaţia oferită de Centrul Informaţional de Mediu al
Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. 3. Procedurile şi mecanismul de funcţionare a fondurilor ecologice în
Republica Moldova. Chişinău, 1999.
În anul 2007, au prioritate proiectele referitoare la managementul 4. Manualul de Operare a Fondului Ecologic Naţional. Chişinău,
deşeurilor şi poluanţilor organici persistenţi, pădurile și parcurile 2003.
comunale, aprovizionarea cu apă și salubrizarea localităților. 5. Rapoartele anuale privind calitatea factorilor de mediu şi
activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat şi Agenţiilor
16%
Ecologice Teritoriale pentru anii 2000-2006.
6. Hotărârea Guvernului nr. 988 din 21.09.1998 despre aprobarea
2% Regulamentului privind fondurile ecologice// Monitorul Oficial
nr. 092 din 08.10.98
7. Legea bugetului de stat pentru anii 1993-2007// Monitorul
16%
61%
Oficial al Republicii Moldova.
8. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova, Chişinău, 1996.
5% 9. Hotărârea Guvernului nr. 89 din 26.03.1990 despre aprobarea
Regulamentului provizoriu cu privire la instituirea şi folosirea
ape deşeuri înverzire biodiversitate altele
fondurilor de protecţie a naturii // Monitorul Oficial al
Figura 4.7.2. Domeniile de finanțare a proiectelor Republicii Moldova nr. 3, 1994, p. 33.
finanțare a proiectelor din FEN în anul 2005 10. Fondul Ecologic Național. Ghidul solicitantului // Buletin
ecologic. Ediție specială, nr. 5-7, Chişinău, 2007.
11. Экологические фонды в странах с переходной экономики.
35%
Париж, 1997.
37%
12. Тенденции природооханных расходов и международных
обязательств по помощи для целей охраны окружающей
среды в странах Восточной Европы, Кавказа и Центральной
Азии в 1996-2001гг. Париж, 2003.
3% 13. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996.
12%
13% 14. www.justice.md
ape deşeuri înverzire biodiversitate altele

Figura 4.7.3. Domeniile de din FEN în anul 2006
1. Explicaţi esenţa şi tendinţele dezvoltării fondurilor de conservare
a resurselor şi peisajelor naturale.
2. Consolidarea fondurilor ecologice în Republica Moldova.

3. Analizaţi structura veniturilor şi cheltuielilor fondurilor
ecologice locale.
4. Direcţiile prioritare de finanţare ale Fondului Ecologic Naţional.
5. Enumeraţi sursele de venit ale Fondului Ecologic Naţional.
6. Caracterizaţi tipurile de proiecte finanţate de fondurile ecologice.
7. Enumeraţi documentele, pe care trebuie să le depună solicitanţii,
pentru obţinerea finanţării proiectelor ecologice de către Fondul
Ecologic Naţional.
8. Analizaţi etapele de selectare şi verificare a proiectelor ecologice
finanţate de către Fondul Ecologic Naţional.
9. Contribuţia Fondului Ecologic Naţional şi a fondurilor ecologice
locale la finanţarea proiectelor de mediu.
Bibliografie: 10. P. Bacal. / Principiile specifice ale gestiunii protecţiei mediului

înconjurător // Tezele Conferinţei Internaţionale „Rolul ştiinţei
Monografii, articole, culegeri statistice: şi învăţământului economic în realizarea reformelor economice
1. Anuarele privind calitatea factorilor de mediu şi activitatea din Republica Moldova”, 25-26 septembrie, 2003, ASEM,
Inspectoratului Ecologic de Stat Agenţiilor Ecologice Zonale Chişinău, 2003, p. 245-247.
pentru anii 1997-2006, Chişinău, 1998 - 2007. 11. P. Bacal./Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită şi
2. Anuarele statistice ale Republicii Moldova pentru anii 1995- supranormativă a resurselor biologice în Republica Moldova
2006. Chişinău, 1996 - 2007. //Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed. ASEM, p. 6-12
3. I. Albu. Analiza factorială a valorii de piaţă a imobilului locativ 12. L. Băloiu, A. Angelescu, I. Ponoran. Protecţia mediului ambiant,
tipizat. Chişinău, 2006 Bucureşti, 1995.
4. P. Bacal. / Ariile şi modalităţile de implementare a asigurării 13. F. Bran, I. Ioan, C. Trica. Eco-economia ecosistemelor şi
ecologice // Eco Urbis. Revista de cultură şi educaţie ecologică, biodiversitatea, Bucureşti, ASE, 2005.
Nr.1, 2007, Universitatea din Craiova, Centrul Universitar 14. P. Bran. Economia valorii. Chişinău, 1991.
Drobeta Turnu Severin, pag. 8-10. 15. A. Capcelea. Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile –
5. P. Bacal. Aspectele internaţionale ale evaluării şi gestionării realizări şi probleme. Chişinău, 1995.
capacităţii de asimilare a mediului în: Polticile economice de 16. I. Cebotaru. Impactul structurii economiei Republicii Moldova
integrare europeană. vol. I, Tezele Simpozionului Internaţional. asupra calităţii mediului înconjurător. Chisinău, 1992.
Ed. ASEM, Chişinău, 2005, pag. 273-276 17. N. N. Constantinescu. Economia protecţiei mediului natural.
6. P. Bacal. / Criteriile de stabilire a nivelului optim al poluării // Bucureşti, 1976.
Analele Muzeului Olteniei, Craiova, Vol. XXII/2006, Craiova, 18. N. Dobrotă. Economie politică, Bucureşti, 1998.
2006, p. 295-300. 19. Economic analysis of environmental impacts. London, 1994.
7. P. Bacal / Evaluarea şi gestionarea riscurilor ecologice // 20. V. Efros, P. Bacal, D. Bolocan. / Geografia turismului în
Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „La un pas de Geografia economică şi socială mondială, vol. II, coord. C. Matei,
integrare: oportunităţi şi ameninţări”, 2-3 iunie 2006, Chişinău, 2004, pg. 446-484.
Universitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu 21. Environmental taxes in an Enlarged Europe, Budapest, 2001.
Severin, Vol.I., Craiova, 2006, p. 166-170. 22. Evalution economique de politiques et projets environmentaux.
8. P. Bacal / Limitele ecologice ale dezvoltării şi strategiei economice: Un guide pratique. Paris, 1995.
aspecte globale şi naţionale // Chisinau, Ed. ASEM, Materialele 23. Facilitatea Globală a Mediului, 2001 (traducere neoficială), pag.
Conferinţei Internaţionale „Dezvoltarea durabilă a României şi 13-17.
Republicii Moldova în context european şi mondial”, 21-23 24. Fondul Ecologic Naţional. Raportul Anual, 2002. Chişinău, 2003.
septembrie, 2006, Ed. ASEM, Chisinau, 2007, pag. 321-324. 25. Fondul Ecologic Național. Ghidul solicitantului // Buletin
9. P. Bacal. Potenţialul natural ca suport şi limită de utilizare a ecologic. Ediție specială, nr. 5-7, Chişinău, 2007.
teritoriului./Politica industrială şi comercială în Republica 26. N. Georgescu-Roegen. Legea entropiei şi procesul economic.
Moldova. Chişinău, ASEM, 1997, pag.518-521. Bucureşti, 1979.
27. R. Grimble. Carrying capacity. Paris, 1996.
28. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Informaţia privind sumele 45. T. Sanduţă, L. Usturoi. Mecanismul economic de gestiune a
calculate, achitate şi restante de plăţi de bază la impozitul funciar resurselor naturale în Republica Moldova. Chişinău, 2003.
pentru anii 2003-2006. 46. J. Strand. Optimal environmental taxes with regional mobilitz
29. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Informaţia privind and compensation for environment. Oslo, 1994.
încasarea taxelor pentru resursele naturale pe unităţile 47. Strategia naţională şi Planul de acţiune în domeniul conservării
administrativ teritoriale în anii 2001-2006. diversităţii biologice. Chişinău, 2002.
30. Managing the environment. The role of the economic instruments. 48. S. Sută-Selejan. Doctrine şi curente în gândirea economică.
OECD. Paris, 1994. Bucureşti, 1994.
31. Manoliu, M., Toculescu, R. Ingineria mediului, Bucureşti, 1994. 49. A. Teleuţă, Gh. Duca, A. Stratan. Economia mediului şi
32. Manualul de Operare a Fondului Ecologic Naţional. Chişinău, dezvoltarea durabilă. Chişinău, 2001.
2003. 50. D. Ţăruş. Prospecţiune economică. Aspecte structurale. Chişinău,
33. C. Matei, P. Bacal. / Aspecte teoretice şi practice ale evaluării şi 2001.
gestionării biodiversităţii // Analele ASEM, Ediţia a IV-a, 2006, 51. M. Vuţă. Instrumente economico-financiare de protecţie a
Chişinău, 2006, p. 27-33. mediului. Bucureşti, 2003.
34. C. Matei, P. Bacal / Sancţiunile economice pentru utilizarea ilicită 52. I. Ungureanu. Geografia mediului. Iaşi, 2005.
şi excesivă a resurselor funciare, subsolului şi apelor în Republica 53. А. Андреев. Оценка биоразнообразия, мониторинг и
Moldova // Drept, economie şi informatică, nr.1, 2007, Ed. экосети. Кишинэу, 2002.
ASEM, p. 5-9. 54. С. А Боголюбов. Экология. Москва, 1997.
35. M. Mâtcu. Economia protecţiei mediului înconjurător. Chişinău, 55. А. Д. Вырварец. Экономика природопользования. М., 1994.
1998. 56. Т. В. Высоцкая, В. И. Сырбу. Страхование экологических
36. D.H. Meadows. Limitele creşterii. Bucureşti, 1973. рисков. Курс лекций. Изд. МЭА, Кишинэу, 2006.
37. M. Mesarovici, Ed. Pestel. Omenirea la răspântie. Bucureşti, 1975. 57. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономические методы
38. C. Negrei. Bazele economiei mediului. Bucureşti, 1997. управления природопользованием. М., 1993.
39. C. Oatu. Economia mediului. Lucrări aplicative şi studii de caz. 58. А. А. Голуб, Струкова E. Б. Экономика природопользования.
Bucureşti, 2002. М., 1995.
40. L. B. Primack, M. Pătroiescu, L. Rozilovicz, C. Iojă. Conservarea 59. А. А. Голуб, E. Б. Струкова. Экономика природных ресурсов.
diversităţii biologice. Bucureşti, 2002. М., 2001.
41. Procedurile şi mecanismul de funcţionare a fondurilor ecologice în 60. А. А. Гусев. Ассимиляционный потенциал окружающей среды
Republica Moldova. Chişinău, 1999. в системе прав собственности на природные ресурсы //
42. Rapoartele Biroului Naţional de Statistică cu privire la aplicarea Экономика и математические методы, 1997, вып. 3. стр. 5-15.
sancţiunilor administrative pentru anii 2003 - 2006. 61. В. Зубарев. Экономический механизм природопользования в
43. V. Răducanu. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000. Республике Молдова. Кишинэу, 1995.
44. V. Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu. Economia protecţiei me- 62. Б. А. Иткин. Ущерб окружающей природной среде, его
diului. Bucureşti, 1997. экономическая оценка и правовое обеспечение.// Проблемы
региональной экологии, №3, 1998, стр. 84-96.
63. A. Капчеля. Сельскохозяйственные субсидии и окружающая 77. Тенденции природооханных расходов и международных
среда в Республике Молдова. Пругонице, 1997. обязательств по помощи для целей охраны окружающей
64. P. Мелиян. Рамочные условия для процесса оценки эколо- среды в странах Восточной Европы, Кавказа и Центральной
гического риска. // Protecţia mediului înconjurător în Moldova Азии в 1996-2001гг. Париж, 2003.
şi experienţa Statelor Unite ale Americii. Chişinău, 1998, pg. 68- 78. T. M.Тихомирова. Управление эколого-экономическими рис-
80. ками. // Экономика природопользования, №5, 2001, pg. 104-
65. Л. Г. Мельник. Экологическая экономика. Суммы, 2001. 117, Москва, 2001.
66. Г. А. Моткин. Экологическое страхование в рыночной 79. T. M.Ушмаева. Показатели ущерба населения в управлении
экономике. // Экономика и математические методы, №1, развитием общества. // Экономика природопользования,
1996, стр. 91-95. №2, 1995, рg. 40-63, Москва, 1995.
67. Г. А. Моткин. Методы определения тарифных ставок в 80. Управление природоохранной деятельности в Российской
системе экологического страхования. // Экономика и Федерации. М., 1996.
математические методы, №1, 1995, стр. 63-75. 81. Г. А. Фоменко. Территориальная дифференциация пла-
68. А. Ю. Опекунов. Экологическое нормирование. Санкт- тежей за использовании природных ресурсов и загрязнении
Петербург, 2001. окружающей среды. // Известия РАН, Серия геогр., №3, 1996,
69. И. Н. Панов. Экологический туризм и его роль в устойчивом стр. 68-76.
развитии територии, Вестник Московского Университета, 82. Экологические фонды в странах с переходной экономики.
Сер. 5, География, 1998, № 6, стp. 13-18. Париж, 1997.
70. Н. Пахомова, А.Эндрес, К. Рихтер. Экологический менед- 83. Экономика природопользования. Аналитические и норма-
жмент. С.-Пб., 2003. тивно-методические материалы. М., 1994.
71. Р. Перелет. Экономика и окружающая среда. Англо-русский 84. Экономика сохранения биоразнообразия. М., 1995.
словарь- справочник. М., 1996. 85. Экономические проблемы использования природных ресурсов
72. И. В. Петров. Экономические аспекты экологии. М., 1996. и защита окружающей среды в условиях переходного пе-
73. В. С. Поливанов. Оценка антропогенной нагрузки и естест- риода. Кишинэу, 1996.
венного самоочищения природно-антропогенных систем. // 86. http://bsapm.dnt.md
Проблемы региональной экологии, 1997, №1, стр. 10-20. 87. http://www.wwf.ru.about/ hot_met/climate/Kyoto.
74. К. К. Ребане. Энергия, энтропия, среда обитания. Таллин, 88. www.ocde.org.
1984. 89. www.habitat-moldova.org
75. США уступили лидерство Китаю в сфере экспорта
информационных технологий // БИКИ, № 147, 22.12.2005, Acte normativ-legislative ecologice:
стр. 5, 16. 1. Amenzile pentru încălcarea legislaţiei ecologice. Chişinău, 1998.
76. Д. Смит. Новая политика экологического страхования 2. Buletinul informativ nr.9 al Inspectoratului Ecologic de Stat.
может заработать. // Экономика природопользования, Documente normative tehnice (standarde). Apă. 1998. Chişinău,
№2, 2003, стр. 10-21. 1998.
3. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Titlul VIII. Taxele pentru 17. Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic nr. 327
resursele naturale (nr. 67 din 05.05.2005) // Monitorul Oficial nr. din 18.07.2003 // Monitorul Oficial nr. 200 din 19.09.2003.
080 din 10.06.2005. 18. Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal
4. Codul cu privire la contravenţiile administrative. Chişinău, 2005. (nr. 1056 din 16.06.2000) // Monitorul Oficial nr. 127 din
5. Codul Penal al Republicii Moldova, Chişinău, 2002. 12.10.2000.
6. Codul civil al Republicii Moldova, Chişinău, 2005. 19. Legea privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura //
7. Ghid cu privire la evaluarea prejudiciului cauzat mediului de la Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 11. 08.2006.
activităţile antropogene şi mecanismele de compensare a lui. 20. Legea Republicii Moldova privind plata pentru poluarea
Chişinău, 2006. mediului din 25.02.1998 // Monitorul Oficial al Republicii
8. Instrucţiunea Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului Moldova din 18.06.98
privind calculul plăţii pentru poluarea mediului în Republica 21. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1991-1996). Chişinău,
Moldova. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 5. 09. 1997.
2000. 22. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996-1998). Chişinău,
9. Instrucţiunea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr. 1999.
383 din 08.08.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat 23. Ordinul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire
resurselor de sol // Monitorul Oficial nr. 189 din 22.10.2004. la aprobarea "Metodicii de evaluare a prejudiciului cauzat
10. Instrucţiunea nr. 384 a Ministerului Ecologiei şi Resurselor mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor"
Naturale din 08.08.2004 privind evaluarea prejudiciului cauzat nr. 163 din 07.07.2003 // Monitorul Oficial nr. 208 din
aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi 03.10.2003.
menajere // Monitorul Oficial nr. 189 din 22.10.2004. 24. Ordinul nr. 145 al Ministerului Mediului şi Amenajării
12. Instrucţiunea nr. 381 din 16.08.2004 privind evaluarea Teritoriului din 17.04.2000 cu privire la aprobarea tarifelor la
prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de serviciile de alimentare cu apă şi canalizare. / Monitorul Oficial
către sursele staţionare nr. 381 Monitorul Oficial nr 186 din nr 046 din 27.04.2000.
15.10.2004 25. Regulamentul provizoriu cu privire la estimarea despăgubirilor
13. Legea bugetului de stat pentru anii 1993-2007// Monitorul pentru prejudiciile cauzate mediului. // Monitorul Oficial al
Oficial al Republicii Moldova. Republicii Moldova, 5.09.2000.
14. Legea nr. 1566 din 20.12.2002 cu privire la modificarea şi 26. Hotărârea Guvernului nr. 988 din 21.09.1998 despre aprobarea
completarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind Regulamentului privind fondurile ecologice// Monitorul Oficial
plata pentru poluarea mediului // Monitorul Oficial nr. 020 din nr. 092 din 08.10.98.
14.02.2003 27. Hotărârea Guvernului nr. 89 din 26.03.1990 despre aprobarea
15. Legea nr. 989 cu privire la activitatea de evaluare din 18.04.02 // Regulamentului provizoriu cu privire la instituirea şi folosirea
Monitorul Oficial nr. 102 din 16.07.2002. fondurilor de protecţie a naturii // Monitorul Oficial al
16. Legea nr. 1308 privind preţul normativ şi modul de vânzare- Republicii Moldova nr. 3, 1994, p. 33.
cumpărare a pământului din 25.07.1997 // Monitorul Oficial nr. 28. Hotărârea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale nr. 1808
147 din 06.12.2001. din 18.08.99 cu privire la aprobarea „Metodicii provizorii de
estimare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător prin

încălcarea legislaţiei apelor (poluarea apelor subterane)”//
Monitorul Oficial nr. 106 din 30.09.99.
29. Bременные положения и нормативы платы за загрязнение
окружающей среды г. Кишинева, Кишинэу, 1991.
30. www.justice.md.
Redactor literar: Mihai Mereuţă

Corector: Valentina Solovei
Redactor tehnic-designer: Vitalie Spînachi
Semnat pentru tipar 03.08.07

Format 60 × 84 1/16. Coli editoriale 23,85.
Coli de autor 19,22. Coli de tipar 25,94. Tirajul 100 ex.
Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM
Str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni 59
Tel: 402-986

Bacal CARTE EPM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacal CARTE EPM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice din Moldova

Catedra de Geografie şi Economia Mediului

CZU 338.4:504.06 (075.8)

centrală a economiei mediului înconjurător. Datorită acestei

şi energie. Prin urmare, regiunile şi statele industrializate au

Bibliografie: reflectă modalităţile şi randamentul transformării şi conservării

schimbul de substanţe şi energie al animalelor, fiind, practic de

Bibliografie: 7. Redaţi însemnătatea principiilor „primatului şi socializării

să le folosească, iar pentru cine nu ştie să le folosească, ele nu sunt

• Analogică – de comparare între zonele de exploatare a - evaluarea economică comparativă.

2. Conceptul rentei; metalifere. De asemenea, renta impune delimitarea clară a pro-

Tabelul 1 masive, în mare parte irecuperabile. Totuşi, au fost şi civilizaţii care

Tabelul 2 preţul normativ al terenurilor localităţilor, cu excepţia loturilor de

atât pentru producători, cât şi pentru consumători, şi au, Bibliografie:

5) Condiţiile de depozitare a apelor minerale, inclusiv adân- Bibliografie:

Tema II. 7. activităţile turistice, şi la costurile necesare pentru obţinerea acestor

Subiecte pentru conversaţii:

păduri), fertilității solurilor, diminuarea gradul de

cheltuielile pentru efectuarea volumului întreg de lucrări de curăţare Tabelul 4, 5

1. pentru speciile incluse în Cartea Roşie a Republicii

(uliu şi şopârla de Crimeea), 10 şi 0,1 unităţi

3. pentru cerb nobil şi elan – 100 u.c.; cerb pătat şi lopătar –

(dioxine, benz(a)pirenă, furane etc.), degajarea şi prezenţa Q = m q, unde:

M– exprimă masa evacuată/deversată a materiei prime sau de Concluzii:

Bibliografie: 12. Hotărârea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu privire

Tema III.2. industriale, dintre acţiunile producătorilor şi cele ale consumatorilor,

III.2.2. Cauzele externalităţilor de mediu de mediu, în corespundere cu costurile şi beneficiile tuturor

- cerinţele de mediu se impun ca o piatră de hotar în luarea Tema III.3

8. M. Vuţă. Instrumente economico-financiare de protecţie a Tema III.4.

Liniile directoare specifice pentru stabilirea programului de Tabelul 8

Tabelul 9 5. Bugetele şi fondurile locale;

6. Legea bugetului de stat pentru anii 1993-2007// Monitorul Tema IV.2.

Subiecţi ai taxelor pentru folosirea spaţiilor subterane, în

înainte de începerea lucrărilor de construcţie a obiectivelor subterane

Substanţe, energetică, unde este transferată parţial consumatorilor de energie

atmosferei; starea instalaţiilor de purificare a gazelor şi pulberilor în Oxizi de

agenţii ale apei (Waterschappen) finanţează, posedă şi administrează Variază

Tabelul 22 supranormative ordinare, inclusiv coeficientul de multi-

Tabelul 24 au crescut cu circa 20 % din preţul en-detail al maşinii, nefiind

Aterizarea Autorităţile În România, nu există o reglementare specială pentru călătoriile

2. Plata pentru depozitarea deşeurilor în amplasamente auto- Tabelul 26

ecologice şi din alte state avansate economic, în special Elveţia, Tabelul 27

Tabelul 28 producătoare de hârtie (tabelul 27), iar în Australia pentru

Tema IV.5. - executarea controlului şi auditului ecologic de către socie-

Tabelul 31 10. Amplasarea, construcţia şi darea în

În anul 2005, în baza articolului 52, pe întreaga republică au fost

6. Neîndeplinirea cerinţelor privind aducerea Contravenţiile prevăzute de articolul 48 sunt examinate şi de

într-o stare ce nu prezintă pericol care ar asigura 57.13 50 300

Tabelul 33 7. Deteriorarea construcţiilor şi a

4. Exploatarea de către cetăţeni a avertisment 10. Efectuarea lucrărilor de proiectare fără

6. Codul Penal al Republicii Moldova, Chişinău, 2002. Tema IV.7.

h) acţiunilor de prevenire şi lichidare a consecinţelor poluării Cheltuielile FEN

Monitorizarea se va baza pe indicatorii şi termenele stabilite în pla-

Subiecte pentru conversaţii:

2. Consolidarea fondurilor ecologice în Republica Moldova.

Bibliografie: 10. P. Bacal. / Principiile specifice ale gestiunii protecţiei mediului

estimare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător prin

Redactor literar: Mihai Mereuţă

Semnat pentru tipar 03.08.07

S-ar putea să vă placă și