Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MODELAREA OBIECTELOR IN 3D
BAIA MARE
ATESTAT
PROIECTAREA TRIDIMENSIONALA
MODELAREA OBIECTELOR
IN 3D
INTRODUCERE
- WIREFRAME-cadru de sarma
- SURFACE-suprafete
- SOLID-corpuri solide
Modele solide pot fi editate prin comenzi specifice. Astfel, se pot edita fetele si muchiile
modelului solid. Se pot obtine automat sectiuni prin solidele create, proiectiile acestora pe
diferite planuri si informatii privind aria, volumul, centrul de greutate etc. Solidele create pot
fi supuse unor analize ingineresti de tipul „element finit” sau pot fi folosite in programe de
animatie.
CAPITOLUL I
Pentru a realiza desene 3D, se pot adopta mai multe strategii de lucru, ordonate in continuare
dupa complexitate, astfel:
● precizarea celor trei coordonate (in loc de doua) pentru punctele ce definesc diversele
entitati;
1.1 TIPURI DE COORDONATE
Ca si la modelarea 2D, exista trei tipuri de coordonate ce pot fi introduse fata de originea
sistemului de coordonate – coordonate absolute, fie fata de un punct precizat anterior –
coordonate relative.
1. Coordonate carteziene
fig. 1.1
Introducerea coordonatelor unui punct nu se exprima fata de origine ci fata de un punct definit
anterior.
Punctul B(150,100,80) este introdus prin specificarea coordonatelor sale fata de punctul
A(20,140) definit anterior:
fig. 1.2
Punctul se considera situat pe suprafata unui cilindru perpendicular drept cu baza in planul
xOy si centrul in origine.
Pentru indentificarea punctului sunt necesare raza cilindrului, unghiul cu axa x in planul xOy
si inaltimea la care se gaseste punctul –coordonata y, sub urmatoarea forma:
Pentru indicarea unor coordonate relative se utilizeaza simbolul @ pus in fata liniei de
coordonate: @70‹15,60
Pentru identificarea punctului sunt necesare raza sferei, unghiul cu axa x in planul xOz si
unghiul cu planul xOz, sub urmatoarea forma:
fig. 1.4
1.2 SISTEMUL DE COORDONATE
fig. 1.5
Se poate determina intotdeauna directia axei Z, daca se examineaza pozitia „icon”-ului UCS
si se urmareste regula mainii drepte. Tot cu ajutorul acestei reguli se poate afla sensul pozitiv
de rotatie in jurul unei axe.(fig. 1.6)
Fig. 1.6
UCS (User Coordinate System) este un set de coordonate X, Y, Z, definite de utilizator pentru
a-l ajuta in crearea modelelor 3D. UCS-ul este util pentru ca mouse-ul se misca doar in plan.
Se pot crea oricate UCS-uri, care se pot salva sub diverse nume, insa DOAR UNUL ESTE
ACTIV LA UN MOMENT DAT!
Iconul este intotdeauna desenat in planul XY al UCS-ului curent si poate avea una din formele
prezentate in tabelul 1.2 de mai jos.
Tabelul 1.2
Comanda UCSICON permite controlarea modului de afisare a iconului UCS.
Command: ucsicon
N determina afisarea pictogramei in coltul din stanga jos, indiferent de pozitia originii
P ofera posibilitatea stabilirii formei, marimii, culorii, varfurilor axelor si a grosimii axelor
iconului
AutoCAD ofera mai multe variante pentru a defini un sistem de coordonate al utilizatorului.
Toate aceste optiuni sunt disponibile utilizand:
● Bara cu instrumente
CAPITOLUL AL II-LEA
VPOINT
fig. 2.3
Pe spatiul de lucru vor aparea compasul si tripodul. In coltul din dreapta sus va aparea
simbolul compasului format din doua cercuri cu doua diametre. Simbolul este o reprezentare
intuitiva a unei sfere de pe suprafata careia se priveste spre centrul acesteia desenul. Daca
mutam mouse-ul in interiorul figurii, cursorul- o cruciulita (reprezinta pozitia observatorului),
se va deplasa si el. Odata cu acesta si axele UCS-ului (tripod-ul) isi vor modifica pozitia.
Un punct selectat in interiorul cercului mic creeaza o vedere a modelului de sus in jos (dinspre
partea pozitiva a axei Z), iar un punct in exteriorul lui creeaza o vedere de jos in sus (dinspre
partea negativa a axei Z). O linie orizontala imparte globul in doua parti: un punct sub o linie,
inseamna vederea din fata, un punct deasupra vederea din spate.(fig. 2.3)
Pentru a obtine o proiectie ortogonala pe unul din planurile sistemului de referinta sau o
vedere izometrica a obiectelor desenate in AutoCAD, se poate folosi optiunea 3D Viewpoint
din meniul desfasurabil View. O cale mai rapida, este prin actionarea barei de instrumente
asociate. Aceasta contine o serie de butoane asociate principalelor puncte de vedere utilizate
in desenul tehnic.(fig. 2.4)
fig. 2.4
VPORTS
Comanda permite impartire ecranului in mai multe ferestre, fiecare putand contine o vedere
diferita a desenului curent. Se pot obtine astfel , proiectiile principale din desenul tehnic:
frontala, orizontala (si/sau laterala) precum si o vedere izometrica.(fig. 2.5)
fig.
2.5
CAPITOLUL AL III-LEA
3.1 MODELAREA SUPRAFETELOR
Pentru modelarea suprafetelor in AutoCAD se utilizeaza retele (mesh) poligoane formate din
fatete care aproximeaza suprafetele curbate.
Totusi, deoarece ele nu contin aceleasi informatii, nu se poate face trecerea de la modelele
wireframe la suprafete si nici de la suprafete la modele 3D.
In general nu trebuie amestecate cele trei tipuri de modelare 3D deoarece nu pot fi ediate in
acelasi mod, pentru a obtine o structura unitara.
Bara de instrumente
Comanda 3D Face permite desenarea unor suprafete plane in spatiul tridimensional, prin
indicarea a trei sau mai multe puncte care definesc conturul acestora. Se poate utiliza
comanda Edge pentru a schimba vizibilitatea fetelor 3D.
Diferenta fata de solide este ca obiectele create au numai invelis (coaja) si nu contin
informatii referitoare la volum si proprietati de masa.
Comanda 3D Mesh permite realizarea unei retele poligonale rectangulare prin specificarea
coordonatelor X, Y, Z ale punctelor retelei (noduri). Pentru inceput trebuie definite
M=numarul de coloane si M=numarul de coloane si N=numarul de linii ale retelei). M si N
pot lua valori intre 2 si 256. Fiecare patrulater al suprafetei este determinat prin 4 noduri
(vertex-uri) sau 4 muchii.
3.2MODELAREA WIREFRAME
Prin modelarea wireframe sau modelare prin structura de sarma, se intelege o redare sub
forma de schelet a unui obiect 3D, intr-o astfel de structura nu exista suprafete, modelul final
fiind din drepte si linii curbe, obiecte care reprezinta muchiile obiectului. Aceste structuri se
pot obtine prin plasarea de obiecte 2D in spatiul 3D. Cu o reprezentare wireframe, programul
opereaza rapid, reusind in acelasi timp sa descrie geometria propusa.
Intocmirea unui desen in modul „wireframe”
Etc.
CAPITOLUL AL IV-LEA
4.1 MODELAREA IN PLAN
Conceptul de baza in modelarea bidimensionala este „regiunea”, care este o zona plana, cu
consistenta de suprafata. Regiunile pot fi folosite pentru:
Pentru a crea o regiune, se porneste de la o entitate desenata, care trebuie sa fie un contur
inchis: polilinie inchisa, cerc, elipsa, poligon etc.(fig. 4.1). Comanda pentru transformarea
contururilor plane inchise este Region.
fig. 4.1
O alta modalitate de a crea regiuni consta in folosirea comenzii Boundary. Aceasta deschide
fereastra de dialog Boundary Creation, din care, la fel ca la hasurare, selectarea regiunii care
va fi creata se face prin indicarea unui punct in interiorul unui contur inchis.
Pentru inceput se deseneza doua cercuri secante, C1 si C2 (fig. 4.2) cu ajutorul comenzii
Circle.
fig. 4.2
Cele doua regiuni au fost create, cercurile fiind transformate in discuri. Pentru a vizualiza
rezultatul, se muta unul dintre discuri la o altitudine (elevatie) superioara.
Folosind comanda Hide pentru eliminarea din desen a portiunilor acoperite, se observa ca
discul C2 acopera partial discul C1, ceea ce demostreza faptul ca avem de-a face cu obiecte
„pline”, opace.(fig. 4.2)
Prin aplicarea operatiilor logice de reunire (comanda Union), diferenta (comanda Substract),
intersectia (comanda Intersect) unor regiuni, pot fi obtinute regiuni complexe.(fig. 4.3)
fig. 4.3
Pentru a obtine informatii privind unele proprietati ale regiunilor create, se foloseste comanda
Massprop. Aceste informatii sunt prezentate relativ la UCS-ul curent. Pentru o regiune plana
se pot determina astfel:
♦ caseta limita- pentru o regiune care apartine palnului XOY al UCS-ului curent, se defineste
dreptunghiul de incadrare a regiunii selectate, prin indicarea a doua colturi opuse ale acestuia;
pentru o regiune care nu apartine palnului XOY al UCS-ului curent, se defineste un
paralelipiped de incadrare a regiunii selectate, prin indicarea a doua colturi diagonal opuse ale
acestuia;
momentele de inertie principale (valori extreme ale momentului de inertie axiale) si directiile
axelor fata de care se calculeaza acestea, care trec prin centrul de masa.
Daca regiunea selectata nu apartine palnului XOY al UCS-ului curent, nu se afiseaza decat
primele patru categorii de date de mai sus. Daca se doreste, exista posibilitatea, oferita de
prompterul comenzii, ca aceste date sa fie stocate intr-un fisier.
Aplicatia 4.2 Pentru a ilustra posibilitatile oferite de tehnica modelarii obiectelor plane, se va
analiza modul de reprezentare prin modelare a mecanismului din fig. 4.4 un mecanism cu
culisa.
Se deseneaza mai intai contururile inchise C1, C2,, C7, care definesc forma rotii (fig. 4.5).
Pentru acesta se folosesc comenzile obisnuite de desenare si editare in plan- Circle, Pline,
Trim etc, Toate aceste contururi inchise se transforma apoi in regiuni prin comanda Region.
fig. 4.5
In continuare, regiunile marginite de contururile C2, C3,C7 vor fi eliminate din regiunea
definita de conturul C1. Comanda care realizeaza aceasta operatie este Subtract. Dialogul este
urmatorul:
Dupa aceasta operatie, roata va deveni un obiect de sine statator, constituit ca o regiune
compozita, avand consistenta de suprafata.
CAPITOLUL V
Cea mai simpla modalitate de a obtine solide geometrice elementare consta in folosirea
comezilor omonime. Acestea sunt in numar de sapte: Box (paralelipiped), Wedge (plan
inclinat), Cone (con), Sphere (sfera), Cylinder (cilindru), Pyramid (piramida), Torus (tor),
prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 5.1
Aceste comenzi pot fi accesate rapid din panoul 3D Make al paletei Dashboard, din
meniul grafic Modeling sau din meniul desfasurabil Draw, submeniul Modeling.
Tot din meniul 3D Make al paletei Dashboard sau din meniul grafic Modeling pot fi folosite
comenzi prin care se obtin solide prin generare: Extrude, Sweep, Revolve, Loft, Presspull.
fig. 5.1
Unele modele tridimensionale se pot obtine de la contururi plane inchise, carora li se asociaza
o a treia dimensiune.(fig. 5.1) Procedeul se numeste extrudare si comanda folosita este
Extrude. Extrudarea are loc pe o directie perpendiculara pe planul obiectului sursa, sau in
lungul unei curbe directoare (path). Solidul obtinut poate avea generatoarele paralele cu
directia de extrudare sau inclinare fata de acesta.Daca unghiul de inclinare este pozitiv sau
negativ, generatoarele vor fi inclinate spre interior, respectiv spre exterior.
Dialogul este:
directia (path), definita printr-un segment de dreapta, un arc de cerc sau de elipsa,
o polilinie, o cuba spline
Comanda Sweep permite obtinerea unor solide prin deplasarea unui profil generator in lungul
unei curbe directoare (fig. 2). Daca profilul generator este o curba inchisa, se obtine un model
solid; daca este o curba deschisa, se obtine o suprafata 3D. Comanda functioneza asemanator
cu Extrude.
fig. 5.2
Trei dintre solidele din fig. 5.2 au fost generate avand curba directoare o elice. Elicea se poate
genera prin comanda Helix, din panoul grafic extins 3D Make sau din meniul grafic
Modeling. Optiunile pentru definirea geometrica a elicei, oferite de prompterul comenzii,
sunt:
Daca razele (diametrele) bazei si partii superioare sunt egale, va rezulta o elice cilindrica,
altfel elicea va fi conica. Daca inaltimea este 0, va rezulta o spirala plana.
Se pot obtine, de asemenea, modele tridimensionale prin rotirea unor obiecte plane in jurul
unei axe prin comanda Revolve (fig. 5.3). Pentru generarea solidelor prin rotatie, conturul
plan sursa trebuie sa fie inchis, de tipul: polilinie, poligon, cerc, elipsa, curba spline, regiune,
inel (donut). Unghiul de rotatie poate fi pozitive sau negativ intre si .
fig. 5.3
Comanda Loft permite generarea unui solid pe baza unor sectiuni transversale.
Profilele de sectiune trebuie sa fie toate curbe inchise, caz in care se genereaza un solid, sau
toate deschise, caz in care se genereaza o suprafata.(fig. 5.4)
fig. 5.4
Path: generarea are loc folosind o curba directoare ( care trebuie sa treaca prin
interiorul tuturor profilelor generatoare);
Cross section only: generarea are loc exclusiv cu ajutorul sectiunilor transversale.
Alegerea acestei optiuni determina afisarea ferestrei de dialog Loft settings, din
care se controleaza aspectul suprafetei solidului generat, in zona curbelor
generatoare si in zona curbelor generatoare si pe curbele limita.
Observatie: Comenzile Extrude, Revolve, Loft, Sweep folosesc un profil plan, generator al
solidului 3D. Ceea ce se intampla cu profilul generator dupa generarea solidului este controlat
de variabila de sistem DELOBJ, care poate lua valorile:
• -1 – este afisat un prompter, pe care se poate opta pentru stergerea profilelor generatoare;
• +2 – este afisat un prompter, pe care se poate opta pentru stergerea profilelor generatoare si
a curbelor directoare.
Comanda Presspull permite gennerea unor solide prin impingerea sau tragerea unor profile
plane spre interiorul, respectiv exteriorul unui solid.(fig. 5.5). Generarea are loc astfel: se
selecteaza profilul plan si apoi se trage cu mouse-ul, spre exteriorul sau spre interiorul
solidului (se indica o valoare, pozitiva sau negativa).
fig. 5.5
Asupra obiectelor solide se pot aplica operatii logice, obtinandu-se astfel obiecte solide cu o
arhitectura complexa. Aceste operatii pot fi efectuate prin comentile Union, Subtract si
Intersect, accesibile din paleta Dashboard sau din meniurile grafice Modeling sau Solids
Editing.
Astfel, de exemplu, prin comanda Intersect se poate obtine volumul de intersectie dintre doua
sau mai multe solide (fig. 5.6)
fig. 5.6
fig. 5.7
Prin comanda Subtract se pot obtine volumele rezultate din aplicarea operatiei logice
de diferenta asupra unor solide (fig. 5.8)
fig. 5.8
Comada Union permite crearea volumului rezultat prin reunirea unor solide, evidentiind si
curbele de intersectie dintre suprafete (fig. 5.9)
fig. 5.9
Observatie. Dupa folosirea comenzilor Union, Subtract sau Intersect nu sunt pastrate solidele
initiale. In AutoCAD exista posibilitatea de a salva istoria procesului de generare, ceea ce
permite editatrea obiectelor initiale chiar si dupa generarea solidului compus.
Tesirea si racordarea muchiilor modelelor solide pot fi obtinute folosind comenzile Chamfer,
respectiv Fillet (fig. 5.10). Comezile pot actiona asupra unei singure muchii sau asupra tuturor
muchiilor care alcatuiesc un contur inchis (optiunea Loop). La fel ca la desenele plane, mai
intai se definesc distantele de tesire, respectiv raza de racordare, apoi se indica muchiile care
vor fi tesite, respectiv racordate.
fig. 5.10
Aplicatia 5.1 Modelarea unui solid compus (fig. 5.11). Data fiind forma piesei,
volumul principal al acesteia va fi generat prin rotirea profilului generator P in jurul axei A.
Comenzile folosite pentru obtinerea sectiunilor prin solidele AutoCAD sunt Slice, Section si
Section plane.
Se poate obtine sectionarea cu un plan a unui model solid, urmand a se retine una dintre
partile obtinute sau ambele (fig. 5.12). Comanda folosita este Slice, care poate fi activata din
paleta Dashboard sau din meniul Modify, submeniul 3D Operation.
fig. 5.12
Pentru obtinerea altor tipuri de sectiuni decat cele plane, se folosesc operatii de extragere din
modelul solid al unor parti definite de solide elementare: paralelipiped, cilindru etc. Astfel,, de
exemplu, in fig. 5.13, din solidul initial a fost extrasa o portiune, cu ajutorul comenzii
Subtract, folosind un solid auxiliar paralelipipedic, pozitionat cu un colt in originea sistemului
de coordonate si cu muchiile pe directiile axelor.
fig. 5.13
In mod similar, folosind alte solide auxiliare, se pot obtine sectiuni in trepte, sectiuni
cilindrice, sectiuni frante etc. (fig. 5.14).
fig. 5.14
Pentru obtinerea unei sectiuni propriu-zise, se foloseste comanda Section, care creeaza o
regiune plana, obtinuta prin sectionarea solidului cu un plan (fig. 5.15).
fig. 5.15
unde:
Face- permite editarea uneia sau a mai multor fete ale solidului;
Edge- permite editarea uneia sau a mai multor muchii ale solidului;
Union Creeaza un solid complex, prin reunirea a doua sau mai multe volume
sau regiuni
Subtract Creeaza un solid complex, prin extragerea unor volume sau regiuni din
altele
Intersect Creeaza un solid complex, prin intersectia a doua sau mai multe volume
sau regiuni
Imprint Imprima un obiect pe fata unui solid
Color edges Schimba culoarea pentru una sau mai multe muchii ale unui solid
Copy edges Copiaza muchii ale unui solid
Extrude faces Extrudeaza una sau mai multe fete plane ale unui solid pe o directie
stabilita
Move faces Muta una sau mai multe fete ale unui solid
Offset faces Copiaza paralel fete ale unui solid
Delete faces Elimina fete ale unui solid
Rotate faces Roteste una sau mai multe fete ale unui solid in jurul unei axe
Taper faces Teseste fetele unui solid
Color faces Schimba culoarea pe una sau mai multe fete ale unui solid
Copy faces Copiaza una sau mai multe fete ale unui solid
Clean Elimina muchiile si vertex-urile excedentare
Separate Transforma volumele disjuncte ale unui solid in solide separate
Shell Creeaza o cavitate paralela cu suprafata solidului
Check Verifica validitatea unui solid
Optiunea Face permite extrudarea, mutarea, rotirea, copierea, inclinarea, stergerea, colorarea
fetelor solidului. Astfel, de exemplu, pot fi extrudate suprafete ale unui solid, in lungul unei
curbe directoare, sau pot fi indicate distanta si unghiul de inclinare pentru extrudare.
Introducerea unei distante pozitive are ca efect o extrudare in directia pozitiva a normalei la
suprafata (in mod uzual, spre exterior), dupa cum o valoare negativa a normalei la suprafata
(in mod uzual, spre interior). In mod similar, o valoare pozitiva a unghiului de inclinare a
directiei de extrudare fata de normala are ca efect o inclinare spre interior a generatoarelor
suprafetei extrudate, dupa cum o valoare negativa a unghiului determina o inclinare spre
exterior.
Optiunea Body a comenzii Solidedit permite editarea intregului solid. Astfel, de exemplu, se
pot imprima elemente geometrice pe fata unui solid folosind suboptiunea Imprint a optiunii
Body. O data realizata imprimarea, fata rezultata poate fi extrudata pentru a obtine o noua
configuratie a solidului. Folosind suboptiunea Shell se poate separa solidul prin crearea unui
perete despartitor de grosimea data.
fig. 5. 16
fig. 5.17
♦ Se creeaza un perete despartitor, la o distanta de 10 unitati (fig. 5.17-b). Din meniul grafic
Solids Editing se alege comanda Shell.