Organizare generală şi funcţii

 Cavitatea bucală  Protecţie mecanică

Mucoasa orală

 Secretorie
 Limba
 Enzime
 Organele dentare
 Mucus
 Tubul digestiv
 Neuropeptide
 Organe tubular-cavitare
 De la faringe la canalul  Absorbţie
anal  Apărare imună
 Glande asociate  IgA secretorie
 Ficat, pancreas, glande  Celule specializate
salivare majore
 Motorie: peristaltismul
Schema structurii tubului digestiv cu componentele lui
si functiile lor
 Cavitatea bucală
 Vestibul, cavitate
propriu-zisă
 Anterior: buzele şi
orificiul bucal
 Posterior: istmul buco-
faringian şi uvula
 Lateral: obrajii
 Inferior: planşeul bucal
 Superior
 Palat dur
 Palat moale şi uvula
 Conţinut: limba şi dinţii
 Buzele
 Falduri musculo-
membranoase
 Ax central
 Versant extern
 Epiteliu stratificat
keratinizat
 Foliculi piloşi, glande
sebacee, sudoripare
 Versant intern
 Epiteliu stratificat
scuamos nekeratinizat
 Orificiile glandelor
salivare minore labiale
 Roşul buzelor
 Comisuri: glande sebacee
Axul central al buzei
 Ţesut conjunctiv cu
număr variabil de
adipocite
 Fibrele musculare ale
orbicularului buzelor
 Glandele salivare minore
labiale
 Vase sanguine
 Fibre nervoase
 Microganglioni nervoşi
 Buzele:

Versant extern
Epiteliu stratificat Versant intern
scuamos keratinizat Epiteliu stratificat
Foliculi piloşi scuamos nekeratinizat
Glande sebacee Ţesut conjunctiv lax
Dermul
Mucoasa bucală

 Zone funcţionale
 De acoperire, masticatorie (palat
dur, gingie) şi specializată (limbă
dorsal)
 Epiteliul
 Stratificat scuamos nekeratinizat
 Parakeratoză
 Lamina propria
 Ţesut conjunctiv lax
 Vase sanguine, fibre nervoase,
fibre elastice, colagene, limfocite
 Submucoasa: numai în zonele
cu mucoasă de acoperire
(salivare minore, plexuri
vasculare)
Epiteliul mucoasei orale

 Straturile epiteliului
scuamos nekeratinizat
(de acoperire): bazal,
spinos, superficial
 Epiteliul mucoasei
masticatorii: bazal,
spinos, granulos,
cornos
 Exfolierea celulelor
superficiale
 Rata medie de
reînnoire: 12 zile (mai
lentă la mucoasa
masticatorie)
 Parakeratoza
 Parakeratoză

Parakeratoză
 Celule non-epiteliale din epiteliul oral

 Melanocite
 Bazal în epiteliu,
sintetizează melanină
 Numeroase: la persoane
cu pigmentaţie accentuată
 Celule Langerhans
 Prelungiri citoplasmatice
ramificate
 Prezentatoare de antigen
 Limfocite intraepiteliale
 Celule Merkel
 Bazal în epiderm,
desmozomi şi sinapse
 Granule electronodense în
citoplasmă
 Siteză: neuropeptide
Obrazul
 Mucoasa
bucală de
acoperire
(intern)
 Submucoasa
cu glande
salivare
minore
 Ţesut adipos
lobulat (bula
Bichat)
 Muşchiul
buccinator
 Pielea facială
(derm,
epiderm)
Palatul moale

 Mobil
 Epiteliu statificat
scuamos nekeratinizat
pe versantul bucal
 Epiteliu respirator pe
versantul faringian
 Lamina propria
 Ţesut conjunctiv
 Fibre musculare striate
 Vase sanguine şi fibre
nervoase
 Glande salivare minore
secretoare de mucus
Planşeul bucal şi uvula
 Planşeul bucal
 Mucoasă fină cu falduri
scurte
 Submucoasa: glande
salivare minore şi ţesut
adipos
 Potenţial absorbtiv
 Uvula
 Epiteliu stratificat
scuamos pe ambele feţe
 Ax conjunctiv cu glande
salivare minore şi fibre
musculare striate izolate
 Limba
 Organ musculo-
membranos mobil
 Ax central
 Ţesut muscular

 Ţesut conjunctiv cu
vase sanguine
 Glande salivare
minore
 Fibre nervoase şi
microganglioni
 Versant ventral
 Epiteliu stratificat
scuamos
nekeratinizat
 Absorbţie
 Versant dorsal
 Mucoasă
specializată
Limba,
suprafaţa
dorsală
(supe-
rioară)
Limba, mucoasa suprafeţei ventrale (inferioare)
 Papilele linguale:
mucoasa specializată
 Filiforme: cele mai
numeroase, ax conjunctiv,
epiteliu para- sau keratinizat,
nu au muguri gustativi
 Fungiforme: epiteliu
nekeratinizat, muguri la bază,
ax conjunctiv larg, pot fi
ramificate
 Foliate: slab reprezentate la
om, pe marginile limbii
 Circumvalate: “V”-ul lingual,
8-14, fiecare cîte 250 muguri
gustativi , glandele von Ebner
 Papilele limbii

filiforme fungiforme

foliate circumvalate
Papile
filiforme

epiteliu
stratificat
keratinizat
 Papila circumvalata

muguri
gustativi
noduli
limfoizi
 Papile
muguri gustativi
foliate
papile secundare

papila primara

glande salivare
seroase
Mugurii gustativi
 Localizare: papile linguale,
palat moale, faringe,
epiglotă
 Ocupă toată înălţimea
epiteliului stratificat
 Formă ovoidală, palid
coloraţi
 Celule fuziforme,
delimitează porul gustativ
 Microvili lungi cu rol
receptor
 Celule
 Gustative (citoplasmă
palidă)
 De susţinere (citoplasmă
acidofilă)
 Bazale (singurele care se
divid)
Por gustativ
Inervaţie
 Plexuri nervoase
 Intragemal
 Perigemal
 Terminaţii nervoase din
nervii cranieni
 Trigemen (V)
 Glossofariangian (IX)
 Vag (X)
 Percepţia şi
transmiterea
informaţiei gustative:
dulce, sărat, amar,
acru
Glande salivare lingvale seroase
Glande salivare lingvale

a
a- seroasă

b- mucoasă

b
Fibre şi terminaţiuni nervoase în papilele limbii
 Amigdala linguală

• Baza limbii
• Foliculi limfoizi
• Infiltrate difuze
• Cîte o criptă
• Limfocite în epiteliu
Amigdala
palatină
Amigdala
palatină

-epiteliu in afara
criptei, neinfil-
trat cu limfocite
 Amigdala
palatină

-epiteliul criptei
infiltrat cu limfo-
cite
 Glandele salivare majore
 Organe
parenchimatoase,
încapsulate, lobulate
 Capsulă conjunctivă
densă
 Trabeculi conjunctivi
 Stromă conjunctivă
laxă cu fibre de
reticulină, vase
sanguine, fibre
nervoase,
microganglioni,
limfocite, plasmocite
 Parenchim: glande
tubulo-acinare
Schema structurii glandelor salivare
Sistemul de ducte
 Intralobulare
 Intercalate: epiteliu simplu cuboidal,
lumen îngust, lungi la parotidă,
scurte la sublinguală
 Striate: epiteliu simplu columnar,
celule cu striaţii bazale, citoplasmă
acidofilă, SDH, anhidrază carbonică,
ATP-ază
 Interlobulare: epiteliu simplu
columnar – pseudostratificat,
înconjurate de ţesut conjunctiv
 Principale: de la epiteliu
pseudostratificat la stratificat
scuamos
Ganglion nervos în glanda salivară
 Parotida

 Cea mai mare,

pereche
 Predominant
seroasă
 Ducte intercalate
lungi
 Secreţie apoasă
 Parotina:
menţine
troficitatea
smalţului dentar
 Produsul de
secreţie: ductul
Stenon, în
cavitatea bucală
Parotida

1- porţiune secretoare

2- celulă mioepitelială

3- duct striat

4- duct intercalat

5- vas sangvin

6- adipocite
Submandibulara
• Glandă pereche
• Predominant
mixtă
• Ducte intercalate
de dimensiuni
medii
• Bogată în ţesut
limfoid
• Ductul principal:
Wharton, orificii
în vecinătatea
frenului lingual
mucocite

Semiluna
seroasa

duct
Interlobular
cu epiteliu
stratificat
prismatic
Duct interlobular al glandei salivare
Sublinguala

 Multiplă
 Predominant
mucoasă
 Parenchim
 Acini mucoşi, rar
micşti
 Ducte intercalate
foarte scurte
 Duct principal
 Unic: Bartholin
 Multiplu: Rivinius