Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi

Facultatea de Medicină și Farmacie

Planificarea afacerii în domeniul

farmaciei

Coordonator:

Prof. Univ. Hab. Dr. Farm. Olimpia Dumitriu Buzia

Farmacist rezident: Boboc Andreea

 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Introducere

Termenul de antreprenoriat a început să fie folosit de economişti în secolele

XVIII-XIX, suprapunându-se cu perioada Revoluţiei Industriale. Antreprenoriatul
reprezintă procesul prin care indivizi sau grupuri mobilizează o serie de resurse cu
scopul de a exploata şi valorifica oportunităţile de afaceri identificate în mediul
înconjurator.
Aşadar, un antreprenor este un agent economic cu un comportament activ, care îşi
asumă riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi care îi aduc profit.
Principalele forme juridice sub care se poate înfiinţa o afacere sunt:
Întreprinzatori individuali - persoane fizice autorizate (PFA) şi asociaţii familiale.
Societati comerciale:
- societate in nume colectiv (S.N.C.)
- societate in comandită simplă (S.C.S.)
- societate in comandită pe acţiuni (S.C.A.)
- societate pe acţiuni (S.A.)
- societate cu răspundere limitată (S.R.L.)
Comandita este un contract de asociere in care una dintre parti, comanditatul,
raspunde solidar si cu intreaga sa avere pentru obligatiile societatii fata de creditori, pe
cand cealalta parte, comanditarul, nu raspunde decat in limitele capitalului investit de el.
Activitatea de antreprenoriat are trei trăsături fundamentale:
- proactivitate (orientarea către acțiune)
- inovație (căutarea și identificarea în permanență de noi soluții și perspective)
- cunoașterea și asumarea riscurilor de eșec
O caracteristică esențială a unui antreprenor de succes este capacitatea sa de a
identifica, măsura, minimiza sau controla riscurile activității sale. O parte din literatura
de specialitate a consacrat ideea că pentru a fi antreprenor, trebuie să ai o anumită
înclinație către risc, dar părintele managementului, Peter Drucker, contrazice în mod
categoric şi afirmă pe bună dreptate că în toată cariera sa de peste 50 de ani, nu a
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

cunoscut un singur antreprenor de succes căruia să-i placă să riște. Din contră, el a
constatat o adevărată adversitate față de risc a acestora, în sensul identificării tuturor
riscurilor potențiale, a minimizării și controlului acestuia.
Pe plan naţional, pentru rezolvarea multiplelor probleme legate de profesie,
farmaciştii se consolidează în organizaţii profesionale sub diverse denumiri (Marea
Britanie: Societatea farmaceutică Regală şi Grupul Farmaciştilor Comunitari; 178
Franţa: Ordinul Farmaciştilor; Germania: Uniunea Federală a Asociaţiilor Farmaciştilor
Germani; Italia: Federaţia Ordinelor Farmaciştilor Italieni; Canada: Colegiul
Farmaciştilor din Ontario şi Ordinul Farmaciştilor din Quebec; Polonia: Camera
Farmaceutică Poloneză şi Societatea Farmaceutică Poloneză; România: Colegiul
Farmaciştilor din România etc.).
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Organisme internaţionale

Federaţia Internaţională Farmaceutică (La Federation Internationale

Pharmaceutique - FIP) - a fost înfiinţată la 26 septembrie 1912, la Haga, unde se
află Biroul Central. FIP este formată din asociaţii farmaceutice naţionale (profesionale şi
ştiinţifice) şi are misiunea de a reprezenta farmacia şi ştiinţele farmaceutice pe plan
internaţional. În prezent FIP întruneşte peste un milion de farmacişti şi oameni de ştiinţă
în domeniul farmaceutic. Farmaciştii sunt reprezentaţi de Consiliul de Practică
Farmaceutică, iar oamenii de ştiinţă - de Consiliul Ştiinţelor Farmaceutice. Federaţia
cuprinde următoarele organisme: Adunarea Farmaciştilor, Consiliul, Biroul şi
Secretariatul General. Activitatea ştiinţifică se desfaşoară pe secţiuni. Consiliul de
Practică Farmaceutică cuprinde 10 secţiuni, fiecare ocupându-se de un domeniu
specific profesiei de farmacist.
Consiliul Ştiinţelor farmaceutice cuprinde grupuri de lucru, care se ocupă cu
proiecte ştiinţifice. Disciplinele reprezentate în Consiliul Ştiinţelor Farmaceutice sunt:
Administraţie farmaceutică şi Farmacie Socială, Tehnologie farmaceutică, Biofarmacie,
Analiza şi controlul medicamentelor, Chimie medicală, Farmacognozie şi Biochimie,
Istoria farmaciei, Cercetarea utilizării medicamentelor.
Secţiile FIP sunt:
■ Secţia farmaciştilor de spitale;
■ Secţia farmaciştilor militari;
■ Secţia pentru studiul plantelor medicinale;
■ Secţia presă şi documentaţie;
■ Secţia farmaciştilor din industrie;
■Secţia farmaciştilor de oficină, biologie clinică şi academică;
■ Secţia laboratoarelor şi serviciilor de control al medicamentelor.
O activitate aparte a FIP în colaborare cu OMS este pregătirea şi publicarea
Farmacopeei Internaţionale.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Forumul European al Asociaţiilor Profesionale Farmaceutice (EuroPharm

Forum)
A fost fondată în ianuarie 1992, la Copenhaga, şi este o uniune formată din
asociaţii farmaceutice naţionale, fiind coordonat de Adunarea Generală şi Comitetul
Executiv (preşedinte, vicepreşedinte, trezorier şi 4 membri). Forumul este format din
membri permanenţi şi membri cu statut de observator. Forumul este condus de membri
voluntari activi şi de personalul permanent.
Membrii permanenţi sunt reprezentaţi de 45 asociaţii profesionale ale
farmaciştilor din 34 ţări din Regiunea Europeană a OMS. Acestea sunt: Asociaţia
farmaceutică Albaneză, Uniunea Federală a Asociaţiilor Farmaciştilor Germani, Camera
farmaciştilor Austrieci, Asociaţia farmaceutică Belgiană, Societatea farmaceutică
Croată, Asociaţia Farmaceutică Daneză, şi Asociaţia farmaciştilor Danezi, Consiliul
General al Farmaciştilor Spanioli, Societatea Farmaceutică Estoniană şi Societatea
Farmaciştilor Estonieni, Camera Farmaceutică a Macedoniei, Asociaţia Farmaceutică
Rusă, Asociaţia Farmaciştilor Finlandezi şi Asociaţia Farmaciilor Finlandeze, Consiliul
Naţional al Ordinului Farmaciştilor de Oficină şi Federaţia Sindicatelor farmaceutice
Franceze, Asociaţia farmaciştilor Georgieni, Camera Farmaciştilor Maghiari şi
Societatea Farmaceutică Maghiară, Uniunea Farmaceutică Irlandeză, Societatea
Farmaceutică din Islanda, Federaţia Ordinului farmaciştilor Italieni şi Federaţia
Farmaciştilor Proprietari Italieni, Societatea Farmaciştilor Letoni, Asociaţia
Farmaceutică Lituaniană, Uniunea Naţională a Farmaciştilor Luxemburghezi, Camera
Farmaciştilor din Malta, Asociaţia Farmaciştilor Norvegieni şi Asociaţia Farmaciilor
Norvegiene, Asociaţia Regală Olandeză de Farmacie, Camera Farmaceutică Poloneză
şi Societatea Farmaceutică Poloneză, Ordinul Farmaciştilor şi Asociaţia Naţională a
Farmaciilor din Portugalia, Asociaţia Farmaciştilor din Moldova, Camera Farmaciştilor
Cehi, Colegiul Farmaciştilor din România, Societatea Farmaceutică Regală a Marii
Britanii şi Asociaţia Naţională Farmaceutică din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord, Camera Farmaciştilor Slovaci, Camera Farmaciştilor Sloveni, Societatea
Farmaceutică Suedeză şi Asociaţia Farmaceutică Suedeză, Societatea Farmaceutică
Elveţiană şi Asociaţia Farmaciştilor Turci.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Membrii cu statut de observator sunt reprezentaţi de grupuri europene de

asociaţii farmaceutice naţionale şi reprezentanţi OMS: Asociaţia Europeană a
Facultăţilor de Farmacie din Germania, Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene,
Societatea de Farmacie Clinică şi Asociaţia Farmaciştilor de Spital din Belgia,
Organizaţia Surorilor Medicale Daneze şi Forumul European de Nursing din
Danemarca, Reţeaua de îngrijiri Farmaceutice din Europa (Irlanda), Asociaţia
Europeană a Studenţilor în Farmacie - EPSA, Federaţia Internaţională Farmaceutică cu
sediul în Olanda, Grupul European al Farmaciştilor din Industrie, Organizaţia
Farmaciilor Suedeze, Forumul European al Asociaţiilor Medicale şi OMS (cu sediul în
Elveţia).
Activităţile Forumului se exprimă prin: implementarea politicilor OMS în practica
farmaceutică; îmbunătăţirea managementului bolilor cronice; programe model, adaptate
la condiţiile locale ale diferitor ţări; studii-pilot şi de cercetare prin diferite proiecte
(astmul bronşic, hipertensiunea arterială, diabet, educaţia împotriva fumatului,
hiperponderabilitatea etc); publicaţii; întruniri; educaţie farmaceutică continuă; întărirea
contactului între asociaţiile naţionale de farmacişti şi între acestea şi OMS.

Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene (Pharmaceutical Group of the European

Union, PGEU)
Are o activitate de peste 50 ani, cu sediul la Bruxelles şi include în componenţa
sa organizaţii profesionale şi ştiinţifice din aproximativ 30 state europene, reprezentate
de peste 600.000 de farmacişti care activează în farmacii publice.
Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene a elaborat şi publicat în 1989 Carta Farmaciei
Europene, un document-model pentru ţările din componenţa sa şi care pledează pentru
modelul etic de funcţionare a farmaciei cu circuit deschis In 1996, Grupul a emis Reguli
de Bună Practică în Farmacie în Europa, în care sunt stabilite standarde şi exigenţe
pentru practicarea profesiei în farmacia cu circuit deschis.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Federaţia Internaţională a Studenţilor în Farmacie (International Pharmaceutical

Student’s Federation, IPSF)
Această organizaţie a fost fondată în 1949 de Asociaţia Britanică a Studenţilor în
Farmacie şi includea 6 asociaţii naţionale studenţeşti din tot atâtea ţări. Scopul principal
al acestei Federaţii este promovarea intereselor studenţilor pe plan internaţional,
încurajarea colaborării şi asistenţei în domeniul învăţământului pentru studenţii din ţările
în curs de dezvoltare, continuarea studiilor postuniversitare şi efectuarea schimbului de
studenţi între ţările membre pe o perioadă de până la 3 luni. Federaţia activează în
problemele de învăţământ universitar şi postuniversitar în strânsă colaborare cu
Federaţia Internaţională Farmaceutică (FIP).
Una dintre componentele Federaţiei Internaţionale a Studenţilor în Farmacie este
Asociaţia Europeană a Studenţilor în Farmacie (European Pharmaceutical Student,s
Assotiation, EPSA).
Scopul principal al EPSA este de a urmări interesele şi opiniile studenţilor farmacişti
europeni şi a facilita comunicarea şi cooperarea între ei.

Agenţia Europeană a Medicamentelor (European Medicines Agency,

EMA)
A fost înfiinţată în 1995 şi este un organism descentralizat al Uniunii Europene al
cărui sediu se află la Londra. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea
sănătăţii publice şi a animalelor, prin intermediul evaluării şi supravegherii
medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar.
EMA este responsabilă de evaluarea ştiinţifică a cererilor de autorizaţie europeană de
punere pe piaţă a produselor medicinale (procedură centralizată). În baza procedurii
centralizate, întreprinderile depun la EMA o singură cerere de autorizaţie de punere pe
piaţă. De asemenea, Agenţia are rolul de a stimula inovarea şi cercetarea în sectorul
farmaceutic. EMA oferă companiilor consiliere ştiinţifică şi asistenţă la nivel de protocol
pentru conceperea de noi produse medicamentoase. Publică recomandări referitoare la
cerinţele în materie de testări ale calităţii, siguranţei şi eficacităţii. Agenţia concentrează
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

resursele ştiinţifice a peste 40 de autorităţi naţionale competente din 30 de state

membre ale UE, într-o reţea formată din peste 4 000 de experţi europeni. Aceasta
contribuie la activităţile internaţionale ale Uniunii Europene prin activitatea sa, alături de
Farmacopeea Europeană, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi conferinţele trilaterale
ICH şi VICH (UE, Japonia şi SUA) pe tema armonizării, împreună cu alte organizaţii şi
iniţiative internaţionale.

Coaliţia pentru utilizarea raţională şi inofensivă a medicamentelor (Coalition for

Rational and Safe Use of Medicines, CoRSUM)
Intenţia de a fonda CoRSUM a fost realizată şi semnată în luna aprilie 2005 de
participanţii la conferinţa internaţională “Teoria şi practica farmacovigelenţei.
Medicamente calitative şi inofensive - baza tratării calitative a pacienţilor”, care s-a
petrecut la Chişinău. Reprezentanţii Armeniei, Cazahstanului, Cârgâztanului, Belorusiei,
Suediei, Ucrainei, Uzbechistanului, Moldovei, Rusiei şi Tagichistanului, exprimându-şi
îngrijorarea referitor la creşterea problemelor în domeniul utilizării raţionale şi inofensive
a medicamentelor, au decis să-şi reunească eforturile pentru ameliorarea lor cât mai
reuşită. în acelaşi an au semnat intenţia de aderare la această organizaţie
reprezentanţii SUA, Noii Zelande şi Finlandei.
Obiectivul de bază al CoRSUM este consolidarea eforturilor, atât a specialiştilor în
domeniu (medici, farmacişti), cât şi a altor structuri (învăţământ, organizaţii religioase,
jurnalişti, pedagogi, studenţi, utilizatori ai medicamentelor etc.), toţi cei, ce împărtăşesc
această îngrijorare şi susţin scopurile CoRSUM.
Scopurile CoRSUM sunt următoarele:
• promovarea şi realizarea practică a concepţiei OMS referitor la Medicamentele
esenţiale şi utilizarea lor raţională;
• ridicarea nivelului cunoştinţelor specialiştilor în domeniu, cât şi a pacienţilor şi
populaţiei referitor la utilizarea conştientă a medicamentelor;
• promovarea principiilor de utilizare raţională a antibioticelor şi micşorare a
riscului rezistenţei antimicrobiene;
• răspândirea principiilor medicinii prin dovezi;
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

• publicarea şi schimbul de informaţii obiective în domeniul medicamentelor;

• efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul utilizării medicamentelor şi a produselor
medicinii tradiţionale;
• elaborarea şi petrecerea programelor educaţionale postuniversitare pentru medici şi
farmacişti;
• elaborarea şi petrecerea programelor inovaţionale de învăţământ în domeniul
medicamentelor pentru copiii de vârstă preşcolară şi elevi;
• asigurarea accesibilităţii medicamentelor pentru tratamentul bolilor sociale. MEDEX
este publicaţia oficială a reţelei internaţionale de utilizare raţională şi inofensivă a
medicamentelor - CoRSUM.

Farmacişti fără frontiere (Pharmaciens Sans Frontieres)

Membrii organizaţiei desfaşoară activităţi cu scop medical, în Europa (Croatia,
Bosnia, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova etc.), în cadrul cărora oferă asistenţă
materială - medicamente şi aparatură, cât şi acordarea educaţiei medicale celor care
activează în domeniul farmaceutic.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Paşi în elaborarea unui plan de afaceri

Procesul antreprenorial se derulează în 5 etape:

1. Identificarea oportunității - sursele de oportunități identificate de Peter Drucker, în
cartea sa de referință „Inovare și antreprenoriat”, sunt:
a. evenimentele declanşate de succesul/ eşecul neașteptat al unei activități sau
idei;
b. discrepanțele care există între situația curentă și ceea ce se dorește;
c. posibilitatea de obține un bun sau serviciu într-un mod mai rapid, mai eficient
sau la o calitate superioară;
d. schimbări ale structurii unui sector sau ale pieței în ansamblu sub acțiunea
unor factori diverși;
e. trendul unor schimbări demografice;
f. schimbări ale comportamentelor de cumpărare şi consum, ale stilului de viață
și ale percepțiilor la nivelul grupului țintă;
g. apariția de noi cunoștințe și tehnologii
2. Motivarea conceptului de afacere – conceptul trebuie să răspundă unei nevoi
existente și să îndeplinească următoarele criterii: să fie unic, să acopere mixul de
marketing (să vizeze pe lângă produs/serviciu și variabile precum preț, promovare,
distribuție), să fie fezabil (să poată fi dezvoltat la timp), să fie sustenabil (după
implementare, conceptul trebuie să reziste suficient timp pe piață pentru a genera
profitul vizat).
3. Identificarea resurselor necesare- principalele categorii de resurse sunt:
antreprenorul (sănătate, timp, motivare), forţa de muncă, logistica canalelor de
distribuție, materii prime, resurse financiare, locații, licențe și brevete, utilaje și
echipamente, capital social (relații);
4. Obţinerea şi armonizarea resurselor necesare - o regulă fundamentală pentru o
afacere de succes este să nu investească în active fixe la început pentru a putea
raspunde riscurilor care sunt la nivel maxim. Antreprenorul trebuie să se concentreze
asupra asigurării finanțării activității curente și pe termen lung. Ca regulă generală,
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

antreprenorii apelează mai ales la patru categorii de finanțatori ai noilor lor idei de
afaceri: familie, prieteni, bănci şi la fonduri nerambursabile, cea mai actuală şi profitabilă
sursă.
5. Implementarea și managementul afacerii - cu cât antreprenorul va ști să utilizeze mai
eficient resursele de care dispune pentru a obține rezultate care diferențiază firma sa,
cu atât va fi mai protejat de atacurile concurenței. Managementul eficient al afacerii
implică utilizarea rezultatelor obținute pentru a dezvolta afacerea, a diversifica și a ataca
noi piețe, pentru a o vinde la un preț bun sau pentru inițierea unui nou ciclu
antreprenorial.

Factori care influenţează antreprenoriatul

Indiferent de specificul companiei, de domeniul în care activează sau de cifra de profit,

aceasta este influenţată de anumiţi factori care reprezintă adevarate provocari ce îşi
lasă amprenta, în mod pozitiv sau negativ.
Factorii care influenţează antreprenoriatul sunt de mai multe feluri:
1. Factori legislativ-normativi - sunt controlaţi de statul român, de instituţiile sale şi de
reglementările Uniunii Europeane. Vizează în mod direct legile, actele, ordonanţele de
guvern, dispoziţiile cu caracter special sau alte proiecte de legi.
2. Factori sociali - sunt reprezentaţi de relaţia cu furnizorii, clienţii, organizaţiile statului,
posibilii colaboratori şi partenerii de afaceri. În ceea ce priveşte factorii sociali interni
cu rol determinant în activitatea unei companii, cel mai mare impact îl au angajaţii.
3. Factori de ordin financiar - creditele, fondurile europene si împrumuturile de la stat.
Principalii actori care influenţeaza aceşti factori sunt: instituţiile financiar-bancare,
Banca Nationala a României (BNR), Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
4. Factori tehnologici - se referă la evoluţia tehnologică şi la puterea de adaptare a
afacerii la noile tehnologii.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Oportunitatea planului de afaceri

Profesorul Haward Stevenson de la Harvard defineste oportunitatea de afaceri

ca oportunitate economica reprezentand o dorita stare viitoare, diferita de cea prezenta
si concomitent credinta a unei persoane (antreprenorul) ca este posibila realizarea cu
succes a starii viitoare. Cu alte cuvinte oportunitatea de afaceri nu exista pana nu apare
si antreprenorul sau managerul care intelege foarte bine care este starea de la care se
pleaca si isi imagineaza starea la care se poate ajunge.
N. Vittal precizează faptul că oportunitatea, precum frumuseţea, se află “în ochiul”
persoanei implicate. Mai concret, aceeaşi situaţie – absenţa unui anumit produs pe
piaţă sau necesitate umană nesatisfăcută – vizibilă pentru numeroase persoane, este
sesizată şi considerată, din punct de vedere economic, doar de o persoană sau un grup
de persoane, devenind oportunitate economică iar profesorul român Nicolescu Ovidiu
apreciază “oportunitatea economică ca o necesitate şi/sau o cerere potenţială de un
produs sau serviciu într-un anumit context, a cărei sesizare, identificare, luare în
considerare şi satisfacere printr-un proces economic de către o persoană sau un grup,
poate în viitor genera profit”.
Deci oportunitatea de afaceri nu apare în calea celor norocoşi ci în calea celor care
conştientizează ceea ce se intampla in jurul lor, au viziune si spirit inovativ si pot
concepe un planuri pentru a putea trece de la o stare la alta. Pentru antreprenori
oportunitatile de afaceri apar cel mai des atunci cand se produc modificari in mediul
economic sau in cel social. Mereu exista oportunitati de afaceri in jurul nostrum dar din
pacate nu multi au capacitatea de a le vedea.

Principalele surse de oportunităţi economice:

 comerciale, reprezentate de cererea deschisă sau latentă pentru anumite
produse sau servicii;
 ştiinţifice, constând din descoperirea de noi legi, principii, metodologii etc.
aplicabile în realizarea de produse şi servicii noi şi modernizate;
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

 tehnice, reprezentate de noi echipamente, tehnologii, materii prime etc. care pot
servi ca bază pentru o nouă afacere sau pentru diversificarea, modernizarea,
specializarea etc. unei firme;
 juridice, constând în apariţia de noi legi, ordonanţe, hotărâri de guvern etc. sau
modificarea celor existente, cu consecinţe semnificative asupra iniţierii, derulării
şi profitabilităţii activităţilor economice;
 fiscale, când se schimbă felul, dimensiunea, modul de calcul etc. al diferitelor
taxe şi impozite, codul fiscal, modificând astfel motivaţiile întreprinzătorului şi
condiţiile de valorificare a capitalului;
 bancare, ca urmare a modificării semnificative a condiţiilor de acordare a
creditelor (mărimea şi tipul creditului, durata de acordare, volumul garanţiilor,
nivelul dobânzii etc.);
 informaţionale, reprezentate de noi abordări şi tehnologii informatice, care permit
accesul mai rapid, mai ieftin şi mai complet la informaţii importante pentru
demararea şi realizarea de acţiuni economice;
 educaţionale, manifestate de pregătirea prin şcoală de persoane cu viziune,
cunoştinţe, abilităţi, aptitudini, deprinderi şi comportamente favorizante
activităţilor de tip intreprenorial
 manageriale, reprezentate de noile abordări, metode, tehnici, know-how,
cunoştinţe etc. ce facilitează identificarea şi valorificarea oportunităţilor
economice.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Cuprinsul unui plan de afaceri

1. Rezumatul
2. Descrierea companiei
2.1. Misiune/Valori
2.2. Scurt istoric
2.3. Obiective
3. Produse si servicii
3.1. Caracteristici
3.2. Beneficii
3.3. Stadiul de dezvoltare
3.4. Tehnologia utilizata (unde este cazul)
3.5. Viitoare produse sau servicii
4. Analiza pietei si a industriei
4.1. Cota de piata si potentialul de crestere
4.2. Piata tinta.
4.3. Segmentarea pietei
4.4. Nevoi
4.5. Trenduri
4.6. Analiza industriei
4.7. Concurenta
4.8. Oportunitatile oferite de piata
5. Strategie si implementare
5.1. Valoarea oferita
5.2. Avantajul competitiv
5.3. Strategia de marketing
5.3.1. Pozitionarea
5.3.2. Strategia de produs/serviciu
5.3.3. Strategia de pret
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

5.3.4. Strategia de distributie

5.3.5. Strategia de promovare
5.3.6. Programele de marketing
5.4. Strategia de vanzari
5.4.1. Previziuni de vanzari
5.4.2. Programe de vanzari
5.5. Parteneriate strategice
5.6. Sistem de monitorizare si evaluare
6. Management
6.1. Structura organizationala
6.2. Echipa de management
6.3. Plan de recrutare si instruire
7. Planificarea financiara
7.1. Indicatori financiari cheie
7.2. Proiectii financiare
7.3. Previziuni de cash-flow
7.4. Analiza cost-beneficiu
7.5. Surse de finantare
7.6. Managementul riscului
7.7. Finantarea
7.7.1. Necesarul de finantare
7.7.2. Solutii de finantare
Anexe
Obligatorii
• Previziuni financiare: 3-5 ani
• Previziuni de cash-flow
• Cv-urile managementului
Optionale
• Rezultatele unor cercetari de piata
• Planuri operationale
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

• Orice alte materiale care pot oferi informatii relevante celor care vor citi planul de
afacere.
Este recomandabil ca rezumatul sa aibă o pagină, maxim 2 şi să conţină informaţii
referitoare la următoarele aspecte:
a. Conceptul afacerii - descrierea ideii de afaceri şi sintetizarea elementelor importante.
b. Oportunitatea - de ce este o oportunitate bună pentru a investi? Care este
dimensiunea pieţei? Care este nevoia pe care o acoperă? Care sunt trendurile şi cum
se adaptează ideea de afaceri la ele?
c. Produsul/Serviciul - descrie produsul sau serviciul.
d. Competiţia - care sunt principalii competitori? Care sunt punctele lor tari si punctele
lor slabe?
e. Avantajul competitiv -  care este elementul distinctiv care va diferenţia
produsul/serviciul de celelalte existente pe piaţă?
f. Strategia de marketing - care sunt elementele cheie ale strategiei de marketing?
g. Managementul - care este componenta echipei de management şi cum va contribui
aceasta la succesul afacerii?
h. Aspectele financiare - care sunt previziunile financiare pentru afacere? Care vor fi
veniturile in următorii 3-4 ani? Când se va atinge pragul de rentabilitate?
i. Finanţarea - câţi bani sunt necesari pentru iniţierea/dezvoltarea afacerii? Care sunt
sursele alternative de finanţare? Care este strategia de exit?
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Reglementările înfiinţării unei farmacii

Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede că înființarea unei farmacii se poate face în
funcție de numărul de locuitori. Ministerul Sănătății este instituția care publică pe pagina
web proprie lista cu farmaciile autorizate, localitățile urbane unde se mai pot deschide
farmacii, precum și cu solicitanții care au depus cereri de înființare de farmacii.
O farmacie se înființează și funcționează în cadrul unei societăți comerciale care
trebuie să aibă drept obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a produselor
farmaceutice.
Pentru a putea fi înfiinţată, o farmacie trebuie să dețină o autorizație de
funcționare emisă de Ministerul Sănătății.
Toata documentaţia necesară avizării se găseşte în Normele privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice, din 25.03.2019, Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 270bis din 09 aprilie 2019. Formă aplicabilă la 24 aprilie 2019.
Spațiul farmaciei trebuie să aibă o suprafață utilă de minimum 50 de metri pătrați.
Farmacia poate funcționa numai în prezența a cel puțin unui farmacist şi este
reprezentată de un farmacist-şef, membru al Colegiului Farmaciştilor din România,
având drept de liberă practică, care organizează şi coordonează activitatea profesională
şi tehnică a unităţii farmaceutice, are normă întreagă cu durata timpului de lucru de 8
ore, iar firma trebuie să includă sintagma „farmacia” și, după caz, o denumire care să o
deosebească de alte astfel de unități.
Activitatea farmaciei comunitare se desfaşoară în conformitate cu Regulile de
Bună Practică Farmaceutică, elaborate de Ministerului Sănătăţii Publice, cu consultarea
Colegiului Farmaciştilor din România şi aprobate prin ordinul ministrului sănătăţii
publice.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Pericole externe ale planului de afaceri

Una dintre cele mai mari probleme cu care farmaciile se confruntă, la ora actuală, este
reprezentată de Ordonanța 9/2019 privind implementarea serializării.
Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) trage un semnal de alarmă,
precizând că amenzile prevăzute în normele OUG pot duce la falimentul farmaciilor
independente.
Serializarea reprezintă „marcarea” cutiilor de medicamente cu anumite elemente
de siguranță, precum codurile. Acestea sunt emise de producători pe ambalajele
medicamentelor și verificate pe întreg lanțul de distribuție. Astfel, se previne accesul pe
piață al medicamentelor falsificate şi se urmăreşte trasabilitatea.
Alte probleme cu care se confruntă farmaciile sunt cele legate de profitabilitatea și
lichiditatea limitată a micilor farmacii, comparativ cu marile lanțuri prezente pe piață. La
acestea se adaugă și dificultățile privind reglementările din acest sector, care au adus în
România o adevărată criză a medicamentelor ieftine ce a avut ca efect dispariția multor
produse cu prețuri mici din farmacii.
Conform datelor Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din
România, la sfârșitul anului 2018, unul din trei bolnavi cronici nu-şi găsea
medicamentele necesare în farmacie, lucru care s-a agravat la începutul anului 2019 şi
continuă.
Motivul este reprezentat de taxa clawback, care a făcut ca peste 1.000 de
medicamente ieftine să fie vândute sub costurile de producție, iar companiile au decis
scoaterea lor de pe piață.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Concluzii

Nici un tablou al managementului ştiinţific nu ar fi complet fară soţii Frank şi Lilian

Gilberth. În centrul preocupărilor lor a stat omul. Astfel, la organizarea în detaliu a unei
activităţi, F. Gilberth a luat în consideraţie efortul uman, punând la punct un studiu al
mişcărilor, ca tehnică fundamentală în management. Scopul urmărit de Gilberth era
creşterea productivităţii muncii, luând în consideraţie atât factorii obiectivi de influenţă
cât şi cei subiectivi.Reieşind din faptul că pe Gilberth l-au preocupat problemele oboselii
şi a condiţiilor de muncă, se poate spune că acesta este pionerul ergonomiei.
Lucrările lui Gilbreth au jucat un rol important în trecerea de la studiul metodei de
muncă după începutul acesteia la înţelegerea necesităţii unui asemenea studiu înainte
de începerea lucrării, cu alte cuvinte, la proiectarea procesului de muncă.
În acest sens Gilberth a formulat 21 reguli, care îi poartă numele, fiind în mare parte
actuale şi astăzi:
Regula 1: Evoluţia activă a organizaţiei trebuie să se bazeze pe eficienţă;
Regula 2: Fundamentarea deciziilor să aibă la bază măsuri reale;
Regula 3: Cercetarea trebuie să fie completă;
Regula 4: Managementul în organizaţie să se bazeze pe metoda interogativă “cine”,
“cum” şi “pentru ce”;
Regula 5: Normele de muncă trebuie să aibă un fundament moral;
Regula 6: Să se aibă în vedere că ştiinţa determină unităţile de eficienţă;
Regula 7: Totul trebuie să fie normat şi toate normele trebuie să fie notate în anchetă;
Regula 8: Faptele să se înfăţişeze aşa cum apar ele în anchetă şi în informaţiile culese;
Regula 9: Pentru a obţine cele mai bune rezultate activitatea de producţie trebuie
normată în întregime;
Regula 10: Laboratoarele de studiul mişcărilor trebuie să efectueze cercetări la nivelul
întregului colectiv de lucrători;
Regula 11: Să se asigure vizualizarea metodelor actuale şi compararea cu cele
previzibile;
Regula 12: Să se facă analiza privind tendinţele probabile ale evenimentelor;
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Regula 13: Să se asigure o pregătire capabilă să scoată pe lucrător din încurcătură din
orice situaţie critică;
Regula 14: Să se aibă în vedere previziunea dezvoltării organizaţiei;
Regula 15: Să se asigure reprezentarea vizuală a problemei;
Regula 16: Să se considere cooperarea ca stimulent al activităţii în cadrul organizaţiei;
Regula 17: Să se asigure cooperarea organizaţiei cu mediul extern în vederea
amplificării eficienţei acesteia;
Regula 18: Să se considere că eficienţa nu înseamnă numai producerea de bunuri;
Regula 19: Activitatea managerilor şi lucrătorilor de birou să se bazeze pe măsuri
eficiente;
Regula 20: Metodele eficiente să aibă în vedere studiul oboselii, studiul timpilor şi al
capacităţii de muncă;
Regula 21: Să se considere că ştiinţa în management este o forţă unificatoare, căci ea
este aplicată la toate domeniile întreprinderii
Prin urmare, faptul că medicamentul și activitatea farmaceutică sau chiar
farmacia ca știință și practică sunt părți componente inalienabile ale domeniului de
sănătate este recunoscut și acceptat astăzi în întreaga lume. De cealaltă parte a
acestui adevăr, exista noțiunea de afacere în domeniul sănătății, inclusiv în cel
farmaceutic. Cum să conviețuiască aceste două noțiuni aparent contradictorii –
sănătatea și afacerea? Răspunsul corect la această întrebare dificilă îl putem găsi
apelând la noțiunile de etică și deontologie medicală și farmaceutică – discipline
științifico-practice ce se ocupă de normele de conviețuire și de comportare dintre toți
participanții la activitatea medicală și cea farmaceutică.
 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi
Facultatea de Medicină și Farmacie

Bibliografie
1. Safta V., Brumărel M., Ciobanu N., Adauji S., Management şi legislaţie farmaceutică,
Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală” Chişinău, 2012
2. Legea 32/1990 – Legea societăţilor comerciale
3. Peter Drucker, Management: Task, Responsibilities and Practices, 1986
4. https://www.plandeafacere.ro/tag/model-plan-de-afaceri/
5. Carata A., Management, marketing şi legislaţie farmaceutică. Volumul II, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2000.
6. Bulgaru M. Etica profesională – o necesitate pentru activitatea de succes a
specialistului. Studia universitatis Moldavial, 2018, nr. 3(113), p. 193-202
7. http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_farmaciei_266_2008.php - Legea nr.
266/2008 a farmaciei. Legea farmaciei Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din
13/11/2008
8. https://jurnaluldeafaceri.ro/infiintare-farmacie-2019
9. Normele privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice, din
25.03.2019 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 270bis din 09 aprilie 2019
10. Frank Bunker Gilbreth,  Primer of Scientific Management, 1912, D. Van Nostrand
Company