ANXIETATEA LA STUDENŢII PSIHOLOGI

Babălău Anna, studentă, Facultatea de Psihologie şi

Psihopedagogie Specială
The research presents the problematic of anxiety at
psychologist students: it was found the dynamic of the anxiety during
the study period, were established the procentual differences in
anxiety manifestation at Romanian and Russian students.
Studenţii sunt o categorie aparte a resursei umane a
mediului universitar, ei au un statut social aparte, sunt tineri în
formare, viitori intelectuali, sunt văzuţi de societate în mod
diferit faţă de alţi tineri. Studenţii sunt percepuţi ca un grup de
vârstă şi social distinct, un grup care manifestă anumite
particularităţi culturale (norme, valori şi principii de conduită)
specifice.
Calitatea de student face tânărul să se situeze într-o
postură „contradictorie între a satisface exigenţele propriei
vârste şi a răspunde celor ale câmpului universitar, de a se
pregăti cât mai bine în sensul performanţelor universitare”. Din
acest aspect problematic putem identifica o serie de conflicte cu
care se confruntă studentul: dorinţa de libertate, dar dependenţa
financiară de părinţi; dorinţa unei integrări sociale rapide, dar şi
nevoia perfecţionării profesionale; dorinţa trăirii situaţiilor
specifice vârstei, dar şi obligativitatea pregătirii temeinice
pentru activităţile academice etc. 
Toate conflictele enumerate declanşează o dezvoltare
nefavorabilă a afectivităţii studentului.
Dintre toate trăirile negative ale studentului, anxietatea
ocupă un loc aparte, deseori ducând la inhibarea
comportamentului, la subminarea resurselor proprii, la scăderea
capacităţii de muncă, a productivităţii activităţii şi la dificultăţi
în comunicare.
Analiza literaturii psihologice reflectă că anxietatea, într-
o definiţie generală, reprezintă un fenomen complex şi dinamic
de nelinişte, agitaţie, tensiune, frică, nesiguranţă, îngrijorare
nejustificată, care este trăită ca disconfort psihologic.
Problema anxietăţii tot mai frecvent devine subiect de
cercetare în cadrul științelor contemporane, cum ar fi: medicina,
fiziologia, filosofia, sociologia, psihiatria şi psihologia. În
psihologie, problema anxietăţii a suscitat interesul multor
cercetători şi anume: A. Adler, V. Astapov, D. Ausubel, D.
Barlow, R. Cattel, C. Ciofu, B. Cociubei, R. Doron, A. Freud,
S. Freud, E. Fromm, G. Gabdreeva, K. Goldstein, I. Hanin, I.
Holdevici, K. Horney, C. Izard, G. Kelly, H. Liddell, R.
Martens, R. May, I. Mitrofan, E, Novikova, F. Parot, I. Pavlov,
F. Perls, P. Popescu-Neveanu, A. Prihojan, W. Reich, F.
Robinson, C. Rogers, Ch. Spielberger, H. Sullivan, V.
Suvorova, U. Şchiopu, J. Watson, J. Wolpe şi A. Zaharov, ş. a.
Rezultatele cercetărilor consacrate anxietăţii în
psihologie sunt incontestabile. Totodată, constatăm insuficient
investigată problema anxietăţii la studenţi.
În contextul celor expuse am realizat un demers
experimental al anxietăţii şi tipurilor anxietăţii la studenţii
psihologi.
În cercetare a fost antrenat un eşantion de 117 studenţi
psihologi din anul I, II şi III (grupele române şi ruse) cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 35 de ani. Pentru a investiga dinamica
anxietății pe parcursul anilor de studii a studenţilor; tipurile de
anxietate existente la studenţii din diferite grupe am ales o serie
de metode care ne-au permis să cercetăm în profunzime
anxietatea la studenții psihologi: Scala de manifestare a
anxietăţii Taylor şi Inventarul de expresie a anxietăţii ca stare şi
trăsătură (în modificarea lui Iu. Hanin).
Rezultatele obţinute privind nivelul de manifestare a
anxietăţii la studenţii psihologi din lotul experimental, prin
proba Scala de manifestare a anxietăţii Taylor sunt prezentate în
figura 1.
 Fig. 1. Distribuţia rezultatelor privind nivelul anxietăţii la
studenții psihologi supuşi experimentului
Datele prezentate în figura 1. ilustrează că 28% dintre
studenţi sunt cei care manifestă un nivel înalt de anxietate.
Pentru aceşti studenți sunt specifice stări de anxietate care sunt
puternic asociate cu manifestări fiziologice şi psihosomatice. Pe
aceşti tineri îi caracterizăm ca persoane anxioase, neliniştite,
crispate fizic şi încordate psihic. Înaintea unei confruntări simt o
epuizare interioară şi o dorinţă de a termina ceva care, de fapt,
nici nu a început. Este posibil ca starea neplăcută pe care o
resimt să fie însoţită uneori de stări fiziologice deranjante ca
cefalee, vomă, micţiune. Studenţii acestui grup trăiesc acut o
stare de neputinţă cu atât mai accentuată, cu cât solicitările sunt
mai complexe şi mai intense.
În continuare ne–am propus să investigăm dinamica şi
specificul anxietăţii pe durata celor 3 ani de studii pentru
studenţii anului I, II şi III, precum şi diferenţele procentuale
dintre studenții aceluiaşi an din grupele paralele române şi ruse.
 Fig. 2. Repartiţia rezultatelor privind anxietatea la studenții
psihologi a anului I, II şi III (grupele române şi ruse)
Analiza cantitativă a rezultatelor demonstrează că există o
tendinţă certă în modificarea nivelului de anxietate pe parcursul
anilor de studii la studenţii din grupele române şi ruse.
Studenții din grupele române au un nivel mai înalt al
anxietății în primul an de studii (52% manifestă un nivel înalt de
anxietate) care însă e în continuă scădere pe parcursul celorlalți
ani (anul II – 31% din subiecți manifestă un nivel înalt de
anxietate și anul III – 9% din subiecţi manifestă un nivel înalt de
anxietate). Rezultate inverse se remarcă la studenții din grupele
ruse: în primul an de studii se constată cel mai scăzut indice al
nivelului înalt al anxietății (12% din subiecți), în anul II se
remarcă o creștere considerabilă astfel 33% din subiecţi
manifestă un nivel înalt al anxietății, în anul III nu se remarcă
schimbări esențiale astfel 29% din subiecţi manifestă un nivel
înalt al anxietății.
Pentru o cercetare mai amplă şi mai profundă a anxietății
ne-am propus să examinăm tipurile de anxietate şi ponderea
acestora la studenţii psihologi. Pentru studierea nivelului
anxietăţii pe două dimensiuni, anxietatea – stare şi anxietatea –
trăsătură la studenţi, am administrat testul: Inventarul de
expresie a anxietăţii ca stare şi trăsătură (în modificarea lui Iu.
Hanin).
Rezultatele obţinute de studenţii psihologi din lotul
experimental sunt prezentate grafic în cele ce urmează.
 Fig. 3. Distribuţia de rezultate privind AS pentru studenţii
psihologi supuşi experimentului
Pentru AS 13% din studenții psihologi incluşi în
cercetare obţin un nivel redus de AS, 61% din studenții
psihologi prezintă un nivel moderat de AS şi 26% din studenţii
psihologi manifestă nivel ridicat de AS. Aceştia din urmă denotă
o permanentă predispunere de a percepe ca ameninţător un larg
diapazon de situaţii reacționând la ele printr-o stare de alarmă.

Fig. 4. Distribuţia de rezultate privind AT pentru studenţii

psihologi supuşi experimentului
La AT rezultate s–au repartizat în felul următor: 3% din
studenţii psihologi manifestă un nivel redus al AT, 57% din
studenţii psihologi prezintă un nivel moderat al AT şi 40% din
studenţii psihologi demonstrează un nivel ridicat de AT. Astfel
pentru tinerii ce manifestă un nivel ridicat de AT, anxietatea este
o trăsătură stabilă de personalitate. Ei se caracterizează prin
emoţionalitate negativă, anticipări pesimiste, reacţii motorii şi de
hiperactivitate, incapacitate de concentrare şi relaxare,
manifestări psihice de iritabilitate, instabilitate emoţională,
aşteptare anxioasă, teamă permanentă de viitor, abulie, rău
psihic, un sentiment de catastrofă şi tendinţă de a exagera
valoarea evenimentelor aprioric banale. Anxietatea – trăsătură la
aceşti studenţi este o dispoziţie personală relativ generală, care
tinde să se manifeste indiferent de situaţie.
Între AS şi AT se atestă o corelaţie pozitivă r=0,620,
p=0,01, acest fapt ne permite să constatăm că la studenţii ce
manifestă AS este prezentă şi AT. Odată cu creşterea AS creşte
şi AT.
Generalizând rezultatele descrise vom conchide că
anxietatea la studenţi are o frecvenţă foarte ridicată, astfel 28%
dintre studenții psihologi manifestă un nivel înalt al anxietăţii
ceea ce duce la un comportament dezadaptativ, fiind periclitată
funcţionarea normală a studentului în plan universitar, familial
şi social. Anxietatea înregistrează o dinamică proprie şi
particulară pe durata studiilor. Astfel la studenţii psihologi din
grupele române cele mai proeminente manifestări ale anxietăţii
sunt la studenţii anului I, iar spre sfârșitul studiilor în anul III
manifestările anxietăţii sunt mai neînsemnate. Un tablou invers
se atestă în grupele ruse, cel mai accentuat anxietatea înaltă se
manifestă în anul II de studii.
Urmărind cele două faţete de manifestare ale anxietăţii:
anxietatea – stare şi anxietatea – trăsătură, am constat o corelaţie
între anxietatea – stare şi anxietatea – trăsătură la studenții
psihologi. Tinerii ce prezintă anxietate – stare manifestă şi
anxietate – trăsătură.
BIBLIOGRAFIE
1. Racu Iu. Anxietatea la preadolescenţii contemporani şi
modalități de diminuare. Autoreferatul tezei de doctor.
Chişinău, 2011. 30 p.
2. Лисовская И. Психологическое сопровождение
профессионального становления студентов как фактор
повышения качества образования Текст. // Вестник №4
(13), 2008, c. 51- 55.
3. Прихожан, A.M. Психологическая природа и возвратная
динамика тревожности (личностный аспект). / Дис. док.
псих. наук. Москва. 1996. 210 с.