CUPRINS

Gara de vest - 1938 nod intermodal............................................................................................................................ 1

Transport ecologic, accesibil , integrat - Gara de vest – nod intermodal – hub cultural ................................................ 1
Naveta .......................................................................................................................................................................... 3
Orașul „sfertului de oră” .............................................................................................................................................. 6
Proiectul : HUB MULTIMODAL bazat pe transport alternativ si cu valente de spatiu public....................................... 7
Simboluri gara/ tren ................................................................................................................................................. 9
Exemple .................................................................................................................................................................. 10

Gara de vest - 1938 nod intermodal

restructurare urbana,
parcare biciclete-tip
park/bike & ride

a. Transport ecologic, accesibil , integrat - Gara de vest – nod intermodal – hub cultural
A doua directie a studiului a urmarit accesibilitatea si reducerea de GES prin transport sustenabil.
Am analizat dezvoltarea orasului, portile de acces, si problemele generate de fluxurile de transport in paralel cu
propunerile si modelele din strategiile integrate ale oraselor europene.
Ploiestiul are o pozitie strategica in interiorul celei mai dinamice zone economice din Romania, punct important la
convergenta drumurilor spre Moldova si Transilvania, un judet dens populat si urbanizat, în vecinãtatea capitalei Romaniei, în
apropierea aeroportului international Henri Coanda si în imediata vecinãtate a coridorului TEN-IV si TEN-IX. Mãsurãtori de trafic
effectuate pe DN1 Bucuresti-Ploiesti-Brasov înregistrazã un trafic anual între 6 000 000-10 000 000 de treceri de vehicule.
Cu cât această zonă va fi mai bine interconectată, cu atât vor fi beneficile economice mai mari. Pe de o parte, o conectivitate
mai bună va presupune investiții în infrastructura mare de-a lungul coridorului București-Ploiești-Brașov – mai exact finalizarea
tronsonului Autostrăzii A3 de la București la Brașov și operarea unui tren rapid (hidrogen) pe acest tronson. Pe de altă parte, o
conexiune mai bună între Ploiești - Târgoviște -Pitești ar ajuta coagularea acestei zone economice ( proiect existent drum expres)
Putem folosi atuurile zonei si experienta altor orase inteligente sustenabile sa gandim inovativ si sa actionam pentru viitor
elaborand strategii avansate pentru comunitate si pentru mediu. Vedem rezultatele unor politici intinse ca timp ( olanda a inceput in
1970 investitia in infrastructura adaptata ciclismului). Orasele haotice precum Ploiestiul mai au o sansa sa capete o logica si sa
functioneze ca un organism sanatos, daca invatam din greselile celorlalte metropole si din experienta covid.
Infrastructura fragmentata poate fi planificata acum din start bazandu-ne pe urmatoarele nevoi :
spațiu mai mult pentru bicicliști și pietoni, descurajarea mașinilor personale, accent mai mare pe proximitate și regândirea felului în
care muncim. Se pune accentul pe creearea unor zone de influenta, mini centre de cartier totul orientat catre un slow living, cea mai
importanta resursa a unui oras fiind timpul locuitorilor.
Ploiestiul a dezvoltat istoric o retea stradalã în marea majoritate pe o structurã radialã, cu tranzitarea zonei centrale.
Transportul public urban este asigurat prin 37 de linii din care 216 autobuze, 33 tramvaie ºi 10 troleibuze.
Naveta
este strâns legată și de procesul de suburbanizare, în care persoanele care se mută în afara centrelor urbane și apoi fac naveta către
acestea pentru a lucra/studia. Orașe precum Ploieștiul, Piteștiul, Brașovul și Constanța atrag un număr semnificativ de navetiști în
zonele lor urbane funcționale/ metropolitane fie pentru că din ce în ce mai multe întreprinderi au migrat din centrul orașului către
periferie din cauza presiunilor legate de costuri, de mediu sau de infrastructură (de exemplu parcurile industriale), fie
pentru că au moștenit o distribuție mai echilibrată a platformelor economice în interiorul zonei metropolitane.
Revalorizarea retelei de cale ferata cuplata cu promovarea folosirii bicicletei prin dezvoltarea productiei velo si infrastructurii cicliste.
Propuneri pentru realizarea pistelor de bicileta ( galben )
Propuneri pentru noi linii transort public (verde )
Noduri intermodale (portocaliu )
Propunere Modernizare Gara de vest
 Orașul „sfertului de oră”
Oamenii muncesc, socializează, fac cumpărături și alte activități recurente aproape de casă. Poți găsi tot ce-ți trebuie într-o zi
obișnuită la 15 min mers pe jos sau cu bicicleta față de casa ta. Cei care trăiesc în centru, și cei de la marginea orașului trebuie să aibă
acces la toate serviciile cheie.
Se mută focusul pe accesibilitate, nu pe mobilitate; pe timp, și nu pe distanță.
Carlos Moreno vorbeste de patru principii-cheie care stau la baza „Orașului sfertului de oră”:
Proximitate (să locuim la o distanță cât mai mică de principalele noastre activități de zi cu zi)
Ecologie (orașul trebuie să fie cât mai verde și sustenabil)
Solidaritate (întoarcere la conceptul de comunitate care a dispărut din orașele mari)
Participare (cetățenii să fie implicați în transformarea orașelor lor)
Regula de aur a acestui model urban e că fiecare metru pătrat deja construit în oraș trebuie să poată fi folosit în cât mai
multe scopuri, ca exemplu, terenurile de sport ale școlilor pot fi folosite după ore de toți locuitorii cartierului.
Proiectul : HUB MULTIMODAL bazat pe transport alternativ si cu valente de spatiu public

Program: mixt / hybrid transport+ educatie/cercetare+ loisir + galerie

• Gara – spatiu de asteptare, spatii tehnice/control,
• Loisir – restaurant, terasa, shop, galerii
• Piateta spatiu public pentru comunitate, pentru informare, educarea asupra problemelor de mediu
• Gara veche – posibil reconversie in spatiu pentru copii – jocuri lego, trenulete afterschool
• Parcare subterana si suprateran terminal bike& ride
Sit : Gara de vest si piata Libertatii– cu o suprafață de
găzduiește gara veche si buticuri haotice, statie taxi, capat linie tramvai autobuz, parc
Zona se aglomereaza, dezvoltarile sunt recente ( ultimii 10 ani)
Proximitatea parcului municipal cu suprafata de 50 ha
Problema : Tranzit prea mare pentru o gara depasita tehnologic
incoerenta urbanistica si lipsa unor spatii culturale in zona
lipsa unei legaturi facile cu parcul municipal
Solutia :Constructia unui hub multimodal ca element multifunctional capabil sa aduga calitate cartierului
Puncte tari:
Cartiere de locuinte recente + Oameni dispusi sa se implice in elaborare si implementare de proiecte pentru comunitate
Puncte slabe
Lipsa fondurilor+ Interesele ( politice) pentru profit si nu pentru dezvoltare logica cu efecte pe termen lung.
Timpul indelungat pentru cercetare, proiectare, realizare
Oportunitati
Pozitie strategica, situare pe axa Bucuresti-Brasov, si alte rute comerciale.
Posibilitatea de reutilizare a garii vechi ca element de traditie
Investitia intr-o unitate ce se poate transforma in landmark
Posibilitate de finantare prin fonduri europene
Amenintari: Costuri
Intelegerea modelelor existente, necesitate colaborarii cu specialistii
Viziunea la scara mica.
Bifarea unor puncte in agenda proiectelor finantate prin fondurile europene fara a avea o privire de ansamblu
 UN NOD DE LUMINA

Un port, O gara, un aeroport

un punct aprins pe harta

un du-te vino prin viata

un nod niciodata mort

Simboluri gara/ tren
De la abur la hyperloop
Cu nostalgia trecutului, dar sa visam si sa construim forme pentru viitor ( architecture forms the future)

Trenul
Mobilitate, miscare Gara
Calatorie Fix, stabilitate,
Evadare Inceputul/sfarsitul/asteptarea
Accident Speranta/ Indreptare spre noi taramuri/viata noua
Innovatie Locul deciziei/ cautarea directiei
Evolutie continua Tristetea despartirilor romantice pe peron
Locul perfect sa cunosti sau sa omori pe cineva Tragicul ultimei imbratisari - soldatul plecat pe front
Conexiune Sinistrul drum, ultima speranta – destinatia Auschwitz
Glasul rotilor de tren va avea mereu ecou Articulatie
Ofera o stare de calm meditativ , zgomote albe Necesitate

Film

Trenurile si garile de multe ori vazute nu ca PORTI de trecere dintr-un loc in altul
ci ca PORTALE de transformare dintr-un timp in altul, dintr-o realitate in fantastic
Locuri incarcate cu mister, magie, emotie, speranta in filme ca Narnia, Harry potter, Polar express, Hugo...etc

Teatru
„Trenul este ceva poetic, face vant dupa el, are o coada ca o cometa dar nu se vede
Epoca vantului
Macazul o poti lua pe mai multe cai
Tunelul- daca dispari poti totusi sa reapari
Viaductele – poti intotdeauna sa treci peste un obstacol
Liniile de garaj – cand treci pe linia moarta nu mai poti ramane pe linia principala
Semnalele- inainte de a avansa trebuie sa stii daca poti
Gara – ca esti pana la urma obligat sa te opresti undeva
Balastul – cum pietre atat de mici pot suporta greutatea atat de mare , se intrajutoreaza, face baricade
Clopotul- lampagiul- Acarul- „ 59 de minute de asteptare Charles Charra
Exemple
BIG Vasteras travel center sweden

3TI progetti rail baltica

TETRAC Architects PEM Vitre Parking pedestrian bridge

Dietmar Feichtinger Architec Angers Passarelle