CARCINOMUL CHISTIC ADENOID

Carcinomul chistic adenoid (CCA) este o formă rară de adenocarcinom 3-4,5 cazuri/mil de locuitori, și
este responsabilă pentru 10- 12% din totalul tumorilor glandulare salivare, respectiv pentru circa 22%
din totalul cancerelor salivare. Deși carcinomul adenoid chistic este o tumoră rară, ea are un
comportament indolent și variabil, fiind extrem de agresivă local și cu un mare potențial de recidivă și
de a metastaza de-a lungul filetelor nervoase și prin diseminare limfovasculară.

În general, CCA se găsește în principal în regiunea capului și gâtului. Poate apărea ocazional în alte
locații ale corpului, inclusiv la nivelul sânilor sau uterul la femei. CCA apare cel mai frecvent în
glandele salivare, care constau din grupuri de celule care secretă saliva împrăștiată pe tot tractul
respirator superior. Tractul respirator superior include organele și țesuturile tractului respirator
superior, cum ar fi buzele, gura, limba, nasul, gâtul, corzile vocale și o parte a esofagului și a
traheei. Glandele salivare sunt în general împărțite în 2 grupe în funcție de mărimea lor: glande
salivare minore și glande salivare majore. O tumoare poate începe în următoarele locuri din aceste 2
grupuri:
Glandele salivare minore
Palat - acoperișul gurii
Nasofaringe - un pasaj de aer în partea superioară a gâtului și în spatele nasului
Baza limbii - treimea din spate a limbii
Căptușeala mucoasă a gurii - căptușeala interioară a gurii; glandele localizate aici produc
mucus
Laringe - caseta vocală
Traheea - traheea
Glandele salivare majore
Glandele parotide - cea mai mare glandă salivară găsită de ambele părți ale feței în fața
fiecărei urechi
Glandele submandibulare - găsite sub maxilar
Glandele sublinguale - situate în partea de jos a gurii sub limbă
Indiferent de unde începe, CCA tinde să se răspândească de-a lungul nervilor, cunoscută sub numele
de invazie perineurală sau prin fluxul sanguin. Se răspândește la ganglionii limfatici în aproximativ
5% până la 10% din cazuri. Dacă se răspândește în altă parte a corpului dincolo de ganglionii limfatici,
se numește cancer metastatic. Cel mai frecvent loc al metastazelor CCA este plămânul. CCA este
cunoscut pentru că nu are perioade lungi de creștere sau indolență, urmate de creșteri. Dar CCA se
poate comporta agresiv la unii oameni, făcând cursul CCA imprevizibil.
Pe lângă clasificarea în funcție de locul în care începe cancerul, CCA este descris și pe baza aspectului
celulelor tumorale la microscop. Aceasta se numește variații histologice ale tumorii. Tumora poate fi
clasificată ca:
cilindrom, o tumoare cu celule în formă de tub
cribriform, o tumoare cu goluri între celule, conferindu-i aspectul de brânză elvețiană
CCA solid
CCA este uneori clasificat ca o boală a glandei salivare minore, chiar dacă poate începe în alte locații.

Carcinomul adenoid chistic este o tumoră rară având o incidență anuală globală de 3-4,5 cazuri la un
milion de locuitori și este responsabilă pentru 10- 12% din totalul tumorilor glandulare salivare,
respectiv pentru circa 22% din totalul cancerelor salivare. Deși carcinomul adenoid chistic este o
tumoră rară, ea are un comportament indolent și variabil, fiind extrem de agresivă local și cu un mare
potențial de recidivă și de a metastaza de-a lungul filetelor nervoase și prin diseminare
limfovasculară. În baza unui astfel de comportament, mulți autori au inclus acest tip de tumoră
glandulară salivară în rândul neoplaziilor de grad înalt, prognosticul cel mai rezervat fiind prezent în
cazul bolii metastatice. În acest sens ne-am propus să investigăm particularitățile procesului de
tranziție epitelial-mezenchimală (TEM) în carcinoamele adenoid chistice diagnosticate și tratate de-a
lungul ultimei decade în SCJU din Craiova, încercând să conturăm un profil morfo-clinic particular al
celor mai agresive forme. Totodată ne-am propus să investigăm alterări imunofenotipice particulare
ce stau la baza procesului TEM din aceste tumori cu evidențierea unui profil imunohistochimic
specific al factorilor de transcripție inductori ai TEM din cursul patogeniei carcinoamelor adenoid
chistice investigate. Lotul de studiu a inclus 32 de bolnavi diagnosticați și tratați pentru carcinoame
adenoid chistice în Clinica de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială între anii 2010 - 2019. Asupra acestui lot s-
a efectuat inițial o anchetă epidemiologică descriptivă continuată cu o anchetă histopatologică
descriptivă, încercând conturarea unui profil clinicomorfologic particular formelor agresive tumorale
investigate. Cercetarea a continuat cu un studiu analitic imunohistochimic care, pe de-o parte a vizat
evidențierea unor alterări imunofenotipice particulare ce stau la baza procesului TEM, respectiv
pierderea expresiei unor markeri specifici diferențierii epiteliale și câștigarea expresiei unor markeri
ai diferențierii mezenchimale. Pe de altă parte, studiul imunohistochimic a urmărit conturarea unui
imunoprofil particular al factorilor de transcripție inductori ai procesului TEM în carcinoamele
adenoid chistice investigate.