Sunteți pe pagina 1din 11

c  


c c 

c 
       
  

Procesul de productie din agricultura prezinta o serie de particularitati. De aceste


particularitati depinde modul de organizare a sistemului de evidenta si calculatie a costului
productiei agricole.

     c


  c  
c  c     
  c     ccc

La speciile si categoriile de animale pentru care se inregistreaza o sincronizare intre cheltuieli


si productie, aceasta are totusi un caracter relativ, situatie determinata de particularitatile
biologice ale animalelor. De exemplu, la animalele destinate pentru ingrasare, consumul de
unitati nutritive pe kg spor de crestere in greutate este diferentiat in prima perioada (cand este
mai mare), fata de ultima perioada (cand este mai mic), bineinteles in conditiile unei furajari
rationale.

Calculatia costului unitar al productiei se poate efectua si lunar, cu conditia cunoasterii atat a
productiei, cat si a cheltuielilor. Calculatia se continua in mod cumulat pe intreg intervalul
anului calendaristic, ulterior obtinerii productiei.

Calculatia lunara a costului unitar al productiei agricole si cumulat pentru intreaga perioada
scursa de la obtinerea productiei se justifica datorita necesitatilor impuse de mecanismul de
conducere al entitatii agricole.

  c  c
 
       
     c   cc 
 
 


c   c  c  

     c c c 
cc c  
c  c  

  ! 

Complexitatea procesului de productie din agricultura


determina un schimb de activitati intre fermele de
productie sau intre ferme si sectoarele auxiliare, fiind necesara, in acest context, adoptarea
unei solutii in evaluarea acestor activitati. Coordonata esentiala privind evaluarea acestui
schimb de activitati care urmeaza sa fie luat in calculul costului unitar trebuie sa fie nivelul
efectiv al efortului depus de catre subunitate.

Intrucat, in timpul anului, costul calculat de ferme si de sectoarele auxiliare nu este un cost
definitiv, cuprinderea in costul obiectelor de calculatie a consumului de produse din productia
proprie sau a prestatiilor sectoarelor auxiliare se poate efectua la nivelul costurilor prestabilite.
La sfarsitul anului, atunci cand se efectueaza calculatia definitiva a costurilor productiei
agricole, se impune ca aceste consumuri interne sa fie cuprinse la nivel efectiv.

   c c ccc  


c  c   
c     
 cc 
  
  
c  cc   c
 
—btinerea de la anumite culturi si categorii animale a doua sau mai multe produse principale
determina stabilirea unui sistem de criterii pentru precizarea produsului principal si a
produselor care sunt asimilate, din punct de vedere al calculatiei, ca productie secundara.
Aceasta delimitare in produse principale (cu si fara calculatie) si in produse secundare
impune, pe de o parte, alegerea procedeului de calculatie, iar pe de alta parte, evaluarea
produselor principale asimilate productiei secundare.

Calculatia costului unitar al productiei are la baza datele privind cheltuielile de productie si
productia obtinuta, inregistrate si grupate in evidenta operativa a fiecarei ferme de productie.

Intr-o forma generalizata, lucrarile de postcalcul, in ordinea succesiunii lor, sunt urmatoarele:

  c   


 
c  
c   "

#  c   


 c    c  
cc "

$ c         


c     c 

cc "

 cc  


c 

  c   


 
c  
c   constituie o etapa de
grupare a datelor din evidenta operativa a fermei, intocmindu-se, in acest scop, o Ä
 c  c   
 
c  
c   %—rdonarea datelor in
aceasta recapitulatie trebuie sa se efectueze in concordanta cu evidenta operativa a fermei
unde au fost inregistrate in mod curent cheltuielile si productia obtinuta.

#  c   


 c    c  
cc constituie o etapa
complexa, fiind necesara repartizarea atat a cheltuielilor decontate fermei de catre sectoarele
auxiliare, cat si repartizarea cheltuielilor cu caracter indirect efectuate de ferma.

Repartizarea cheltuielilor comune ale fermei se efectueaza prin  c


  
c c c. Ca baza de repartizare comuna obiectelor de calculatie se alege
totalul cheltuielilor stabilite pana la aceasta etapa pe obiecte de calculatie.

!c  c  &

 c  c  


 '$ 
    c

cc

Coeficientul astfel calculat se aplica la baza de repartizare a fiecarui obiect de calculatie.

Prin parcurgerea etapelor prezentate, se ajunge astfel la individualizarea pe obiecte de


calculatie atat a cheltuielilor directe, cat si a cheltuielilor cu caracter comun de la nivelul
fermei de productie.

In situatia in care se calculeaza costul complet, se repartizeaza si cheltuielile generale ale


entitatii agricole si cheltuielile de desfacere.
Cheltuielile de administratie si conducere ale entitatii agricole sunt repartizate pe ferme de
productie in functie de o baza de repartizare comuna fermelor, care poate fi: totalul
cheltuielilor directe si comune ale fermei, veniturile inregistrate pe ferme etc.

Suma de cheltuieli generale ale entitatii agricole stabilita pe ferme face obiectul repartizarii pe
obiectele de calculatie ale fermei prin procedeul suplimentarii in varianta coeficientului unic,
asa cum s-a mentionat la repartizarea cheltuielilor comune.

Cheltuielile de desfacere, daca nu au fost individualizate pe obiecte de calculatie, se


repartizeaza tot prin utilizarea procedeului suplimentarii.

$ c         


c     c 

cc constituie tot o etapa complexa in calculatia costului unitar al productiei.
Interdependenta dintre ramuri care genereaza consumul de produse cu caracter intern,
posibilitatea si necesitatea de stabilire a costului productiei la animale tinere si la ingrasat care
se cantaresc pentru doua unitati de calculatie (kg/spor si kg/greutate vie), existenta productiei
neterminate, determina ca pe langa cheltuielile directe si cu caracter comun mentionate pana
in prezent, sa se cuprinda si alte elemente de cheltuieli.

Aceste elemente se refera la valoarea produselor din productia proprie consumate, cheltuielile
efectuate in perioada anterioara de gestiune, valoarea animalelor tinere si la ingrasat intrate
(indiferent de sursa de provenienta), respectiv:

- 
  
 
c     , consumate in aceeasi perioada de gestiune se
refera, printre altele, la furaje, seminte, lapte pentru vitei etc. Includerea in costurile productiei
a produselor finite consumate intern nu ridica probleme de determinare pe obiecte de
calculatie, deoarece inregistrarile efectuate in evidenta fermei furnizeaza informatiile
necesare.

- c     c   


  
  cuprind productia neterminata si
cota cheltuielilor anticipate.

Productia neterminata este determinata pe obiecte de calculatie (culturi, categorii de animale)


ca urmare a operatiunii de inventariere si evaluare la incheierea exercitiului financiar
precedent. Structura productiei neterminate in ramura vegetala cuprinde valoarea culturilor
insamantate toamna pentru recoltare in anul viitor si valoarea ogoarelor de toamna, iar in
ramura cresterii animalelor cuprinde existentul de animale tinere si la ingrasat si cheltuielile
pentru trimestrul IV la categoria ovine de productie.

-        . La animalele tinere si la ingrasat care se


cantaresc, costul productiei se determina pe kg/spor si kg/greutate vie. Productia exprimata in
kg spor isi gaseste corespondent valoric in cheltuielile directe si indirecte corespunzatoare
perioadei de gestiune si categoriei de animale.

Productia exprimata in kg greutate vie, cuprinzand greutatea initiala, greutatea intrarilor si


greutatea sporului acumulat, necesita ca la calculatia costului unitar sa fie luate in considerare
si elementele valorice corespunzatoare greutatii totale. In acest caz, la cheltuielile directe si
indirecte stabilite pe categorii de animale trebuie sa se adauge:

- valoarea existentului de animale tinere si la ingrasat;


- valoarea intrarilor din productia proprie (viteii de la vacile pentru lapte);

- valoarea intrarilor de la subunitati ale entitatii;

- valoarea intrarilor din mutatii de la categoria inferioara de varsta;

- valoarea intrarilor din cumparari de la alte entitati economice.

Includerea in volumul cheltuielilor a acestor elemente se efectueaza la preturi care variaza in


functie de sursa de provenienta a animalelor. Din volumul cheltuielilor stabilite pe obiecte de
calculatie trebuie deduse eventualele pierderi din calamitati naturale, rezultand astfel
cheltuielile care privesc productia obtinuta.

 cc  


c    constituie etapa finala a calculatiei.
Pentru determinarea costului unitar al productiei, alaturi de stabilirea completa si corecta a
cheltuielilor de productie, individualizarea corecta a productiei pe obiecte de calculatie are o
importanta deosebita. In fond, calculul costului unitar al productiei este legat de cei doi
termeni respectiv, cheltuielile de productie si productia obtinuta. Productia vegetala se refera
la productia rezultata in urma recoltarii, fiind exprimata in unitati de masura corespunzatoare
(t/grau, t/porumb etc.).

Determinarea productiei in zootehnie ridica unele probleme specifice generate de obiectivul


vizat in calculatia costului unitar al productiei. Astfel, la animalele tinere si la ingrasat care se
cantaresc trebuie cunoscuta atat greutatea sporului acumulat, cat si greutatea totala. Sporul de
crestere in greutate se stabileste prin cantarirea lunara a speciilor de animale la ingrasat
(bovine, ovine, porcine). In eventualitatea in care, in perioada de gestiune, nu au avut loc
miscari, sporul de crestere in greutate rezulta pe baza relatiei:

$ &()( unde:

Sp = sporul de crestere in greutate acumulat in cursul lunii;

Gf = greutatea animalelor la sfarsitul lunii;

Gi = greutatea animalelor la inceputul lunii.

De principiu, in cursul lunii au loc miscari in cadrul efectivelor de animale de care trebuie sa
se tina cont in calculul sporului acumulat si care, in acest caz, se determina dupa relatia:

$ &*(+(,)*(+(,

in care:

Gis = greutatea animalelor iesite in cursul lunii;

Gin = greutatea animalelor intrate in cursul lunii.

La categoriile de animale tinere si la ingrasat, in afara de


stabilirea sporului de crestere in greutate, este necesar sa se
cunoasca si greutatea totala a animalelor pentru categoria respectiva, care se calculeaza
conform relatiei:

(&(+(+$

  ! 

Tot o particularitate in stabilirea productiei, care face obiectul calculatiei costului unitar, este
si transformarea prin calcule de echivalare a unui anumit produs care se obtine de la o
anumita specie de animale sau cultura. Asa de exemplu, in zootehnie, la categoria de animale
porcine de productie numarul purceilor intarcati dintr-o perioada de gestiune se determina
cuprinzand in calcul si purceii neintarcati. Echivalentul pentru calculul teoretic al purceilor
intarcati il constituie: doi purcei neintarcati = un purcel intarcat.

   
cc  O exista particularitatea ca pentru productia de oua se
calculeaza cost atat pentru ouale destinate reproductiei (incubatoarelor), cat si pentru ouale
destinate livrarii, in doua variante:

· cu influenta diferentelor dintre costul de inregistrare si cel de recuperare al pasarilor adulte


reformate;

· fara influenta diferentelor respective.

Aceasta inseamna ca se calculeaza doua costuri pentru fiecare categorie de oua. In costul
oualor destinate reproductiei se includ si cheltuielile privind cocosii.

Documentele primare utilizate includ fisa consumului de furaje, actul de cantarire a


animalelor.

EXEMPLU

 
 
  

 
 
 
 


    
     

  

   


  O 


 

  
 
 


  



 

 


O     

      !
"# 
$
 


    
  
 
 
 "# 
    
 
 "  %

     c c -

- cheltuieli cu hrana: 100.000 lei, din care:

- hrana reproducatori: 20.000 lei;

- hrana pui 1-45 zile: 55.000 lei;

- hrana pui 46-120 zile: 25.000 lei;


- cheltuieli cu utilitatile: 50.000 lei;

- cheltuieli cu curatenia:

- pentru hala: 20.000 lei;

- pentru birouri: 5.000 lei;

- cheltuieli cu salariile:

- muncitorilor care lucreaza in hala: 50.000 lei;

- personalului administrativ: 25.000 lei;

- personalului de distributie: 15.000 lei;

- cheltuieli cu amortizarea:

- utilajelor din hala de productie: 12.000 lei;

- imobilizarilor utilizate de personalul administrativ: 8.000 lei;

- imobilizarilor utilizate de personalul de distributie: 7.000 lei;

- cheltuieli cu medicamente: 30.000 lei, din care:

- medicamente reproducatori: 5.000 lei;

- medicamente pui 1-45 zile: 20.000 lei;

- medicamente pui 46-120 zile: 5.000 lei;

- cheltuieli cu combustibili: 15.000 lei;

- cheltuieli cu alte servicii de la terti: 11.500 lei;

- cheltuieli livrare comanda: 200 lei/comanda;

- cheltuieli urmarire comanda: 100 lei/comanda.

Costul unui pui de o zi este de 15 ori ratia de hrana a unui reproducator pe zi.
Dupa terminarea procesului de incubatie si acoperirea necesarului privind realizarea
programului de productie stabilit, ouale rezultate in plus vor fi valorificate pe piata libera
pentru consumul uman. Evaluarea contabila a oualor se face la costul de productie. Acesta se
considera a fi egal cu 1,5 x ratia de hrana a unui reproducator pe zi. In cursul perioadei s-au
obtinut in plus 1.000 oua. Pretul de vanzare al unui ou este de 1 leu. —uale sunt considerate
produse secundare.

In anul 200N s-au obtinut 1.600 pui, din care 300 au fost
vanduti la 45 zile (pentru care s-au primit 5 comenzi cu
aceeasi cantitate), 1.200 au fost vanduti la 120 zile (pentru
care s-au primit 9 comenzi cu aceeasi cantitate), iar restul
au fost pastrati ca reproducatori. Costul de vanzare al unui
pui de 45 zile este de 150 lei, iar al unui pui de 120 zile de
250 lei.

  ! 

./

  cc       c  $c 
   c 
c   
      
 c      
c  c  

   


 c se repartizeaza in functie de numarul de pasari din fiecare categorie,
ponderat cu urmatorii coeficienti:

- reproducatori: 3;

- pui 1-45 zile: 0,5;

- pui 46-120 zile: 1.

   

 se repartizeaza in functie de costul de productie, iar cheltuielile
de desfacere in functie de numarul de comenzi.

Aceasta monografie isi propune  


    c -

1.? Determinarea costului produselor secundare si a rezultatului obtinut din vanzarea lor;
2.? Calcularea costului de productie al unui pui de 45 zile;
3.? Calcularea costului de productie al unui pui de 120 zile;
4.? Calcularea profitului obtinut dintr-o comanda pentru 60 pui de 45 zile;
5.? Calcularea profitului obtinut dintr-o comanda pentru pui de 120 zile;
6.? Reflectarea in contabilitate financiara a principalelor inregistrari contabile efectuate in
perioada analizata;
7.? Reflectarea operatiunilor in contabilitatea de gestiune.

 
   c


Cost ou = 1,5 x ratia de hrana a unui reproducator pe zi


Ratia de hrana a unui reproducator pe zi = 20.000/150reproducatori x 365zile = 0,3653 lei.

Cost ou = 1,5 x 0,3653 = 0,548 lei;

Rezultatul obtinut din vanzare oualor = 1.000 x (1 ± 0,548) = 452 lei.

c c 


 
c

Elemente Cheltuieli directe Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Total


Reproducatori Pui 1-45 Pui 45-120 indirecte administratie desfacere
zile zile
1. Cheltuieli 20.000 55.000 25.000 100.000,00
cu hrana
2. Cheltuieli 50.000 50.000,00
cu utilitatile
3. Cheltuieli 20.000 5.000 25.000,00
cu curatenia
4. Cheltuieli 50.000 25.000 15.000 90.000,00
cu salariile
5. Cheltuieli 12.000 8.000 7.000 27.000,00
cu
amortizarea
6. Cheltuieli 5.000 20.000 5.000 30.000,00
cu
medicamente
7. Cheltuieli 15.000 15.000,00
cu
combustibili
8. Cheltuieli 11.500 11.500,00
cu serviciile
de la terti
9. Cheltuieli 2800 2.800,00
livrare
comanda
10. Cheltuieli 1400 1.400,00
urmarire
comanda
11. Cost pui o -8767,2 8767,2 0,00
zi
12. Rezultat -452 -452,00
vanzare oua
13. Cost 150000 150.000,00
reproducatori
12. Cost 83.767,20 83.767,20
primar pui 1-
45 zile (1-13)
13. Cost 52,35 x
primar unitar
pui 1-45 zile
(Rd. 12/1.600
pui)
14. Cost pui - 68.060,85 0,00
45 zile 68.060,85
tranferati de la
categoria
anterioara
(Rd.
13*1.300)
15. Cost 98.060,85 98.060,85
primar pui 46-
120 zile (1-
14)
16. Cost 81,72 x
primar unitar
pui 46-120
zile (Rd.
15/1.300)
17. Cost pui 8.171,74 -8.171,74 0,00
120 zile
tranferati de la
categoria
urmatoare
(Rd. 16*100)
18. Total 158.500 38.000 26.200 222.700,00
cheltuieli
indirecte (1-
17)
19.Repartizare 56.607,15 11.321,43 90.571,42 -158.500 0,00
cheltuieli
indirecte
20. Cost 230.559,69 27.027,78 180.460,53 438.048,00
productie
21. 19.328,54 3.725,09 14.946,37 -38000 0,00
Repartizarea
cheltuielilor
de
administratie
22. 9.357,15 16.842,85 -26.200 0,00
Repartizarea
cheltuielilor
de distributie
23. Cost 249.888,23 40.110,02 212.249,75 502.248,00
complet
24. Cifra de 45.000 300.000 345.000,00
afaceri
25. Rezultat 4.889,98 87.750,25 92.640,23
26. Cifra de 9.000 33.333 42.333,33
afaceri pe
comanda
27. Cost 8.022,00 23.583,31 31.605,31
complet pe
comanda
28. Rezultat 978,00 9.750,03 10.728,02
pe comanda

Repartizarea cheltuielilor indirecte conform procedeului indicilor de echivalenta directi:

NC Elemente Cantitate Indici de Cantitate Cost unitar Cost total


echivalenta echivalenta
1. Reproducatori 250 (150 initial + 3 750 (250 x 3) 226,4286 56.607,15
100 din anul (75,4762 x (226,4286 x
curent) 3) 250)
2. Pui 1-45 zile 300 0,5 150 37,7381 11.321,43
3. Pui 46-120 1.200 1 1.200 75,4762 90.571,42
zile
Total 2.100 158.500

Cheltuiala indirecta pe unitate echivalenta = 158.500/2.100


= 75,4762 lei

  c   



 c 

c 
 
c :

Cost de productie total = 230.559,69 + 27.027,78 +


180.460,53 = 438.048 lei

K = 38.000/438.048 = 0,0867

Cheltuieli de administratie aferente:

  ! 

- reproducatori = 0,0867 x 230.559,69 = 19.989,53 lei;

- pui 1- 45 zile = 0,0867 x 27.027,78 = 2.343,31 lei;

- pui 46-120 zile = 38.000 ± 19.989,53 ± 2.343,31 = 15.667,16 lei.

  c   



 c 

c  V

Numar comenzi = 14

K = 26.200/14 = 1.871,43

Cheltuieli de distributie:

- pui 1- 45 zile = 1.871,43 x 5 = 9.357,15 lei;

- pui 46-120 zile = 26.200 ± 9.357,15 = 16.842,85 lei.


  c c  c