Le oO ‘A GEORGE BADARAU. A debut fn revista Laceofra (1974). Este ‘menbual Uniani Seite al Academic de Stine, Literatura ‘Are, Oradea (ASLA),Prezet fh atolog cu poe in iba roma nla englezt, aducer,epigrame, poeme tn sti haiku gi tank, 1 prim premal -Novalis” (Geman, 2003) peniu popularize ‘operei mirlui err inte volumele sale» poeie. Insomnia ceasormeut, Ed. Eminescu, Bucueti, 1982, Snguriorea Clopotto, Ei. Junimes, ai, 1987, + ese Fantasia nerd, Ed) Institute European, tj, 2003, » iteratur doce Limba ‘romind ptr tele, Al, ay, 2000 George Bidiriu: Simbolismul ‘©2008 Insttutul European, Iasi [Link] INSTITUTUL EUROPEAN Iai, str. Cronicar Mustea nr, 17, 700198, C.P. 161 * euroedit@[Link] Descrierea CIP a Bibliotecié Nafionalea Romaniet; Badiriu, George imboismul / George Badarau; lagi: Institutul European, 2005 Bibliogr. ISBN973-611-346-9 821.135.1.02Simbolism 821.135.1071" Reproducerea (partial sau total) a prezentei crt, fir acordul Edituri,consttuie infractiune gi se pedepseste in conformitate cu Legea ar. 8/1996. Printed in ROMANIA Pixoeent | 1 intl -sinbotn/5 Sinton ropes 9 Fe mbm eine! 13 1 Shnotamlrominee/ 7 ao ints 9 ou simbolismului roméinese /22 cua LS i pan 25 a ke ctarcsimtlisranepct!29 9 Ena sinbotamul 32 1a talon A Forme vi Fare alte noe DM oF tun Teme soi Tein ‘intl 37 tier 9 12 Nope hi actos / 54 13 Sins dose 58 1 Sino oti /62 15 Siatolam ona te Sinbaon 72 17 Sinolmcoi 78 recom 1 ona: Al Macedon ~ Nap de i fondu. Bacova™Planb incur: DecorSIMBOLISMUL reprezinta o sintezi despre un curent literar important, in context national si european. ‘Am cercetatdiferite suse, de a simpleletasernnari de arhiva pind la exegezele cele mai moderne. Sinteza a fost redactati, upd tehniea lucririlor de Popularizare, a dictionarelor gi enciclopediilor, urma- ‘indu-se esenjialul, exprimat intr-un stil telegrafic ‘Acolo unde a fost cazul, am prezentat in rezumat carfi de referingd sau numai anumite capitole, necesare ‘njelegeriifenomenului in discutie ‘Am selectat clasificirile mai importante gi am folo- sito terminologic adecvati, accesibila, avind in vedere ci ‘ne adresim unui public divers al clrui orizont de asteptare se schimba de lao generate la alta Cartea noastré reprezinta un reper esential pentru cei care dorese si se informeze,s8infeleagit evolutia lricii oménesti si redacteze o lucrare despre simbolism: elevi, student, profesori Autorul bole, lat. symbolum, gr. semn de recunoastere™ Etimologie: fr. symbolon — [Link] Simbolul este un semn coneret (obec, imagine) care reprezintd un alt object, © persoand, 0 situatie, 0 abstractiune, o entitate transcendent etc. Era un semn de recunossere a grec, inte partner ce acer care pista jumatate dintr-un obiect (gr. symbofon provine din gr. symballein- a pastraimpreuni”) b. Simbolul literar {n literatura, cuvintul, imaginea artistic’ exprima generalul prin particular sau particularul prin general ‘Simbolul este plurivoc ~o modalitate de acces prin inter- ‘mediul sinesceziei, la adevarul absolut ~ dar si ca mod de exprimare a trailor personale (Diefionar de termeni iterari, £2.) ¢.Simbolism ‘Simbolisma (fr. symbolisme) este o migcare lterari i artsticd, dup& care valoarea operei de arti consti in ‘combinarea sentimentelor si ginduilor a figurilor gi forme- lor dupa legile lor propri. In 1885 a luat nastere miscarea simbolista care reactioneaza fai de idealul estetical arte pentru arta” si fa de pozitivismul literaturii naturalist. Poetii simbolisti sugereaza prin valoarea muzicala si simbolicd a cuvintelor, nuanfele cele mai subtle ale stiilor sufletesti (Irina Petras, 1996).[Link] ea singers Simbolismul reprezintd o ,,t028 @ unor idei romantice §i anti "Ye alld dincolo de preocuparea de .adevir, refuzind jdecata, conform criterilo ratiunii discursive. De ace wsimbolismul e 0 prima incercare de structurare a qqperientei poetice smodeme” (Matei Cinesc, 1975). «. Parnasianism / Simbolism Simbolismul a aparut cao reac ie impotriva poeziei retorice a romanticilor $i totedata impotriva imperson tatfreci a poetilor pamasieni. Jean Moréas a denuit acest ‘curent in 1886. Find o poezie exclusiv a sensbiltii pure, poezia simbolistt sugereazistarile sufletestinelimurite, confuze, prin diferte mijloace atistice. Parnasianismul a fost un neoclasicism, 0 reactie antiromantic&_reacte care ‘eprogaartistuluiexprimarea eulu si interesul pentru me- dlile mizerabie si pitoret, pentru figuei ce nu corespundeau ideatutuiclasie de frumos. Nu erau aygreate nici preocupa- tile sociale in opera dearth. £.Romantism /Simbotism Simbolismul este un antipareasianism, dar gi un ‘neoromantism. Mult trstturaleromantsmului se regasesc ‘nmigcareasimbolist, cae face un romaatsm exacebat, pind 4a o sensibilizare nervoasd, Mai freevente sint urmatoarle ‘rasitur: cult eu, revota impotriva tab-usilorcasice, react fal de regulilecare vorsaimpurs sentiment ,nobile”™ versificatia normativs ntimp ce romani floseausimibolul Pena imuri amateriatizao idee sauun sertiment, simbolisti doar sugereazd. ‘Teme preluate de ta romantici + dialectica anttezei Venera 5 Madond; *exprimarea ide de,.voluptate mortiineinduritoare"; + interesul pentru boall, complicat cu influenta zolist a descrericazuilor sisimptomelor, totul cu o vibratie acuta si exasperat; + interesul pentru ceea ce este misterios si tenebros sau foarte vag; * frecvenfa unor vechi mituri, eresuri populare gi legende vechis + descrierea unor castele sau castelane inchipuite a locuinfelor de demult, cu obiecte prifuite, evocatonre de amintii, senzatii vagi, in cdutarea timpului pierdut (Irina Petras, 1996), 1h, Dincolo de aparente Pentru simbolisi,lumea sensibila este reflectarea ‘unui univers spiritual in care, dineolo de aparente, acestia vvisau si atingi o realitate transcendentd, si descopere corespondenfe inte simturi, straducd insimboturi verbale dezvaluirile cunoasterii metafizice, si sugereze realitatea cu ajutorul muzici si aversulu! liber eliberat de rim side cerinjele metrici regulate. 4. Principii simbotiste + principiul corespondenjelor intre senzatii olfactve, tactile, gustative, auditive, vizwale; + principiul wniversalei analogii intre tumea ‘material gi spiritual (prin intermediul simbolului, + principiul muzicalitgil exterioare obtinute prin rime si itu, da prin repetitia obsedanta a unor cuvinte sau a unor vocale; * principiul cultivarii .vagului", a limbajului ‘wagnerian in poezia simbolSIMBOLISM-ROMANTISM (Aseminiri) + caracterul subiectiv al lrismului; *unele teme preferate; * trisituri esentiale: enigmatic, mister, inefabil, imaginatie bogatd, evadacri imaginare, aspecte sociale, nostalgia tirimurilor Indepartate, exotice, SIMBOLISM - ROMANTISM (Deosebiri) * natura este receptati (urban); * totul este stilizat,rafinat, cunoaste simetria; + singuratiti de tip romantic fi este preferat solitue dinea din tigurile periferice, spleen-ul, misterul, + necunoscutul etc.; + zbciumal sft, sutrnle det ul sulle, suri dei moiat int inlocuite de nevroze modeme. ‘i - Ne ASU Peco) Genera Simbolismul a aparut tn Franta (si Belgia) ca o ‘impotriva parnasianismul doreau o reintegrare in poezie a sensibilitti gi visului, cu ajutorul simbolurilor. Ideea trebuia doar sugeraid. Desi simbolismul francez reuneste scoli gi grupiri numeroase, doar gruparea lui Jean Moréas se considera simbolist b. Procedee formale ‘Simbolisti se deosebeau prin procedeele formale: vers ermetic, enigmatic, efecte sonore, armonil imitative, la Mallarmé; culoarea vocalelor, la Rimbaud; versul liber, la Gustave Kahin; consoanele evocau un instrument, lterele © orchestra, la René Ghil; versul dinamic, cu rezonante sociale, la Verhaeren; mistic, straniu si intunecat, la Maeterlinck; evocarea burgurilor nordice, la Rodenbach; macabru, la Rollint;primatul muzicii in poezie, la Verlaine. «©. Decadent La fel ca naturalist, decadent se inspird din lumea citadina perifericd. Decadent semnifica rafinament, dar gi descurajare. Verlaine accepta termenul dedecadism in loc de simbolism. in poezia decadentilor (cei care se revendi- ‘cau din Verlaine) intlnim cafenele sirace, circiumi sordide, ospicii, vagabonzi, alcoolici, mansarde igrasicase, femei de strada, nebuni, dansatoare palide, bilcuri etc. Cei care se revendicau din Mallarmé igi ziceau simbolisti. 4d. Renasterea poeticd {in 1885 J. Moréas la apararea decadentilor, acuzati de obscuritate in Figaro Litéraire, unde a publicat mani- 9festul Le Symbolisme. Unii exegeti apreciau migcarea decae denta drept una de renastere poeticd. in acest context, Moréas a propus ca aceasta sii se numeasca simbolism Moréas si Albert Kahn au fost primii profesion versului liber. . Scoala simbolisti La simbolistii care-t divinizau pe Mallarmé se constatd tendinta evaddrii din real. René Ghil, atras de experienjele formaliste,intentiona si faci o poezie in eare Sonoritate 5 culoarea cuvintelor sti fie propril eontnut El a elaborat 0 doctrin a Cuvintulu sia fondat scoala simbolistd-armonista, devenité spoi fllozofied-instru ‘mentalist $1 evolutiv-instrumentalist f. Poezia jocurilor rustice si divine Henri de Regnier face 0 poezie a jocurilor rustice si divine, o poezie contemplativa cu priveligticimpenest, ‘marine, citadine (parcuri, fini, grin, taui) demateria: lizate, muzicale, Mai intotdeauna, poetul folosea versul liber. 2 Simbolismul convulsiilor social-istorice Din istoria contemporand se inspira flamandul Eni Verhaeren,poetulcimpiilorhalucinante, a orase- {ortentaculare" al fortelortumultoase” al ,orelor clare”, wal splendorii multiple”. Aldturi de acest simbolism 36 ‘manifesta un simbolism al cAutdrilor formale, un altul evazionist, un simbotism al reverilor i misterelor. h. Simbolismul mistic in migcarea simbolista se distinge 0 grupare a ‘magilor. reprezentata, in principal, de Josephin Péladan Brin orientarea lor spre un simbolism mistc, magii cons dderau cdi marea arti nu exist in afarareligilor. 10 = TEMESIMOTIVESIMBOLISTE, + natura, jubirea,sovialul, evaziunes + spleen-ul, reveria, singuritatea, nevroza; + toamna,ploaia,trziul. pu + oragul tentacular, universul floral; cevaziunea in tinuturi indepirtate: instrumente muzicale, ifr fatidice SIMBOLISM=IMPRESIONISM La Verne aerguesecontatinreee Bscprsniona “aca eprs perl creel pcm docint cio contin prt iene i cure lupe xpi : ee + sculptura lui Rodin, atit de deli erat vie $i aan earner apt elena ale ac ead extend das Bs foe won cot weep extern fils onan, ce ev cu GR eke” eu veal” ports i "poms simbot i posdel ide supe, ritmurile ei, care amplified ecuatia fundamentald gi o fac 5 mo pate rAd titel ence, pcs iste rote heme ee ples (dupa Tanerdde de Visan, in D. Micu, 1964) : ENTE INVOYEL RIMBAUD: CORESPONDENTE IN FOYELLES DE R A negra E lb, I ros, U verde, O albasru: vocale Voi decvélu inte-o i nasterea voastrd ascuns’ DUPA MODELULLUIRIMBAUD Alb tro uncer deine Albasiral O, imensul in loewri olin, U, mugetulfartuntsi-alerimet colt wait, Alcovul criptel negre lugubré prohodire (Mircea Demettiad, Toni siculoriPARNASIANISMUL Parasia a egpin excesele romantice, printre care retorica pasionala, emfatica si tetismul. Fc eee er nh ctr prot stare ati tnpenonalecrei e pa rtoaitate tend, Din puncal de vedere al este pamatiene nea decent st comunic sentiment, nc Vina particular privet dor pe pot. Parnasianismul ¥stinen arta pntr a, ajungind la depersonlizarea pocciei deinen ei, dezumaniarea sess Aparitia unei reactii antiparnasiene, in poezic. Tinta cra seen, npecie rece, de atelier. $i in alte arte au aparut saree acetone i, se dorea dezagres hu a ain wgregarea acelei lumi urite, », Noua boems neo-romantic& Poetii simbolisti (neo-romantici) asistau desconpunere une ivlzll, cece a ict pe Vetaine $4 exclme: Sint pera a capt decade. Ei cultivaurima sins, asonanfa muzical, discret aga cum proceda Rimbaud, autora are! pole simboliste. eprezentani acestl miged voi 3 dtcoper eenia poeziei, natura i particular, sinestezil, audit colorata oT RSID es ROMANESC a. Teoria simbolismului taparis (1884-1885) Al. Macedonski a cunoseut poile mig iterare gia colaborat Ia revste franceze 6 ejone In aricole ca Poezia vitorulu, Despre poezi range secolnl a dezvoat tora simbolismel, dar seeRtratile sale nesistematice au ramas fri esou. In etl aricl a sisfinto variant simboismul arpolimalui instrumentalist a ui René Gil. in 1880, sirens sustineac& Logica poezie este nelogic& fatt de prozi gi tot ce nu ¢ logic, fiind absurd, logica poezict ae aus, absurdul”-Deaceea simbolismal opeaz pentru imprecizie, muzical, vaporos, fluid, fuga de retoried, pre- feringe pentru nuanfe gi pentru clar-obscur. by. Antciparea instrumentalismutul Rineedonski nu a fost doar un desciaator de dru- uri th iteratura nostri, ci gi in migcarea simbolist aaa uonal,datritslegdtuior cu revista belgian La iio In articoll Despre logic poeie,eoreticianul eran iipearh dei pe cae le vorh gli mal tru It rule. Cele dout poe, inmormintarea state sure; ea sfopotlu si Lupta gi tatesunetele ei, antcipeaZh ttvarmonia mai scoala. armosist-insrumentalis” rege vain $86 René Chill cr instrument reco elivat de Macedonsk gi de eolaboratori si ate de Gustave Kahn, autor Nopfilor a sers versuri Tia nd novator iin privnta modalities prozoice. ¢. Parnasianism si simbolism fatro vreme cind romantismul ii epuizase resursele peplan european, Macedonskia fost ara deparnasinism: per fasina prin gria pentru form, preferinfe pentru cadre 13