CAMPANIILE SOCIALE ÎN MEDIUL

ONLINE
 Timişoara
2021

Cuprins

INTRODUCERE.........................................................................................................................................2

Capitolul 1. Fenomenul publicității sociale.................................................................................................3

1.1.Definiții și caracteristici.....................................................................................................................4

1.2.Tipuri de publicitate...........................................................................................................................7

1.3.Mesajul publicitar............................................................................................................................13

Capitolul 2. Campaniile sociale.................................................................................................................16

2.1. Definirea conceptului......................................................................................................................17

2.2. Structura unei campanii sociale......................................................................................................18

2.3. Responsabilitate socială. Tipuri......................................................................................................21

Capitolul 3. Analiza de conținut asupra unei campanii sociale. CAMPANIA FEMEI ÎN UMBRĂ.
UMBRE.....................................................................................................................................................24

3.1.Documentar- Femei în linia întâi.....................................................................................................26

3.2.Date şi statistici................................................................................................................................40

3.3.Impactul economic şi social al violenţei împotriva femeilor............................................................43

3.4. Violenţa împotriva femeii prezentată în presa din România...........................................................43

3.5. Campania celor 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeii desfăşurată în judeţul Gorj 46

Concluzii...................................................................................................................................................47

Bibliografie................................................................................................................................................51

2
 INTRODUCERE

Publicitatea a jucat mereu un rol extrem de important în societate, viața socială fiind
foarte mult influențată de aceasta.

Lucrarea expusă “ Campaniile sociale în mediul online”, a influențat, influenţează și vă

mai influența deosebit de mult felul în care acestea au acel impact uriaș asupra omului. Acest
fenomen este strâns legat de comunicare, iar efectele care cad pe individ și pe societate sunt bine
cunoscute. Am ales această tema, deoarece mereu m-a fascinat faptul că efectele difuzării unei
campanii sociale aveau un efect mare și asupra mea. Mereu mă las atinsă de cazuri mai puțin
favorabile și într-adevăr starea mea se schimba semnificativ la vederea sau ascultarea unei
campanii sociale cu impact mare asupra publicului.

În prezenta lucrare voi trata și fenomenul publicității sociale pe lângă multe alte etape pe
care le vom parcurge împreuna. Așadar în această lucrare am speranța că vă voi putea prezenta
numeroase definiții și caracteristici, tipuri de publicitate, mesaje publicitare, definirea
conceptului de campanie socială, structura sa și responsabilitatea socială; acestea bazându-se pe
literatura de specialitate.

În partea teoretică am tratat două capitole: Capitolul 1: Fenomenul publicității sociale, iar
în Capitolul 2: Campaniile sociale. În primul capitol am expus definițiile publicității, ce rol are
fiecare funcție, dar și cât de importante sunt mesajele publicitare și tipurile de publicitate.
Publicitatea se ocupa în promovarea serviciilor, bunurilor, campaniilor și ideilor, de foarte multe
ori acestea fiind mesaje plătite. Aceste mesaje au ca scop direct stimularea dorințele populației,
clienților sau potențialilor clienți și conceperea asociaților pozitive în legătura cu produsul
promovat sau campania.

În schimb în Capitolul 2 o să observăm faptul că publicitatea și campaniile sociale sunt

puțin diferite faţă de celelalte concepte. Cu trecerea timpului aceste mesaje s-au dovedit a fi din

3
ce în ce mai greu de transmis și chiar și de produs, deoarece nu pune bază pe cumpărare neapărat
a unor produse, ci schimba comportamente și mentalități.

În rândurile ce urmează o să vă dau exemple de câteva mesaje cu impact emoțional, care

sunt frecvent auzite de toți indivizii, dar o problemă majoră ar fi faptul că nimeni nu le
conștientizează: ,,Renunța la fumat”, ,,Viteza ucide’’, ,, Spune NU drogurilor”, sunt doar câteva
dintre mesajele auzite mereu. O campanie socială expune în cea mai mare parte încercarea de a
educa publicul în privința unor probleme cu care ne confruntăm frecvent și care din păcate nu ar
trebui să existe, aici mă refer la campania aleasă de mine, bazată pe discriminarea și violenta
asupra femeii.

În cadrul acestei lucrări m-am axat pe o campanie menită să tragă un semnal de alarmă în
rândul populației, m-am concentrat pe legătura afectivă a publicității, respectiv pe analiza unei
campanii sociale. Am ales să vă vorbesc despre aceste lucruri pentru că numărul problemelor la
nivel social creşte considerabil de la o zi la asta și consider că aceste campanii sociale reușesc să
schimbe mentalități și obiceiuri.

În următoarele rânduri vă voi prezenta tot ce am discutat mai sus, inclusiv campania
socială aleasă de mine sun numele de: Femei în umbră. Umbre

Capitolul 1. Fenomenul publicității sociale

În cadrul acestui capitol voi vorbi despre definiţiile publicităţii, rolul şi funcţiile ei, voi
trata şi importanta mesajelor publicitare, şi bineînţeles şi tipurile de publicitate existente.

Publicitatea este un element folosit pentru prezentarea convingătoare a produselor sau a

serviciilor expusă către cumpărători, utilizatori sau consumatori. Voi vorbi despre cele trei
perioade importante din istoria publicităţii:

1. Perioada pre-marketing, care a existat în perioada de dinainte de antichitate până la

apariţia mijloacelor de comunicare;

2.Perioada comunicării de masă, între 1800 şi până la jumătatea secolului XX.

4
 3.Perioada publicităţii ştiinţifice, din 1950 şi până în zilele noastre.

Cu alte cuvinte, în rândurile ce urmează vreau să vă prezint numeroasele definiţii şi

caracteristici, tipurile de publicitate, mesajele publicitare, structură, toate acestea având la baza
literatură de specialitate.

1.1.Definiții și caracteristici
Publicitatea reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace utilizate în activitatea de
piața a unei companii, campanii, firme și nu numai, pentru promovarea și prezentarea non-
personală a unei idei sau servicii, în rândul multor categorii de public.

Ca fiind un nucleu al activității profesionale, așa este considerată publicitatea, deoarece

îmbracă diverse forme, diferite instituții antrenante chiar și prin fondurile consumate. În lucrările
de specialitate se utilizează chiar noțiunea de ,,industrie a publicității” pentru activarea unei
rețele întinse de societăți și agenții cu specialitate în activitatea publicitară.

Scriitoarea Ioana Cecilia Popescu definea publicitatea ca fiind totalitatea „acțiunilor care
au drept scop prezentarea indirectă (nepersonală) – orală sau vizuală – a unui mesaj în legătură
cu un produs, un serviciu sau o formă de către un susținător (plătitor) identificat”.

Publicitatea ocupa un loc central în nucleul de comunicare, aceasta evidenţiindu-l ca fiind un

mijloc și un proces de informate nepersonală, de masă, realizată prin intermediul unei mesaje
promoționale standard, Cafe ajung într-un final la auditoriul ținta și acest Luvru se întâmpla cu
ajutorul mijloacelor de comunicație de mare circulație.

Publicitatea este într-adevăr un fenomen care a devenit vizibil în lumea în care trăim,
fiecare dintre noi suntem influențați de aceasta în deciziile pe care le luăm, nimeni nu o poate
evita, publicitatea devenind din ce în ce mai puternică. Numărul mijloacelor utilizate în lumea
comunicării sunt din ce în ce mai numeroase, publicitatea fiind foarte puternic conturata de
dezvoltarea incredibilă a noilor tehnologii de comunicare.

O definiție mai amplă a publicității precizează faptul că aceasta „este o tehnică de

comunicare nepersonală, ce presupune derularea unui demers complex de natură persuasivă,
pentru a cărui realizare sunt utilizate instrumente specifice comunicării în masă, în măsură să
provoace o presiune psihologică asupra publicului vizat. Iniţiatorul acţiunilor de comunicare
5
publicitară este anunţătorul care, în vederea realizării obiectivelor comunicaţionale stabilite,
doreşte să transmită unui public numeros, dar cât mai bine determinat, un mesaj nepersonal cu
privire la organizaţie, la produsele sau la serviciile oferite, ori în legătură cu ideile promovate”

De la bun început trebuie precizat faptul că sunt o mulțime de termeni corespondenți ai

activității acesteia, unul dintre cele mai utilizate fiind substantivul la origine anglo-saxonă
,,advertising’’, acesta întâlnindu-se destul de des, și termenii de publicity, reclama sau
propaganda. În România folosim termenul de publicitate, deoarece acesta a intrat în limbajul
uzual al cetățenilor. În încercarea de a defini termenul de advertising, scriitorul Michael J. Baker
a propus o imagine clară asupra acestuia, descriind procesul. Acesta a precizat următoarele:
„advertising-ul este procesul plasării unor reclame identificabile, în media bine definite, contra
unor costuri cunoscute ale spațiilor sau timpurilor folosiți pentru aceasta”.O.Guinn și Allen T.
susține faptul că ”publicitatea este o formă de comunicare de tip persuasiv, având rolul de a
modifica atitudinea receptorilor în sensul achiziției unui produs său serviciu anume, ale cărui
calități sunt reale” .

Autorul Mihai Papuc a ținut să explice anumiți termeni pentru clarificarea și

aprofundarea definițiilor publicității sau a advertising-ului, astfel:

Prezentarea non-personală a unui mesaj- acest termen însemnând comunicare în masa sau
în rândul publicului numeros, cu ajutorul unor medii variate, fără a sublinia un apel personal,
această tehnică fiind modalitatea de afirmare pe piața fără costuri foarte mari;

Promovarea de bunuri materiale, a serviciilor, a imaginii firmelor sau a ideilor, aduce în

discuție publicitatea care este un bun și o idee, nu doar un produs fizic sau obiect palpabil;

În forma plătită beneficiarul are controlul asupra conținutului acestuia și în domeniul

alegerii suportului publicitar;

Sponsorul, lasă posibilitatea de a cunoaște sursa mesajului, care poate de multe ori poate
oferi publicității un caracter ofensiv.Specialiștii plasează totuși apariția publicității după
descoperirea tiparului de către Gutenberg.După dum s-a menționat destul de des în lucrările de
specialitate, publicitatea într-adevăr este o variabilă cantitativă, are natură psihologică, acțiunea

6
ei fiind pe termen lung, aceasta fiind foarte greu de măsurat cantitativ în legătura cu electorale
generate de aceasta.

Mecanismele folosite de publicitate corespund criteriilor în comunicație în masă

(mesajele difuzate se adresează unui grup mare de persoane, raporturile dintre emițător și
receptor se stabilesc prin intermediul unui canal de comunicație în masă – presă, radio,
televiziune etc.). De aceea se poate aprecia faptul că publicitatea are, în primul rând, un caracter
public, în sensul că se adresează publicului larg, acoperind piețe foarte mari din punct de vedere
geografic. Chiar și publicitatea scrisă este lărgită prin trecerea de la o persoană la alta a unui afiș,
ziar, revistă.

De aici rezultă și o altă caracteristică a publicității și anume că aceasta este relativ ieftină
având în vedere costul redus pe receptor al mesajelor (excepție face publicitatea prin televiziune
unde costurile sunt mai ridicate). De asemenea, publicitatea are un caracter impersonal întrucât
mesajul este transmis printr-un intermediar, de regulă prin mass-media. Fiind susținută financiar
de către o firmă identificabilă, publicitatea este o comunicație de tip partizan în sensul că este în
serviciul unei cauze, de cele mai multe ori comerciale. Din cest punct de vedere, publicitatea este
unilaterală și subiectivă urmărind să influențeze și să determine atitudini și comportamente. Ea se
deosebește, ca fond și ca formă, de informație, care transmite și descrie fapte, de multe ori prin
detaliere. Publicitatea este scurtă, densă și selectivă, urmărind să seducă, să fie atractivă.

Publicitatea are, în mod obligatoriu, un caracter optimist pentru c prezintă în cele mai
frumoase culori lumea înconjurătoare având și o veritabilă funcție cosmetică prin folosirea
exagerată a epitetelor. Introducând în mesaj, elemente de natură persuasivă, aceasta nu a putut
câștiga rolul de armă absolută a succesului înregistrându-se și cazuri de insucces, unele chiar
răsunătoare.

Publicitatea are și un caracter profund ofensiv întrucât imprimă producătorului,

distribuitorului și consum torului dorința de acțiune continuă până la vânzarea efectivă a produs
lui sau a serviciului.Ţinând cont de aceste caracteristici, afirmam faptul că publicitatea nu poate
fi încadrată, nici în rândul științelor pentru că nu se supune unor legi riguroase, specifice
științelor și nici în rândul artelor, deși cuprinde o activitate creativă, pentru că este de fapt o
comunicație de moment și efemeră cu obiective precise, concrete, de cele mai multe ori prozaice.

7
 După toate aceste caracteristici ale publicității este extrem de cunoscut rolul acesteia în
planul de marketing al anunţătorului. De unde rezultă faptul că rolul publicității poate fi
structurat în trei categorii:

- publicitatea are rolul de a determina creșterea numărului de clienți sau mărimea frecvenţei de
consum a serviciilor de clienții care sunt la momentul actual;

- publicitatea mai poate schimba percepții cu privire la serviciile promovate;

- publicitatea poate influența indivizii să cumpere produsul său serviciul promovat.

Este clar faptul că publicitatea joacă un rol extrem de important în relațiile dintre
anunţător și distribuitor, dar și în conturarea imaginii favorabile a firmei, în jurul consumatorilor
care sunt potențiali sau actuali, dar și în rândul intermediarilor deoarece ei stabilesc mărcile pe
care le doresc distribuite pe piaţa în funcție de percepții personale, convingeri, referințe etc.

1.2.Tipuri de publicitate
În categoria tipurilor de publicitate încadrăm în primul rând reclama, ca o formă
specializată de comunicare, deoarece acesta îndeplinește una dintre funcțiile comunicării de
marketing, fiind mai mult decât o formă de comunicare. În esența sa, reclama convinge oamenii,
le influenţează alegerea și contribuie la decizia de cumpărare a produselor asupra
consumatorului1.
În comunicarea de marketing există mai multe tipuri de publicitate clasificate după
criterii precum obiectul campaniei, client, amplasare geografică, natura pieței, etc. De asemenea,
clasificarea nu poate fi decât una teoretică, deoarece sunt foarte puține reclame care se
încadrează într-o anumită categorie, în mare lor majoritate acestea cuprind simultan mai multe
arii .

Astfel, în ceea ce privește obiectul campaniei întâlnim trei tipuri de publicitate:

- de produs său serviciu care are ca obiectiv principal stimularea consumatorului doar asupra
unui anumit tip de produs său serviciu;

8
- de marcă, aceasta aduce în plin plan promovarea unui brand prin susținerea culorilor pe care
brandul/marca le include și, de asemenea, le evidențiază amintind consumatorului importanţa
acestora.

- publicitatea pentru organizaţie care are ca scop principal informarea publicului asupra activității
organizației sociale, scoate în evidență valorile, cultura, performanțele și calitățile acesteia .

În funcție de scopul comunicării poate fi:

- Publicitate de informare - are ca scop informarea în legătura cu modificări apărute în prețuri sau
modul de folosire a unor produse;

- Publicitate de condiţionare - diferențiază serviciile sau produsele în cadrul ofertei totale;

- Publicitatea comparativa - aceasta este și o strategie care se aplică în scopuri anti concurenţa
pentru obținerea avantajelor sau câștigarea în fata concurenţei;

- Publicitatea de reamintire - păstrează interesul faţă de un produs sau marca, aceasta are scopul
de a aminti.

Din punct de vedere a clientului ca și obiect întâlnim:

- Publicitate instituționala, expune oferta într-un stil împachetat frumos și se aplică atât la
instituțiile guvernamentale cât și la cele nonguvernamentale;

- Publicitate de corporative, scoate în evidentă notorietatea pentru o companie și nu pentru

produsele oferite consumatorilor;

- Publicitate produs/serviciu.

Dacă facem referire și la criteriul geografic, avem:

- Publicitate locală, aceasta este pentru cei care comercializează mărfuri și acționează pe o piaţă
cu caracter local;

- Publicitate regională, marchează firma producătoare care distribuie și-și desfășoară activitatea
doar în anumite zone din țara;

9
- Publicitatea naționala, este despre firmele care alimentează întreaga țara la nivel național;

- Publicitate internațională, sunt acei producători exportatori care acționează pe diferite piețe
externe.

Să nu uităm de natura pieței, care se clasifica în felul următor:

- publicarea care este adresată consumatorului final;

-publicarea care este adresată consumatorului intermediar;

-publicarea care este adresată consumatorului instituțional.

Tipuri ale mesajului:

-publicarea rațională, este cea care pune accentul pe informare, prezintă atribute și părți raționale
despre produs;

-publicarea emoțională, aceasta punând accentul pe beneficiile emoționale ale produsului.

După canalul folosit exista:

publicitate de tip ATL(Above The Line), însemnând utilizarea a cinci canale de media: presa
scrisă, radioul, televiziunea, cinematograful și nu în ultimul rând afișele stradale. Acest timp de
publicitate folosește spotul pentru televiziune, radio și cinematograf; macheta de presă pentru
presă scrisă și afiș publicitar pentru cel stradal.

publicitate de tip BTL( Below The Line), aceasta se manifesta prin evenimente și cu ajutorul
sporturilor/obiectelor.

Exista o delimitare întreruptă de o linie imaginară care separa comunicarea clasică prin
mass-media și comunicarea neconvențională. În acest context apare un nou tip de comunicare
care se face remarcat, acesta fiind: publicitatea de tip TTL: (Through The Line), acesta nu mai
ţine cont de tipul canalului de comunicare, se orientează înspre atingerea campaniei folosite în
mijloacele de comunicare.

Tonul vocii se clasifica în două ramuri:

10
-publicarea agresivă, acesta folosește o frecventă ridicată a aparițiilor și este pe un ton imperativ;

-publicarea blândă, aceasta oferă oportunitatea consumatorului să-şi exprime opțiunea, folosind
un ton blând.

După tipuri de conținut avem:

-publicarea conotativa, care se bazează pe sugestii și nu pe informații;

-publicarea denotativa, care se bazează pe expunerea informațiilor.

Distingem astfel în funcție de susținătorului financiar:

-publicarea producătorului;

-publicarea distribuitorului;

-publicarea făcută de alți intermediari.

În funcţie de influenţa exercitată asupra cererii, publicitatea conţine:

-Cerere primară, acesta în general stimulează consumul unui produs

-Cererea selectivă care contribuie la deplasarea curbei cererii către un anumit produs sau marca.

Publicitatea online este așezată pe paginile web în multe moduri diferite. fiecare tip în
parte de publicitate deține propriile sale caracteristici și au scop clar. În următoarele rânduri o să
vă prezint unele dintre cele mai utilizate tipuri de publicitate online:

1.Banner-ul: Aceasta este probabil cea mai cunoscută și cea mai comună formă de publicitate.
Bannerele au fost primele care au apărut pe internet. Este un spațiu plasat într-un loc strategic pe
pagină web, de o dimensiune și formă diferite, care este utilizat pentru a afișa reclame de la alte
companii sau de la alte pagini web.

Exemplul Bankoa Crédit Agricole este tipic unui banner. Este o imagine statică care nu
include niciun tip de mișcare. Bannerul prezintă o imagine de dimensiuni considerabile în acest
caz, care se remarcă mai presus de toate conținutul site-ului web. Scopul dvs. nu este altul decât
să transmiteți o idee și să determinați clienții interesați să facă clic pe aceasta.Tipul acesta de
banner este folositor acelor mărci care sunt deja stabilite pe piaţă și care sunt destul de cunoscute
11
pentru o mare parte din public. Nu este nevoie de atenție exagerată pentru ca simpla prezenţă a
logo-ului dumneavoastră este suficientă pentru a convinge publicul să achiziționeze produsul.

Într-un mod similar, dar cu o diferență deosebită, puteți vedea unul dintre bannerele
campaniilor de marketing digital Skoda . Brandul auto prezintă, de asemenea, un banner cu
dimensiuni semnificative, în acest caz un banner orizontal și nu la fel de pătrat ca al lui Bankoa.
Particularitatea sa principală este că este un banner interactiv, care prezintă butoane și elemente
pe care utilizatorul le poate atinge și alege. În acest exemplu precis există două elemente,
videoclipul, situat în stânga în banner și butonul care indică „ Profitați de el ” în dreapta, care
poate fi activat de utilizatori. Mai ales în cazul videoclipurilor, este o modalitate simplă de a oferi
mai multe informații despre ceea ce este prezentat în text, având încă o opțiune de a convinge
publicul. Poate fi interesant pentru mărcile cu produse foarte colorate și atrăgătoare, așa cum este
cazul companiilor auto .

Dar mărcile nu numai că optează pentru un tip de banner, dar pot prezenta și alte
exemple, precum Skoda . Acest exemplu pe care îl evidențiem este dublu. Jumătatea stângă a
bannerului se afișează în partea stângă a paginii, iar partea dreaptă se afișează în partea dreaptă.
Acest tip de banner poate fi foarte interesant pentru site-urile cu conținut relevant din partea
centrală și care preferă să nu-l murdărească cu publicitate.

Particularitatea să vine din faptul că este un tip de banner care se mișcă la derulare, deci
este prezent în permanență cu clientul în timp ce vizitează site-ul web. Ultimul exemplu de
banner pe care îl evidențiem este cel al k-tuin . Fiind un banner mic, în formă de pătrat, are puțin
spațiu pentru a afișa informațiile, deci trebuie să alegeți să selectați bine informațiile și să le
afișați în rafale.

2. Marketing prin e-mail: Aceasta este formă de publicitate pe care utilizatorul o poate evita cel
mai ușor. În publicitatea online, aceste reclame care apar pe e-mail pot să dispară automat în
căsuța spam, se pierd sau pur și simplu individul alege să șteargă mesajul fără a-l citi sau a-l
deschide.

Multe companii și-au schimbat tehnica din acest motiv, introducându-le în anumite
promoții și reclame în mesaje, acestea având un mesaj prietenos, făcându-l pe utilizator să
deschidă şi să citească acel mesaj. Un exemplu standard de publicitate online cu ajutorul email-
12
ului este Amazon. Aceștia profita mereu de zile cunoscute precum Black Friday pentru a lansa o
nouă colecție de produse. Clienții identifica automat aceste zile cu marca, nivelul de interes şi de
atenție crescând considerabil. Aceștia profita de intrările pe site şi prezintă şi alte produse care ar
putea să fie în interesul unui cumpărător. Lucrul acesta se reușește prin verificarea şi
monitorizarea achizițiilor făcute anterior şi de cele care s-a arătat interesat. Acest lucru s-a
observat a fi unul dintre cele mai benefice forme de a atrage clienții sau potențialii clienți.

Un exemplu clasic de marketing prin e-mail pentru a face publicitate produsului. Wix
utilizează marketingul prin e-mail pentru a lansa un produs și pentru a genera un sentiment de
urgență în client . Obiectivul este, prin evidențierea unei serii de puncte relevante despre produs,
să subliniem că este ultima oportunitate de a pune mâna pe produsul menționat.

Designul este un alt potențial al email-ului. . Utilizarea culorilor strălucitoare și a design-

ului remarcabil pe alte e-mail-uri este o modalitate de a obține repede succesul și de a atrage
atenția, principalul obiectiv al marketingului prin e-mail. Trebuie menționat printre cantitatea
uriașă de e-mail uri pe care clienții le primesc. Urmând aceeași linie a Wix, dar combinând-o cu
ideea de Amazon, există exemplul intermediar, cel al NH Hoteles . Cu un design sobru în care se
evidențiază 3 elemente principale, este un e-mail de utilizat, dar bine gândit și ridicat.

Ea evidențiază imaginea, elementul principal care servește la rezumarea mesajului. În

acest caz, imaginea se schimbă în continuare, astfel încât utilizatorul primește mai mult de un
impact din același mesaj. De asemenea, contorul se remarcă, ceea ce face posibilă îmbunătățirea
în continuare a sentimentului de urgență. Și, în cele din urmă, butonul cu mesajul „ grăbește-te ”,
care servește la combinarea imaginii și a contorului.

3. Pop-Up: Cu siguranţă aţi închis sute de reclame pop-up în viaţa voastră. Aceasta este într-
adevăr cea mai incomodă formă de publicitate, cu atât mai mult că nu funcţionează corect.
Aceasta este o fereastra pop-up care ne sare în ochi în momentul în care deschidem un site web,
devenind şi mai enervând datorită faptului că este şi foarte dificil să o închizi. Pe computer sau
laptop este deranjat în mare măsură, încă când vine vorba de mobil este o întreagă aventura în
găsirea ,,portiţei de salvare’’, spam-ul fiind mult mai mic şi informaţiile adunându-se la un loc
toate.

13
 WordPress este unul dintre brandurile care aleg majoritatea să folosească ferestrele pop-
pop, o tehnică aruncată de multe branduri, deoarece este enervantă. Nu este plăcut să găsești
publicitate care apare brusc și care nu a fost aleasă. În acest caz, tipul de fereastră pop-up solicită
e-mailul pentru a putea contacta clientul. Este un mod simplu de a crea o bază de date și apoi de
a vă lansa produsele într-un mod mai puțin invaziv.

În aceeași linie în care funcționează WordPress MDirector . În acest caz, nu este o

modalitate de a lansa pur și simplu promoții, ci mai degrabă de a invita clienții care vizitează
site-ul dvs. web să se înscrie la buletinul informativ , care va servi pentru a primi comunicări
relevante de marcă în timp util.

4. Publicitate pe bloguri: Deși pare să se fi blocat, publicitatea pe blog este încă o ramură
importantă a publicității noastre pe internet. Este un mod indirect de publicitate online. Pe când,
cele mai multe publicitate pe blog - uri se face prin tehnica de povestitor, în spatele o experiență,
reflecție, etc . Există, de asemenea, modalitatea de a face publicitate prin conținut sponsorizat,
pentru că destul de mulți bloggeri decid să promoveze acele produse pe care companiile le oferă
să le promoveze.

Un tip de publicitate care funcţionează foarte bine este acela de a povesti pe vlog. Spaţiile
acestea au devenit extrem de cunoscute în rândul nostru, aşadar nu trebuie să ne lăsăm miraţi de
faptul că persoanele populare profita de acest lucru şi transmit anumite mesaje în interes propriu
sau promovează anumite produse.

1.3.Mesajul publicitar

Modul în care mesajul publicitar își pune amprenta pe tabloul socio-cultural și pe

întipărirea în mintea oamenilor poate să fie expus în acest fel: individul scoate din mediul socio-
cultural propus în discursul publicitar, părți ce vor alcătui apoi ambianta să culturală. Printr-un
întreg proces de adăugare a fragmentelor în background-ul preexistent, adică în mintea să se
zărește o nouă dimensiune specifică individualității sale, aceasta fiind cultura individuală.
Dimensiunea aceasta joacă totul de reper pentru toți stimuli cu care va fi atacat, toți vor trece prin
filtre înainte de a fi integrați și acceptați de propria cultură. În alt mod spus, individul va înțelege

14
lumea prin apelul continuu la experiențele, la datele acumulate și așezate corespunzător în mintea
sa.

În orice comunicante sunt prezentate două aspecte: conținutul și relația.

“Oricât de bine formate şi dezvoltate ar fi mecanismele informaţional-operaţionale şi cele de

stimulare şi energizare psihică, activitatea omului poate rămâne la niveluri relativ scăzute de
elaborare şi eficienţă, dacă nu intră în funcţiune o nouă categorie de mecanisme, şi anume,
mecanismele de reglare a comportamentelor (comunicarea şi limbajul, atenţia, voinţa)” .

Toate mesajele cuprind modul nostru de a transmite conținutul și modul în care este
interpretat de către interlocutor. În comunicare este un proces dublu: a înțelege conținutul
mesajelor şi a realiza interpretarea, modul cum este prezentat acesta. Avem un limbaj care
cuprinde un vocabular, gramatica, sintaxa şi uneori acestea nu sunt suficiente pentru a putea
comunica. Aici intervine şi cel de-al doilea limbaj, limbajul relației.

Paul Watzlawick a explicat faptul că pentru a putea îndeplini o sarcină, computerul are
mare nevoie de date(conţinut) şi de program(relația). Acest limbaj al conținutului este de a
informa, iar limbajul relației este strict legat de comportament. O informație singură nu este
suficientă pentru a stârni comportamentul.

Acesta a mai formulat patru axiome care se aplică în public pentru ca problema
comunicării să nu existe şi să se desfășoare în cele mai bune condiții:

-Relația- conținutul: relațiile între mai multe persoane dezvolta două dimensiuni: conținutul şi
relaţia;

- Limbajul digital - este limbajul analogic;

- Nivelul de relaţie - acesta se clasifica după obținut şi după personalitatea interlocutorului;

- Punctarea schimburilor sau a secvențelor.

Strânsă relație dintre agenția de publicitate și client presupune crearea mesajului

promoțional, elaborându-se astfel strategia de copyright.

15
 Strategia de copyright de către orice agenţie de publicitate trebuie să conțină:
caracteristici ale produsului,

- promisiunea ce trebuie transmisă publicului;

- definiţia clară a ţintei dorite;

- informaţii cu primire la concurenţă;

- tonul, atmosfera generală a mesajului promoțional.

Temă pe care o alegem pentru mesaj va trebui să aibă elemente de caracterizare, precum:
stilul, cuvintele și tonul, dar și formatul.

Alegerea temei pentru mesaj trebuie să conțină numeroase elemente de caracterizare, de

exemplu: tonul, cuvintele, stilul și formatul.

Când vine vorba de stilul de execuție al unui mesaj, se enumera mai multe posibilități de
expunere cum ar fi:

- prezentare a utilizării produsului în familie( reclama Pactul Hame);

- stil de viața: aici se expune un stil de viața de invidiat , produsul fiind elementul central;

- universul imaginar creat în jurul produsului ca fiind un paradis;

-ambianța- expunerea produsului într-un cadru plăcut, o ieșire cu prietenii, o seară de Crăciun
etc;

- sloganul muzical care devine celebru( reclama de la Carlsberg);

- un personaj simbol ( Mister Proper);

- studii care demonstrează calităţile unui produs, de exemplu: un doctor stomatolog recomanda o
pastă de dinţi( reclama Colgate);

- mărturia ( Andra pentru vopseaua de păr).

16
 Tonul mesajului pe care alegem să-l abordăm mulându-se pe obiectivele alese poate să
fie: îndrăzneț, dramatic, umoristic, ironic, direct, demonstrativ, agresiv, pozitiv, informativ sau
negativ. Cuvintele trebuie să fie cât mai simple, dintr-un limbaj obișnuit care pot fi ușor de
reținut.Formatul mesajului face referire la caracterele, dimensiunea și culorile din anunț, durata
și raportul dintre text și imagine etc. Formatul are o influența foarte mare asupra impactului unui
mesaj din reclama.

După ce s-a decis tema mesajului, ar fi folositor, dacă fondurile permit acest lucru, să se
execute prestări ale acestei, pentru a putea vedea cum este văzută de public prin piața ținta.
Prestările permit alegerea dintre mai multe teme/platforme, observarea poziționării produsului,
validarea unei teme, a unui mesaj, prin observarea reacțiilor create de un mesaj putem
perfecționa creaţia, înțelegerea dacă este sau nu este clar mesajul și ușor de memorat.

Aceasta postare se poate realiza prin două categorii de metode:

- metodele calitative - acestea de bazează pe discuții directe sau semi-directe, de grup sau
individuale;

- metodele cantitative - acestea de bazează pe eșantioane mari de 100-200 de persoane, care sunt
de obicei testate printr-un chestionar, având și urmărindu-se scopul pe care îl au și metodele
calitative. Scopul de a putea vedea în ce fel de măsura a fost memorat mesajul și credibilitatea
lui.

Mesajele publicitare sau mesajele de reclamă se pot structura în două categorii în funcție
de mediul în care sunt transmise, acestea sunt:

- mesajele tipărite;

- mesajele audiovizuale.

Aşadar în acest capitol, am tratat partea teoretică a ceea ce este fenomenul publicităţii şi a
modului în care acesta este implementat, m-am axat pe lucruri elementare, concentrându-mă pe
latura activă a publicităţii iar în următorul capitol voi vorbi despre campaniile sociale şi efectul
lor asupra societăţii.

17
 Capitolul 2. Campaniile sociale

În acest capitol vă voi expune diferenţa dintre campaniile sociale în publicitate şi faptul
că acesta sunt diferite faţă de restul campaniilor de promovare a unui produs, brand, etc.Voi
defini conceptul de campanie socială, structura acestuia şi responsabilitatea socială. Chiar dacă
aceste mesaje sunt mai greu de transmis în zilele noastre, prezenta criteriile prin care o campanie
socială ar fi îndeplinită cu succes.

În următoarele rânduri, vă voi face cunoscut tot ce am parcurs mai sus.

2.1. Definirea conceptului

Originea etimologică a campaniei provine din latina campania care, la rândul ei, derivă
din campus ( „câmp” ). Termenul s-a născut pentru a se referi la câmpul plat și deschis care nu
prezintă munți sau aspri .O campanie publicitară, pe de altă parte, este un set de strategii
comerciale pentru răspândirea și promovarea unui produs său serviciu .

Orice companie sau afacere care dorește să-și îmbunătățească rezultatele, atât în ceea ce
privește numărul de clienți, cât și profiturile, este important să desfășoare o campanie de acest tip
care, cum nu ar putea fi altfel, va fi pusă în mâinile experților din sectorului pentru a atinge
obiectivele menționate anterior. Acești profesioniști din domeniul publicității nu vor ezita să
proiecteze și să lanseze una dintre aceste campanii publicitare care va consta în următoarele faze:
definirea scopurilor ce urmează a fi atinse, analiză exhaustivă a diferitelor alternative care există
pentru a întreprinde promovarea, selectarea alternativele de utilizare, verificarea eficacității
alegerii, lansarea campaniei și, în cele din urmă, care ar fi controlul și evaluarea rezultatelor
obținute.

O campanie socială este o inițiativă de comunicare care vizează influențarea

comportamentului indivizilor. Scopul său este să sensibilizeze și să conștientizeze o problemă
socială și, în unele cazuri, un comportament alternativ sau o soluție la aceste probleme .

Campaniile sociale pot avea loc în multe domenii, inclusiv: drepturile omului (egalitatea
între bărbați și femei, protecția copiilor, denunțarea rasismului, tratamentul oamenilor,
denunțarea rasismului, tratamentul migranților, sănătatea (prevenirea SIDA, vaccinarea, nutriția,

18
prevenirea alcoolismului), mediul am-T5 (reciclarea, evitarea risipei de apă, economisirea
energiei), educație și cultură (promovarea artelor, încurajarea lecturii, fetele care frecventează
școala) și orice altă zonă considerată a fi o problemă socială. de obicei finanțate de guverne,
ONG-uri (organizații neguvernamentale) și chiar companii private care au o anumită zonă de
responsabilitate socială. Acestea pot utiliza o varietate de tipuri de text pentru a transmite
mesajul lor către populație: scurtmetraje audiovizuale pentru a fi prezentate pe televiziune,
spoturi radio, postere pentru căile publice, texte de utilizare zilnică (calendare, semne de carte,
magneți pentru frigider, brelocuri), broșuri, comunicate de presă, declarații, manifeste etc. În
acest bloc, atenția se va concentra asupra posterului, datorită puterii limbajului vizual în
promovarea ideilor și atitudinilor.

Campania are responsabilitatea de a promova valori și atitudini care contribuie la

bunăstarea societății în ansamblu și, deși utilizează multe tehnici similare limbajului publicitar,
nu ar trebui să promoveze produse sau servicii în beneficiul companiilor sau al persoanelor .

2.2. Structura unei campanii sociale

Desfășurarea unei campanii doar în mediul online gândește că produsul, marca sau
compania ce se comunica să se afle cât de mult posibil aproape de formatele online, iar relația
oamenilor cu produsul să implice cât mai mult acest canal.

Un prim pas care trebuie făcut în organizarea unei campanii online este luarea deciziei
care pleacă de la evaluarea eficientei potențiale a Internetului ca fiind un mediu de comunicare
între publicul său și organizație. Internetul își face evident simțită prezenţa în viața cotidiană a
consumatorilor potențiali ai organizației, deci a publicității online care depinde de caracteristicile
produselor și dervișilor care ulterior sunt promovate prin intermediul acestuia.

Un alt element de care trebuie să ținem cont în alegerea deciziei de desfășurare a unei
campanii de publicitate online este cel la capacitatea Internetului și a publicității realizate prin
instrumentele online, de a diferenția organizaţia, oferta de produse și servicii, raportându-se cu
principalii sau competitori prezent pe piața. Costurile utilizării și avantajele obținute în urma
acestei decizii, vor trebui să fie evaluate. Media planul online este indispensabil în planificarea

19
unei campanii online. Pentru a se reuși realizarea unei campanii de promovare, toți utilizatorii ai
aplicației Media Plan, au la dispoziție o bază complexă de date, în care sunt introduse prețurile
de bancare a spațiilor publicitare, formatele de bannere acceptate de fiecare site, metodele și
datele legate de forumuri, proiecte speciale, majorări și datele de contact ale regiilor de vânzări.

O altă etapă este stabilirea obiectivelor în planificarea unei campanii. Specificul obiective
ale publicității online se referă la - crearea de notorietate - pentru pentru organizație, serviciile,
produsele sale, - generarea de trafic - către punctele de distribuție ale serviciilor organizației și
produselor și - susţinerea vânzărilor - organizației pe termen sunt și mediu.

Notorietatea poate fi creată foarte ușor prin realizarea și folosirea bannerelor publicitare
online. În funcție de audiență căreia i se adresează campania, problema creării notorietăţii trebuie
abordată diferit: în cazul în care este vizata o audiență generală, se urmărește creșterea nivelului
de informare al consumatorilor virtuali. Pe de altă parte dacă este vorba despre o audiență
specifică, este urmărită creșterea nivelului de reținere al organizației, serviciilor sale, produselor,
în rândul consumatorilor virtuali. Un obiectiv extrem de important al publicității online în cazul
produselor noi, îl prezintă deversarea de trafic către puncte de distribuție ale serviciilor
organizației și ale produselor.

Pentru a susține vânzările, avem nevoie de presupunerea consumatorilor care pot accesa
un site, achiziționând favorabil pentru organizație, cumpărând chiar și un produs, participând la
un concurs promoțional, chiar și completând o fisă informațională sau răspunzând la chestionar.
Aceasta semnifica conversia.

În momentul în care toate obiectivele au fost puse la punct, se muta atenția înspre
stabilirea bugetului alocat campaniei de promovare. Acest buget al companiei online se stabilește
în funcție de târfe, obiective și afinitate. El poate varia între 50 de euro și 50.000 de euro, aceste
sume fiind contorsionate de ele de target, obiective dar mai ales produs și afinitate.

Ca și bugetul, - durata unei campanii - depinde de tipul campaniei, de specificul

produsului și de obiective, de acțiunea așteptata de la consumatori, chiar și de piața unde
activezi. Feedback-ul care este foarte rapid, ajuta să faci modificați în legătura cu durata unei
campanii, toate aceste lucruri depinzând de răspunsurile consumatorilor. Durata unei campanii

20
online, în medie este de 4-6 săptămâni. Aceasta durată este direct proporțională cu timpul
necesar pentru atingerea obiectivelor propuse.

Încă o etapă la fel de importantă ca și cele enumerate mai sus, este stabilirea publicului
ținta, aceasta se face în raport cu trăsăturile specifice produsului. De exemplu dacă luăm
hotărârea să realizăm o campanie pentru promovarea unei anumite mărci de mașina, publicul
ținta vor fi în mare parte bărbații, dar nu numai, tinerele cupluri care sunt în Căutare de mașini
personale sau tinerilor dornici de aventura la volanul unei mașini. Pentru ca rezultatele tale să fie
eficiente publicul pe care îl alegi trebuie să fie specific, trebuie să țintește exact acolo unde știi
cine va cumpăra produsul și unde găsești acele persoane online.

Un următor pas este - crearea și testată bannerelor publicitate -. Aceste bannere pot fi
privite la fel ca anunțurile publicitare destinate mediilor de comunicare tipărite. Acestea, pentru a
fi create și testate, urmează reguli generale privind crearea anunțurilor publicității destinate
presei și mai puțin reguli stricte privind dimensiunea acestora. Dimensiunile bannerului
publicitar duce automat și la restricții în ceea ce înseamnă conținut informațional al bannerului.
Dacă bannerul este redus ca dimensiune, informațiile prezentate pe acesta vor fi și ele mai
limitate. Dacă bannerul este de dimensiune mai mare, informațiile prezentate cu ajutorul acestuia
vor fi mai bogate și mai multe.

Elemente care se regăsesc în mare parte din bannerele publicitare care se difuzează pe
internet sunt: numele organizației, sloganul publicitar, acțiunea la care sunt îndemnați vizitatorii,
un stimul pentru acțiunea vizitatorilor( aici poate intra o ofertă specială de preț sau cadouri
oferite gratuit), avantajul principal oferit de organizație și nu în ultimul rând serviciul său
produsul promovat cu ajutorul acestui banner publicitar. Bannerele care expun un videoclip sau
interacționează direct cu oamenii, întotdeauna vor avea rezultate mai bune decât cele normale.
Bannerele poziţionate în mijlocul paginii sunt mult mai ușor observate de către utilizatori și dau
rezultate mult mai bune. Cele mai bune formate și care prind cel mai bine la public sunt cele noi(
rich media), acestea reușesc să stârnească interesul.

Un alt pas extrem de important presupune - identificarea și selectarea spațiilor adecvate

de plasare a bannerelor publicitare -. Aceste bannere publicitare așteaptă să fie puse pe diferite
pagini web ale diferitelor site-uri existente în rețea sau pe site-uri aflate în portofoliul unor

21
agenții de publicitate. În cazul în care se dorește o audiență generală, bannerul ar trebui să fie
plasat pe pagina de introducere ale principalelor motoare de căutare folosite de către utilizatorii
și vizitatorii în rețea, dar dacă se urmărește vizarea Yeni audiențe specifice este de dorit ca
bannerul să fie amplasat pe paginile unor site-uri cu conținut informațional, foarte apropiat de cel
al organizației.

Ca și o regulă generală, alese vor fi site-urile web gazda ale bannerelor publicitare ale
organizației, cele care: au un număr mai mare de accesări din parte utilizatorilor, fidelitatea
utilizatorilor fata de site poate fi ridicată sau foarte ridicată, structura geografică, demografică,
psihologică și comportamentală a utilizatorilor care accesează site-ul, potrivindu-se mult cu
structura audienței vizate de organizație, site-ul fiind actualizat regulat, calitatea conținutului
fiind un punct tare și foarte important, apreciat ce vizitatori, cel care deține site-ul poate oferi
posibilitatea organizației za prezinte bannerele în mod individual pe pagină, durata expunerii și
frecvenţa cu care sunt acestea înlocuite corespund obiectivelor de comunicare ale organizației,
furnizorul de spațiu publicitar are la dispoziție un sistem de urmărire și raportare eficientă a
traficului site-ului.

O evaluare eficientă a unei campanii va fi urmărită privind trei obiective mari ale
acesteia: pentru a evalua notorietatea creată prin bannere publicitare expuse este folosit
indicatorul numărul de ,,impresii”. Aceste impresii reprezintă frecvenţa cu care un navigator din
spațiu virtual este expus unui banner publicitar. Notorietatea creşte automat când bannerul
publicitar este văzut de un număr mai mare de persoane.

Cel mai util indicator pentru evaluarea traficului creat îl prezintă rata de acces. Aceasta
are acces la valori cuprinse între 1 și 5%. Bineînțeles că nivelul ratei de acces, depinde de
activitatea produsului promovat, calitatea creației publicitare cât și de calitatea site-ului web ales
ca și suport al bannerului publicitar. Evaluarea susținerii vânzărilor se poate face prin intermediul
ratei de conversie. Nu este tocmai suficient ca un site să emită o rată de acces ridicată, aceasta
trebuie să cina la pachet cu o altă rata de conversie ridicată.

2.3. Responsabilitate socială. Tipuri.

22
 Responsabilitatea socială reprezintă un concept care a beneficiat de mare atenție în ultima
perioadă în literatura de specialitate. Prin responsabilitate socială înțelegem faptul că o firmă nu
se poate bucura de veniturile economice fără să poată lua în considerare care sunt acțiunile și
consecințele politicilor și acțiunilor sale în rândul consumatorilor și societate. Ca urmare, firmele
sunt nevoite să adopte principii privind sustenabilitatea desfășurării activităților lor și să aibă
asumare a responsabilităților în ceea ce privește impactul pe care acestea le au asupra societății, a
mediului înconjurător.

„Responsabilitatea socială corporatistă este definită ca fiind o încercare serioasă de a

rezolva probleme sociale cauzate în totalitate sau parţial de către corporaţie” .

Economistul Milton Freidman a încercat să arate faptul că și companiile au la rândul lor

anumite responsabilități, și nu doar oamenii. Acesta a precizat faptul că o corporație este privită
ca fiind o persoană artificială, care la rândul ei va avea responsabilități artificiale, în schimb, o
afacere nu poate fi privită ca având anumite responsabilități. Astfel, din punct de vedere al
comunicării de marketing, responsabilitatea socială s-a dovedit a fi capabilă să genereze multiple
beneficii, atât companiilor cât și consumatorilor, prin implementarea și comunicarea politicilor și
acțiunilor specifice în acest sens. Mai mult decât atât, s-a dovedit a fi benefică în loialitatea
consumatorilor față de producător .

Archie B. Carroll este cel care a propus o abordare a conceptului de responsabilitate

socială, iar în anul 1979 acesta aducea în literatura de specialitate o variantă cvadridimensională.
Ca urmare, pentru a cuprinde tot spectru de responsabilități, Carroll a tratat responsabilitățile
sociale din punct de vedere a patru dimensiuni, astfel: responsabilitatea economică, legală, etică
și filantropică .

Responsabilitatea economică implică profitabilitatea activității întreprinse, investițiile și

menținerea unei poziții competiționale puternice pe piață. Firmele trebuie să își mențină un nivel
ridicat al eficienței operaționale, dar în același timp trebuie să fie profitabile într-un mod
consecvent și de durată.

Responsabilitatea legală are în vedere că firmele sau companiile să respecte prevederile

structurilor guvernamentale și legislative. De asemenea, prin responsabilitatea legală se

23
prevedere respectarea reglementărilor legale la nivel local regional, național și internațional și
respectarea în totalitate a obligațiilor legale și furnizarea de produse și servicii care corespund
cerințelor referitoare la siguranță, funcționalitate, calitate, etc.

Responsabilitatea etică impune firmelor să respecte normele etice și morale ale societății,
prin recunoaștere, asumare și urmărire a evoluțiilor lor. Pe lângă toate acestea, companiile nu
trebuie să facă compromisuri în câștigarea de profit, ci să evite astfel de evenimente de natură
etică.

În cele din urmă, responsabilitatea filantropică prevede ca firmele să participe activ la

activitățile de caritate organizate în cadrul societății unde își desfășoară activitatea, prin
susținerea culturii și a artei locale sau regionale, cât și de interes național, prin stimularea
angajaților de participare la activitățile de voluntariat. De asemenea, responsabilitatea
filantropică prevede și parteneriate cu instituțiile de învățământ, susținerea unor proiecte ce sunt
menite în a îmbunătății și a crește nivelul calității comunității .

Efectul precis al publicității asupra publicului este o întrebare dificil de măsurat. Cu toate
acestea, propria noastră experiență ne oferă liniile directoare cu privire la cât de expuși suntem la
tot felul de reclame, chiar și în ipoteticul caz în care depunem eforturi mari pentru a o evita: fără
să observăm cu greu, ne descoperim repetând melodia captivantă a unui slogan radio, gândiți-vă
la un produs pe baza „informațiilor” primite prin reclama sa de televiziune, ne aplecăm spre un
brand atunci când cumpărăm pentru o relație de „simpatie” care a fost creată printr-un afiș
conceput cu creativitate și bună dispoziție. La fel, publicitatea este un subiect frecvent de
conversație în fiecare zi și, în unele cazuri, aproape o cerință pentru comunicarea cu prietenii;
Gândiți-vă, de exemplu, la adolescenți .

Iluminarea comercială excesivă, în afișe și reclame, pe care orice oraș major o are adesea
contribuie la o dispersie a atenției și, în funcție de caz, chiar la o posibilă creștere a excitabilității
individului atunci când este supus unor astfel de hărțuiri vizuale profunde. Dacă la aceasta
adăugăm claxonul, plăcile în mișcare, împingerea și străzile înguste, cititorul își poate imagina
starea de anxietate care poate fi trăită în astfel de circumstanțe. La sosirea acasă și, aproape
automat, pornind televizorul, contaminarea vizuală invadează omul contemporan prin programe
de zero valoare educațională și intelectuală, adesea susținute de metode senzaționaliste care

24
produc, mult timp și prin obișnuință, o denaturare marcată în gândirea individului , care tinde să
se asume ca normal.

Odată cu creșterea progresivă a poluării luminoase, când privim în sus, nu mai vedem
bolta cerească, împânzită de stele pe care bunicii noștri le cunoșteau. Omul de astăzi a fost lipsit
de această relație directă cu cosmosul, acel sentiment care se mișcă înaintea imensității spațiului
și a micii ființe umane. Scara noastră vizuală se reduce și odată cu această ființa umană devine
din ce în ce mai închisă în lumea sa inventată. Nu mai vedem orizontul sau stelele. Totul devine
cotidian, imediat, contează doar ceea ce este la îndemână. Viața noastră seamănă astfel cu un
culoar agitat între gondolele supermarketurilor.

Spre deosebire de alte reclame, care vă permit să alegeți să arătați sau nu, afișele folosesc
spațiul public, ceea ce înseamnă că sunt văzute de toate tipurile de oameni, de orice vârstă. Acest
lucru ar trebui să impună o responsabilitate mai mare, astfel încât mesajele să nu fie jignitoare.
Nu există nicio ocazie să întoarceți pagina, să părăsiți o revistă sau să faceți zap. Nu există
programe de protecție a copilului. Sunt acolo, zi și noapte, și în multe cazuri este imposibil să le
treci fără să le vezi. Indicatoarele stradale elimină astfel posibilitatea alegerii, devenind o
adevărată încălcare a vieții private. Poluarea vizuală nu este doar o problemă estetică, dar poate
afecta atât sănătatea psihofizică, cât și dezvoltarea comportamentului uman și a eficienței muncii.
În cele din urmă, are de-a face cu calitatea vieții

Această realitate a publicității, omniprezentă în viața modernă, ridică problema care ar

trebui să fie atitudinea nu numai a companiei de publicitate, ci a oricărei companii în măsura în
care folosește aceste mijloace pentru a-și face publicitate produsele și a se face cunoscut ca atare.
Ca o aproximare, se poate afirma că, în măsura în care o companie obține beneficii prin
publicitate, este, de asemenea, responsabilă de consecințele utilizării sale. Având în vedere
argumentul pozitiv, compania, un actor social de frunte în societatea actuală, își poate folosi
prezența pentru a construi o societate mai umană .

În acest sens, trebuie remarcat faptul că fiecare societate are nevoie de valori bune pentru
a reflecta, forjate pe baza muncii fructuoase, a solidarității, a acțiunii responsabile și a
principiilor etice. Fără aceste baze, noile generații nu vor avea unde să se sprijine și vor fi cu
ușurință prada idealurilor false.

25
 Baudrillard subliniază că publicitatea nu seduce, ci fascinează: provoacă un „extaz”.
Imaginile se satură, în măsura în care sunt scene goale. Individul nu știe dacă există dorință, știe
doar vertij: un fel de „zbor înainte”, continuând să vadă imagini, care se stabilește că valoare
colectivă . Acum, aceste circumstanțe îl determină pe individ să confunde dorința pentru lucruri
cu imaginea sa „contaminarea lucrurilor prin imagini”, pierzându-și propria inițiativă și cedând
unui fel de gol care crește individualismul până la extreme grotesc. Și, în exterior, măștile care
definesc identitatea subiectului sunt fixate în funcție de un set de roluri pe care le îndeplinește și
care sunt substituite în mod arbitrar din când în când. Pe această bază, cine consideră publicitatea
din consecințele sale - ca creator / difuzor de valori sau devalorizări - ar trebui să fie inclus în
agendele care enumeră și declară domeniile de responsabilități care decurg din comportamentul
său publicitar și efectele pozitive sau negative că aceasta o produce în țesutul social .

Publicitatea are un impact major asupra publicului. Aceasta înseamnă că agenții de

publicitate fac o treabă eficientă! Informația și convingerea sunt atât de împletite în reclame încât
destinatarii își asumă drept proprii o serie de priorități și gusturi care le sunt date prin publicitate.
Prin urmare, dacă reclama exercită o influență asupra societății, este necesar să se ia în
considerare în ce direcție o face și unde conduce. În acest context, se poate vorbi de publicitate
responsabilă, ținând cont că nu este nici bună, nici rea în sine, dar poate avea un efect pozitiv sau
negativ asupra societății, în funcție de modul în care este utilizată. Este suficient să reamintim
aici dezbaterea recentă engleză despre studiile care interzic publicarea de imagini cu modele
feminine excesiv de subțiri .

În al doilea rând, este prezentat un alt element care afectează etica publicității dintr-o
perspectivă metodologică, aceasta ținând cont de strategiile și tactică lor, în funcție de faptul
dacă sunt sau nu realizate în conformitate cu respectarea libertății potențialului client și a
generalului public, adică protejând demnitatea lor umană. Prin urmare, este modul de publicitate,
care a încetat să informeze despre calitățile obiective ale produsului și, în conformitate cu analiza
tendințelor și instinctelor umane, face apel la consumatori și provoacă actul de cumpărare,
ajungând în cazuri extreme la utilizarea tehnicilor de manipulare subliminală. În aceste cazuri,
persoana nu percepe ceea ce este „ascuns” în imagine, în muzică sau în dinamica reclamei: sunt
înșelați cu o imagine externă și una ascunsă .

26
 În acest capitol am ales să vorbesc despre toate aceste fenomene deoarece am observat ca
odată cu trecerea timpului problemele la nivel social apar din ce în ce mai des. Atunci când
lucrurile merg spre rău în cadrul unei societăţi, consider ca o campanie socială realizata într-un
mod corespunzător poate schimba mentalitatea oamenilor şi chiar obiceiurile sau percepţiile
acestora.

Capitolul 3. Analiza de conținut asupra unei campanii sociale. CAMPANIA

FEMEI ÎN UMBRĂ. UMBRE

În complexitatea acestei lucrări, m-am concentrat pe o campanie socială, oferită să tragă

un semnal puternic de alarmă asupra întregii populații. Am ales să vă expun aceste lucruri,
deoarece numărul problemelor la nivelul social cresc de la o zi la alta, oamenii devin tot mai
haotici și ajung să facă gesturi extreme pentru probleme minore. Consider că analiza campaniei
sociale pe care am ales-o poate schimba percepții, mentalități și anumite obiceiuri total eronate.

Campania socială aleasă de mine este “ Femei în umbră, Umbre” și prezintă fenomenul
de violenta asupra femeii. Această formă de abuz deși este o încălcare a drepturilor omului, de
cele mai multe ori este trecută cu vederea.

La nivelul societății românești, modul eronat de a crede că violenţa în familii se întâmpla

doar la familiile sărace, exista. Acest fenomen îngrozitor este întâlnit în toate categoriile de statut
social-economic din păcate. Atât violenta verbală cât și cea fizică este o prezentare a inegalității
dintre un bărbat și o femeie și membrii din exterior care asista, risca să aibă la fel de mult de
27
suferit, crescând cu traume(copii) sau pur și simplu devenind și ei agresori la rândul lor cu
trecerea timpului.

Campania Femei în umbră. Umbre mai este cunoscută și sub denumirea de Campania
celor 16 zile de activist împotriva violenţei asupra femeii. Aceasta campanie care se derulează
timp de 16 zile combate violentă împotriva femeilor și este formată în cadrul Institutului
Women’s Global Leadership, finanțat totodată de Center for Women’s Global Leadership din
1991.

Aceasta campanie socială s-a desfășurat în perioada 25 noiembrie, această zi

reprezentând Ziua Internațională pentru combaterea violenţei împotriva femeilor și 10
Decembrie, care semnifica Ziua Internațională a Drepturilor Omului, legătura aceasta s-a format
pentru a lega simbolic ideea de violenţă împotriva femeilor cu cea a drepturilor omului, scoțând
în evidentă că astfel de forme de violenta reprezintă bineînțeles o încălcare a drepturilor omului.
În această campanie sunt implicați oameni din întreaga lume care militează pentru serviciile
rapide de ajutor a victimelor, pentru prevenirea acestor acte îngrozitoare de violenta , pentru
reforme legale și juridice, dar și pentru aplicarea și apărarea drepturilor omului în scopul
reprezentat de violenţă. Pentru ca acest proiect să poate să fie posibil și pentru un impact cât mai
mare asupra publicului larg, este necesară afișarea oamenilor nu doar la statistici și șapte, ci și la
documentare, manifestări artistice sau mărturii care înarmează acest eveniment.

În România, campania “Femei în umbră. Umbre”, pune accentul pe documentarele:

Femeile din linia întâi produsă de UNFPA, UNIFEM, Austrian Development Cooperation în
colaborare cu Oneplanet Pictures și Dev.tv.. Aceasta înșiruire de documentare expune povesti
personale adevărate ale unor femei care din păcate au fost victimele abuzurilor și care nu au
reușit să se facă auzite, acestea difuzându-se de BBC World şi prezentat de Annie Lennox

3.1.Documentar- Femei în linia întâi

Expuse de Annie Lennox, cele șapte filme aflate în seria Femei în linia întâi sunt o
dureroasă şi onestă relatare a realității şi a războiului acesta crunt împotriva femeilor.

În Republica Democrată Congo: Găseşte-i un nume se prezintă violul ca armă de război; în

Turcia: Crimele în numele onoarei este o campanie care sensibilizează opinia publică relatând

28
povestea femeilor forţate să se sinucidă ca modalitate de a masca tradiţia uciderii în numele
onoarei; în Nepal: Evadare la limită -o mamă de 24 de ani ajută autorităţile să-l prindă pe cel care
a traficat-o; în Mauritania: Cum demonstrezi un viol vedem care sunt consecinţele unei legi prin
care o femeie riscă să facă închisoare dacă îndrăzneşte să acuze un bărbat de viol; în Austria:
Cartonaşul Roşu descoperim noua lege din această ţară prin care bărbaţii violenţi sunt evacuaţi
din casele lor; iar în Columbia: Justiţie în zona morţii şi în Măroc: Niciodată nu urmărim
poveştile unor femei care au dat dovadă de un curaj extraordinar în faţa violenţei.

Austria: Cartonaşul roşu

„Mă lovea în continuu, în burta şi în spate, ca să pierd copilul său ca să nasc prematur. Eram
plină de vânătăi, după cum era şi băieţelul meu.”

Aceasta este povestea tristă a unei femei care a fost victima violentei domestice. Anual
poliției din Austria îi sunt transmise 7.000 de astfel de cazuri noi, dar se speculează că numărul
de fapt este mult mai mare. Austria le-a permis autorităților să legalizeze un ,,Cartonaș Roşu”
prin care se dă dreptul poliției să între fără ezitare în casa unde se petrece nenorocirea, dându-l
afară pe agresor când vine vorba despre violenta femeii. Într-un episod din seria ,,Women în the
frontline”, descris de Annie Lennox, ridica problema dacă legea radicală poate să ofere o
siguranța reală femeilor.

Republica Democrată Congo: Găseşte-i un nume

„Eram femeia oricui şi a nimănui. Oricare dintre ei vroia să-şi satisfacă nevoile sexuale venea
la noi” Honorata Kizende, răpită de miliţia Hutu din Rwanda.

„Dacă spui viol, oamenii îşi pot imagina ce înseamnă, dar prin ce-au trecut aceste femei e cu
totul altceva…Cred că acest cuvânt nu e potrivit.. Terorism sexual? Nu ştiu.” Dr. Denis
Mukwege, Director Spitalul Pânzi.

În ultimii ani provinciile din est din Republica Democrata Cargo s-au aflat în război. Femeia
este cea care duce toată această povară. Este greu și chiar imposibil să afli numărul femeilor
violate sau abuzate în vreun fel. Acestea fiind alungate, le este greu să ceară ajutorul, dar trebuie
să suporte din păcate criticile psihologice și fizice. Acest film ne duce în Bukawu pentru a vorbi

29
cu Dr. Denis Mukwege, unul dintre rarii doctori care se ocupa cu așa ceva, încearcă să de afle
adevărul din spatele uneia dintre cele mai mari nenorociri nespuse din lume.

Turcia: Crimele în numele onoarei

„Fiecare sinucidere trebuie investigată cu atenţie, ca o potenţială crimă” Nimet Cubukcu,

ministru al familiei.

Conform datelor ONU, la nivel mondial în jur de 5000 de femei sunt ucise anual într-un nume
al onoarei. Turcia nu afișează date înregistrate cu exactitate. Dar în spatele ușilor care stau mereu
închise , oficialii pleacă capul și recunosc că situația este foarte gravă acolo.

Practica aceasta pare imposibil de înlăturat, aceștia provenind din secole întreci de tradiții.
Deși s-a încercat introducerea pedepsei cu închisoarea pe viața, aceștia nu au rezolvat problema,
din contră au provocat o nouă activitate criminală și anume: sinuciderile forţate.

Acest film ne expune poveşti ale bărbaților care sunt puşi să aleagă între crima și dezonoare și
ne chinuim să aflăm dacă schimbarea este posibilă și se va diminua din acest fenomen din
Orientul Mijlociu.

Nepal: Evadare la limită

„Este un mare cerc vicios. 20-25 de oameni sunt implicaţi în traficarea unei singure fete.
Victima îl cunoaşte doar pe cel care a ademenit-o.” Anuradha Koirala, fondatoare a adăpostului
pentru femei Maiti, Nepal.

„Traficanţii merg într-un sat şi ademenesc cu uşurinţă tinere care speră la o viaţă mai bună.”
Punya Prasad Neupane, secretar permanent, Ministerul pentru femei din Nepal.

Sushma a fost părăsită de soțul ei și creștea patru copii la vârsta de doar 24 de ani, locuind
într-un sat mai puțin populat din Nepal. Aceasta a fost dusă în India și mai apoi vândută la o
cârciuma pentru suma de 250$. Sushma a reușit să scape, spre deosebire de mare parte din
victime, și să se întoarcă acasă. În filmul acesta ni se prezintă numeroase dificultăți legale și
logistice de a putea opri fluxul imens de tinere care sunt traficate anual în jur de 12.000 și ni se
expun câteva femei din linia întâi care se străduiesc să sfârșească acest tip de comerț.

30
 Columbia: Justiţie în zona morţii

„Bărbaţii nu le permit femeilor să folosească mijloace de contracepţie… sarcinile la vârste

fragede sunt un lucru obişnuit cu privire la care fetele nu au avut de ales.” Raportul UNFPA
privind statutul femeilor în regiunea „Magdalena Medio”.

„Am o reputaţie printre bărbaţi. Femeile le spun partenerilor: dacă vei continua să faci asta, te
dau în judecată la tribunalul judecătoarei Esperanza” afirmă judecătoarea Esperanza Gonzales.

Regiunea „Magdalena Medio” din Columbia este cunoscută drept „zona morţii”. Este unul
dintre locurile cele mai marcate de machism din America Latină, unde femeile sunt victimele în
conflictul legat de droguri dintre aripa dreaptă a brigăzilor morţii, armată şi trupele de gherilă din
aripa stângă.

„Trupurile lor au fost transformate în câmp de luptă” potrivit Amnesty Internaţional. În acest
război de gherilă, la al cărui apogeu în anii 1990 a fost o rată a crimei de 115 la 100.000 de
cetăţeni, violenţa împotriva femeii face parte din viaţa de zi cu zi. Dar schimbarea este aproape.
Unul dintre realizatorii schimbării este judecătoarea Esperanza Gonzales care încearcă să le facă
dreptate femeilor din „zona morţii”.

Acestea au fost doar câteva demonstrații făcute la inițiativa UNIFEM, aceștia vrând să arate
că este posibilă o mișcare globală a oamenilor care repetă și fac o prioritate din stoparea violentei
împotriva femeilor. Ținând cont de cât de grave de falț sunt lucrurile, sunt de părere că 16 zile
sunt puţine. Am înţeles foarte clar faptul că motivul pentru care s-a ales această perioadă este de
a include anumite zile, foarte importante și cu o semnificație mare, în ceea ce privește problema
violentelor.

Data de 25 noiembrie a fost dată în care s-a declarat Ziua Internațională pentru combaterea
violentei împotriva femeii la prima Conferința Feministă din America Latină și Caraibe, a avut
loc la Bogota, Columbia în data de 18-21 Iulie 1981. Oficial, Naţiunile Unite au declarat ziua de
25 noiembrie Ziua Internațională pentru combaterea violentei împotriva femeilor în 1999. Cu
ajutorul acestui eveniment, femeile au denunțat orice formă de violenţă împotriva lor, hărţuire
sexuală, viol, violenţa domestică, violenta de stat etc.

31
 Ziua de 25 Decembrie a comemorat asasinarea crudă a surorilor Petria Mirabal, Minerva
Mirabal și Maria Teresa Miraballa, 25 noiembrie 1960, s-a întâmplat chiar în timpul dictaturii lui
Rafael Trujillo în Republica Dominicana.

Ziua de 1 decembrie susţine combaterea împotriva virusului HIV și SIDA.

Masacrul de la Montreal în 6 decembrie, când un tânăr de 25 de ani pe nume Marc Lepine a

intrat în Facultatea de Inginerie din cadrul Universității din Montreal cu o armă semiautomată și
a început să tragă la întâmplate omorând 14 femei, punând la pământ alte 13 în stări grave dintre
care noua bărbați și patru femei.

Se speculează că Lepine a recurs la acest gest din cauza faptului că era convins că numărul de
studente este mai mare și cu siguranța va întâmpina dificultati la admitere. Înainte de a-și pune
capăt zilelor, a lăsat o crispare im care denigra femeile, precum și o listă de figuri feminine
importante pe care le ura. În 6 decembrie guvernul canadian a declarat că această zi este Ziua
Naționala de comemorare și lupta împotriva violenţei împotriva femeilor.

32
 Pe data de 10 decembrie se adopta 1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Violentă împotriva femeii într-adevăr reprezintă o realitate extrem de tristă. Dureros este
faptul că aceste cazuri de ce mai multe ori fie se uita, fie nu sunt aflate niciodată sau sunt
ignorate.Violenta asupra femeii diferă de la o societate la alta și poate porni de la abuz psihologic
și fizic în căsătoriile forţate de la vârste fragede, în familie și poate ajunge și la alte practici
violente. Totalitatea formelor de violenţă împotriva femeii sunt încălcări inacceptabile ale
drepturilor omului și balansează egalitatea dintre femei și bărbați, făcând discriminare.

Una dintre primele strategii este acea de a face publice forme de violenţă despre care nu se
vorbeşte. Există femei care sunt forţate să se căsătorească cu bărbaţi mult prea în vârstă, pe care
nu îi iubesc şi, în unele cazuri nici nu îi cunosc, fiind victime ale unor tradiţii care le ignoră din
start drepturile, sau sunt supuse violului în grup şi violului cu obiecte, în special în timpul
conflictelor armate. În majoritatea ţărilor vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani. În
ciuda sancţiunilor pe care le poate atrage căsătoria copiilor, peste 100 de milioane de fete
urmează să fie căsătorite în următorii 10 ani.

Chiar dacă căsătoria copiilor nu este prevăzută în Convenţia pentru drepturile copiilor,
aceasta este bine legată de alte drepturi şi este prevăzută în Declaraţia universală a drepturilor
omului: „Căsătoria nu poate fi încheiată decât cu consimţământul liber şi deplin al viitorilor soţi”
(art. 16). Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor
prevede că „logodna şi căsătoria unui copil nu va produce nici un efect legal” şi le solicită
statelor să stabilească vârste legale minime pentru căsătorie şi să impună înregistrarea căsătoriei
ca obligatorie. (Sursă: UNICEF, The State of World’s Children 2009)

Deşi această practică a scăzut la nivel global în ultimii 30 de ani, rămâne un lucru obişnuit în
zonele rurale şi printre cei foarte săraci. Părinţii mai sărăci cred adesea că dacă îşi căsătoresc
fetele de mici, acestea vor fi mai protejate. De fapt, consecinţele sunt tăierea oportunităţilor de
dezvoltare, opţiuni limitate în viaţă şi probleme destul de mari de sănătate.

Aşteptările sociale expun deseori o presiune asupra fetelor de a se căsători şi a rămâne

însărcinate înainte de a fi pregătite sau de a-şi dori să facă acest lucru. Deşi în multe părţi ale
lumii se înregistrează tendinţa de a amâna căsătoria, 82 de milioane de fete din ţări în curs de
dezvoltare, cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani vor fi căsătorite înainte de a împlini 18 ani.
33
Căsătoria fetelor le periclitează sănătatea şi le limitează şansele în viaţă, le întrerupe educaţia şi
încalcă drepturile omului. Adolescentele căsătorite au mai greu acces la servicii de sănătatea
reproducerii. În unele ţări, căsătoria cu bărbaţi mai în vârstă reprezintă pentru fete un risc crescut
de infectare cu HIV.

Aproximativ 14 milioane de minore cuprinse între vârsta de 15-19 ani, căsătorie sau nu, nasc
an de an. Cauza de deces la această categorie de vârsta o reprezintă complicațiile apărute în
timpul sarcinii, corpul fiind nedezvoltat. Căsătoria copiilor este atât o problemă în sănătatea
emoțională, mentală și fizica, dar și o încălcare a drepturilor omului. Deşi vârsta la căsătorie este
în general în creştere, nu este neobişnuit ca fetele să fie căsătorite şi înaintea vârstei de 15 ani: În
Etiopia şi în unele zone din Africa de Vest, unele fete sunt căsătorite la 7 ani (UNFPA, 2004);

În Bangladesh, 45% dintre fete au fost căsătorite până la vârsta de 15 ani (Studiul demografic
şi de sănătate, 1999-2000);

Un studiu realizat în 1998 în statul indian Madhya Pradesh arată că aproape 14% dintre fete
au fost căsătorite între 10 şi 14 ani (UNICEF);În statul Kebbi din nordul Nigeriei, vârsta medie
de căsătorie a fetelor este de 11 ani, raportat la media de vârstă la nivel naţional care este de 17
ani.

Studiile arată că există o corelaţie între nivelul de educaţie al fetelor şi vârsta la care se
căsătoresc: o vârstă medie mai ridicată pentru prima căsătorie este legată de o rată mai ridicată a
fetelor care merg la şcoală. Astfel, impulsionarea fetelor să meargă la şcoală ar fi una dintre cele
mai bune modalităţi de a susţine amânarea căsătoriei şi căsătoria la alegere. Deoarece numeroase
adolescente căsătorite sunt retrase de la şcoală la o vârstă fragedă, ele nu au acces la informaţii
de bază despre sănătatea reproducerii, inclusiv despre riscul infectării cu HIV.

Există o legătură serioasă între vârsta mamei şi mortalitatea sau morbiditatea maternă. Fetele
cu vârste între 10 şi 14 ani prezintă un risc de cinci ori mai mare de a muri în timpul sarcinii sau
la naştere comparativ cu femeile între 20-24 de ani. Fetele între 15-19 ani prezintă un risc de
deces de două ori mai mare. Marea majoritate a acestor decese se întâmplă în cadrul căsătoriilor
timpurii. Soţiile la vârsta adolescenţei ai căror soţi sunt mult mai în vârstă au posibilităţi limitate
de a-şi negocia relaţiile sexuale, folosirea de metode contraceptive sau decizia de a rămâne
însărcinate, precum şi alte aspecte ale vieţii casnice. Pentru femeile care s-au căsătorit de foarte
34
tinere există o mai mare probabilitate de a fi bătute sau ameninţate şi de a crede că acţiunile
violente ale soţului sunt justificate.

Probabilitatea fetelor între 15-19 ani, active sexual, de a avea relaţii sexuale fără protecţie,
într-o săptămână, în funcţie de statutul marital:

-Fete căsătorite: Africa de Sud şi de Est - 57,3% ; Africa de Vest - 45,5% ; America Latină şi
Caraibe - 61,7%.

-Fete necăsătorite: Africa de Sud şi de Est - 5,1%; Africa de Vest - 4,9%; America Latină şi
Caraibe - 2,1%.

Căsătoria copiilor este foarte răspândită în Asia de Sud şi în Africa sub-sahariană. Procentul
femeilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, care au fost căsătorite înaintea vârstei de 18 ani, în
perioada 1998-2007:

Africa Centrală/ de Vest - 44%; Africa de Sud/de Est - 36%; Asia de Sud - 49%; Africa de
Nord/ Orientul mijlociu - 18%; Asia de Est/ Pacific (excluzând China) - 19%; ECE/CSI - 11%;
Africa Sub-sahariană - 40%; Ţări în curs de dezvoltare - 36%; Ţări cel mai puţin dezvoltate -
49%.52

În România, este extrem de cunoscută tradiţia Rromilor de a „negocia” căsătoria fetelor lor cu
un băiat dintr-o familie romă cât mai bogată, fără a le acorda acestora dreptul de a alege. Fiicele
Rromilor sunt obligate să se căsătorească de la vârste fragede, chiar şi vârsta de 12 ani, cu
partenerii aleşi de către părinţi, fapt datorită căruia, nu de puţine ori, fetele au fugit de acasă cu
băieţii de care se îndrăgosteau. Căsătoria forţată, un obicei extins în multe ţări, încalcă drepturile
elementare ale fetelor şi le supune violenţei. Adăposturile finanţate de UNFPA le oferă refugiu
fetelor care încearcă să scape de o soartă crudă.

Estimările privind femeile şi copiii traficaţi în fiecare an pe piaţa sexuală (adesea prin forţă
sau răpire) şi pe piaţa muncii forţate variază considerabil, între 700.000 şi 4 milioane. Vânzarea
tinerelor pentru sclavie sexuală, o încălcare gravă a drepturilor lor şi o ameninţare pentru
sănătatea lor, a crescut considerabil în ultimii 10 ani.

35
 În Asia şi Europa de Est, fete de 13 ani sunt traficate ca „soţii la comandă” (sursă: UNICEF.
The Progress of Nations, 1997). În India, se estimează că două din cinci femei care prestează
servicii sexuale au sub 18 ani. Conform unor estimări regionale, între 1 şi 2 milioane de bărbaţi
şi femei sunt victime ale traficului în fiecare an, majoritatea în Asia. Peste 225.000 dintre ei
provin din Asia de sud est, iar aproximativ 150.000 din Asia de sud. (Huntington, Dale. 2001.
Anti-Trafficking Programs în South Asia: Appropriate Activities,

Indicators and Evaluation Methodologies: Summary Report of a Technical Consultative

Meeting: 11-13 September 2001, Kathmandu, Nepal New Delhi: The Population Council).
Traficul de persoane a devenit o afacere globală care generează profituri imense pentru traficanţi.
Noi rute pentru trafic sunt stabilite în mod regulat, iar piaţa documentelor false de călătorie, a
transportului clandestin şi a trecerii graniţei în mod fraudulos devine tot mai bine organizată.

Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri de muncă tentante. Altele sunt vândute de
rude, cunoştinţe sau prieteni de familie. Traficanţii aleg comunităţile sărace şi îşi fac apariţia în
timpul unei secete sau înainte de strânsul recoltei, când este lipsă de hrană, pentru a convinge
familiile sărace să-şi vândă fetele pentru sume mici de bani.

Problema este extrem de răspândită. Deşi cea mai mare parte a traficului are loc în Asia,
apare destul de mult şi în Africa şi America Latină. Recent, Comisia Europeană şi-a exprimat
îngrijorarea cu privire la creşterea traficului de femei în Europa de est – se estimează că
aproximativ 500.000 de femei au fost forţate cu brutaliate să se prostitueze. Conform unui raport
al CIA, aproximativ 50.000 de femei şi copii sunt duşi în SUA în fiecare an sub diverse pretexte
şi sunt forţaţi să se prostitueze, să muncească până la leşin sau să devină servitori. Puţine cazuri
ajung în justiţie.

În altă ordine de idei, discriminarea fetelor conduce înspre un avort a fetușilor de sex feminin
și nu numai, lucru care a lăsat mare parte din China și parte din Sudul Asiei cu o discrepanţă
foarte mare între numărul de femei și cel al bărbaților.

Mutilarea genitală feminină este extrem de gravă, aceasta făcând referire la eliminarea totală a
părților sau organelor genitale feminine. Aceasta este răspândită în mai multe ţări și părți ale
lumii precum Europa sau America de Nord.

36
 În jurul a 3 milioane de fete se bat cu această problemă anual, între 100 și 140 de milioane de
femei au trecut deja prin această experiența deloc fericită. Multe dintre acestea trăiesc în 28 de
tari din Africa și Asia de Vest, dar cazuri au fost raportate și în India, Indonezia și Malaezia.

Mutilarea feminină are conferințe atât de moment cât și pe termen foarte lung. Aceasta are și
efecte psihologice tulburătoare, afectează puterea de a se mai hrăni, a se odihni, starea
emoțională și percepția asupra vieții și a tot ceea ce o înconjoară. Complicațiile nu se feresc să
apăra, exista dureri severe, șocuri, hemoragii l, Infecții și multe altele. Consecințele pe termin
lung afectează anemia, se pot forma numeroase chisturi periculoase, se formează răni grave,
hipersensibilitate etc.

Una dintre explicațiile continuării mutilații genitale feminine este a tradițiilor locale. Există
femei cu o percepție greșita care nu vor ele să renunțe la aceste practici, deoarece sunt văzute ca
pe o tradiție ce nu poate fi încălcată.

În zilele noastre idea de a fi însoțite de părinți la medic este foarte întâlnită. Aceștia uneori
obliga personalul medical să facă anumite proceduri. Mai jos o să vă prezint procentul fetelor şi
al femeilor cu vârste cuprinse între 15-49 de ani care au trecut prin această procedură, 2010-
2017:

Somalia - 98%; Egipt - 96%; Guineea - 96%; Sierra Leone - 94%; Djibouti - 93%; Eritrea -
89%; Sudan - 89%; Mâli - 85%; Gambia - 78%; Etiopia - 74%; Burkina Faso - 73%; Mauritania
- 72%; Ciad - 45%; Guineea-Bissau - 45%; Coasta de Fildeş - 36%; Kenya - 32%; Senegal -
28%; Republica Centrală Africană - 26%; Yemen - 23%; Nigeria - 19%; Republica Unită
Tanzania - 15%; Benin - 13%; Togo - 6%; Ghana - 4%; Niger - 2%; Camerun - 1%; Uganda -
1%;Zambia - 1%. Sursă: UNICEF, The State of World’s Children 2009 – Studii demografice şi
de sănătate, Studii regionale şi naţionale.

Bineînțeles că organele de poliție trebuie antrenate pentru a se descurca în astfel de cazuri. În

destul de multe ţări, UNFPA finanțează învățarea și instruirea poliției în problema femeilor cu
abuzurile de orice fel .

3.2.Date şi statistici

37
 În România, una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către partenerul
de viaţă, conform Studiului Sănătăţii Reproducerii 2004. Ȋn primele cinci luni ale anului 2008, au
avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei faţă de perioada similară a
anului 2007, peste 50% dintre acestea în mediul rural, conform datelor Poliţiei Române.

Violenţa în familie este direct şi suficient de clar îndreptată împotriva femeilor: în 2006 dintr-un
total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar în 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794
au fost femei, conform datelor ANPF.69 de femei au decedat în urma violenţei în familie numai
în 2006 şi 69 în 2007, situaţia fiind în creştere, conform datelor ANPF.

Ȋn Bucureşti în perioada 2006-2007 au fost înregistrate 968 de cazuri de violenţă împotriva

femeii în familie, 10 decese ca urmare a violenţei şi 47 de violuri în stradă, conform datelor
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

O cercetare la nivel naţional lansată în 2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate arăta că:
827.000 de femei au suportat în mod frecvent violenţă în familie sub diferite forme, 739.000 de
femei au fost insultate, ameninţate sau umilite, mai mult de 320 de femei au fost abuzate fizic şi
un număr similar au suferit abuzuri care au dus la restrângerea forţată a relaţiilor sociale, peste
70.000 de femei au fost abuzate sub forme multiple, inclusiv sexual.

În lume, cel puţin una din trei femei a fost bătută, forţată să facă sex sau abuzată pe perioada
vieţii, conform unei cercetări bazate pe 50 de sondaje din întreaga lume; o cincime din femei
declară că au fost abuzate sexual înainte de vârsta de 15 ani. Anual 500.000 de femei mor ca
urmare a sarcinii sau a naşterii – un număr care a fost evidenţiat prea puţin în ultimii 20 de ani.

Violenţa împotriva femeii omoară mai multe femei decât accidentele rutiere şi boala malarie
amândouă împreună, conform estimărilor Băncii Mondiale; aproape 70% dintre victime au fost
ucise chiar şi de către partenerii lor de viaţă, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Procentul
femeilor din ţările în curs de dezvoltare care sunt victime ale violenţei în timpul sarcinii variază
între 4% şi 20%, conform European Journal of Public Health.

Ȋn 48 de sondaje realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în întreaga lume, între 10% şi

69% dintre femei au raportat că au fost abuzate fizic de partenerul intim la un moment dat în

38
viaţă.Violul sistematic, folosit ca armă de război, a marcat milioane de femei şi adolescente şi le-
a lăsat infectate cu HIV/SIDA. Cel puţin 60 de milioane de fete „lipsesc” din populaţia mai
multor ţări ca rezultat al avortului selectiv sau al neglijenţei.

Cel puţin 130 de milioane de femei au fost supuse mutilării genitale; alte 3 milioane sunt
expuse în fiecare an riscului de a fi victimele acestei practici degradante şi periculoase.Crimele
„pentru onoare” iau viaţa a mii de femei în fiecare an, în special în vestul Asiei, nordul Africii şi
în unele părţi din sudul Asiei.Inţelepciunea din poporul românesc conţine numeroase proverbe cu
imperative clare referitoare la necesitatea maltratării femeilor:

-Femeia trebuie bătută pentru că este rea;

-Piatra de moară trebuie bătută de trei ori pe zi iar femeia de 6 ori;

-Femeia trebuie bătuta chiar dacă nu a făcut nimic rău deoarece cu siguranţă va face ceva;

-Femeia trebuie bătuta iar ea va şti de ce;

Altele reflectă şi avertizează împotriva răului pe care îl reprezintă femeia dacă nu e ţinută sub
control:

-Vai de casă în care bărbatul e o femeie;

-Acolo unde calcă o femeie se murdăreşte pământul;

-Iepurele şi femeia îţi aparţin atât timp cât îi vei ţine aproape.

Din punctul meu de vedere aceste proverbe trebuie denunțare, combătute și puse în discuție,
ca mai apoi să fie rescrise. O mulțime dintre acestea prezintă cu siguranța o discrepanţă între
bărbații și femeile din România, aceștia încercând să trăiască în relații de parteneriat echilibrat.
Foarte multe din valorile care formează structura în viața și societatea românească, au un
puternic atac de orice natură de obicei împotriva femeilor. Abuzurile împotriva drepturilor
femeilor nu sunt văzute des ca o încălcare a drepturilor omului, ci că lucruri normale ale unei
vieți monotone de zi cu zi. România rămâne o societate patriarhală, în care din păcate femeia este
văzută ca mama și soție, iar soții dețin diverse poziții puternice în societate.

39
3.3.Impactul economic şi social al violenţei împotriva femeilor

Violenţa împotriva femeilor îngreunează sistemele de îngrijire medicală: studii din Nicaragua,
SUA şi Zimbabwe indică faptul că femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice sau sexuale
apelează la servicii medicale mai des decât cele care nu au trecut printr-o experienţă de acest
gen. Violenţa împotriva femeilor reprezintă un factor care influenţează negativ forţa de muncă
productivă: un studiu la nivel naţional realizat în Canada despre violenţa împotriva femeilor,
indică faptul că 30% dintre femeile care sunt bătute de către soţii lor au fost nevoite să renunţe la
activităţile obişnuite din cauza abuzului iar 50% dintre femei au fost nevoite să-şi ia concediu
medical din cauza leziunilor.

Violenţa împotriva femeilor are drept consecinţă costuri foarte mari la nivel de cheltuieli
naţionale pentru îngrijiri medicale, acţiuni în justiţie şi acţiuni ale poliţiei precum şi pierderi în
domeniul realizărilor educaţionale şi în cel al productivităţii. În SUA, violenţele din partea
partenerului intim sunt estimate la un cost de 12,6 miliarde $ pe an. Un studiu din India arată că
fiecare act de violenţă face ca femeile să piardă în jur de 7 zile de lucru. Un studiu făcut asupra
femeilor victime ale abuzurilor din Managua şi Nicaragua arată că astfel de femei câştigă cu 46%
mai puţin decât femeile care nu au trecut printr-o experienţă similară, chiar şi după analizarea
altor factori care ar putea influenţa câştigurile.

3.4. Violenţa împotriva femeii prezentată în presa din România

Acest fenomen al violenţei a devenit din ce în ce mai mediatizat în ultimii ani, acest lucru se
datorează creșterii cazurilor de violenta de orice natură. Este bine cunoscut faptul că Mass-media
joacă un rol important în problema fenomenului acesta, deoarece prin mijloacele ei, previne
aceste încălcări ale Drepturilor Omului.

Până acum câțiva ani, prezentatorii și presa ne prezentau aceste cazuri ca ținând de latura
senzaționala pentru a atrage audiență, însă în zilele de astăzi presa se implica în prevenibile și
ajutarea în sensul violentei prin publicare de articole care trag semnale de alarmă cu privire la
acest fenomen. Un instrument care îi ajuta de multe ori pe jurnaliști să încadreze această latură la
senzațional, este fotografia. Oamenii se lasă convinși mai mult de imagine decât de cuvinte.
40
 Fotografia de presa are impact mare emoțional, atinge latura sensibilă prin prezentarea unei
fotografii cu chipul victimei actului de violenţă.Prin titlu, cititorul sau telespectatorul este atras
spre lecturare și curiozitate, tot prin titlu se descrie caracterul brutal al faptei descrise. Conținutul
unui astfel de articol sau sursa este in general asemănător, aceștia punând la dispoziție informații
legate de locul faptei, când și cum a fost realizată, persoanele implicate, număr de victime,
agresorii, vasta lor și cauze ale agresiunii etc.

Articole din ziarul Libertatea:

-„Ucisă de concubin cu lovituri de cuţit! Un locuitor al comunei prahovene Teişani şi-a îngrozit,
în urmă cu două seri, vecinii. Ştefan Deaconu, în vârstă de 48 de ani, s-a luat la ceartă cu
concubina lui, Iulia Răduţă (34 de ani). Nervos, bărbatul a ciopârţit-o cu mai multe lovituri de
cuţit până ce Iulia şi-a pierdut viaţa. Criminalul a fost arestat.”

-„Legată în lanţuri, bătută şi violată! O femeie de 28 de ani, din Hârşova, Constanţa, a primit, din
partea soţului ei, un tratament inimaginabil. Beat, bărbatul a legat-o cu un lanţ în cute casei, a
bătut-o cu o bâtă şi apoi a supus-o perversiunilor sexuale. Bătăuşul violator a fost arestat.”

Elementul comun al celor două articole din ziarul Libertatea este acela că nu prezintă detalii,
declaraţii ale martorilor şi nu se menţionează cu precizie motivul comportamentului violent.
Astfel, se întăreşte ideea că făptaşul trebuie să fie pedepsit, nu este scuzat şi legea îşi face datori,
aşa cum ar trebui să fie în toate cazurile. Faptele sunt relatate fără încărcătură emoţională, având
un impact mult mai mare asupra publicului larg.

Articole din ziarul de la Iași:

“ Profesoara bătută crunt cu cureaua!”

Din păcate aceste evenimente legate de bătăi, injurii, vorbe grele sunt la ordinea zilei în cazul
multor femei cu studii superioare. Violenţa nu selectează după nivelul de studii pe care-l ai sau
nu.

Problemele violentei contează foarte mult de cum sunt prezentate într-un discurs televizat și
nu numai. Anumite omiteri sau încurajări pot face agresorii să creadă că faptele comise de
aceștia nu vor fi pedepsite și nu doar atât, ca ceea ce fac ei, este ceva normal cu care poți să duci

41
o viața liniştită. Cazuri au fost când femeia victima a violenţei a venit personal într-un platou de
televiziune, și-a plâns durerea, dar modul lor de a expune această durere nu era strict legat de
faptul că a fost bătută sau agresată verbal, ci de faptul că nu o mai primește soțul sau concubinul
în casă, de faptul că ea vrea să se întoarcă, lucruri care din nou nu pun accentul pe acțiunea
intolerabilă în sine.

Un alt exemplu referitor la cum este privită violenţa este prezentat în emisiunea Din dragoste.
În cadrul ediţiei din 15 februarie 2001, este prezentată „povestea de dragoste” a doi tineri care
avuseseră o relaţie de 5 ani şi se despărţiseră. Bărbatul de aproximativ 30 de ani spunea că ţine la
cea care i-a fost parteneră, i-a fost alături în momentele grele precum decesul mamei sale. Din
spusele bărbatului, partenera l-a părăsit din cauza anturajului deşi din spusele celor doi reiese că
de fapt se despărţiseră după ce femeia a fost bătută în public, mai exact la locul de muncă al
acesteia, de cel care îi era partener. Ca argument în favoarea sa, bărbatul vorbeşte despre relaţia
bună pe care o are cu copilul de 8 ani al femeii, copil dintr-o căsătorie anterioară. Femeia nu
primeşte bine mesajul transmis de bărbat şi menţionează unele „mici amănunte” pe care bărbatul
le-a omis: consum de alcool, neseriozitate, nu lucra, şi a afirmat că relaţia nu merge. Bărbatul
este dezamăgit că femeia nu vine să se întâlnească în platou iar dezamăgirea lui este împărtăşită
total de către moderatorul emisiunii care afirmă că „după 5 ani împreună, poţi să spui, aşa, că nu
merge relaţia...?”.

Acesta emisiune încurajează relația toxică din care au ieșit cei doi, vrea să o convingă pe
femeie să nu renunțe la aceasta, chiar dacă a fost defavorabilă pentru amândoi. Printre
numeroasele argumente aduse de emisiune, sunt expuse argumente precum durata relației,
existența unui copil și multele promisiuni pe care partenerul i le-a făcut. Din păcate moderatorul
omite cât se poate de mult latura violenta, nu pune accentul pe acest lucru, nu-i întreabă nimic pe
partenerii violenţi și mai mult decât atât, acesta încearcă să-l scuze cumva în faţa femeii distruse.

3.5. Campania celor 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeii desfăşurată în
judeţul Gorj

În perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2008, în judeţul Gorj, să desfăşurat Campania celor

16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeii. La nivelul judeţului, Campania a fost
42
coordonată de Direcţia de Muncă şi Incluziune Socială Gorj, cu sprijinul instituţiilor
colaboratoare din cadrul Grupului de lucru consultativ la nivel judeţean în domeniul prevenirii şi
combaterii violenţei în familie: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului,
Prefectura, Primăria, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi,
Autoritatea de Sănătate Publică, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, Consiliul
Judeţean, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Serviciul de Probaţiune de pe lângă
Tribunalul Gorj şi Protoieria Tg-Jiu.

Au avut loc o serie de acţiuni de informare şi prevenire atât la nivelul stradal, prin amplasarea
unui cort cu însemnele specifice de către Crucea Roşie, prin acordarea de servicii medicale
gratuite, indicaţii şi sfaturi medicale gratuite, împărţirea de pliante informative pe tema violenţei
intrafamiliale, discuţii cu trecătorii, cât şi în unităţile şcolare din municipiu, dar şi din afara
acestuia.

Sau mai desfăşurat şi seminarii pe tema violenţei în familie, protagonişti fiind elevii de la
Grupul şcolar industrial Rovinari, Grupul şcolar Bumbeşti-Jiu, femeile din Penitenciarul Tg-Jiu,
persoanele de etnie rromă, cele fără adăpost din cadrul Centrului social de urgenţă pentru
persoanele fără adăpost Casa Iris, asistentele comunitare, mediatoarele sanitare, precum şi copii
aflaţi în dificultate din cadrul Complexului de servicii comunitare Tg-Jiu.

Scopul acestei campanii era acela de a determina conştientizarea cetăţenilor asupra faptului că
violenţa în familie are efecte negative atât asupra vieţii de cuplu, cât şi asupra copiilor.

Direcţia de Muncă şi Incluziune Socială Gorj, împreună cu membrii grupului de lucru

consultativ la nivel judeţean în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, a depus
eforturi pentru identificarea tuturor posibilităţilor de diseminare a acestei campanii în mass-
mediile locale, conştientă fiind că prevenirea fenomenului poate sta la baza reducerii acestuia cu
implicaţii benefice pentru climatul social din judeţ.

Programul activităţilor a fost desfăşurat astfel:

-28 noiembrie, orele 11-12, la sediul Penitenciarului Tg-Jiu s-au prezentat materiale privind
violenţa în familie, cauzele şi consecinţele fenomenului;

43
-2 decembrie, orele 12-13 la sediul Partidei Rromilor persoanele prezente au fost informate
asupra efectelor violenţei în familie;

-3 decembrie, orele 10-12, în centrul municipiului a fost amplasat cortul Crucii Roşii; -4
decembrie, orele 9-10, la Casa Iris a avut loc un seminar de informare a persoanelor fără adăpost
despre efectele violenţei în familie;

-5 decembrie, orele 10-11,copiii din cadrul Complexului de Servicii Comunitare au aflat efectele
violenţei în familie;

-8 decembrie, orele 10-11, la Palatul Copiilor au avut loc mai multe expoziţii de pictură;

-9 decembrie, directorul DMIS Gorj a fost prezent la un post de radio şi la o televiziune locală;

-10 decembrie, orele 10-12, în Sala D a Prefecturii, a avut loc o conferinţă de presă în care au
fost prezentate rezultatele campaniei.

Concluzii

Publicitatea joacă un rol important în sistemul economic, social şi cultural al unei ţări.
Importanţa acestui rol este direct proporţională cu gradul de dezvoltare al ţării respective.
Publicitatea are un efect pozitiv asupra economiei deoarece stimulează cererea de bunuri
şi servicii. Producătorii ştiu că publicitatea poate să vândă rapid un produs. Dacă un produs are
succes o parte din profiturile realizate din vânzarea lui pot fi folosite pentru dezvoltarea şi
promovarea de noi produse. Stimulând crearea de noi produse, publicitatea ajută la creşterea
concurenţei.
Publicitatea poate avea mari repercusiuni asupra societăţii. Unele critici spun că aceasta
încurajează materialismul făcându-i pe consumatori să creadă că cu cât cumpără mai multe
produse cu atât vor fi mai fericiţi. Această afirmaţie se argumentează pornind de la teoria că
reclamele au creat o cultură a consumatorului în care cumpărarea de produse noi devine fundaţia
valorilor, plăcerilor şi scopurilor societăţii.
O altă categorie de critici se referă la efectul pe care l-a avut publicitatea asupra femeilor
şi minorităţilor rasiale. Reclamele din anii ’50 prezentau femeile ca obiecte sexuale sau

44
decorative. Deşi milioane de femei aveau deja locuri de muncă, reclamele anilor ’60 continuau să
prezinte femeia casnică. Dupa anii ’60, probabil ca efect al mişcărilor feministe şi a creşterii a
puterii lor economice reclamele au început să prezinte femeile în roluri profesionale. Oricum
multe din reclamele zilelor noastre se concentrează încă asupra sexualităţii feminine.
Reclamele au un impact social major prin susţinerea comunicării mass-media. Datorită
reclamelor mijloacele de comunicare şi informare în masă sunt gratuite sau costă foarte puţin.
Ziarele, revistele, posturile de radio, televiziunile, toate au ca sursă principală de venituri
publicitatea. Fără această sursa de venit acestea nu ar exista sau nu s-ar fi dezvoltat aşa cum le
vedem astăzi, ar fi fost mai puţin interesante, mult mai scumpe şi într-o anumită măsură ar fi fost
controlate de stat prin subvenţiile acordate.
Publicitatea poate avea şi un efect negativ asupra mijloacelor de informare şi implicit
asupra societăţii. Companiile care îşi fac publicitate la televiziune vor prefera programele cele
mai populare, lipsite de controverse, pentru a evita ofensarea anumitei părţi a audienţei. Acest
lucru determină televiziunile să producă cu preponderenţă acest gen de emisiuni. Drept urmare
societăţii i se îngrădeşte dreptul de a vedea programe de divertisment extrem de originale sau
mai nonconformiste sau programe de ştiri referitoare la anumite teme mai controversate.
Reclamele pot afecta valorile culturale ale unei ţări. De exemplu unele mesaje publicitare
încurajează individualismul agresiv, lucru care poate fi în opoziţie cu valorile culturale
tradiţionale ale unei ţări unde colectivul sau grupul este mai important decât individul sau unde
umilinţa şi modestia sunt preferate agresivităţii. Datorită globalizării economiei mondiale
corporaţiile multinaţionale folosesc de multe ori aceeaşi reclamă pentru a promova un produs în
mai multe ţări. Unele critici afirmă că acest lucru ajută la distrugerea diferenţelor culturale, lucru
care duce la o omogenizare din ce în ce mai accentuată a culturilor naţionale. Totuşi, multe
reclame au un caracter universal, depăşind barierele culturale sau chiar contribuind la
dezvoltarea culturii.
Responsabilitatea socială a corporaţiilor s-a extins în mediul de afaceri şi nu mai
reprezintă apanajul doar a câtorva companii pioniere ci s-a transformat într-o necesitate pentru
toate companiile multinaţionale care au intrat în jocul mondializării. Piaţa se extinde,
responsabilităţile cresc. Integrarea responsabilităţii sociale, aşa cum am văzut, este un proces
complex şi care se desfăşoară pe termen lung. Mediul economic se caracterizează prin

45
transformări rapide care necesită o adaptare rapidă. În acest context managementul riscurilor şi
integrarea responsabilităţii sociale sunt esenţiale pentru orice companie.
Responsabilitatea socială a corporaţiilor nu este doar un angajament reactiv, defensiv ci
în primul rând proactiv; devine un spaţiu de explorare strategică, o provocare pentru manageri ,
un instrument de armonizare a relaţiei companiilor cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea.
Pentru a eficientiza procesul de integrare a responsabilităţii sociale corporatiste în sistemele de
management ale companiilor au fost propuse diverse modele manageriale care să orienteze şi să
faciliteze aceste demersuri voluntare ale corporaţiilor. Cu toate acestea nu există un model
universal pentru atingerea performanţei în materie de responsabilitate socială.
Dar campaniile de interes public mai au şi alt obiectiv, acela de conştientizare, de
mobilizare, de colectare de fonduri etc.
Campaniile de interes public au rămas, în România de după anul 2000, unele dintre
puţinele prilejuri de reflecţie civică, unele dintre puţinele momente în care românii sunt
îndemnaţi să gîndească, să dezbată, să ia atitudine. Dincolo de rezultatele de conjunctură,
măsurabile în fonduri colectate sau alte valori, importantă este punerea în funcţiune a opiniei
publice, un exerciţiu prin excelenţă democratic.
Publicitarii români, nu sunt decât exponenţi ai romanilor care abia reînvaţă ce înseamnă
un forum, un târg de idei, o discuţie tematică, o deliberare colectivă. Suntem nişte cetăţeni care
abia îşi redobândesc spiritul cetăţenesc. Învăţăm împreună.
Campania aleasă pentru realizarea studiului de caz Femei în umbră. Umbre este una
dezbătută atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional, fapt datorat gravităţii problemei puse
în discuţie. Campaniile sociale au un rol foarte important în societate deoarece au ca scop
schimbarea atitudinilor, comportamentelor, deci, îmbunătăţirea societăţii în care trăim.
Campania a vizat informarea şi sensibilizarea publicului cu pivire la violenţa în familie,
creşterea notorietăţii problemei violenţei domestice în rândurile bărbaţilor şi convingerea
acestora să ia atitudine, educarea oamenilor în privinţa consecintelor violenţei domestice, decesul
fiind una din consecintele cele mai grave şi promovarea panglicii albe ca simbol al luptei
împotriva violenţei domestice.
Scopul campaniei a fost toleranţă zero faţă de fenomenul violenţei. Campania a transmis
un mesaj destul de dur dar care este de un mare impact: Ucide mai multe tinere decât cancerul.
Afectează o treime din femeile de pe glob. Lasă urme adânci, pe viaţă. Este vorba despre
46
violenţa împotriva femeii, ale carei victime îşi trăiesc în tăcere propria dramă. Sau au devenit
deja umbre.
Problema violenţei asupra femeii este atât de gravă încât a mobilizat oameni dintre cei
mai importanţi. Implicarea persoanelor publice sau cu funcţii în societate ajută la amplificarea
intensităţii mesajelor de transmis. Celebrităţile reuşesc să atragă atenţia presei, dar şi a publicului
ţintă, care este mai receptiv când îi vorbeşte o persoană pe care o admiră.
Ceea ce este important de reţinut referitor la violenţa împotriva femeii este că victima nu
provoacă violenţa şi nici nu o merită în vreun fel!Victimele violenţei în familie au nevoie să fie
în siguranţă, să fie ascultate, să fie informate, să fie respectate, să poată alege, să fie crezute, să
fie ajutate să înţeleagă că nu sunt vinovate pentru acţiunile agresorului, să fie ajutate să înţeleagă
complexitatea violenţei în familie şi efectele ei.
Fără cunoaşterea particularităţilor intenţionale şi instrumentale ale fenomenului violenţei
în familie şi fără conştientizarea stereotipurilor existente, există un risc mare de revictimizare din
partea persoanelor sau a instituţiilor care asistă cazurile de violenţă în familie.
Un pas foarte important în combaterea violenţei este să acţionăm împotriva ei încă
dinainte de a exista. Nu trebuie să trecem cu vederea peste un eveniment ce aparent este minor;
poate deveni ceva foarte grav dacă nu luăm măsuri din timp. Femeile trebuie să încerce pe cât
posibil să îl cunoască pe partener/ soţ, să îi cunoască temperamentul, comportamentul şi viciile
(dacă există).

Bibliografie

1. ADĂSCĂLIȚEI, V., Euromarketing, Editura Uranus, București 2005;

2. AGABRIAN, Mircea, Strategii de comunicare eficientă, Editura Istitutul European,
București 2013;
3. AMEREIN, P., BARCZYK, D., EVRARD, R., ROHARD, F., SIBAUD, B., WEBER, P.,
Manual de marketing strategic şi operaţional, Editura Teora, Bucureşti, 2002;
4. BAKER, Michael J., Dicționarul Macmillan de Marketing și Advertising, Editura Macmillan
Business, Londra 1998;
47
5. BALABAN, Delia Cristina, Publicitatea – de la planificarea strategică la implementarea
media, Editura Polirom, Iași 2009;
6. BONNANGE, Claude: Don Juan sau Pavlov?, Editura Trei, Bucucurești 1999;
7. FARBEY, A.D., Publicitatea eficientă, noțiuni fundamentale, Editura Niculescu, București,
2005;
8. FREIDMAN, Milton. The Social Responsability of Business is to Increase its Profit, în „The
New York Time Magazine”, 1970;
9. KIM, Carolyn Mae, Social media campaigns. Strategies for public relations and marketing,
Editura Routledge, News York, 2016;
10. MÂLCOMETE Florescu C., P., Pop N.Al. (coordonator), Marketing – Dicționar explicative,
Editura Economică, București 2003;
11. MOISESCU, Ovidiu-Ioan, Responsabilitatea socială corporatistă și loialitatea clienților.
Editura ASE, București 2015;
12. MOLDOVEANU, Maria, Dorina Miron, Psihologia reclamei, Editura Libra, 1995;
13. MOLES, Abraham A., Sociodinamica culturii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974;
14. GUINN T., ALLEN T., SEMENIK R., Advertising, Editua South Western College
Publishing, USA 1998;
15. PAPUC, Mihai, Tehnici promoționale, Editura Universitară, București 2006;
16. POPA I, Tranzacții comerciale internaționale, Editura economică, București 1997;
17. POPESCU, Costin, Publicitatea: o estetică a persuasiunii, Editura Universității din București,
2005;
18. POPESCU, Ioana Cecilia, Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2003;
19. POPESCU, Ioana Cecilia, ȘERBĂNICĂ, Daniel, VEGHEȘ, Călin, coordinator Virgil
Balaure, Tehnici Promoționale, Editura Uranus, București 1999;
20. PRIHOANCĂ Diana, Televiziune. Marketing. Comunicare, Editura Uranus, București 2008;
21. SYLVERE Piquet, La publicite, nerf de la communication, Editura Les Editions
d`Organisation, Paris 1983;
22. VEGHES RUFF, Iulian, GRIGORE, Bogdan, Relațiile Publice și publicitatea online, Editura
Polirom, Iași 2003;
23. ZLATE, Mielu: Fundamentele psihologiei, Editura Pro Humanitate, București, 2000.

48
24. Sixteen Days of Activism Against Gender Violence - SUSAN E. ROCHE, KATY BIRON, NIAMH
REILLY, 1995
25.Discourses of gendered vulnerability in the context of HIV/AIDS: An analysis of the 16 Days of
Activism Against Women Abuse Campaign 2007 in Khayelitsha, South Africa
25. M.BYERLY, Carolyn; KAREN, Ross, Women and Media:A Critical Introduction, Blackwell
Publishing Ltd., 2006
26. UNICEF, The State of World’s Children 2009 – Studii demografice şi de sănătate, Studii regionale şi naţionale,
disponibil la www.violenţaîmpotrivefemeii.ro – consultat ultima dată la data de 28/05/2021
27. UNICEF, The State of World’s Children 2009 – Studii demografice şi de sănătate, Studii regionale şi naţionale,
clasificarea factorilor care explică menţinerea mutilării genitale, disponibil la www.violenţaîmpotrivefemeii.ro
– consultat ultima dată la data de 28/05/2021
28. Obiectivele organizaţiei disponibile în limba engleză la www.acalltomen.com – consultat ultima dată la data de
12/05/2021.
29. Simona- Gabriela Sînzianu, Violenţa în familie prezentată în presa din România, Iaşi, Ed. Lumen, 2006, p.10
30. Ecaterina Balica, Criminalitatea violentă- tendinţe şi factori de risc, Bucueşti, Ed. Oscar Print, 2008, p. 25.
31. Daniel Welzer- Lang, L’utilité du viol chez les hommes, p. 64, disponibil la www.tahin-party.org- consultat
ultima dată la data de 12/05/2021.
32. Daniel Welzer- Lang, L’utilité du viol chez les hommes, p. 67, disponibil la www.tahin-party.org- consultat
ultima dată la data de 12/05/2009
33. Program de informare realizat de Ed. Lumen şi Centrul social pentru ocrotirea femeilor, Stop violenţa în
familie. Cunoastere, prevenţie, intervenţie, p. 9.
34. Simona- Gabriela Sînzianu, Violenţa în familie prezentată în presa din România, Iaşi, Ed. Lumen, 2006, p. 17.
35. Simona- Gabriela Sînzianu, op. Cit., p. 16.
36. Etienne G. Krug, Linda L. Dahlberg, James A. Mercy, Anthony Zwi, Raphael Lozano- Ascenio, Rapport
mondial sur la violence et la santé, Geneve, Organization mondiale de la Sante, 2002, p. 5.
37. Simona- Gabriela Sînzianu, op. Cit., p. 18, tipologia cauzelor comportamentului violent.
38. Simona- Gabriela Sînzianu, op. Cit., pp. 33- 34.
39. UNICEF, The State of World’s Children 2009 – Studii demografice şi de sănătate, Studii regionale şi naţionale,
disponibil la www.violenţaîmpotrivefemeii.ro – consultat ultima dată la data de 28/05/2021
40. Uwafiokun Idemudia. Conceptualising the CSR and Development Debate. Bridging Existing
Analytical Gaps, în „Journal of Corporate Citizenship”, spring 2008,
41.

49
 WEBOGRAFIE

1.***http://digital.iqads.ro/print_10931.html
2.***https://www.antevenio.com/blog/2015/12/7-tipos-publicidad-online/
3.**Bogdana Butnar ,managing director MRM Worldwide Romania,sursa http://mad.wall-
street.ro/top/Media Advertising/78533/Top-10-lucruri-pe-care-un-manager-trebuie-sa-le-stie-
despre-publicitatea-online.html
4.***Cristi Marinescu, director executiv Splendid Interactive, sursa http://mad.wall-
street.ro/top/Media Advertising/78533/Top-10-lucruri-pe-care-un-manager-trebuie-sa-le-stie-
despre-publicitatea-online.html

5.***Mugur Patrascu , managing partner iLeo , sursa http://mad.wall-street.ro/top/Media

Advertising/78533/Top-10-lucruri-pe-care-un-manager-trebuie-sa-le-stie-despre-publicitatea-
online.html

6.***UNICEF, The State of World’s Children 2009 – Studii demografice şi de sănătate, Studii
regionale şi naţionale, clasificarea factorilor care explică menţinerea mutilării genitale, disponibil
la www.violenţaîmpotrivefemeii.ro

7.***fijiwomen.com
 
8.Discourses of gendered vulnerability in the context of HIV/AIDS: An analysis of the 16 Days of
Activism Against Women Abuse Campaign 2007 in Khayelitsha, South Africa
https://open.uct.ac.za/handle/11427/8939

16 Years and 16 Days of Activism against Violence

https://www.intrahealth.org/vital/16-years-and-16-days-activism-against-violence

9.Evaluating government's communication strategy of the 16 Days of Activism campaign for No

Violence Against Women and Children in South Africa | African Journal of Gender, Society and
Development (formerly Journal of Gender, Information and Development in Africa)
https://journals.co.za/doi/abs/10.31920/2634-3622/2020/v9n4a10

50
 ANEXE

ANEXA 1. Postări sugestive pe reţeaua de socializare Facebook privind campania pe care am

analizat-o.

51
ANEXA 2. Materiale sugestive pentru campania pe care am analizat-o, şi dovezile cum s-a
desfăşurat aceasta în mai multe regiuni.

ANEXA 3. Materiale sugestive pentru campania pe care am analizat-o, şi dovezile cum s-a
desfăşurat aceasta în mai multe regiuni.

52
ANEXA 4. Postări sugestive pentru campania pe care am analizat-o pe reţelele de socializare.

ANEXA 5. Postare sugestiva pentru campania pe care am analizat-o.

53