DREPT ADMINISTRATIV

ŞI
ADMINISTRA IE PUBLIC

LECT. UNIV.DRD. R ZVAN VIORESCU

 Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
VIORESCU, R ZVAN
Drept administrativ şi administra ie public
Suceava: Editura Universit ii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2006
ISBN (10): 973-666-232-2;
ISBN (13): 978-973-666-232-4

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat sau transmis prin nici un mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv fotocopiere, înregistrare audio sau orice alt sistem de stocare şi redare a informa iei, f r
permisiunea scris din partea autorului.

2
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................................. 6
CAPITOLUL I. DREPTUL ADMINISTRATIV. NORMELE, IZVOARELE SI
RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV............................................................... 7
1.1. Noţiunea şi obiectul Dreptului administrativ .................................................................. 7
1.2. Normele de drept administrativ ....................................................................................... 7
1.3. Izvoarele dreptului administrativ..................................................................................... 9
1.4. Raportul de drept administrativ..................................................................................... 10
CAPITOLUL II. ACTELE ADMINISTRATIVE............................................................... 12
2.1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale actelor administrative .................................. 12
2.2. Categorii de acte administrative.................................................................................... 13
2.3. Legalitatea actelor administrative................................................................................. 14
2.4. Condiţii de valabilitate privind emiterea actelor administrative .................................. 15
2.5. Aplicarea actelor administrative ................................................................................... 16
2.6. Suspendarea, retragerea şi desfiinţarea actelor administrative.................................... 17
CAPITOLUL III. NO IUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRA IA PUBLIC .. 19
3.1. Caracteristici generale ale administraţiei publice ........................................................ 19
3.2. Funcţiile administraţiei publice în statul de drept......................................................... 21
CAPITOLUL IV. AUTORIT ILE ADMINISTRA IEI PUBLICE ............................. 24
4.1. Consideraţii generale privind administraţia publică centrală ...................................... 24
4.2. Guvernul României ........................................................................................................ 26
4.3. Administraţia publică centrală de specialitate în România .......................................... 33
CAPITOLUL V. ADMINISTRA IA PUBLIC LOCAL ............................................. 37
5.1. Principiile care guvernează administraţia publică locală ............................................ 37
5.2. Autorităţile administraţiei publice locale. Prezentare generală ................................... 61
5.3. Consiliul local................................................................................................................ 62
5.4. Primarul şi viceprimarul................................................................................................ 73
5.5. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale .................................................................. 82
5.6. Statutul aleşilor locali.................................................................................................... 84
5.7. Consiliul judeţean .......................................................................................................... 97
5.8. Secretarul general al judeţului .................................................................................... 105
5.9. Prefectul....................................................................................................................... 106
5.10. Comisia judeţeană consultativă................................................................................. 115
3
CAPITOLUL 6. SERVICIILE PUBLICE........................................................................ 117
6.1. Consideraţii generale................................................................................................... 117
6.2. Serviciile publice ale administraţiei centrale din România......................................... 120
6.3. Serviciile publice ale administraţiei publice locale din România ............................... 121
CAPITOLUL 7. FUNC IONARII PUBLICI ................................................................... 124
7.1. Consideraţii generale................................................................................................... 124
7.2. Funcţia publică ............................................................................................................ 125
7.3. Funcţionarii publici ..................................................................................................... 126
7.4. Clasificarea funcţiilor publice. Categorii de funcţionari publici ................................ 128
7.5. Managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici...................................... 134
7.6. Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici. Dosarul profesional .............. 138
7.7. Cariera funcţionarilor publici. Recrutarea funcţionarilor publici Condiţiile de acces
pentru ocuparea funcţiilor publice. Numirea şi avansarea ................................................ 139
7.8. Perioada de stagiu a funcţionarilor publici................................................................. 143
7.9. Perioada de stagiu a funcţionarilor publici................................................................. 146
7.10. Reguli specifice aplicabile funcţionarilor publici debutanţi .................................... 147
7.11. Numirea funcţionarilor publici .................................................................................. 148
7.12. Conflictul de interese şi incompatibilităţile în exercitarea funcţiilor publice........... 149
7.13. Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor profesionale......... 151
7.14. Drepturile funcţionarilor publici ............................................................................... 152
7.15. Obligaţiile funcţionarilor publici............................................................................... 156
7.16. Răspunderea funcţionarilor publici. Răspunderea disciplinară ............................... 158
7.17. Răspunderea contravenţională .................................................................................. 160
7.18. Răspunderea civilă..................................................................................................... 161
7.19. Răspunderea penală................................................................................................... 162
7.20. Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu............................... 162
7.21. Codul de conduită a funcţionarilor publici ............................................................... 165
CAPITOLUL 8. R SPUNDEREA ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV ......................... 167
8.1. Responsabilitatea şi răspunderea ................................................................................ 167
8.2. Formele de răspundere specifice dreptului administrativ ........................................... 167
8.3. Răspunderea administrativ-disciplinară ..................................................................... 168
8.4. Răspunderea contravenţională .................................................................................... 170

4
CAPITOLUL 9. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ................................................ 181
9.1. Consideraţii introductive ............................................................................................. 181
9.2. Dispoziţii generale. Subiectele de sezină..................................................................... 182
9.3. Semnificaţia unor termeni utilizaţi în Legea nr.554/2004:.......................................... 183
9.4. Tutela administrativă ................................................................................................... 185
9.5. Excepţia de nelegalitate............................................................................................... 186
9.6. Actele nesupuse controlului şi limitele controlului...................................................... 186
9.7. Actele administrativ-jurisdicţionale............................................................................. 186
9.8. Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ........................... 187
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 199

5
 CUVÂNT ÎNAINTE

Cursul de Drept administrativ şi administra ie public opereaz cu no iuni bazate

pe analiza teoretico - ştiin ific a fenomenelor de organizare şi structura a domeniului
administrativ pe plan general şi special; particularit ile mecanismului normativ –
administrativ ce reglementeaz rela iile din sfera administr rii şi interpretarea lui corect
inând cont de elementele constitutive a metodologiei doctrinare. Structura cursului este
determinat de obiectul cercet rii, de cercul problemelor abordate, nivelul şi gradul de studiere
a lor în jurispruden la momentul actual.
Cursul de Drept administrativ şi administra ie public analizeaz fenomenul
administrativ atât din perspectiva ştiin ei dreptului cât şi din cea a ştiin ei administra iei, cu
abordare mai aprofundat a marilor institu ii ale dreptului administrativ. Sunt avute în vedere
aspectele privind actele şi contractele administrative, institu iile politico – administrative,
autorit ile administra iei centrale şi locale, func ia public , serviciile publice şi r spunderea
în dreptul administrativ.
Cursul se adreseaz nu numai studen ilor de la specializ rile de drept şi administra ie
public , precum si tuturor celor doritori sa cunoasc organizarea, sub aspect politico-
administrativ, a statului român.

6
 CAPITOLUL I. DREPTUL ADMINISTRATIV. NORMELE, IZVOARELE SI
RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

1.1. No iunea şi obiectul Dreptului administrativ

Dreptul administrativ este o ramur a sistemului unitar al dreptului român. Dreptul

român se constituie din ansamblul regulilor de conduit instituite sau sanc ionate de stat, reguli ce
reflect voin a poporului exprimat prin intermediul puterii legislative, reguli a c ror respectare
şi aplicare obligatorie se asigur prin conştiin a juridic a cet enilor iar, la nevoie, cu ajutorul
for ei coercitive a statului.
Dreptul administrativ reprezint ramura dreptului public care cuprinde ansamblul
normelor juridice care reglementeaz raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea
administra iei publice pe baza şi în executarea legii1.
Ca ramur distinct de drept public, dreptul administrativ reglementează o grupare
specifică de raporturi sociale, care se constituie în obiectul său.
Obiectul dreptului administrativ îl formeaz acele raporturi sociale care constituie
obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, deci, în
principal, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia
raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a
colectivităţilor locale.2

1.2. Normele de drept administrativ

Normele de drept administrativ fac parte din acea categorie de norme juridice care
reglementeaz , ordonând şi organizând, raporturile sociale care constituie obiectul activit ii

1
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, vol.I, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1997, p.18
2
Antonie Iorgovan, Drept administrativ, vol. I, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1994
7
administrative a statului şi a colectivit ilor locale, cu excep ia raporturilor sociale care se
nasc în procesul realiz rii activit ii financiare3.
Normele de drept administrativ pot fi emise atât de c tre Parlament, ca autoritate
public ce de ine puterea legislativ , cât şi de Preşedintele Republicii, Guvern şi celelalte
autorit i ale administra iei publice centrale sau locale.
Nu trebuie s se confunde no iunea de norm de drept administrativ - care se poate
g si atât într-un act juridic normativ emis de Parlament ca autoritate public ce de ine
puterea legislativ , cât şi într-un act juridic normativ emis de o autoritate a administra iei
publice centrale sau locale ce in de puterea executiv - cu no iunea de act administrativ cu
caracter normativ, care este un act juridic ce cuprinde norme de conduit şi care este emis
numai de c tre o autoritate a administra iei publice centrale sau locale.
Normele de drept administrativ se pot referi la activitatea administrativ a statului sau
a colectivit ilor locale4:
• Norme care reglementează organizarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei
publice centrale sau locale şi care compun cadrul normativ al înfiin rii, stabilirii structurilor
organizatorice şi desfiin rii acestora;
• Norme care reglementează funcţionarea autorităţilor administraţiei publice şi care
compun, pe de o parte, cadrul normativ al competen elor, precum şi procedurile de realizare
a acestora iar, pe de alt parte, unele norme privind r spunderea atât a autorit ilor
administra iei publice, cât şi a func ionarilor;
• Norme care reglementează relaţiile autorităţilor administraţiei publice cu
persoane fizice şi organisme non-guvernamentale, mai exact drepturile şi obliga iile
cet enilor şi a organismelor non-guvernamentale în raporturile lor de drept administrativ cu
autorit ile administra iei publice.
• Norme referitoare la Statutul funcţionarului public5
• Norme care reglementează instituţia contenciosului administrativ
• Norme care reglementează răspunderea patrimonială a autorităţilor
administraţiei publice, precum şi răspunderea administrativă (contravenţională) a
persoanelor fizice şi juridice

3
Al.Negoi , Drept administrativ şi ştiin a administra iei, Editura "Atlas Lex" SRL, Bucureşti, 1993
4
I.Alexandru ş.a., Drept administrativ, Ed. Economic , 2002
5
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, vol.I, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1997, p.19
8
 1.3. Izvoarele dreptului administrativ

No iunea de izvor de drept are dou în elesuri.

În sens material, prin izvor de drept se în eleg condiţiile materiale de existenţă care
determină voinţa membrilor societăţii, exprimată în normele juridice, iar în al doilea sens, se
înţelege forma specifică de exprimare a normelor juridice.
Acest al doilea sens, tehnic-juridic, al expresiei izvor de drept, este cel pe care îl avem în
vedere în cele ce urmeaz şi care mai este exprimat în formula “izvor formal de drept”.
În concluzie, izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specific de
exprimare a normelor de drept administrativ.
În afara normelor juridice care au ca izvor acte ce provin de la puterea
legiuitoare, exist deci şi izvoare ale dreptului administrativ care provin de la autorit i ale
administra iei publice şi aceasta constituie o particularitate a dreptului administrativ.
În cadrul sistemului, ierarhia izvoarelor dreptului administrativ priveşte raportul dintre
diferitele acte normative şi are la baz suprema ia legii:
• Constitu ia
• legile constitu ionale (de revizuire a Constitu iei)
• legile organice
• legile ordinare
• Decretele preziden iale care con in norme ce reglementeaz raporturi juridice din sfera
puterii executive
• Hot rârile şi ordonan ele Guvernului, ordinele şi instruc iunile miniştrilor şi actele
celorlalte autorit i centrale de specialitate ale administra iei publice
• Actele normative ale administra iei publice locale
• Conven iile interna ionale care sunt direct executorii în ordinea juridic intern dac au fost
ratificate de Parlament.
• Principiile generale ale dreptului administrativ desprinse prin generalizare din
prevederile mai multor acte normative, acestea cap t valoarea unor izvoare distincte de actele
administrative respective (de exemplu, principiul revocabilit ii actelor administrative).
• Doctrina nu constituie izvor de drept
• Jurispruden a , dup majoritatea opiniilor autorilor din ara noastr , nu constituie
izvoare de drept, considerându-se c judec torul aplic dreptul şi nu îl creeaz , dar exist şi

9
opinii potrivit c rora jurispruden a poate constitui izvor de drept ( unele solu ii ale instan elor de
contencios administrativ).

1.4. Raportul de drept administrativ

Raporturile de drept administrativ sunt acele raporturi juridice care apar prin
interven ia normei juridice asupra raporturilor sociale care constituie obiectul activit ii
administrative a statului - sau a colectivit ilor locale - realizat aşadar, de c tre autorit ile
administra iei publice potrivit normelor legale, cu excep ia raporturilor sociale care se nasc în
procesul realiz rii activit ii financiare6.
Raporturile de drept administrativ sunt acele raporturi sociale reglementate de normele
dreptului administrativ care intervin în cadrul şi pentru realizarea func iei executive a statului7.
Referindu-ne la subiec ii raportului de drept administrativ, trebuie ar tat c întotdeauna
cel pu in unul este o autoritate a administra iei publice. Naşterea, modificarea sau stingerea
raportului de drept administrativ este expresia manifest rii unilaterale de voin a autorit ii
administrative purt toare a autorit ii publice (de stat sau a colectivit ilor locale), în acest
sens, distingem mai multe posibilit i. Astfel, un raport de drept administrativ se poate stabili
între:
• dou autorit i ale administra iei publice;
• autoritate a administra iei publice sau o alt autoritate public (în ceea ce priveşte
natura juridic a raporturilor dintre Parlament şi autorit ile administra iei publice, suntem
de p rere c acestea, de regul , sunt raporturi de drept constitu ional);
• autoritate a administra iei publice şi un organism non-guvernamental;
• autoritate a administra iei publice şi o institu ie social-cultural sau un agent economic
(regie autonom sau o societate comercial );
• autoritate a administra iei publice şi o persoan fizic .
Obiectul raportului de drept administrativ îl formeaz ac iunea sau inac iunea p r ilor.
Specificitatea const în aceea c ac iunea sau inac iunea subiec ilor se încadreaz în activitatea
administrativ a statului sau a colectivit ilor locale, deci în cadrul exercit rii puterii executive.

6
Antonie Iorgovan, Drept administrativ, voi. I, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1994 p.138-152
7
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, vol.I, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 1997, p.23-24
10
 Dup con inutul raporturilor juridice de drept administrativ, deci al drepturilor şi
obliga iilor pe care le au subiectele participante, putem distinge în cadrul raporturilor mai sus
amintite urm toarele categorii:
• raporturi de subordonare ierarhică. Sunt raporturi de autoritate care se
stabilesc între structuri ale sistemului administra iei publice aflate într-o ierarhie
administrativ . Subiectul activ al acestui raport are în competen dreptul de a conduce,
îndruma, controla activitatea subiectului pasiv c ruia îi incumb obliga ia de subordonare. De
asemenea, subiectul activ are putere disciplinar asupra subiectului pasiv.
• raporturi de colaborare şi participare, care se realizeaz între subiecte între care nu
exist subordonare ierarhic . Titularii diferitelor competen e pot colabora sau participa la
realizarea unor sarcini ale administra iei publice.
Alt categorie de raporturi juridice de drept administrativ sunt cele care se stabilesc
între subiectele de drept care apar in sistemului de administra ie public şi subiecte de drept
care se situeaz în afara acestui sistem:
• raporturi juridice de subordonare. Sunt raporturi juridice în care subiectele
active în baza competen ei legale pot stabili unilateral drepturi şi obliga ii pentru persoane
fizice sau juridice aflate în afara sistemului administra iei publice. Acestea din urm sunt
obligate s se conformeze exigen elor stabilite în mod unilateral de c tre organele
administra iei publice.
• raporturi juridice de supraveghere şi control a respect rii legii de c tre subiecte de
drept din afara sistemului administra iei publice.
• raporturi juridice de colaborare şi participare a unor persoane fizice sau
subiecte colective de drept la realizarea sarcinilor administra iei publice. Este cazul
organiza iilor nestatale care realizeaz activit i de interes public, contribuind la îndeplinirea
sarcinilor administra iei publice : Baroul de avoca i, Corpul exper ilor contabili şi al
contabililor autoriza i, unit i de înv mânt particulare ş.a.
• raporturi juridice de utilizare a serviciilor publice în care subiectele active
ac ioneaz pentru a realiza activit i cu caracter prestator pentru satisfacerea unor nevoi de
interes public.

11
 CAPITOLUL II. ACTELE ADMINISTRATIVE

2.1. No iunea şi tr s turile caracteristice ale actelor administrative

În cadrul formelor concrete de realizare a activit ii administra iei publice, locul

central îl ocup actele administrative.
Actul administrativ sau actul de drept administrativ (cele dou no iuni exprim
acelaşi con inut) face parte din categoria formelor concrete de realizare a activit ii
administra iei publice produc toare de efecte juridice. Când spunem c o form concret de
activitate d naştere la efecte juridice, în elegem c aceasta d naştere, modific sau stinge
raporturi juridice, în aceast categorie mai pot fi incluse şi contractele administrative.
A doua categorie o constituie formele de activitate ale administra iei publice care nu
produc efecte juridice proprii, în care se cuprind opera iunile tehnico-administrative precum
şi actele exclusiv politice ale acesteia8.
Actul administrativ este un act juridic unilateral, care eman de la o autoritate
public , în temeiul puterii publice, pe baza şi în vederea execut rii legii.
Prima tr s tur caracteristic este aceea c actele administrative sunt acte juridice
Aceast caracterizare distinge actul administrativ de opera iunile tehnico-
administrative.
Actul administrativ este o manifestare unilateral de voin juridic ;
Actul administrativ este unilateral nu pentru faptul c ar fi opera unei singure
persoane - la emiterea sa putând participa mai multe persoane - ci pentru c el degaja o
singur voin juridic , care provine de la o autoritate public .
Actul administrativ este o manifestare de voin care eman , în primul rând, de la o
autoritate a administra iei publice;
Manifestarea de voin , unilateral , trebuie s emane de la o autoritate public . Prin
manifestarea de voin se realizeaz autoritatea public , f când s se modifice ordinea juridic ,
prin crearea unor situa ii juridice noi.

8
I.Iov naş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997, p. 9 şi urm
12
 Manifestarea de voin are loc în temeiul puterii publice;
Datorit acestui fapt, actul administrativ este obligatoriu şi executoriu prin el însuşi.
Actul administrativ este emis în vederea execut rii legii.
Aceast caracteristica decurge din ra iunea de a fi a administra iei publice, aceea de a
organiza şi a executa în concret legea, în eleas în accep iunea sa larg , nu numai de act al
Parlamentului.

2.2. Categorii de acte administrative

Actele administrative pot fi grupate în mai multe categorii în func ie de o seam de

particularit i şi de criterii pe care le vom prezenta în continuare:

2.2.1. Dup întinderea efectelor juridice pe care le produc

Pornind de la acest criteriu putem distinge categoria actelor normative şi cea a actelor
individuale.
Actele normative con in reguli generale, impersonale, care se aplic într-un num r
nedeterminat de cazuri şi la un num r nedeterminat de subiec i.
Actele individuale sunt acelea care creeaz drepturi şi obliga ii în profitul sau în sarcina
uneia sau mai multor persoane determinate.

2.2.2. Dup persoana administrativ de la care eman

Actele administrative pot fi clasificate şi dup autorul actului, dup cum urmeaz :
• Decrete emise de c tre Preşedintele României;
• Hot râri şi Ordonan e emise de c tre Guvern;
• Instruc iuni şi ordine emise de c tre miniştri sau conduc torii altor organe ale
administra iei publice centrale de specialitate;
• Ordine ale prefec ilor;
• Hot râri ale consiliilor jude ene, municipale, or şeneşti şi comunale;
• Dispozi ii ale primarilor.

2.2.3. Dup num rul manifest rilor de voin pe care le încorporeaz . Dup acest
criteriu actele administrative pot fi:
• acte administrative care con in o singur manifestare de voin ;

13
 • acte administrative complexe, care con in dou sau mai multe manifest ri de voin .
Faptul c actele complexe cuprind mai multe manifest ri de voin are dou consecin e
practice:
• nu poate fi revocat sau anulat decât printr-un act simetric, care s cuprind
manifest rile de voin ale tuturor autorit ilor care au elaborat în comun actul anterior, ori
printr-un act superior tuturor emiten ilor;
• ac iunea în justi ie trebuie îndreptat împotriva tuturor autorit ilor participante la
emiterea actului.

2.3. Legalitatea actelor administrative

Emiterea actelor administrative reprezint rezultatul exercit rii competen ei cu care sunt
înzestrate persoanele administrative.
Competen a administrativ este format din ansamblul atribu iilor ce revin unei
autorit i, compartiment func ional sau persoane (func ionar de stat) şi limitele exerci iului
lor. Ca element component al competen ei, atribu ia const din prerogativele ce revin unui organ,
compartiment func ional sau func ionar public, în temeiul unui act normativ.
Pentru a se stabili legalitatea unui act administrativ, se analizeaz :
• competen a material , în eleas ca grad de întindere a atribu iilor, sau sfera de
cuprindere a lor;
• competen a teritorial , ea desemnând cadrul teritorial în care se execut
atribu iile de c tre o autoritate public . Spre exemplu utilizarea competen ei teritoriale
drept criteriu de clasificare, permite distinc ia între autorit ile centrale ale administra iei
publice (cu o competen teritorial extins la întreg teritoriul na ional), autorit ile
teritoriale (cu competen la nivelul unei p r i din teritoriul na ional) şi autorit ile locale
(competente a-şi exercita atribu iile la nivelul unit ii administrativ - teritoriale -
comun , oraş, municipiu, jude );
• competen a personal , evoc ansamblul atribu iilor ce revin unei persoane care
ocup o anumit func ie, în acest sens, o anumit competen revine primarului şi o alta
preşedintelui consiliului jude ean.

14
 2.4. Condi ii de valabilitate privind emiterea actelor administrative

Pentru ca actul administrativ s fie legal, el trebuie, în primul rând, s fie, aşa cum
am men ionat, emis de c tre autoritatea administrativ competent , adic de c tre
autoritatea c reia legea îi confer dreptul şi, totodat , în anumite cazuri, obliga ia de a emite
acel act administrativ. Problema competen ei, în emiterea actelor administrative, priveşte nu
numai autoritatea de la care eman actul, ci şi persoana din cadrul acelei autorit i,
func ionarul care emite actul.
Totodat , actul administrativ trebuie s fie în conformitate cu legea, el fiind emis
tocmai pe baza şi în vederea execut rii legii.
De asemenea, la emiterea actelor administrative trebuie respectate condi iile de
form şi de procedur prescrise de lege pentru emiterea actelor respective.
Nerespectarea acestor condi ii duce la neluarea în considerare a acelor acte. Aşa de
exemplu, dac un act administrativ nu poart semn tura persoanei competente sau
ştampila organului emitent, acel act nu este considerat a fi valabil..
În marea lor majoritate, aşa cum ar tam, actele administrative sunt emise în form
scris , întrucât aceasta prezint o serie de avantaje.
Astfel, forma scris este recomandat spre a se putea cunoaşte exact con inutul
actului administrativ, astfel încât acesta s poat fi executat întocmai de c tre cei care au
aceast obliga ie. Totodat , forma scris constituie un puternic mijloc de prob pentru a se
putea dovedi, în caz de litigiu, prin înscrisul respectiv, drepturile şi îndatoririle pe care le
con ine.
Totodat , forma scris asigur cele mai bune condi ii pentru exercitarea
controlului asupra legalit ii actelor administrative.
Forma scris este absolut necesar în cazul actelor administrative cu caracter
normativ, precum şi în alte situa ii ca, de exemplu, în ceea ce priveşte legitima iile,
diplomele, certificatele, adeverin ele, procesele-verbale etc..
Forma oral (verbal ) a actelor administrative este utilizat , de regul , în caz de
urgen când, pentru desf şurarea anumitor ac iuni, în timpul oportun, nu mai este posibil
emiterea unui act scris, întrucât prin acesta s-ar întârzia prea mult ac iunea respectiv , care
trebuie înf ptuit imediat şi de regul sunt urmate de confirmarea scris .
Conform dispozi iilor Legii contenciosului administrativ, t cerea autorit ii
administra iei publice este socotit ca refuz de a rezolva favorabil cererea ce i-a fost

15
adresat . Este o solu ie fireasc , deoarece, în caz contrar, nu se mai justific ac iunea în
justi ie a persoanei interesate.
Alteori, îns , t cerea ar putea fi interpretat ca aprobare, potrivit adagiului qui tacit
consentire videtur (cine tace consimte). De pild , un organ inferior solicit organului superior
aprobarea pentru a ac iona într-un anume fel. în acest caz, t cerea ar putea fi considerat ca o
aprobare.
În ceea ce priveşte procedura emiterii actelor administrative, legea poate stabili şi
cerin a anumitor avize pentru emiterea unui act administrativ, date de c tre alte organe decât
organul emitent.

2.5. Aplicarea actelor administrative

Odat emise, sau adoptate, dup caz (adoptarea este specific autorit ilor
colegiale), actele administrative trebuie s fie aplicate.
Cu privire la aplicarea actelor administrative se impune examinarea succesiv a dou
probleme: intrarea în vigoare a actelor administrative şi executarea actelor administrative.

2.5.1. Intrarea în vigoare actelor administrative

Cât priveşte intrarea în vigoare a actelor administrative, ea reprezint momentul din
care actul administrativ este susceptibil a fi pus în executare (a produce efecte juridice).
a) Susceptibilitatea actului administrativ de a produce efecte juridice, reprezintă
momentul de plecare, în aplicarea unui act administrativ şi se referă la aplicarea pentru viitor a
actului administrativ.
Autorit ile administra iei publice nu pot s dea actelor administrative pe care le emit
efecte retroactive.
Drepturile şi obliga iile consfin ite prin aceste acte administrative, se situeaz în timp
înainte de emiterea lor.
Unii autori consider cazul actelor amintite o excep ie de la principiul
neretroactivit ii şi tot o astfel de excep ie este considerat şi situa ia actelor administrative
cu caracter jurisdic ional prin care se rezolv un litigiu şi se face referire la drepturi şi obliga ii
existente la momentul ivirii litigiului privitor la acele acte.
b) O altă problemă o presupune susceptibilitatea de executare a actelor administrative.

16
 Actele administrative fiind susceptibile de executare, trebuie aduse la îndeplinire atât de
autorit ile administra iei publice competente s fac acest lucru, cât şi de persoanele fizice şi
juridice care trebuie s se subordoneze, s se conformeze dispozi iilor acestor acte.
Pentru a putea fi puse în executare, actele administrative trebuie s fie aduse la
cunoştin a celor competen i s le execute.

2.6. Suspendarea, retragerea şi desfiin area actelor administrative

2.6.1. Suspendarea actelor administrative

Prin suspendarea actelor administrative se înţelege întreruperea vremelnică a efectelor
juridice ale acestor acte şi apare necesară pentru garantarea respectării legii în emiterea şi
executarea acestor acte.
Suspendarea poate avea loc într-o prim situa ie ca efect al dispozi iilor exprese ale
legii.
În alte cazuri suspendarea actelor administrative poate fi pronun at de instan ele
judec toreşti, bineîn eles, atunci când legea le confer aceast competen .
Alteori, suspendarea poate fi pronun at şi de alte autorit i ale administra iei publice
care nu se situeaz în ierarhie cu autoritatea care a emis actul. O astfel de suspendare este
admis doar dac legea confer acelei autorit i competen a suspend rii.
Suspendarea efectelor actelor administrative poate fi şi opera autorit ii care a emis
actul.

2.6.2. Retragerea actelor administrative

Retragerea actelor administrative este necesar uneori, şi se justific prin aceea c
evolu ia societ ii este într-o continu schimbare şi actele administrative trebuie uneori
modificate pentru a ine pasul cu aceast evolu ie.
Administra ia este f cut de oameni şi trebuie admis c uneori aceştia greşesc şi c
este necesar a fi îndreptate erorile respective, pentru c altfel s-ar d una interesului public.
De aceea trebuie admis posibilitatea modific rii sau retragerii actelor
administrative, principiul revocabilit ii actelor administrative fiind fundamental în regimul
juridic al acestor acte.
Modificarea sau retragerea actului poate s fie obligatorie sau facultativ .

17
 Atunci când legea stabileşte ilegalitatea acestor acte, retragerea lor de c tre
administra ia public este obligatorie.

2.6.3. Desfiin area (nulitatea) actelor administrative. Inexisten a lor.

Nerespectarea condi iilor de fond şi forma prev zute de lege cu privire la emiterea
unui act administrativ conduce la aplicarea sanc iunii nulit ii actului administrativ respectiv.
Condi ia este ca la momentul emiterii actului s se fi înc lcat anumite dispozi ii ale legii
şi s nu fie vorba de înc lc ri ulterioare sau de neconformitate a actului cu dispozi ii legale
ap rute ulterior emiterii actului.
Unii autori au apreciat c sunt cazuri în care la întocmirea actului s-au înc lcat regulile
prev zute expres de lege, într-un mod atât de grosolan, încât actul administrativ respectiv poate fi
considerat ca inexistent9.
Se consider astfel c sunt cazuri de inexisten urm toarele :
1. când un act administrativ nu poate fi materialmente dovedit, pentru c nu exist nici o
urm a lui în arhive;
2. actul administrativ a fost emis în baza unei legi care a fost abrogat ;
3. când actul poart semn tura unei persoane manifest incompetent ;
4. când printr-un act administrativ, organul administra iei publice rezolv , spre exemplu, un
litigiu de competen a instan elor judec toreşti.
Se consider c înc lcarea legii în ultimele cazuri este atât de evident încât nu mai este
necesar invocarea nelegalit ii actelor respective şi pronun area nulit ii.
Aceste acte sunt lovite de vicii atât de vizibile încât nimeni nu le poate atribui caracterul
de acte juridice obligatorii. Pentru aceste acte nu opereaz prezum ia de legalitate şi nimeni nu
poate fi inut s se supun prescrip iilor exprimate în astfel de acte.
De aceea, s-a considerat c pentru anumite înc lc ri ale normelor juridice, cu ocazia
emiterii actelor administrative, s se considere aplicabil sanc iunea nulit ii relative.
În acele cazuri în care s-au înc lcat regulile juridice, mai ales de procedur , dac nu
sunt esen iale pentru validitatea actului administrativ, s fie sanc ionate cu anularea, şi nu cu
nulitatea absolut .

9
Al. Negoiţă, op. cit., p. 169
18
 CAPITOLUL III. NO IUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRA IA PUBLIC

3.1. Caracteristici generale ale administra iei publice

Administra ia public are ca obiect realizarea valorilor politice care exprim

interesele generale ale societ ii organizate în stat şi care sunt formulate în legi de c tre
organele puterii legiuitoare, precum şi executarea hot rârilor judec toreşti, date în temeiul
legii.10
Caracterizând administra ia public drept o activitate în principal organizatoric , se
desprinde pozi ia sa de intermediar între planul conducerii politice şi planul în care se
realizeaz valorile politice, deciziile politice.
Administra ia public , în statul de drept, reprezint principala pârghie prin care se
realizeaz valorile stabilite la nivelul palierului politic11. Ea trebuie s fie continu ,
omniprezent , prompt şi energic , deoarece reprezint necontenit statul, atât în interior cât şi
în exterior. No iunea de administra ie are mai multe accep iuni, în limbajul curent, a
administra înseamn a conduce, a organiza, a dirija activit i publice şi particulare.
Administra ia const într-o activitate ra ional şi eficient de utilizare a resurselor
umane, materiale şi financiare în scopul ob inerii unor rezultate maxime cu eforturi minime.
Complexitatea cerin elor sociale, ridic în fa a administra iei o serie de probleme, care
trebuie rezolvate. Societatea cunoaşte un proces continuu de multiplicare şi diversificare a
sarcinilor administra iei, care impune necontenite îmbun t iri şi perfec ion ri în structura şi
activitatea administra iei, prin utilizarea unor metode şi tehnici moderne. Doctrina consider
c în con inutul complex al administra iei se cuprind imperativele: a prevedea, a organiza, a
conduce, a coordona, a controla12.
No iunea de administra ie este mai larg decât aceea de administra ie public , ea
cuprinzând şi administra ia particular . Ca orice activitate uman , atât administra ia public
cât şi administra ia particular urm resc un scop, utilizând anumite mijloace.
Spre deosebire de administra ia privat , administra ia public urm reşte satisfacerea
interesului public, a utilit ii publice, a binelui comun, în mod dezinteresat, inclusiv prin
realizarea de servicii publice.

10
'*** Curs de drept administrativ, SNSPA, coordonator loan Alexandru, Editura Economic , 2002, p. 402
11
Emil B lan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999, p.9
12
Mihai T. Oroveanu, Tratat de Drept administrativ, Editura Universit ii Creştine „Dimitrie Cantemir",
Bucureşti, 1994, p. 15.
19
 Scopul activit ii administra iei publice este atât satisfacerea, în mod regulat şi
continuu, a unor cerin e esen iale, comune întregii colectivit i umane, care exced prin
amploarea lor posibilit ile particularilor, cât şi satisfacerea unor cerin e care, prin natura lor,
sunt nerentabile şi nimeni nu s-ar oferi s le asigure.
No iunea de administra ie public este susceptibil de a c p ta dou sensuri: unul
material şi unul formal13.
In sens material, administra ia public reprezint o activitate de organizare a
execut rii şi de executare în concret a legii, realizat prin ac iuni cu caracter de dispozi ie sau
ac iuni cu caracter de presta ie, de c tre autorit ile care compun acest sistem în vederea
satisfacerii intereselor generale, scop care organizeaz şi asigur buna func ionare a serviciilor
publice şi execut anumite presta ii c tre popula ie14.Prin activit ile executive cu caracter de
dispozi ie se organizeaz executarea legii, stabilindu-se reguli de conduit pentru ter i. Aceste
activit i se realizeaz prin acte juridice, opera iuni administrative, fapte materiale înf ptuite
de titularii func iilor publice din sistemul organelor administra iei publice.
Administra ia public , ca activitate excede sfera organelor care alc tuiesc sistemul de
organizare respectiv, aceasta putând fi reg sit şi în sistemul puterii legiuitoare sau
judec toreşti, precum şi în cel al unor organiza ii nestatale care organizeaz executarea şi
execut în concret legea15
În sens formal, structural sau organic administra ia public poate fi în eleas ca un
sistem de organe ( ansamblul autorit ilor şi institu iilor publice), cuprinzând diverse structuri
administrative care realizeaz activitatea de organizare a execut rii şi de executare în concret
a legii.
Administra ia public , în sensul de sistem de organe ale statului, este alc tuit din:
Preşedintele României, Guvern, ministere şi celelalte organe ale administra iei publice
centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate în jude e, prefectul şi autorit ile
administra iei publice locale16.
Pentru A. Iorgovan, administra ia public reprezint ansamblul activităţilor
Preşedintelui, Guvernului, autorităţilor administraţiei autonome centrale, autorităţilor
administraţiei autonome locale si, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, în

13
Al. Negoi , Drept administrativ, Ed. „Sylvi", Bucureşti, 1996, p. 5
14
A. Tr ilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV
15
Al. Negoi , Drept adminstrativ si ştiin a administra iei, Ed. AtlasLex, Bucureşti, 1993
16
A. Tr ilescu, Tratat elementar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV
20
regim de putere publică, se aduc la îndeplinire publică legile sau, in limitele legii, se
prestează servicii publice17.
Domeniul administraţiei publice locale este reglementat în primul rând în Constitu ie
(art.120.123), care con ine dispozi ii cu rang de principii de baz , în Legea general a
administra iei publice locale nr.215/200118, precum şi în numeroase legi speciale, dintre
care amintim doar Legea prefectului nr. 340/2004, Legea nr.393/2004 privind statutul
aleşilor locali, Legea nr.67/2004 privind alegerea autorit ilor administra iei locale.

3.2. Func iile administra iei publice în statul de drept

Administra ia public fiind o activitate în principal organizatoric , aceasta are o

pozi ie de intermediar între planul conducerii politice şi planul unde se realizeaz valorile
politice, deciziile politice. Aceast caracteristic nu exclude activitatea de conducere în
administra ia public - ca activitate creatoare - ci, dimpotriv , o presupune la anumite
dimensiuni şi în cadrul unor limite.
Referindu-se la principalele func ii ale administra iei publice în cadrul sistemului
social global, prof. I. Alexandru identific urm toarele19:
a) în prim plan (determinat de pozi ia pe care o are administra ia în raport cu
puterea politic ) se afl func ia de mecanism intermediar de execu ie, ce are menirea de a
organiza şi a asigura execu ia - în ultim instan folosind autoritatea sa sau chiar
constrângerea. Aceast func ie primar are mai multe laturi, şi anume:
• func ia de preg tire a deciziilor politice sau chiar de colaborare la adoptarea lor;
• func ia de organizare a execut rii deciziilor politice;
• func ia de executare direct , în concret a deciziilor politice;
• func ia de asigurare a execut rii deciziilor politice, care se realizeaz fie prin
convingere, fie la nevoie, folosind for a de constrângere;
• func ia de purt tor al cererilor, dorin elor şi necesit ilor membrilor societ ii în fa a
autorit ilor competente s adopte decizii asupra acestora.

17
A. Iorgovan, Drept administrative. Tratat elementar, voi. I, Ed. Hercules, 1993, p. 85-86
18
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modific rile şi
complet rile aduse de Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;
Legea nr. 161/2003; Legea nr. 141/2004; Legea nr. 340/2004; Legea nr. 393/2004; Legea 286/2006.
19
Bernard Gournay, Introduction a la Science Administrative, Presse de la Fondation Na ionale des Sciences Politiques,
Paris, 1978, I.Alexandru , ş.a. , Drept administrativ, Ed. Economic , 2002
21
 b) Ca func ii derivate ale administra iei publice, care se refer la scopurile ac iunilor
desf şurate de aceasta, în condi iile statului de drept administra ia public are drept scop
înf ptuirea deciziei politice, reflectat în legi şi celelalte acte normative ale autorit ilor
statului şi ale colectivit ilor locale, pot fi conturate:
• func ia de instrument de conservare a valorilor materiale şi spirituale ale
societ ii.
• func ia de organizare şi coordonare a adapt rilor ce se impun datorit
transform rilor ce se produc inerent în evolu ia diferitelor componente ale societ ii, în special, în
structura economic a acesteia.
Atribu iile administra iei publice în materie de organizare reprezint una din cele mai
importante laturi prin care administra ia îşi realizeaz func iile sale în cadrul sistemului social.
În acest sens, Constitu ia României precizeaz în art. 101(1) c principala atribu ie a
Guvernului este asigurarea realiz rii politicii interne şi externe a rii şi exercitarea conducerii
generale a administra iei publice, potrivit programului s u de guvernare acceptat de
Parlament. Legea pentru organizarea şi func ionarea Guvernului şi a ministerelor nr.
90/2001, precum şi Legea administra iei publice locale nr. 215/2001 prev d, de asemenea,
importante atribu ii de organizare pentru autorit ile administra iei publice centrale de
specialitate şi pentru autorit ile administra iei publice locale.
Atributul de comand se reg seşte în activitatea administra iei publice în dou
planuri:
• administra ia public colaboreaz la adoptarea deciziilor politice prin preg tirea
acestora;
• administra ia public adopt deciziile administrative care au ca obiect crearea
cadrului organizatoric şi a condi iilor concrete în vederea implement rii deciziilor
politice.
Coordonarea ca atribut al conducerii în cadrul administra iei publice se reg seşte
aproape la toate nivelurile structurilor administrative şi const în armonizarea şi sincronizarea
ac iunilor desf şurate în vederea organiz rii execut rii şi de executare în concret a deciziilor
politice transpuse în legi şi alte acte normative. F r coordonare nu este posibil ac iunea
eficient a diferitelor elemente ale mecanismului administrativ, iar realizarea func iilor
administra iei ar fi periclitat , lucru ce ar avea repercusiuni asupra întregului sistem social.
Coordonarea asigur integrarea dinamic a ac iunilor diferitelor elemente ale
administra iei publice, în scopul realiz rii acestora în mod ritmic, propor ional şi eficient.

22
 Controlul constituie, de asemenea, un alt atribut al activit ii administrative; el are
menirea de a m sura rezultatele ac iunii administrative în aplicarea deciziilor politice şi de a
reprograma activit ile, f când corec iile necesare. Controlul trebuie s determine o intensificare
a realiz rii ac iunilor administrative de natur a asigura îndeplinirea func iilor administra iei
publice.

23
 CAPITOLUL IV. AUTORIT ILE ADMINISTRA IEI PUBLICE

4.1. Considera ii generale privind administra ia public central

Constitu ia României20, se refer în Titlul III, la autorit ile publice. Astfel, sunt
cuprinse în acest titlu urm toarele organisme, calificate de constituant drept autorit i publice:
• Parlamentul (capitolul I);
• Preşedintele României (capitolul II);
• Guvernul (capitolul III);
• Autorit ile administra iei publice centrale de specialitate (capitolul V, sec iunea
1) ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului, autorit i administrative
autonome;
• Autorit ile administra iei publice locale (capitolul V, sec iunea a 2-a) –
consiliile locale, jude ene şi primarii;
• Autoritatea judec toreasc (capitolul VI) - instan ele judec toreşti, Ministerul
Public, Consiliul Superior al Magistraturii.
Fiec rei “puteri” în stat îi corespund autorit i care realizeaz sarcinile acesteia.
Astfel, sarcinile puterii legislative, de adoptare a legilor, se realizeaz de c tre cele
dou Camere ale Parlamentului (Camera Deputa ilor şi Senatul), sarcinile puterii
judec toreşti, de a solu iona cu putere de adev r legal, conflictele juridice care apar în
societate, se realizeaz de c tre instan ele judec toreşti (judec torii, tribunale jude ene şi al
municipiului Bucureşti, cur i de apel şi Înalta Curte de Casa ie şi Justi ie), iar sarcinile
puterii executive sunt realizate de Preşedinte şi de Guvern, acesta din urm având
conducerea general a administra iei publice.
Raportându-ne la autorit ile publice consacrate de Constitu ia României, se pot re ine ca
autorit i administrative autonome:
• Consiliul Suprem de Ap rare a rii;
• Curtea de Conturi;
• Avocatul Poporului;
• Consiliul Legislativ.

20
Constitu ia din 31/10/2003, Re-Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003, Modificat şi
completat prin Legea de revizuire a Constitu iei României nr. 429/2003, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003,
24
 Mai pot fi incluse în categoria acestor autorit i, având un statut legal: Serviciul Român
de Informaţii, Banca Naţională a României, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ş.a..
Apoi, sunt autorit i autonome locale, alese, precum consiliul jude ean, consiliile locale
şi primarii.
Prin urmare, autoritatea administrativ reprezint acea categorie a autorit ilor
publice care are o structur stabil şi o activitate continu , înzestrat cu capacitate juridic ce-i
permite participarea în nume propriu, la înf ptuirea puterii executive în limitele competen ei legal
specifice.21
Din cele prezentate reiese c no iunea de autoritate publică este mai larg decât cea de
autoritate administrativă, pe care o include. De altfel, prin Decizia nr. 197/1997 a Cur ii
Constitu ionale, s-a statuat c în ceea ce priveşte no iunea de autoritate administrativ ,
prev zut de art. l din Legea nr. 554/2004, aceasta a fost înlocuit cu no iunea de autoritate
public , prev zut de art. 52 alin. l din Constitu ie22 şi c no iunea de autoritate public are o
sfer mai larg decât cea de autoritate administrativ , f r a se ar t de Curtea
Constitu ional , sensul şi sfera celor dou no iuni.
Din rândul autorit ilor administrative, unele sunt considerate autorit i ale
administra iei publice pentru c acestea fac parte din sistemul administra iei publice.
În Constitu ie se utilizeaz şi no iunea de organ23: în art. 61 alin. 1, chiar dac se
prevede c Parlamentul este „ unica putere legiuitoare a ţării”, el este calificat, mai întâi, ca
fiind, „organul reprezentativ al poporului român”. De asemenea, în art. 116 se prevede c „
alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau
ca autorităţi administrative autonome”. Art. 123 alin. (2), referindu-se la prefect, prevede
c acesta conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi „ ale celorlalte
organe centrale, din unităţile administrativ-teritoriale”.
Pentru autorit ile administrative, se re in urm toarele caracteristici:
• sunt o categorie de autorit i publice, adic forme organizatorice constituite în
sistemul autorit ilor publice;
• sunt forme organizatorice stabile, ca structur şi activitate, determinate de
permanen a şi consisten a sarcinilor ce trebuie s le îndeplineasc , ceea ce nu exclude

21
I. Santai, Drept administrativ şi ştiin a administra iei, Ed. Oscar Print, 1998, p.59-68
22
Persoana v t mat într-un drept al s u ori într-un interes legitim, de o autoritate public , printr-un act
administrativ sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, este îndrept it s ob in recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
23
A se vedea şi M Preda, Drept administrativ, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 18
25
posibilitatea încredin rii temporare de sarcini sau chiar a cre rii de organe cu caracter
temporar, dat fiind provizoratul sarcinilor;
• dispun de capacitate juridic cu caracter special, care le confer calitatea de a
participa la raporturile juridice, respectiv aptitudinea limitat de a avea şi de a exercita
drepturi şi, dup caz, de a îndeplini obliga ii în nume propriu.
Autorit ile administrative se caracterizeaz prin:
• sunt, de regul , alc tuite din persoane numite şi, mai rar, alese41 în func ie, spre deosebire
de componentele puterii legislative (Camera Deputa ilor şi Senatul) alc tuite numai din persoane
alese;
• func ionarii acestor autorit i sunt subordona i ierarhic, fiind revocabili din func ie,
comparativ cu magistra ii42 care, în cazul judec torilor, sunt independen i în activitate şi
inamovibili în func ie, iar procurorii dispun de stabilitate în func ie;
• prin activitatea lor, autorit ile administrative asigur punerea în executare şi
executarea în concret a legilor, procesul activit ii executive incluzând, astfel, adoptarea sau emiterea
de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual, executarea şi controlul
îndeplinirii acestora.
Aşadar, puterea executiv şi sistemul de autorit i administrative ocup un loc
intermediar - deşi pe acelaşi plan sau nivel al puterii în stat.

4.2. Guvernul României

4.2.1. Rolul şi func iile Guvernului

Guvernul este autoritatea public a puterii executive, care func ioneaz în baza votului
de încredere acordat de Parlament şi care asigur realizarea politicii interne şi externe a rii şi
exercit conducerea general a administra iei publice24.
Guvernul are rolul de a asigura func ionarea echilibrat şi dezvoltarea sistemului
na ional economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în
condi iile promov rii intereselor na ionale.
Guvernul se organizeaz şi func ioneaz în conformitate cu prevederile
constitu ionale, având la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament.

24
Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi func ionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicat în
M.Of. nr. 164 din 4.02.2001
26
 Numirea Guvernului se face de Preşedintele României pe baza votului de încredere
acordat de Parlament şi exprimat prin Hot rârea Parlamentului.

4.2.2. Componen a Guvernului

Potrivit art. 2 al Legii nr. 90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care:
• au numai cet enia român şi domiciliul în ar ;
• se bucur de exerci iul drepturilor electorale;
• nu au suferit condamn ri penale şi nu se g sesc în unul dintre cazurile de
incompatibilitate.
Guvernul este alc tuit din primul-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte şi
miniştri-delega i, cu îns rcin ri speciale pe lâng primul-ministru, prev zu i în lista
Guvernului prezentat Parlamentului pentru votul de încredere.
Preşedintele României desemneaz un candidat pentru func ia de prim-ministru, în
urma consult rii partidului care de ine majoritatea absolut în Parlament, ori dac nu exist o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru func ia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la
desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a
Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de c tre Camera Deputa ilor şi Senat, în
şedin comun . Parlamentul acord încredere Guvernului cu votul majorit ii deputa ilor şi
senatorilor. Pe baza votului de încredere acordat de c tre Parlament, Preşedintele României
numeşte Guvernul.
Primul-ministru şi ceilal i membri al Guvernului depun individual, în fa a
Preşedintelui României, jur mântul de credin fa de ar şi popor. Guvernul în întregul s u
şi fiecare membru în parte îşi exercit mandatul, începând de la data depunerii jur mântului.
Conflictul de interese în cazul membrilor Guvernului
Conform art 70 şi 71 din Legea 161/2003 prin conflict de interese se în elege situa ia
în care persoana ce exercit o demnitate public sau o func ie public are un interes personal
de natur patrimonial , care ar putea influen a îndeplinirea cu obiectivitate a atribu iilor care îi
revin potrivit Constitu iei şi altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii
conflictului de interese în exercitarea demnit ilor publice şi func iilor publice sunt:
impar ialitatea, integritatea, transparen a deciziei şi suprema ia interesului public.

27
 Persoana care exercit func ia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar
de stat sau func ii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act
administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei
decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru
sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. (art.72, Legea nr.161/2003).
Încetarea func iei de membru al Guvernului
Func ia de membru al Guvernului înceteaz în urma:
• demisiei;
• revoc rii;
• pierderii drepturilor electorale;
• st rii de incompatibilitate;
• decesului;
• demiterii.
Demisia din func ia de membru al Guvernului se anun public, se prezint în scris
primului-ministru şi devine irevocabil din momentul în care s-a lua act de depunerea ei, dar
nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.
Revocarea din func ia de membru al Guvernului se face de Preşedintele României,
prin decret, la propunerea primului-ministru. Revocarea are loc în caz de remaniere
guvernamental .

4.2.3. Atribu iile Guvernului

Guvernul, ca de altfel întreaga administra ie public , are sarcina de a aduce la
îndeplinire politica intern şi extern a statului.
În vederea realiz rii acestei sarcini, Guvernul exercit o serie de atribu ii, care pot fi
grupate în dou categorii:
Atribu ii generale
• exercit conducerea general a administra iei publice;
• asigur executarea de c tre administra ia public , în accep iunea de sistem de
organe, adic în sens organizatoric, a legilor şi a celorlalte dispozi ii normative date în
aplicarea acestora;
• conduce şi controleaz activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale
precum şi ale autorit ilor locale ale administra iei publice;
• asigur administrarea propriet ii publice şi private a statului.
28
 Atribu ii de specialitate
a) Atribuţii în domeniul normativ
b) Atribuţii în domeniul economic
c) Atribuţii în domeniul social
d) Atribuţii în domeniul legalităţii şi apărării ţării
e) Atribuţii în domeniul relaţiilor externe
Pentru rezolvarea unor probleme din competen a sa, Guvernul poate constitui
organisme cu caracter consultativ. În scopul elabor rii, integr rii, corel rii şi monitoriz rii de
politici, Guvernul poate constitui consilii, comisii şi comitete interministeriale.

4.2.4. Primul-ministru
Primul-ministru conduce Guvernul şi coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribu iilor legale care le revin.
Primul-ministru reprezint Guvernul în rela iile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele
României, Curtea Suprem de Justi ie, Curtea Constitu ional , Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorit i şi institu ii publice, partidele şi alian ele
politice, sindicatele, cu alte organiza ii neguvernamentale, precum şi în rela iile interna ionale.
Primul-ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Ap rare a rii şi
exercit toate atribu iile care deriv din aceast calitate.
Primul-ministru numeşte şi elibereaz din func ie:
a) conduc torii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excep ia
persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului;
b) secretarul general şi secretarii generali adjunc i ai Guvernului, în cazul utiliz rii
acestor func ii;
c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru;
d) secretarii de stat;
e) alte persoane care îndeplinesc func ii publice, în cazurile prev zute de lege.
Primul-ministru prezint Camerei Deputa ilor şi Senatului rapoarte şi declara ii cu
privire la politica Guvernului şi r spunde la întreb rile ori interpel rile care îi sunt adresate de
c tre deputa i sau senatori.
Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului s r spund la întreb rile şi
interpel rile adresate Guvernului de c tre deputa i sau senatori, în func ie de domeniul de
activitate ce formeaz obiectul interpel rii.

29
 Primul-ministru contrasemneaz decretele emise de Preşedintele României, în cazul
în care Constitu ia prevede obligativitatea contrasemn rii acestora.
În scopul rezolv rii unor probleme operative, primul-ministru poate constitui, prin
decizie, consilii, comisii şi comitete interministeriale.

4.2.5. Organizarea aparatului de lucru al Guvernului25

Aparatul de lucru al Guvernului este alc tuit din aparatul de lucru al primului-
ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri
organizatorice cu atribu ii specifice stabilite prin hot râre a Guvernului.
Aparatul de lucru al primului-ministru este alc tuit din:
a) corpul de consilieri ai primului-ministru;
b) corpul de control al primului-ministru;
c) aparatul tehnic al corpului de consilieri;
d) cabinetul primului-ministru;
e) cancelaria primului-ministru;
f) compartimentul cu probleme speciale;
g) compartimentul documente secrete;
h) compartimentul care asigur protocolul primului-ministru.
Guvernul are un Secretariat General26 condus de secretarul general al Guvernului,
care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai mul i secretari generali adjunc i, care
pot avea rang de secretar de stat, numi i prin decizie a primului-ministru.
Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului şi asigur
derularea opera iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor
organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activit ii Guvernului, precum şi
reprezentarea Guvernului în fa a instan elor judec toreşti.

25
Ordonan de Urgen 64/28.06.2003, pentru stabilirea unor m suri privind înfiin area, organizarea,
reorganizarea sau func ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor
organe de specialitate ale administra iei publice centrale şi a unor institu ii publice
Hot râre nr. 765 din 18 iulie 2002 privind organizarea şi func ionarea aparatului de lucru al Guvernului publicat
în M.O. nr. 554 din 29 iulie 2002
26
Legea 255/2001,publicat în M.Of.nr. 266 din 23/05/2001, privind reorganizarea şi func ionarea Secretaritului
General al Guvernului
30
 Secretariatul general al Guvernului asigur , prin aparatul propriu, continuitatea
derul rii opera iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de leg tur
şi stabilitate al guvern rii.
Departamentul este o structur organizatoric f r personalitate juridic şi f r unit i
în subordine, subordonat primului-ministru, având rolul de coordonare şi sintez în domenii
de interes general, în conformitate cu atribu iile Guvernului.
Departamentul este condus de un demnitar. În exercitarea atribu iilor ce îi revin
conduc torul departamentului emite ordine cu caracter individual.

4.2.6. Func ionarea Guvernului

Guvernul se întâlneşte, de regul , s pt mânal sau ori de câte ori este nevoie, la
convocarea primului-ministru.
Preşedintele României poate participa la şedin ele Guvernului care au ca obiect
probleme de interes na ional privind politica extern a Guvernului, ap rarea rii, asigurarea
ordinii publice.

4.2.7. Actele Guvernului

Guvernul emite dou categorii de acte:
• hot râri;
• ordonan e.
Actele specifice activit ii Guvernului sunt hotărârile, prin care acesta pune în
executare legile adoptate de c tre Parlament.
Hot rârile se emit pentru organizarea execut rii legilor, ceea ce înseamn c nu pot
cuprinde reglement ri primare ale rela iilor sociale, hot rârile având un caracter secundum
legem.
Prin urmare, publicarea constituie o condi ie de validitate a actului, în sensul c
hot rârea sau ordonan a, chiar legal adoptate sunt valabile şi pot fi aplicate numai dup
îndeplinirea procedurii public rii.
Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite
ordonan e în domenii care nu fac obiectul legilor organice, procedând la ceea ce se numeşte
delegarea legislativ (art.115 din Constitu ie).
Legea de abilitare trebuie s stabileasc în mod obligatoriu, domeniul şi data pân la
care se pot emite ordonan e. Dac legea de abilitare o cere, ordonan ele se supun aprob rii

31
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pân la împlinirea termenului de abilitare.
Nerespectarea termenului atrage caducitatea şi încetarea efectelor ordonan ei.
Din punct de vedere tehnic legislativ, Ordonan a de urgen intr în vigoare numai
dup depunerea sa spre dezbatere în procedur de urgen la Camera competent s fie
sesizat şi dup publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dac nu se afl în
sesiune, se convoac în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, dup caz, de la trimitere.
Dac în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizat nu se pronun asupra
ordonan ei, aceasta este considerat adoptat şi se trimite celeilalte Camere care decide de
asemenea în procedur de urgen . Ordonan ele de urgen nu pot fi adoptate în domeniul
legilor constitu ionale, nu pot afecta regimul institu iilor fundamentale ale statului, drepturile,
libert ile şi îndatoririle prev zute de Constitu ie, drepturile electorale şi nu pot viza m suri de
trecere silit a unor bunuri în proprietate public .
Ordonan ele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob sau se resping printr-o lege.

4.2.8. Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Primul-ministru prezint Camerei Deputa ilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu
privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
Totodat , Guvernul şi celelalte autorit i ale administra iei publice sunt obligate s
prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputa ilor, de Senat sau de c tre
comisiile parlamentare, prin intermediul preşedin ilor acestora.
Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dac li se solicit prezen a,
participarea lor este obligatorie.
Guvernul şi fiecare dintre membrii s i sunt obliga i s răspundă la întrebările şi
interpelările formulate de deputa i sau de senatori.
Camera Deputa ilor sau Senatul pot adopta o mo iune prin care s -şi exprime pozi ia
cu privire la problemele ce au f cut obiectul interpel rii.
Guvernul răspunde politic în fa a Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare
membru al Guvernului r spunde politic solidar cu ceilal i membri pentru activitatea
Guvernului şi pentru actele acestuia. Guvernul îşi poate angaja r spunderea în fa a Camerei
Deputa ilor şi a Senatului, în şedin comun , asupra unui program, a unei declara ii de
politic general sau a unui proiect de lege (art.114 din Constitu ie).

32
 Camera Deputa ilor şi Senatul, în şedin comun , pot retrage încrederea acordat
Guvernului, prin adoptarea unei mo iuni de cenzur , cu votul majorit ii deputa ilor şi
senatorilor (art.113 din Constitu ie).
Guvernul îşi poate angaja r spunderea în fa a Camerei Deputa ilor şi a Senatului, în
şedin comun , asupra unui program, a unei declara ii de politic general sau a unui proiect
de lege.
Dac acestea sunt respinse printr-o mo iune de cenzur , depus în termen de 3 zile de
la prezentarea programului, a declara iei de politic general sau a proiectului de lege,
Guvernul se consider demis, urmând s fie desemnat un nou prim-ministru şi s fie ales un
nou Guvern.
Dac mo iunea de cenzur este respins , proiectul de lege prezentat este socotit ca fiind
adoptat, iar programul sau declara ia de politic general devine obligatoriu pentru Guvern.
În situa ia în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea
acesteia se face în şedin comun a celor dou Camere.

4.2.9. R spunderea membrilor Guvernului

Camera Deputa ilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul s cear urm rirea
penal a membrilor Guvernului pentru faptele s vârşite în exerci iul func iei lor. Dac s-a
cerut urm rirea penal , Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din func ie.
Trimiterea în judecat a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func ie.
Competen a de judecat apar ine Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie. Trimiterea în judecat a
unui membru al Guvernului atrage suspendarea acestuia din func ie, de c tre Preşedintele
României.
Cazurile de r spundere şi pedepsele ce se pot aplica membrilor Guvernului sunt
reglementate prin Legea responsabilit ii ministeriale nr. 115/1999, modificat prin Legea
31/200127.

4.3. Administra ia public central de specialitate în România

Constitu ia României reglementeaz aceast materie în Sec iunea I, a cap. V

Administra ia public , din cadrul Titlului III - Autorit ile publice (art.116-119).

27
Publicat În Monitorul Oficial nr. 116 din 7/03/2001
33
 In sistemul constitu ional actual, administra ia public central de specialitate are dou
componente, şi anume:
• administra ia public subordonat Guvernului, alc tuit din structuri
administrative subordonate direct acestuia sau aflate în subordinea ministerelor;
• autorit ile administrative autonome, constituite conform art.116 alin.3 din
Constitu ie.
Administra ia ministerial desemneaz structurile administrative subordonate direct
Guvernului, numite ministere sau purtând alte denumiri: agen ii, departamente, oficii, comitete,
consilii etc., indiferent dac cei care le conduc fac sau nu parte din Guvern (potrivit art.101
alin.(3) din Constitu ie, Guvernul este alc tuit din prim-ministru, miniştri şi al i membri stabili i
prin lege organic ).
În Capitolul V al Titlului III din Constitu ie sunt avute în vedere autorit i publice care
desf şoar exclusiv o activitate de natur administrativ . Aşa cum s-a ar tat, Guvernul, emite
pe lâng acte de guvernare specifice executivului, şi acte administrative, realizând administra ie
statal , ca dimensiune a administra iei publice.
Administra ia public central de specialitate se realizeaz numai ca administra ie
statal , iar structura acesteia cuprinde autorit i guvernamentale subordonate şi autorit i
autonome. Cele guvernamentale, la rândul lor, se împart în dou categorii, dup cum raporturile
de subordonare fa de Guvern sunt directe sau indirecte (prin intermediul unui minister).
Oricât de mult autonomie ar avea autorit ile administrative autonome centrale, acestea
fiind autorit i de stat, actele lor fac obiectul ac iunii în justi ie, conform dispozi iilor art. 52
din Constitu ie şi ale Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.

4.3.1. Ministerele
Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care
realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora.
Ministerele se organizeaz şi func ioneaz numai în subordinea Guvernului, potrivit
prevederilor Constitu iei şi Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi func ionarea Guvernului
României şi a ministerelor.
Num rul, denumirea şi competen a ministerelor nu sunt stabilite în mod expres nici prin
Constitu ie şi nici printr-o lege cadru. De la un guvern la altul acestea pot s varieze, în func ie de
obiectivele urm rite de guvernul respectiv, de cerin ele sociale pe care trebuie s le satisfac
statul în acea perioad .

34
 Ministerele şi miniştrii se aprob de c tre Parlament, prin acordarea votului de încredere
asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, la învestitur .
Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin
înfiin area, desfiin area sau, dup caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Ministerele au
personalitate juridic şi au sediul în municipiul Bucureşti.

4.3.2. Organizarea ministerelor

Rolul, func iile, atribu iile, structura organizatoric şi num rul de posturi ale ministerelor
se stabilesc în raport cu importan a, volumul, complexitatea şi specificul activit ii desf şurate şi
se aprob prin hot râre a Guvernului.
În fiecare minister se organizeaz cabinetele demnitarilor, cu personal propriu, c ruia nu i
se aplic prevederile legii privind statutul func ionarului public. Ministerele pot înfiin a în
subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Cur ii de Conturi.
Ministerele pot avea în subordinea lor servicii publice, care funcţionează în unităţile
administrativ-teritoriale.
Înfiin area sau desfiin area serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe centrale din unit ile administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura
organizatoric , num rul şi încadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor
şi func iile de conducere ale acestora se aprob prin ordin al ministrului, respectiv al
conduc torului organului de specialitate în subordinea c ruia aceste servicii sau organe îşi
desf şoar activitatea.
Ministrul numeşte şi elibereaz din func ie conduc torii organelor de specialitate din
subordinea ministerului. Conduc torii serviciilor publice descentralizate se numesc şi se
elibereaz din func ie de c tre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.

4.3.3. Atribu iile generale ale miniştrilor

Miniştrii îndeplinesc în domeniul lor de activitate, urm toarele atribu ii generale:
a) organizeaz , coordoneaz şi controleaz aplicarea legilor, ordonan elor şi hot rârilor
Guvernului, a ordinelor şi instruc iunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de
autoritate şi a principiului autonomiei locale a institu iilor publice şi a agen ilor economici;
b) ini iaz şi avizeaz proiecte de lege, ordonan e, hot râri ale Guvernului, în condi iile
stabilite prin metodologia aprobat de Guvern;

35
 c) ac ioneaz pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrat celei de
dezvoltare economico-social a Guvernului;
d) fundamenteaz şi elaboreaz propuneri pentru bugetul anual, pe care le înainteaz
Guvernului;
e) urm resc proiectarea şi realizarea investi iilor din sistemul ministerului, în baza
bugetului aprobat;
f) reprezint interesele statului în diferite organe şi organisme interna ionale, în
conformitate cu acordurile şi conven iile la care România este parte şi cu alte în elegeri stabilite
în acest scop, şi dezvolt rela ii de colaborare cu organe şi organiza ii similare din alte state şi
cu organiza ii interna ionale ce intereseaz domeniul lor de activitate;
g) ini iaz şi negociaz , din împuternicirea Preşedintelui României sau a
Guvernului, în condi iile legii, încheierea de conven ii, acorduri şi alte în elegeri
interna ionale propun întocmirea formelor de aderare la cele existente;

36
 CAPITOLUL V. ADMINISTRA IA PUBLIC LOCAL

5.1. Principiile care guverneaz administra ia public local

Principiile fundamentale ce stau la baza statului de drept presupun un anume cadru

normativ, prin care se realizeaz organizarea şi func ionarea administra iei publice şi prin care se
28
stabileşte în primul rând sistemul principial-juridic ce guverneaz întreaga administra ie public .
Principiile, ca abstractiz ri sintetice prin care se redau tr s turile comune, generale,
proprii unui fenomen sau grup ri de fenomene reprezint un important element de cunoaştere
a dimensiunilor şi caracterelor administra iei publice29.
Administra ia public , ac ionând în vederea realiz rii func iilor sale, trebuie s prevad
şi s programeze, s organizeze procesul de execu ie, s decid , dar s şi preg teasc variante de
decizii pentru decidentul politic, s coordoneze procesele de execu ie şi, în sfârşit, s controleze
întreaga activitate de realizare a valorilor politice transpuse în norme juridice; toate acestea
constituie un proces administrativ unic, între ac iunile administra iei existând o riguroas
succesiune şi interac iune, stabilite prin norme juridice.
Rezult astfel c , în întreaga sa activitate, administraţia publică se subordonează normelor
juridice, raţiunea existenţei sale fiind organizarea executării şi asigurarea înfăptuirii acestora.
Art.1 din Legea nr. 215/2001 a administra iei publice locale defineşte anumi i termeni:
a) activit i de administra ie social-comunitar - ac iunile prin care se concretizeaz rela ia
autorit ilor administra iei publice locale cu asocia iile de proprietari de pe raza unit ii
administrativ-teritoriale; b) aglomer ri urbane - asocia iile de dezvoltare intercomunitar
constituite pe baz de parteneriat între municipii, altele decât cele prev zute la lit. j), şi oraşe,
împreun cu localit ile urbane şi rurale aflate în zona de influen ; c) asocia ii de dezvoltare
intercomunitar - structurile de cooperare cu personalitate juridic , de drept privat, înfiin ate,
în condi iile legii, de unit ile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii
publice; d) autorit i deliberative - consiliul local, consiliul jude ean, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor; e) autorit i executive - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai

28
N.Popa, Teoria general a dreptului, Ed.Actami, Bucureşti, 1996; Ilie lov naş, Drept administrativ şi elemente ale
ştiin ei administra iei, Editura Didactic şi Pedagogic , Bucureşti, 1977
29
E.B lan, Elemente de drept administrativ, Ed. Trei, 1999
37
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului
Bucureşti şi preşedintele consiliului jude ean; f) consilii locale - consilii comunale, or şeneşti,
municipale şi consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor; g) organisme
prestatoare de servicii publice şi de utilitate public de interes local sau jude ean - denumire
generic ce include: 1. institu ii publice şi servicii publice înfiin ate şi organizate prin hot râri
ale autorit ilor deliberative, denumite în continuare institu ii şi servicii publice de interes
local sau jude ean; 2. societ i comerciale şi regii autonome înfiin ate sau reorganizate prin
hot râri ale autorit ilor deliberative, denumite în continuare societ i comerciale şi regii
autonome de interes local sau jude ean; 3. asocia ii de dezvoltare intercomunitar ; 4. furnizori
de servicii sociale, de drept public ori privat, care acord servicii sociale în condi iile
prev zute de lege; 5. asocia ii, funda ii şi federa ii recunoscute ca fiind de utilitate public , în
condi iile legii; 6. operatori de servicii comunitare de utilit i publice locale sau jude ene; h)
subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau
alte subdiviziuni ale municipiilor, ale c ror delimitare şi organizare se fac prin lege; i) unit i
administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi jude e; în condi iile legii, unele oraşe pot fi
declarate municipii; j) zona metropolitan - asocia ia de dezvoltare intercomunitar constituit
pe baz de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi unit ile
administrativ-teritoriale aflate în zona imediat .
În conformitate cu art.2 din Legea nr. 215/2001 a administra iei publice locale, care
reia par ial textul art.120 din Constitu ia României, administra ia public în unit ile
administrativ-teritoriale se organizeaz şi func ioneaz în temeiul principiilor
descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate
aduce îns atingere caracterului de stat na ional, unitar şi indivizibil al României.
Principiile de organizare ale administra iei publice în România, reglementate
constitu ional şi organic, au la baz prevederile stabilite prin Carta european a autonomiei
locale, adoptat la Strasbourg la 15 octombrie 1985 şi adoptat în dreptul intern prin Legea
nr.199/1997, publicat în Monitorul Oficial, nr. 331 din 26/11/1997.
PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE se refer la organizarea, func ionarea,
competen ele şi atribu iile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, apar in
comunei, oraşului sau jude ului30. Ea reprezint dreptul şi capacitatea efectiv a

30
art. 4 (2) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001
38
autorit ilor administra iei publice locale de a rezolva şi de a gestiona, potrivit legii, în
nume propriu şi sub responsabilitatea lor, o parte important a treburilor publice, în interesul
colectivit ilor locale, pe care le reprezint .
Potrivit Cartei europeane a autonomiei locale autonomia local reprezint dreptul şi
capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a
gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă
a treburilor publice. Acest drept se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri
aleşi prin vot liber, secret, egal, direct şi universal, care pot dispune de organe executive şi
deliberative care răspund în faţa lor. Această dispoziţie nu aduce atingere, în nici un fel,
posibilităţii de a recurge la adunări cetăţeneşti, referendum sau orice altă formă de
participare directă a cetăţenilor, acolo unde aceasta este permisă de lege.
Principiul autonomiei locale, sau principiul liberei administrări, cum mai este denumit
în dreptul comparat31, este consacrat în primul rând de Constitu ia României, revizuit în
2003, în art.120 alin.1.
În considerarea dispozi iilor Cartei europene a autonomiei locale, ratificat de
România prin Legea nr. 199/1997, conform c rora „Principiul autonomiei locale trebuie s fie
recunoscut în legisla ia intern şi, pe cât posibil, în Constitu ie” (art. 2 - Fundamentarea
constituţională şi legală a autonomiei locale), Constitu ia se rezum doar la proclamarea
principiului, l sând în seama legii organice (la care face trimitere art. 73 alin.3 lit o),
reglementarea formelor concrete de realizare a acestuia. Legea organic de care face vorbire
Constitu ia r mâne, în m sura în care nu contravine dispozi iilor actului fundamental astfel
cum a fost revizuit, Legea nr.215/2001.
Principiul de rang constitu ional al autonomiei locale este strâns legat de principiul
descentraliz rii, de asemenea consacrat de Constitu ie. Principiul descentraliz rii se refer la
organizarea administraţiei publice în general, şi, pe de o parte, evoc existen a
colectivit ilor locale autonome (descentralizarea teritorial ), iar pe de alt parte denot
tendin a statului modern de renun are treptat la prestarea serviciilor publice în regim
centralizat, în favoarea înfiin rii stabilimentelor publice, sau a prest rii lor de c tre persoane
private - stabilimentele de utilitate publică (descentralizarea func ional , tehnic sau pe
servicii).
Descentralizarea teritorial implic existen a autonomiei locale, prin urmare se poate
afirma c descentralizarea este un sistem de organizare administrativ iar autonomia locală

31
Jean-Marie Auby, Jean-Bernard Auby, Institutions administratives, T edition, Editions Dalloz, 1996, p. 109.
39
este un drept al colectivit ilor locale, desprins şi decurgând tocmai din principiul
descentraliz rii. La baza acestor concepte st ideea conform c reia cei administra i, care
formeaz colectivitatea local , sunt lega i între ei prin interese comune şi, de aceea, afacerile
locale vor fi mai bine administrate de la acest nivel, local, de c tre reprezentan ii aleşi ai
colectivit ii locale.
Colectivitatea local înglobeaz totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-
teritorial , precizare necesar dac se doreşte în elegerea mecanismelor de exercitare a
dreptului la autonomie local . Astfel, dreptul la autonomie local apar ine colectivit ii locale,
îns nu poate fi exercitat de aceasta în mod direct, ci doar prin reprezentan i, care sunt
autorit ile administra iei publice locale32. Din acest motiv legea prevede în mod expres faptul
c dreptul la autonomie local se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de
consiliile jude ene, nu în nume propriu ci în numele şi interesul colectivit ii locale33, şi c
aceste dispozi ii nu aduc atingere posibilit ii de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice alt form de participare direct a cet enilor la treburile publice
(art.3 din Legea nr.215/2001). Se face trimitere, prin urmare, la mijloacele democra iei semi-
directe, în spe la referendumul local, reglementat de Legea nr.3/2000.
Dou preciz ri se impun în leg tur cu acest text legal:
În primul rând, observ m c , autonomia local implic atât un drept, cât şi abilitatea,
capacitatea autorit ilor administra iile publice locale de a gestiona treburile publice locale.
Autorit ile publice locale vor exercita acest drept în raport cu alte autorit i publice,
care trebuie s -l respecte şi s se ab in de la a-i aduce atingere prin norme juridice inferioare
legii, dar şi în raport cu colectivitatea local , care nu poate lua în propriile mâini decizia la
nivel local, ci trebuie s respecte principiul democra iei reprezentative, principiu reliefat şi de
aceast dispozi ie legal .
În ce priveşte capacitatea efectiv a autorit ilor administra iei publice locale de a
gestiona treburile publice locale, din practica administrativ se poate observa c aceasta exist
în m sur corespunz toare doar la nivelul jude elor, municipiilor şi oraşelor, lipsind cu
des vârşire sau fiind destul de slab la nivelul comunelor (cu excep iile pe care le presupune
orice afirma ie generalizatoare, şi care vin s înt reasc concluzia final ).

32
A se vedea Dacian Cosmin Dragoş, Principalele elemente de noutate ale Legii nr.215/2001 a administraţiei
publice locale, „Dreptul" nr.10/2001, p.3 şi urm.
33
A se vedea şi Corneliu Liviu Popescu, Autonomia locală şi integrarea europeană, Editura All-Beck, 1999,
p.170.
40
 În al doilea rând, exercitarea dreptului de autonomie local apar ine doar autorit ilor
administra iei publice locale autonome, adic primarului, consiliului local, consiliului
jude ean, deoarece, aşa cum precizeaz legea, doar ele sunt alese prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat.
Unit ile administrativ teritoriale - cadrul teritorial şi juridic de manifestare a
autonomiei locale. Comunele, oraşele şi jude ele sunt unit i administrativ-teritoriale în care
se exercit autonomia local şi în care se organizeaz şi func ioneaz autorit i ale
administra iei publice locale. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Unele
oraşe pot fi declarate municipii, în condi iile legii. Delimitarea teritorială a comunelor,
oraşelor şi jude elor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora
se poate efectua numai prin lege şi numai dup consultarea prealabil a cet enilor din
unit ile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeaz potrivit legii.
În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a c ror delimitare şi
organizare se fac potrivit legii, iar autorit ile administra iei publice locale se pot constitui şi
în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Unit ile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate
juridic deplin şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare
ale codului de înregistrare fiscal şi ale conturilor deschise la unit ile teritoriale de trezorerie,
precum şi la unit ile bancare. De asemenea, unit ile administrativ-teritoriale sunt titulare ale
drepturilor şi obliga iilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care
apar in domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte
persoane fizice sau juridice, în condi iile legii.
În justi ie, unit ile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dup caz, de primar sau
de preşedintele consiliului jude ean. Primarul, respectiv preşedintele consiliului jude ean,
poate împuternici o persoan cu studii superioare juridice de lung durat din cadrul
aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului jude ean, sau un avocat care s
reprezinte interesele unit ii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorit ilor administra iei
publice locale respective, în justi ie. Unitatea administrativ-teritorial are dreptul s
beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecat stabilite în baza hot rârii instan ei de
judecat , inclusiv în situa ia în care reprezentarea în justi ie este asigurat de un consilier
juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului jude ean.
Desp gubirile primite de unit ile administrativ-teritoriale în urma hot rârilor pronun ate de
instan ele de judecat se constituie în venituri la bugetele locale. Desp gubirile pe care trebuie

41
s le pl teasc unitatea administrativ-teritorial în urma hot rârilor pronun ate de instan a de
judecat şi r mase definitive sunt asigurate de la bugetul local (art. 19).
Întinderea autonomiei locale. Legea statueaz c autonomia local este numai
administrativă şi financiară, fiind exercitat pe baza şi în limitele prev zute de lege.
Reducerea componentelor autonomiei numai la aspecte financiare şi administrative are
semnifica ia excluderii din con inutul acestui concept a autonomiei politice, interzis de
Constitu ie care declar statul român stat unitar şi indivizibil.
Importan a acordat autonomiei financiare a colectivit ilor locale în ansamblul
mijloacelor de realizare a autonomiei administrative reiese şi din coroborarea art.4 (autonomia
este numai financiar şi administrativ ) cu art.7 alin.3, care consacr dreptul colectivit ilor
locale la resurse suficiente în cadrul procesului de descentralizare, şi cu art.9, care proclam
principiul propor ionalit ii între atribu iile legale şi resursele financiare alocate pentru
exercitarea lor. Astfel, autorit ile administra iei publice centrale nu pot stabili sau impune
nici un fel de responsabilit i autorit ilor administra iei publice locale în procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori al cre rii de noi servicii publice, f r asigurarea
mijloacelor financiare corespunz toare pentru realizarea respectivelor responsabilit i. De
asemenea, în scopul asigur rii autonomiei locale, autorit ile administra iei publice locale au
dreptul s instituie şi s perceap impozite şi taxe locale, s elaboreze şi s aprobe bugetele
locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi jude elor, în condi iile legii.
Autonomia local priveşte organizarea, func ionarea, competentele şi atribu iile,
precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, apar in comunei, oraşului, municipiului
sau jude ului, dup caz şi confer autorit ilor administra iei publice locale dreptul ca, în
limitele legii, sa aib ini iative în toate domeniile, cu excep ia celor care sunt date în mod
expres în competenta altor autorit i publice.
Autorit ile administra iei publice locale exercita, în condi iile legii, competente
exclusive, competente partajate şi competente delegate. În spiritul Cartei europene a
autonomiei locale se precizeaz , în esen , c dreptul autorit ilor administra iei publice locale
de a avea ini iativ în toate domeniile poate fi limitat doar prin lege, prin includerea expres a
unor domenii de activitate în competen a altor autorit i publice (art.5 alin.2).
Raporturile dintre autorit ile administra iei publice locale din comune, oraşe şi
municipii şi autorit ile administra iei publice de la nivel jude ean se bazeaz pe principiile
autonomiei, legalit ii, responsabilit ii, cooper rii şi solidarit ii în rezolvarea problemelor
întregului jude . În rela iile dintre autorit ile administra iei publice locale şi consiliul

42
jude ean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de alt parte, nu exist
raporturi de subordonare.

PRINCIPIILE DESCENTRALIZ RII ŞI DECONCENTR RII SERVICIILOR

PUBLICE
Conceptul de descentralizare poate fi analizat din mai multe puncte de vedere:
administrativ, politic, financiar etc. şi cunoaşte variate forme în func ie de specificul fiec rui
sistem administrativ al statelor.
Descentralizarea reprezint un sistem de organizare administrativ care permite
colectivit ilor umane sau serviciilor publice s se administreze ele însele, sub controlul
statului, care le confer personalitate juridic , le permite constituirea unor autorit i proprii şi
le doteaz cu resursele necesare. Descentralizarea este transferul deciziei şi a ac iunii
administrative de la nivelul administra iei centrale la nivelul autorit ilor publice din cadrul
unit ilor administrativ-teritoriale.
Dup cum se arat în Legea administra iei publice locale nr. 215/2001,
comunele, oraşele şi jude ele sunt persoane juridice de drept public, având deplin
capacitate. Ele posed un patrimoniu şi au dreptul ca, în limitele legii, s aib ini iative în
toate domeniile, cu excep ia celor care sunt date în mod expres în competen a altor
autorit i publice.
În comune, oraşe şi municipii, potrivit art. 21 (1) al Legii administra iei publice
locale nr. 215/2001, autorit ile administra iei publice prin care se realizeaz autonomia
local sunt:
• consiliile locale, ca autorit i deliberative;
• primarii, ca autorit i executive.
Atât consiliile locale, cât şi primarii se aleg, în condi iile prev zute de lege.
Consiliile locale şi primarii func ioneaz ca autorit i administrative autonome şi
rezolv treburile publice din unit ile administrativ-teritoriale în care func ioneaz .
În fiecare jude se alege un consiliu jude ean, care coordoneaz activitatea
consiliilor locale în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean.
În rela iile dintre administra ia public local şi cea jude ean nu exist
raporturi de subordonare. Aceste rela ii se întemeiaz pe principiile autonomiei, legalit ii,
responsabilit ii, cooper rii şi solidarit ii în rezolvarea problemelor de interes comun.

43
 Pentru asigurarea autonomiei locale, autorit ile administra iei publice din comune,
oraşe şi jude e dispun de un buget propriu de venituri şi cheltuieli şi au dreptul, s perceap
impozite şi taxe locale, în condi iile legii. Problemele de interes deosebit din unit ile
administrativ-teritoriale se pot supune, în condi iile legii, aprob rii locuitorilor, prin
referendum local.
Între prefect şi autorit ile administrative locale nu exist raporturi de
subordonare, dar prefectul exercit controlul asupra legalit ii actelor autorit ilor
administra iei publice locale, putând s le atace, în fa a instan ei de contencios
administrativ, în cazul în care consider necesar.
Descentralizarea serviciilor publice se realizeaz prin:
1. preluarea atribu iilor de administrare şi finan are a unor activit i de c tre
autorit ile administra iei publice locale.
2. transferarea c tre autorit ile locale a activit ilor şi resurselor financiare de la
bugetul de stat pentru finan area unor servicii publice destinate comunit ilor locale: s n tate,
cultur , ap rare civil , poli ie comunitar etc.
De aceea, administra ia central trebuie s joace un rol important în finan area şi
furnizarea de servicii publice. Guvernele de in înc un rol major în managementul local, în
multe ri, prin responsabilit ile lor func ionale, prin controlul asupra accesului, într-o
m sur mai mare, la finan e pentru investi ii, prin puterile legale asupra activit ii
autorit ilor locale.
Principiul descentraliz rii serviciilor publice nu are în vedere o descentralizare
absolut , adic transferarea în totalitate a unor activit i de la nivelul central la cel jude ean
sau local. Acest lucru nu ar fi necesar, nici oportun şi nici posibil, mai ales dac avem în
vedere multitudinea de forme în care se pot organiza serviciile publice.
Desigur, din cadrul acestor servicii publice, organizate ca autorit i administrative
centrale, se pot desprinde şi transfera la nivelurile inferioare (jude ean sau local) anumite
activit i concrete, fie în forma „descentraliz rii” lor, fie a „deconcentr rii”, dup cum se
doreşte o desprindere mai ferm sau mai pu in ferm a acestor activit i34.
Recent, prin Legea-cadru a descentraliz rii nr.195/200635, au fost introduse
principiile fundamentale şi regulile generale, precum şi cadrul institu ional pentru

34
E. Popa, op. cit., p. 10.
35
Lege cadru privind descentralizarea nr. 195 din 25/05/2006, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 453
din 25/05/2006. Actuala reglementare a abrogat precedenta lege cadru a descentraliz rii nr.339/2004.
44
desf şurarea procesului de descentralizare administrativ şi financiar în România.
Descentralizarea competen elor c tre autorit ile administra iei publice locale se face cu
respectarea principiilor şi regulilor prev zute de legea-cadru a descentraliz rii.
În în elesul acestei reglement ri, prin descentralizare se în elege „transferul de
competen administrativ şi financiar de la nivelul administra iei publice centrale la
nivelul administra iei publice locale sau c tre sectorul privat”.
Principiile pe baza c rora se desf şoar procesul de descentralizare în România
sunt:
a) principiul subsidiarit ii36, care const în exercitarea competen elor de c tre
autoritatea administra iei publice locale situat la nivelul administrativ cel mai apropiat de
cet ean şi care dispune de capacitate administrativ necesar ;
b) principiul asigur rii resurselor corespunz toare competen elor transferate;
c) principiul responsabilit ii autorit ilor administra iei publice locale în raport cu
competen ele ce le revin, care impune obligativitatea realiz rii standardelor de calitate în
furnizarea serviciilor publice şi de utilitate public ;
d) principiul asigur rii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe
criterii şi reguli obiective, care s nu constrâng activitatea autorit ilor administra iei publice
locale sau s limiteze autonomia local financiar ;
e) principiul echit ii, care implic asigurarea accesului tuturor cet enilor la serviciile
publice şi de utilitate public ;
f) principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de c tre autorit ile
administra iei publice centrale a transferurilor speciale sau a subven iilor pentru acoperirea
deficitelor finale ale bugetelor locale.

36
Conform art. 3 din Legea nr. 195/2006, principiul subsidiarit ii const în exercitarea competen elor de c tre
autoritatea administra iei publice locale situat la nivelul administrativ cel mai apropiat de cet ean şi care
dispune de capacitate administrativ necesar . Textul legii române red , în esen , art.4 pct.3 din Carta
european a autonomiei locale, conform c ruia „exerci iul responsabilit ilor trebuie, de o manier general , s
revin de preferin acelor autorit i care sunt cele mai apropiate de cet eni. Atribuirea unei responsabilit i unei
alte autorit i trebuie s in cont de amploarea şi de natura sarcinii şi de exigen ele de eficacitate şi de
economie”
Legiuitorul român va fi îndrituit, în consecin , s stabileasc atribu ii şi competen e identice sau asem n toare
pentru alte autorit i decât cele care se afl cel mai aproape de cet ean, doar dacă şi în măsura în care acestea
din urm nu-şi pot îndeplini aceste atribu ii în condi ii de eficien . Principiul subsidiarit ii vizeaz rela iile
dintre autorit ile locale din comune şi oraşe şi cele de la nivel jude ean, precum şi rela iile dintre autorit ile
locale şi cele centrale.
45
 Regulile procesului de descentralizare. Guvernul, ministerele şi celelalte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale transfer competen e pe care le exercit în
prezent autorit ilor administra iei publice locale de la nivelul jude elor, comunelor sau
oraşelor, dup caz, respectând principiul subsidiarit ii şi urm toarele criterii:
a) economiile de scar ;
b) aria geografic a beneficiarilor.
Transferul competen elor este fundamentat pe analize de impact şi realizat pe baza
unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de c tre
ministere şi celelalte organe de specialitate ale administra iei publice centrale, în colaborare
cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile asociative ale autorit ilor
administra iei publice locale.
Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administra iei publice centrale, în
colaborare cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile asociative ale
autorit ilor administra iei publice locale, organizeaz faze-pilot în vederea test rii şi evalu rii
impactului solu iilor propuse pentru descentralizarea competen elor pe care le exercit în
prezent.
Transferul de competen e se face concomitent cu asigurarea resurselor necesare
exercit rii acestora. Exercitarea competen elor se face numai dup transmiterea resurselor
financiare necesare.
Finan area competen elor delegate este asigurat în totalitate de c tre administra ia
public central .
În furnizarea serviciilor publice descentralizate, autorit ile administra iei publice
locale sunt obligate s îndeplineasc standardele de calitate, în condi iile legii.
Etapele transferului de competen e sunt urm toarele:
a) Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administra iei publice
centrale elaboreaz strategiile privind transferul competen elor c tre autorit ile administra iei
publice locale şi proiectele de acte normative pentru punerea în aplicare a acestora;
b) Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administra iei publice
centrale identific resursele necesare şi costurile integrale aferente competen elor care sunt
transferate, precum şi sursele bugetare pe baza c rora sunt finan ate. Resursele astfel
identificate sunt transferate autorit ilor administra iei publice locale, în condi iile legii;
c) Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administra iei publice
centrale asigur , în colaborare cu structurile asociative ale autorit ilor administra iei publice

46
locale, corelarea pe termen lung între responsabilit ile transferate şi resursele aferente, astfel
încât s acopere varia iile de cost în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate public
descentralizate.
Capacitatea administrativ . Capacitatea administrativ , conform Legii
nr.195/2006, reprezint ansamblul resurselor materiale, institu ionale şi umane de care
dispune o unitate administrativ-teritorial , precum şi ac iunile pe care le desf şoar aceasta
pentru exercitarea competen elor stabilite prin lege. Capacitatea administrativ se evalueaz şi
se stabileşte în condi iile legii.
În cadrul proceselor de transfer al competen elor c tre autorit ile administra iei
publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor, ministerele sau organele de specialitate ale
administra iei publice centrale pot clasifica unit ile administrativ-teritoriale în dou categorii,
în func ie de capacitatea administrativ a acestora:
a) categoria I, din care fac parte unit ile administrativ-teritoriale care au capacitatea
administrativ necesar realiz rii competen elor transferate. Autorit ile administra iei publice
locale din cadrul acestor unit i administrativ-teritoriale pot exercita pe deplin şi imediat
competen ele transferate, în condi ii de eficien ;
b) categoria a II-a, din care fac parte unit ile administrativ-teritoriale care nu au
capacitatea administrativ necesar realiz rii competen elor transferate. Autorit ile
administra iei publice locale din cadrul acestor unit i administrativ-teritoriale nu pot exercita
competen ele transferate în condi ii de eficien .
Autorit ile administra iei publice locale din unit ile administrativ-teritoriale care fac
parte din categoria a II-a sunt excluse de la transferul competen elor pân în momentul
realiz rii capacit ii administrative necesare exercit rii lor, în condi iile legii.
Evaluarea capacit ii administrative a unit ii administrativ-teritoriale se face conform
normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
Ministerele, respectiv celelalte organe de specialitate ale administra iei publice
centrale, dup caz, împreun cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile
asociative ale autorit ilor administra iei publice locale, stabilesc, în cadrul legisla iei
sectoriale aferente, criteriile de evaluare a capacit ii administrative, încadrarea unit ilor
administrativ-teritoriale în cele dou categorii, precum şi condi iile în care se realizeaz
transferul de competen e.

47
 În situa iile în care ministerele, respectiv organele de specialitate ale administra iei
publice centrale, dup caz, împreun cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative37,
constat lipsa capacit ii administrative a unei unit i administrativ-teritoriale pentru
exercitarea în condi ii de eficien a competen elor transferate, competen ele respective se
transfer autorit ilor administra iei publice locale de la nivelul jude ului pe a c rui raz se
afl unitatea administrativ-teritorial în cauz .
Transferul competen elor c tre autorit ile administra iei publice locale de la nivelul
jude ului se realizeaz pe perioad determinat , pân în momentul realiz rii capacit ii
administrative necesare a unit ii administrativ-teritoriale în cauz .
În vederea exercit rii competen elor în condi ii de eficien , unit ile administrativ-
teritoriale se pot organiza în asocia ii de dezvoltare intercomunitar , în condi iile Legii
administra iei publice locale nr. 215/2001, cu modific rile şi complet rile ulterioare.
Deconcentrarea serviciilor publice este, al turi de descentralizarea acestora, un sistem
de organizare administrativ adoptat în sistemul nostru de drept, precum şi în alte sisteme de
drept, cum este cel francez - care a constituit întotdeauna o surs de inspira ie pentru
legiuitorul român38. Deconcentrarea presupune acordarea structurilor teritoriale ale statului
(agen ilor statali din teritoriu) a unor puteri publice pentru a fi exercitate în numele statului,
îns la nivel teritorial, fiind prin urmare o variant a centraliz rii39.
Astfel, textul art.120 alin.1 din Constitu ia revizuit – „administra ia public local din
unit ile administrativ-teritoriale se întemeiaz pe principiile descentraliz rii, autonomiei
locale, şi deconcentr rii serviciilor publice” - face referire mai întâi la principiul
descentraliz rii, care se aplic atât sub aspectul s u teritorial, cât şi sub cel func ional, iar apoi
aminteşte principiul deconcentr rii servicilor publice.
Descentralizarea este, prin urmare, un principiu aplicabil administra iei locale în
general, urmând ca principiul deconcentr rii serviciilor publice s fi aplicabil serviciilor
exterioare guvernamentale, ale ministerelor sau ale altor autorit i publice centrale de
specialitate din teritoriu. Aceast explica ie ar fi trebuit îns s -şi g seasc o consacrare
expres în textul constitu ional, pentru a nu induce confuzii.
Concluzia care se desprinde din textul legal este, la o privire mai atent , urm toarea:
serviciile publice din unit ile administrativ teritoriale, indiferent c este vorba de extensii ale

37
Noua titulatur a fostului Minister al Administra iei şi Internelor
38
A se vedea A. van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, Dictionnaire de droit administratif, 2eedition,
Editions Dalloz, Armand Collin, Paris, 1999, p.100.
39
Rodica Narcisa Petrescu, Drept adminsitrativ., p.51.
48
serviciilor prestate de c tre autorit i centrale sau de servicii exclusiv locale, vor putea fi
organizate fie pe baz de descentralizare, fie pe baz de deconcentrare. Descentralizarea este
aplicabil ca principiu general de organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale,
pe când deconcentrarea, ca modalitate expres prevăzută de actul fundamental pentru
organizarea serviciilor publice teritoriale.
Serviciul public de transport urban c l tori, spre exemplu, sau cel de gospod rire
comunal , sunt organizate descentralizat, fiind prestate sub autoritatea consiliilor locale, în
timp ce serviciul public de cultur este organizat atât deconcentrat, prin inspectoratele de
cultur , cât şi descentralizat, prin intermediul institu iilor de cultur subordonate consiliului
local.
Aceast dubl natur juridic a serviciilor publice locale poate duce îns şi la abuzuri,
ştiut fiind faptul c deconcentrarea este o variant a centraliz rii, iar legiuitorul român are un
„apetit” deosebit pentru centralizare. Prin urmare, servicii care ar putea fi prestate în mod
eficient descentralizat, pot fi organizate în subordinea unei autorit i centrale şi astfel s -şi
piard din eficacitate.
Legea este cea care poate stabili regimul juridic al unui serviciu public, op iunile fiind
fie descentralizarea, fie deconcentrarea, cele dou principii consacrate constitu ional. Nu se
poate sus ine c principiul descentraliz rii devine inaplicabil prin consacrarea expres a
principiului deconcentr rii, deoarece el se refer la întreaga organizare a administra iei
publice locale, nu exclude serviciile publice locale; în definitiv, prin consacrarea principiului
deconcentr rii, s-a dorit recunoaşterea unei realit i a sistemului românesc din domeniul
administra iei publice, care nu a reuşit, în decursul a 13 ani de aplicare a Constitu iei adoptate
în 1991, s transpun în practic principiul descentraliz rii totale a serviciilor publice,
principiu de rang constitu ional40. Sensul textului constitu ional nu poate fi altul, prin urmare,
decât acela c pe lâng descentralizare, serviciile publice locale pot fi prestate şi sub un regim
juridic deconcentrat; tendin a fireasc ar fi, totuşi, trecerea treptat a tuturor serviciilor care
pot fi prestate mai eficient la acest nivel, sub un regim descentralizat, autonom.

40
În acest sens, înc de la adoptarea Legii nr.215/2001, D. C. Dragoş, art.cit., „Dreptul" nr. 10/2001, p.3 şi urm,
al turi de al i autori (Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, edi ie rev zut şi ad ugit , Editura Cordial
Lex, Cluj-Napoca, 2001, p.104; Tudor Dr ganu, Drept constituţional şi instituţii politice, tratat elementar,
Editura Lumina Lex, 1998, p.346) contradic ia dintre realitatea administrativ şi textul legal care consacra
descentralizarea serviciilor publice locale, afirmând c „prin consacrarea doar a principiului descentraliz rii s-a
dorit, probabil, afirmarea unui deziderat al legiuitorului, de a realiza, în timp, o descentralizare real a serviciilor
publice, la nivelul colectivit ilor locale".
49
 PRINCIPIUL COOPER RII DINTRE AUTORIT ILE ADMINISTRA IEI
PUBLICE LOCALE
Autorit ile administra iei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi jude elor
pot decide, în mod liber, constituirea unor organisme de cooperare între unit i administrativ-
teritoriale şi s le încredin eze o parte din competen ele lor. În cazul asocierii mai multor
autorit i ale administra iei publice locale, una dintre acestea poate exercita un rol de
coordonare în ceea ce priveşte interesele comune, în condi iile acordului care a intervenit între
ele şi ale prevederilor legale. Condi iile legale pentru realizarea acestor asocieri vor fi stabilite
prin legea privind cooperarea dintre autorit ile administra iei publice locale.
Comunele, oraşele şi jude ele pot angaja ac iuni de cooperare descentralizat în cadrul
rela iilor lor interna ionale, cu respectarea procedurilor de avizare din partea autorit ilor
centrale de resort.
PRINCIPIUL ELIGIBILIT II AUTORIT ILOR ADMINISTRA IEI
PUBLICE LOCALE presupune alegerea direct sau indirect , îns cu respectarea
principiilor democra iei reprezentative, a autorit ilor locale. Legea român prevede alegerea
direct atât a Consiliului local sau jude ean, cât şi a Primarului. Singurul ales indirect este
Preşedintele Consiliului jude ean, îns aceast modalitate de desemnare nu ştirbeşte cu nimic
caracterul democratic şi reprezentativ al acestei autorit i locale.
Democraţia reprezentativă presupune rezolvarea treburilor publice locale de c tre
autorit ile administra iei publice locale alese, şi nu de c tre cet eni, prin referendum. Prin
urmare, referendumul poate fi în principiu doar consultativ, nu şi decizional, iar autorit ile
locale nu pot recurge la el pentru rezolvarea unor aspecte sensibile, pentru care nu vor s -şi
asume r spunderea.
PRINCIPIUL LEGALIT II. Legalitatea presupune respectarea, în activitatea
administra iei publice locale, a Constitu iei, legilor şi celorlalte acte normative sau individuale
cu for juridic superioar .
Actul administrativ, principala form de activitate a administra iei publice, trebuie s
fie întotdeauna conform cu "legea", prin acest termen în elegându-se normele juridice
cuprinse în acte juridice cu for superioar , nu doar legea propriu zis , ca act de voin al
Parlamentului.
Autorit ile locale nu-şi pot determina ele însele competen a, deoarece România nu
este un stat federal; doar statul are competen a de a-şi determina propria-i competen , pentru
celelalte autorit i publice competen a fiind stabilit prin lege.

50
 Autorit ile administra iei publice sunt puse în situa ia de a interpreta anumite acte
normative atunci când fac aplicarea lor, iar interpretarea trebuie s fie conform cu legea.
Solu ia la dilema riscului de interpretare este oferit de Legea nr.24/2000 privind normele de
tehnic legislativ , conform c reia interpretarea dat de cel care aplic norma (interpretarea
administrativ ) este valabil dac este f cut cu bun credin pân la momentul când
intervine o interpretare oficial din partea emitentului sau a altui organ competent (art.67).
PRINCIPIUL CONSULT RII CET ENILOR ÎN SOLU IONAREA
PROBLEMELOR LOCALE DE INTERES DEOSEBIT. Acest principiu vine s confirme
afirma ia de mai sus conform c reia democra ia reprezentativ la nivel local implic doar
consultarea cet enilor în privin a afacerilor publice locale, nu şi transformarea lor în
deciden i pe plan local, cu excep ia câtorva situa ii strict determinate prin lege, când principiul
comport excep ii.
Principiul nu trebuie îns privit ca o interdic ie pentru organizarea referendumului
decizional, ci ca o obliga ie a autorit ilor locale competente de recurge la aceast form de
transparen administrativ atunci când se pune problema lu rii unor decizii de importan
deosebit la nivel local, în numele colectivit ii locale şi care sunt susceptibile de a avea un
impact semnificativ asupra respectivei colectivit i.
PRINCIPIUL OBLIGA IEI DE CONSULTARE A STRUCTURILOR
ASOCIATIVE ALE AUTORIT ILOR LOCALE ÎN PROCESUL NORMATIV
DESF ŞURAT LA NIVEL CENTRAL. Legea prevede în mod expres (art.8) obliga ia
autorit ilor administra iei publice centrale de a consulta, înainte de adoptarea oric rei decizii,
structurile asociative ale autorit ilor administra iei publice locale, în toate problemele care le
privesc în mod direct.
Structurile asociative ale autorit ilor administra iei publice locale sunt: a)Asocia ia
Comunelor din România; b)Asocia ia Oraşelor din România; c)Asocia ia Municipiilor din
România; d)Uniunea Na ional a Consiliilor Jude ene din România; e) alte forme asociative
de interes general, constituite potrivit legii.
În aplicarea acestei prevederi legale şi a dispozi iilor Cartei europene a autonomiei
locale, a fost emis Hot rârea Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorit ilor administra iei publice locale la elaborarea proiectelor
de acte normative41.

41
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 529 din 22 iunie 2005.
51
 Ea se adreseaz ministerelor, organelor de specialitate şi autorit ilor administrative
autonome, care sunt obligate s consulte Asocia ia Comunelor din România, Asocia ia
Oraşelor din România, Asocia ia Municipiilor din România, Uniunea Na ional a Consiliilor
Jude ene din România şi Federa ia Autorit ilor Locale din România (aceasta din urm nu este
amintit în Legea 215/2001 modificat de legea nr.286/2006), ca structuri asociative ale
autorit ilor locale, ori de câte ori se inten ioneaz adoptarea unui act normativ care le privesc
în mod direct.
Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autorit ile administra iei
publice locale trebuie transmise (prin poşt electronic sau fax) preşedin ilor structurilor
asociative ale acestora de c tre autoritatea administra iei publice centrale ini iatoare, cu cel
pu in 15 zile înainte de prezentarea, spre însuşire, de c tre conduc torul acesteia. În cazul
proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 5 zile lucr toare.
Punctele de vedere transmise dup împlinirea termenelor legale nu se mai iau în considera ie
de c tre ini iator cu ocazia definitiv rii proiectului de act normativ.
Odat cu transmiterea proiectelor de acte normative, autorit ile administra iei publice
centrale ini iatoare sunt obligate s informeze structurile asociative ale autorit ilor
administra iei publice locale cu privire la elementele de identificare a persoanelor sau, dup
caz, a structurilor pentru rela ia cu mediul asociativ ori a structurilor care asigur procedura de
consultare, care pot oferi rela ii cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum şi
adresele la care se primesc punctele de vedere.
Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorit ilor administra iei publice
locale cu privire la proiectele de acte normative asupra c rora au fost consultate se motiveaz
în concordan cu prevederile legale şi se transmit, prin grija preşedin ilor acestora, în termen
de 5 zile lucr toare de la primire (respectiv 3 zile lucr toare, în cazurile urgente), la
autoritatea administra iei publice centrale ini iatoare a proiectului de act normativ.
Punctele de vedere comunicate de c tre structurile asociative ale autorit ilor
administra iei publice locale se analizeaz şi, în func ie de oportunitatea lor, se preiau în
con inutul proiectului de act normativ, prin grija conduc torului autorit ii administra iei
publice centrale.
În fine, tot ca un mijloc de control, pentru asigurarea unui cadru coerent de analiz
privind îndeplinirea procedurii de consultare prev zute de Hot rârea Guvernului nr.521/2005,
la nivelul Ministerului Administra iei şi Internelor se organizeaz trimestrial întâlniri
consultative între conducerea acestuia şi cea a structurilor asociative.

52
 PRINCIPIUL DREPTULUI DE COOPERARE ŞI ASOCIERE. Unit ile
administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competen elor autorit ilor lor deliberative şi
executive, s coopereze şi s se asocieze şi cu unit i administrativ-teritoriale din str in tate,
în condi iile legii, prin hot râri ale consiliilor locale sau consiliilor jude ene, dup caz. Pentru
protec ia şi promovarea intereselor lor comune, unit ile administrativ-teritoriale au dreptul de
a adera la asocia ii na ionale şi interna ionale, în condi iile legii.
Conform art.11 din Legea nr.215/2001 modificat prin Legea 286/2006, dou sau mai
multe unit i administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele compe en elor autorit ilor lor
deliberative şi executive, s coopereze şi s se asocieze, în condi iile legii, formând asocia ii
de dezvoltare intercomunitar , cu personalitate juridic , de drept privat şi de utilitate
public . Asocia iile de dezvoltare intercomunitar sunt de utilitate public , prin efectul legii,
prin derogare de la prevederile Ordonan ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ii şi
funda ii, cu modific rile ulterioare.
Asocierea poate lua fie forma contractual , fie o form institu ionalizat . În ultimul
caz, se va constitui o asocia ie sau funda ie în condi iile reglement rilor române - Ordonan a
Guvernului nr.26/2000 cu privire la asocia ii şi funda ii42, sau a celor ale unui stat str in.
Asocia iile de dezvoltare intercomunitar se constituie, în condi iile legii, în scopul
realiz rii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furniz rii
în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomer rile urbane constituite cu
acordul expres al consiliilor locale ale unit ilor administrativ-teritoriale componente au ca
scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorit ile
deliberative şi executive de la nivelul fiec rei unit i administrativ-teritoriale componente îşi
p streaz autonomia local , în condi iile legii.
Asocia iile de dezvoltare intercomunitar se finan eaz prin contribu ii din bugetele
locale ale unit ilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condi iile
legii. Guvernul sprijin asocierea unit ilor administrativ-teritoriale prin programe na ionale
de dezvoltare. Aceste programe sunt finan ate anual prin bugetul de stat şi sunt prev zute
distinct în cadrul bugetului Ministerului Administra iei şi Internelor, în condi iile legii privind
finan ele publice locale. Consiliile jude ene pot ini ia şi derula programe jude ene de
dezvoltare, finan ate din bugetul local al jude ului şi prev zute distinct în cadrul acestuia. (art.
111).

42
Publicat în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modific rile aduse de
Legea nr. 246/2005.
53
 Asocia iile de dezvoltare intercomunitar sunt conduse de un consiliu de administra ie
compus din reprezentan i ai unit ilor administrativ-teritoriale componente, desemna i de
consiliul local sau de consiliul jude ean, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui
consiliului jude ean, precum şi la propunerea consilierilor locali sau jude eni, dup caz.
Consiliul de administra ie este condus de un preşedinte ales cu votul majorit ii membrilor
s i. Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administra ie poate înfiin a un aparat
tehnic, finan at din resursele asocia iei de dezvoltare intercomunitar . Organizarea şi modul
de func ionare a consiliului de administra ie şi a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de
înfiin are şi statutul asocia iei de dezvoltare intercomunitar , aprobate prin hot rârile
consiliilor locale, respectiv jude ene asociate. (art.112)
PRINCIPIUL DEZVOLT RII REGIONALE. Legea administra iei publice locale
con ine doar prevederi de principiu privind dezvoltarea regional , prin precizarea dreptului
unit ilor administrativ-teritoriale de a încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin
alocare de fonduri, la ini ierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonal sau
regionala, în baza hot rârilor adoptate de consiliile locale ori jude ene, dup caz, în condi iile
legii. (art 12)
Problematica dezvolt rii regionale este abordat de o manier mai extins în Legea
dezvolt rii regionale nr.315/2004, care, îns , confer doar Consiliilor jude ene posibilitatea de
a constitui regiuni de dezvoltare. Se recunoaşte, totuşi, posibilitatea localit ilor din jude e
care fac parte din regiuni diferite, de a se asocia în scopul realiz rii unor obiective de interes
comun, interregionale şi/sau interjude ene.
Regiunile de dezvoltare au fost constituite în România în scopul asigur rii creşterii
economice şi a dezvolt rii sociale echilibrate, îmbun t irii competitivit ii interna ionale a
României şi a reducerii decalajelor economice existente fa de statele membre ale Uniunii
Europene. Prin reducerea acestor decalaje economice şi sociale, se creeaz condi iile
favorabile pentru România de a participa ca partener egal la schimbul de valori economico-
sociale comunitare43.
În acest context legal, consiliile locale au posibilitatea s se asocieze, în conformitate
cu O.G. nr.26/2000 privind asocia iile şi funda iile, în scopul promov rii dezvolt rii regionale.
Asocia iile sau funda iile înfiin ate în scopul sprijinirii dezvolt rii regionale - aşa zisele
„microregiuni de dezvoltare" nu vor putea însă beneficia în mod direct de programele

43
A se vedea, pentru dezvolt ri, Nicoleta Diaconu, Coordonatele juridice ale politicilor regionale comunitare,
în „Revista de drept comercial” nr. 12/2005, pag. 110.
54
na ionale de dezvoltare regional , ci doar prin intermediul Consiliilor jude ene care fac parte
din regiunea de dezvoltare. Ele vor putea îns acorda consultan şi sprijin colectivit ilor
locale în acest domeniu, sprijinind astfel activitatea Consiliului jude ean.
O.G.26/2000 precizeaz c dup constituire, asocia iile, funda iile şi federa iile
interesate solicit autorit ilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale şi autorit ilor administra iei publice locale s
fie luate în eviden a acestora, în func ie de domeniul în care activeaz , iar autorit ile publice
sunt obligate s in eviden a asocia iilor şi funda iilor care li s-au adresat în acest scop.
Prin urmare, asocia iile constituite prin asocierea unor Consilii locale sau/şi jude ene
în scopul dezvolt rii regionale trebuie s se adreseze, pentru luarea în eviden , Ministerului
Integr rii Europene, care este autoritatea public central îns rcinat cu politica na ional de
dezvoltare regional .
PRINCIPIUL COOPER RII TRANSFRONTALIERE. Un aspect important al
dezvolt rii regionale îl constituie cooperarea transfrontalier . Unit ile administrativ-
teritoriale limitrofe zonelor de frontier pot încheia între ele în elegeri de cooperare
transfrontalier cu structuri similare din statele vecine, în condi iile legii. Unit ile
administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv preşedin ii consiliilor jude ene, transmit
Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformă, proiectele de în elegeri de cooperare
pe care acestea inten ioneaz s le încheie cu unit ile administrativ-teritoriale din alte ri,
înainte de supunerea lor spre adoptare de c tre consiliile locale sau jude ene, dup caz.
Prin în elegerile de cooperare transfrontalier pot fi create şi pe teritoriul României
organisme care s aib , potrivit dreptului intern, personalitate juridic . Aceste organisme nu
au, în sensul legii administra iei publice locale, competen e administrativ-teritoriale. Unit ile
administrativ-teritoriale care au încheiat în elegeri de cooperare transfrontalier au dreptul s
participe în alte state la organismele create prin respectivele în elegeri, în limita competen elor
ce le revin, potrivit legii. (art. 13).
Dispozi iile principiale ale Legii nr.215/2001 se completeaz cu Ordonan a
Guvernului nr. 120/1998 de ratificare a Conven iei-cadru europene privind cooperarea
transfrontalier a colectivit ilor sau autorit ilor teritoriale, adoptat la Madrid în 1980, şi cu
44
dispozi iile Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regional , conform c rora „cooperarea
transfrontalier reprezint o component a politicii de dezvoltare regional , care are ca scop

44
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. nr. 577 din 29 iunie 2004, rectificat prin .
Rectificarea nr.315/2004, modificat şi completat prin Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 111/2004.
55
asigurarea creşterii economice şi dezvolt rii sociale echilibrate şi durabile a regiunilor de
frontier " (art.2 alin.4).
Cooperarea transfrontalier are ca obiective de bază promovarea cooper rii între
regiunile, comunit ile şi autorit ile situate de o parte şi de alta a frontierelor, în rezolvarea
unor probleme comune, prin conceperea şi implementarea unor strategii transfrontaliere şi a
unor proiecte care s contribuie la dezvoltarea comunit ilor respective sub aspectul creşterii
nivelului de trai şi al dezvolt rii economice; promovarea bunei vecin t i, a stabilit ii sociale
şi progresului economic din regiunile de frontier , prin finan area unor proiecte cu beneficii
vizibile pentru regiunile şi comunit ile din aceste regiuni; sprijinirea realiz rii
descentraliz rii responsabilit ii, prin promovarea ini iativelor locale, realizate în cadrul
strategiilor locale (art.3 din Legea nr.315/2004).
Conven ia referitoare la cooperarea transfrontalier con ine scheme de statute,
acorduri şi contracte ce pot fi încheiate de autorit ile locale, cu respectarea legisla iei
na ionale. Prin aceste instrumente juridice se constituie asocia ii de drept privat sau public, cu
personalitate juridic , sau sunt prestate servicii publice.
Referitor la procedura de încheiere a acordurilor de cooperare transfrontalier , legea
administra iei locale vine s aduc câteva preciz ri de ordin juridic, din care reiese c :
a) Ini iativa unit ilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unit i
administrativ-teritoriale din str in tate, precum şi de a adera la o asocia ie interna ional a
unit ilor administrativ-teritoriale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe şi
Ministerului Administra iei şi Internelor. Proiectele de în elegeri de cooperare pe care
unit ile administrativ-teritoriale inten ioneaz s le încheie cu unit i administrativ-teritoriale
din alte ri vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari,
respectiv preşedin ii consiliilor jude ene, înainte de supunerea lor spre adoptare de c tre
consiliile locale sau consiliile jude ene, dup caz.
b) Aceste avize trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicit rii. În caz
contrar se va considera c nu sunt obiec ii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare
consiliului local sau jude ean interesat.
c) Hot rârile privind participarea la programe de dezvoltare jude ean , regional ,
zonal sau de cooperare transfrontalier se adopt cu votul majorit ii consilierilor locali în
func ie.
d) Responsabilitatea privind în elegerile de cooperare încheiate de unit ile
administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.

56
 e) Foarte important este precizarea conform c reia doar autorit ile din zonele
limitrofe zonelor de frontieră pot participa la încheierea de acorduri de cooperare
transfrontalier .
f) Prin în elegerile de cooperare transfrontalier pot fi create şi pe teritoriul României
organisme care s aib , potrivit dreptului intern, personalitate juridic . Aceste organisme nu
au, în sensul prezentei legi, competen e administrativ-teritoriale. Unit ile administrativ-
teritoriale care au încheiat în elegeri de cooperare transfrontalier au dreptul s participe în
alte state la organismele create prin respectivele în elegeri, în limita competen elor ce le revin,
potrivit legii.
PRINCIPIUL POSIBILIT II DE CONSTITUIRE DE PERSOANE
JURIDICE. Distinct de dreptul de a se asocia în condi iile Ordonan ei Guvernului
nr.26/2000, consiliile locale şi consiliile jude ene pot hot rî participarea cu capital sau cu
bunuri, în numele şi în interesul colectivit ilor locale pe care le reprezint , la înfiin area,
func ionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate
public de interes local sau jude ean, în condi iile legii. (art.15)
PRINCIPIUL RESPECT RII DREPTURILOR MINORIT ILOR
NA IONALE. Legea nr. 215/2001 promoveaz o nou concep ie în ceea ce priveşte
reglementarea raporturilor dintre cet enii apar inând minorit ilor na ionale şi autorit ile
administra iei publice. La scurt timp dup adoptarea legii, Guvernul a aprobat prin Hot rârea
nr. 1206/2001 Normele de aplicare a dispozi iilor din Legea nr.215/2001 privitoare la dreptul
cet enilor apar inând unei minorit i na ionale de a folosi limba matern în administra ia
45
public local .
Având în vederea ambele reglement ri, textele legale pot fi grupate în mai multe
categorii:
a) În art. 17 este enun at principiul conform c ruia „în unit ile administrativ-
teritoriale în care cet enii apar inând minorit ilor na ionale au o pondere de peste 20% din
num rul locuitorilor, autorit ile administra iei publice locale, institu iile publice aflate în
subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigur folosirea, în
raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constitu iei, ale
prezentei legi şi ale tratatelor interna ionale la care România este parte". Prevederile privind
folosirea limbii minoritare în administra ie sunt aplicabile şi în cazul în care, din diferite
motive, ponderea cet enilor apar inând unei minorit i na ionale scade sub procentul de 20%.

45
Publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 781 din 7 decembrie 2001.
57
 Se observ , în ceea ce priveşte referirea textului legal la Constitu ie, c art.6 al actului
fundamental, referitor la minorit ile na ionale, recunoaşte dreptul la identitate a acestora,
îns nu poate fi considerat ca temei pentru asigurarea dreptului la folosirea limbii materne în
raport cu autorit ile publice. Exprimarea, p strarea şi dezvoltarea identit ii etnice, culturale,
lingvistice şi religioase nu implic , în mod necesar, şi dreptul acestor persoane de a se adresa
autorit ilor publice în alt limb decât cea oficial .
Prevederea în discu ie îşi g seşte îns corespondent în art. 10 alin.2 din Conven ia-
cadru privind protec ia minorit ilor na ionale, ratificat de România în 199546, în
conformitate cu care, "în ariile locuite tradi ional sau în num r substan ial de persoane
apar inând minorit ilor na ionale, dac aceste persoane solicit acest lucru şi acolo unde
aceast cerere este corespunz toare unei nevoi reale, p r ile se vor str dui s asigure, în
m sura posibilului, condi ii care s permit folosirea limbii minoritare în raporturile dintre
aceste persoane şi autorit ile administrative".
b) Alte texte se refer la folosirea limbii materne în diferite momente ale func ion rii
consiliilor locale sau jude ene.
Astfel, art. 40 alin. 7 şi art. 106 alin.8 ale legii prev d c în comunele, oraşele şi
jude ele în care cet enii apar inând unei minorităţi naţionale (subl. ns. D.C.D) au o pondere
de peste 20 % din num rul locuitorilor, ordinea de zi a şedin elor consiliului local se aduce la
cunoştin public şi în limba minorit ii respective47.
De asemenea, conform art. 43 alin.2 în consiliile locale în care consilierii locali
apar inând unei minorit i na ionale reprezint cel pu in o cincime din num rul total, la
şedin ele de consiliu se poate folosi şi limba matern . În aceste cazuri se va asigura, prin grija
primarului, traducerea în limba român . În toate cazurile, documentele şedin elor de consiliu
se întocmesc în limba român .

46
Legea nr.33/1995, publicat în "Monitorul oficial al României", partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.
47
Normele de aplicare - Hot rârea Guvernului nr.1206/2001, vin s precizeze în art.5 c ordinea de zi a şedin ei
consiliului local sau jude ean se aduce la cunoştin public prin mass-media sau prin orice alt mijloc de
publicitate şi în limba lor matern . În acest scop, primarii, respectiv preşedin ii consiliilor jude ene, vor asigura
traducerea în limba matern a minorit ii na ionale a ordinii de zi, iar aceasta va fi adus la cunoştin a public
prin grija secretarului unit ii administrativ-teritoriale, prin aceleaşi mijloace şi în acelaşi termen cu cele ale
difuz rii în limba român . Aducerea la cunoştin public , în limba matern , a ordinii de zi a şedin ei consiliului
local sau jude ean se consemneaz în procesul-verbal al şedin ei, iar în dosarul de şedin se vor ataşa actele
doveditoare, inclusiv ordinea de zi în limba oficial şi în versiunea tradus în limba matern .
58
 În astfel de cazuri, primarii şi preşedin ii consiliilor jude ene au obliga ia s asigure
traducerea integral şi concomitent a dezbaterilor în limba român . Traducerea va fi realizat
de persoane care cunosc bine şi foarte bine atât limba roman , cât şi limba matern a
minorit ii respective. În cazuri excep ionale, dac traducerea nu poate fi realizat datorit
lipsei traduc torului şi acesta nu poate fi înlocuit cu o alt persoan în m sur s asigure
traducerea, lucr rile şedin ei consiliului local sau jude ean se vor desf şura în limba român .
Dac situa ia se repet şi la şedin a urm toare, lucr rile acesteia vor fi amânate. Dup o a treia
amânare devin aplicabile prevederile privind dizolvarea de drept a consiliului local (art.6 din
Normele de aplicare).
În sfârşit, în temeiul art. 51, în unit ile administrativ-teritoriale în care cet enii
apar inând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 % din num rul locuitorilor,
hot rârile cu caracter normativ se aduc la cunoştin a public şi în limba matern a cet enilor
apar inând minorit ii respective, iar cele cu caracter individual se comunic , la cerere, şi în
limba matern .
Responsabilitatea pentru aspectele tehnice ale conform rii cu aceste dispozi ii revine,
în conformitate cu Nomele de aplicare, secretarului unit ii administrativ-teritoriale.
c) În fine, o ultim categorie o reprezint textele art.90, care detaliaz dispozi iile de
principiu ale art. 17 referitor la posibilitatea oferit persoanelor apar inând minorit ilor
na ionale de a utiliza limba matern în raporturile cu administra ia şi instituie cadrul necesar
pentru realizarea lor.
Astfel, alin.2 prevede c în unit ile administrativ-teritoriale în care cet enii
apar inând unei minorit i na ionale au o pondere de peste 20% din num rul locuitorilor, în
raporturile lor cu autorit ile administra iei publice locale, cu aparatul de specialitate şi
organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba
lor matern şi vor primi r spunsul atât în limba român , cât şi în limba matern .
Ca o consecin a prevederilor cuprinse în alin.2 şi pentru punerea în practic a
acestora, în alineatul urm tor se precizeaz c în posturile care au atribu ii privind rela ii cu
publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba matern a cet enilor apar inând
minorit ii respective.
De asemenea, în alin.4 se reia o prevedere care exista în Ordonan a de urgen a
Guvernului nr.22/1997 (care s-a aplicat timp de un an, pân la declararea ei ca
neconstitu ional ), în conformitate cu care autorit ile administra iei publice locale vor asigura
inscrip ionarea numelui localit ilor şi a institu iilor publice de sub autoritatea lor, precum şi

59
afişarea anun urilor de interes public şi în limba matern a cet enilor apar inând minorit ii
respective48. Normele de aplicare precizeaz c inscrip ionarea în limba matern a denumirii
unor localit i are caracter informativ, neputând fi folosit în coresponden sau în
documentele oficiale.
În sfârşit, Normele de aplicare vin s completeze dispozi iile din lege, în considerarea
aceluiaşi art.17 cu valoare de principiu, stipulând c la ceremoniile oficiale organizate de
autorit ile administra iei publice locale se va folosi limba român , limba oficial a statului,
îns în unit ile administrativ-teritoriale în care cet enii apar inând unei minorit i na ionale
au o pondere de peste 20% din num rul locuitorilor, la astfel de ceremonii al turi de limba
român se poate folosi şi limba minorit ii respective.
La fel, oficierea c s toriilor se face de c tre ofi erul de stare civil în limba român ,
dar ceremonia se poate desf şura, la cerere, şi în limba matern a persoanelor care urmeaz s
se c s toreasc , dac ofi erul de stare civil cunoaşte limba respectiv . Actele şi certificatele
de stare civil se vor redacta îns întotdeauna numai în limba român (art.9).
Hot rârea Guvernului nr. 1206/2001 prevede şi sanc iuni pentru nerespectarea
dispozi iilor legale. Astfel, constituie contraven ii urm toarele fapte, dac nu sunt s vârşite în
astfel de condi ii încât, potrivit legii penale, s fie considerate infrac iuni: a) refuzul de a
traduce în limba matern ordinea de zi şi hot rârile consiliului local sau jude ean şi de a le
aduce la cunoştin a public şi în varianta tradus , precum şi refuzul de a comunica
r spunsurile şi în limba matern a solicitantului; b) neîntocmirea documentelor originale ale
şedin elor consiliului local sau jude ean în limba oficial a statului; c) refuzul de a traduce în
limba român lucr rile consiliului local sau jude ean ori continuarea desf şur rii acestora în
limba minorit ii na ionale, deşi nu este asigurat traducerea în limba român ; d)
nerespectarea prevederilor privitoare la folosirea limbii materne la lucr rile consiliului local
sau jude ean; e) nerespectarea termenului prev zut pentru montarea inscrip iilor bilingve; f)
redactarea actelor şi certificatelor de stare civil în alt limb decât limba român ; g)
inscrip ionarea altor denumiri decât cele prev zute în anexele Normelor, precum şi

48
Aceast prevedere denot , la rândul ei, încerc rile de armonizare a legisla iei interne cu tratatele
ratificate de România, deoarece art. 11 alin. 3 al Conven iei-cadru privind protec ia minorit ilor na ionale,
con ine îndemnul ca "în ariile locuite în mod tradi ional de un num r substan ial de persoane apar inând unei
minorit i na ionale, p r ile s depun eforturi, în cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci când este cazul, în
cadrul acordurilor încheiate cu alte state, şi inând seama de condi iile lor specifice, pentru expunerea
denumirilor locale tradi ionale, a denumirilor str zilor şi a altor indica ii topografice destinate publicului,
deopotriv în limba minoritar , acolo unde exist o cerere suficient pentru astfel de indica ii".
60
inscrip ionarea acestora în alt form decât cea prev zut în anexe; h) folosirea denumirilor de
localit i prev zute în anexele Normelor în coresponden a sau în documentele oficiale.
Constatarea contraven iei şi aplicarea amenzii se fac de c tre persoane împuternicite
de ministrul administra iei publice, de c tre prefect sau împuternici ii acestuia şi se aplic
primarului, preşedintelui consiliului jude ean, secretarului, respectiv secretarului general al
unit ii administrativ-teritoriale, dup caz.
Pe de alt parte, avem convingerea c , în spiritul bunelor practici administrative, în
unit ile administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorit i na ionale respect procentul
legal, comunicarea şi în limba matern a actelor administrative individuale va fi f cut , de
multe ori, din oficiu, având în vedere indicii cum ar fi numele celui interesat, chiar dac nu
aceasta este litera legii.

5.2. Autorit ile administra iei publice locale. Prezentare general

Autorit ile administra iei publice prin care se realizeaz autonomia local în comune,
oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, or şeneşti şi municipale, ca autorit i
deliberative, şi prim rii, ca autorit i executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în
condi iile prev zute de legea privind alegerile locale.
Consiliile locale şi primarii se aleg în condi iile prev zute de Legea privind
alegerile locale nr.67/200449, şi func ioneaz ca autorit i ale administra iei publice locale
care rezolv treburile publice din comune, oraşe şi municipii în condi iile legii.
În fiecare jude se constituie un consiliu jude ean, ca autoritate a administra iei
publice locale, pentru coordonarea activit ii consiliilor comunale, or şeneşti şi municipale, în
vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. Consiliul jude ean este ales în
condi iile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executiv este asigurat de
un preşedinte, ales dintre consilierii jude eni. Consiliile jude ene şi consiliile locale sunt alese
pe baza scrutinului de list , în timp ce primarii sunt aleşi pe baza scrutinului uninominal.50
Alegerile se desf şoar pe circumscrip ii electorale. Pentru consiliile locale,
circumscrip ia electoral o constituie comuna, oraşul, municipiul, subdiviziunile

49
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, cu modific rile şi
complet rile aduse de Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 8/2005.
50
Detalii privind alegerile autorit ilor administra iei publice locale – Legea nr.67/2004 (M.O.217 din
29/03/2004), abrog Legea nr.70/1991 privind alegerile locale
61
administrativ-teritoriale ale municipiilor, iar pentru consiliile jude ene circumscrip ia
electoral este jude ul. Propunerile de candida i pentru consilieri şi pentru primari se fac
pe circumscrip ii electorale. Pentru primari, circumscrip ia electoral este aceeaşi ca şi pentru
consiliile locale. Candidaturile se depun de c tre partidele şi alian ele politice legal constituite.
Se pot depune şi candidaturi independente.
Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al celui jude ean, este de 4 ani, şi
poate fi prelungit numai prin lege organic , în caz de r zboi sau catastrof , în cazul consiliului
local sau jude ean, respectiv în caz de r zboi, calamitate natural , dezastru sau sinistru
deosebit de grav, în cazul primarului (art.39,72 şi 105 din Legea nr.215/2001).
Consiliul local sau consiliul jude ean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat,
ca urmare a dizolv rii consiliului local sau jude ean, respectiv a vacan ei postului de primar,
încheie mandatul precedentei autorit i a administra iei publice locale. Consiliul local sau
consiliul jude ean, precum şi primarul, aleşi în urma organiz rii unor noi unit i administrativ-
teritoriale sau în urma dizolv rii unor consilii, respectiv vacant rii unor posturi de primari, îşi
exercit mandatul numai pân la organizarea urm toarelor alegeri locale generale.
Regimul incompatibilit ilor aleşilor locali este prev zut de Legea nr.215/2001 a
administra iei locale şi completat de Legea nr. 161 din 19/04/2003, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei
în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sanc ionarea corup iei.

5.3. Consiliul local

Consiliul local este o autoritate colegial a administra iei publice locale, aleas în
vederea solu ion rii problemelor de interes local ale comunei, oraşului sau municipiului.
Aceast autoritate delibereaz asupra intereselor specifice ale colectivit ilor locale
şi hot r şte, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, f r vreun amestec
din partea autorit ilor administra iei publice jude ene sau altor autorit i.
Consiliile locale, aşa cum au rezultat ele din alegeri, sunt responsabile, în
exclusivitate de modul de gestionare a acestor interese. R spunderea lor politic este numai
de ordin electoral, pentru c ele sunt înzestrate cu competen a specific administra iei
locale, pentru a decide asupra modului de solu ionare a problemelor administrative ale
colectivit ii locale. Autonomia acestor autorit i colegiale rezid în autoorganizarea

62
acestora, sub toate aspectele. Ele recep ioneaz cererile şi informa iile din mediul local şi
adopt hot râri privitoare la administrarea treburilor publice locale.
Compunerea consiliului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali
aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condi iile stabilite de Legea
privind alegerile locale nr.67/2004.
Num rul membrilor fiec rui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în
func ie de popula ia comunei sau a oraşului, raportat de Institutul Na ional de Statistic şi
Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dup caz, la data de 1 iulie a
anului care preced alegerile. În consecin , un consiliu local poate avea între 9 şi 27 de
consilieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri.
În Legea administra iei publice locale nr. 215/2001 se precizeaz c organul
deliberativ îl constituie consiliul local, iar cel executiv este primarul. Calitatea primarului
de organ executiv deriv atât din faptul c el este cel care r spunde de aducerea la îndeplinire
a hot rârilor consiliului local, cât şi din faptul c el este cel care trebuie s pun în practic
dispozi iile privitoare la realizarea în colectivit ile umane de baz a dispozi iilor legii şi a
celorlalte acte normative.
Consiliile locale sunt alese pe baza reprezent rii propor ionale, în cadrul unui
scrutin de list .
Pentru a fi ales în consiliul local, candidatul trebuie s îndeplineasc unele condi ii
stabilite de Constitu ie şi de Legea nr.67/2004 privind alegerile autorit ilor administra iei
publice locale. Condi iile de eligibilitate sunt cumulative şi privesc:
• cet enia român ;
• calitatea de aleg tor;
• vârsta de cel pu in 23 ani, pân în ziua alegerilor, inclusiv;
• domiciliul în unitatea administrativ pentru al c rui consiliu local candideaz ;
• nu pot fi aleşi cei c rora, potrivit art. 37, alin. 3 din Constitu ia României, le este
interzis asocierea în partide politice şi anume: judec torii Cur ii Constitu ionale, avocatul
poporului, magistra ii, membrii activi ai armatei, poli iştii, precum şi alte categorii de func ii
stabilite prin lege organic ;
• s nu fie condamnat prin hot râre judec toreasc definitiv pentru abuzuri în func ii
politice, juridice sau administrative, pentru înc lcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru
alte infrac iuni inten ionate, dac nu a fost reabilitat.

63
 Condi iile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii candidaturii în alegeri,
mai pu in vârsta care poate fi împlinit pân în ziua alegerilor, inclusiv.
În cazul în care un candidat îndeplineşte condi iile de eligibilitate şi devine consilier, el
trebuie s se supun şi regulilor privitoare la incompatibilit i, pentru exercitarea mandatului în
consiliul local.
Potrivit Legii administra iei publice locale nr. 215/2001 (art. 30), calitatea de consilier
este incompatibil cu :
• func ia de prefect şi subprefect;
• calitatea de func ionar în aparatul propriu de specialitate al autorit ilor administra iei
publice centrale şi locale; calitatea de func ionar public în aparatul propriu de specialitate al
consiliului jude ean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau jude ean, al
serviciilor publice descentralizate (corect desconcentrate) ale ministerelor şi ale celorlalte
autorit i ale administra iei publice centrale ;
• calitatea de angajat în cadrul autorit ilor administra iei publice locale respective sau
în cadrul aparatului propriu al prefectului din jude ul respectiv ; func ia de manager sau
membru în consiliul de administra ie al regiilor autonome ori de conduc tor al societ ilor
comerciale înfiin ate de consiliile locale sau de consiliile jude ene ;
• calitatea de primar;
• calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi cele
asimilate acestora.
Alte incompatibilit i se pot stabili prin lege51.
Spre deosebire de mandatul consiliului local, mandatul consilierului se exercit
dup constituirea legal a consiliului, respectiv la data depunerii jur mântului,
încetarea mandatului de consilier poate avea loc52:
• la data încheierii mandatului consiliului, la 4 ani;
• înaintea încheierii acestui termen,
• în caz de dizolvare a consiliului;
• la data demiterii acestuia la propunerea prefectului, prin hot râre a Guvernului;
demisie;
• incompatibilitate;
• pierdere a drepturilor electorale;

51
Potrivit art. 30 (3) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001
52
art. 38 (1), 57, 58, 60 (1), al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001
64
 • schimbarea domiciliului într-o alt unitate administrativ-teritorial ;
• imposibilitatea exercit rii mandatului pe o perioad mai mare de 6 luni consecutiv,
cu excep ia cazului suspend rii mandatului în situa ia arest rii preventive;
• constatarea, dup validarea mandatului, c alegerea s-a f cut prin fraud electoral
sau prin orice alt înc lcare a Legii privind alegerile locale;
• condamnarea, prin hot râre judec toreasc r mas definitiv , la o pedeaps privativ
de libertate;
• punerea sub interdic ie judec toreasc ;
• lipsa nemotivat de la 3 şedin e ordinare consecutive ale consiliului;
Legea administra iei publice locale nr. 215/2001 este consecvent în principiul
potrivit c ruia consiliile locale pot decide în orice problemă de interes local, cu excep ia celor date
prin lege în competen a altor autorit i publice.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desf şur rii
alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi valida i în func ie se face de c tre prefect, în
maximum 5 zile de la pronun area hot rârii de validare. La şedin a de constituire particip
prefectul sau reprezentantul s u, precum şi primarul sau, dup caz, candidatul declarat
câştig tor la alegerile pentru func ia de primar (art. 31 alin 1).
Regulile aplicabile şedin ei de constituire sunt urm toarele (art. 31 alin 2, 3,4, 5) :
a) Şedin a se desf şoar în condi ii legale dac particip cel pu in majoritatea
consilierilor locali aleşi şi valida i. În cazul în care nu se poate asigura aceast majoritate,
şedin a se va organiza, în aceleaşi condi ii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.
b) Dac nici la a doua convocare şedin a nu este legal constituit , se va proceda la o
nou convocare de c tre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condi ii.
c) În situa ia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza
absen ei nemotivate a consilierilor locali, instan a va declara vacante, prin hot râre, locurile
consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convoc ri. Absen a
consilierilor locali de la şedin a de constituire este considerat motivat dac se face dovada
c aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de for major care au f cut
imposibil prezen a acestora. Sesizarea instan ei se face de c tre prefect în maximum 3 zile de
la data şedin ei, pe baza procesului-verbal al şedin ei, întocmit de secretarul unit ii
administrativ-teritoriale. Hot rârea instan ei se pronun a în maximum 3 zile de la primirea
sesiz rii din partea prefectului şi poate fi atacat cu recurs la instan a competent . În cazul în
care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu suplean ii

65
înscrişi pe listele de candida i respective, potrivit legii, se organizeaz alegeri par iale pentru
completare, în termen de 90 de zile.
d) Lucr rile şedin ei de constituire sunt conduse de cel mai în vârst consilier local,
ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asisten a de specialitate a secretarului unit ii
administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedin ei.
Validarea consilierilor în func ie. Validarea alegerii consilierilor se face de c tre
judec toria în raza c reia se afl unitatea administrativ-teritorial , de c tre un judec tor
desemnat de preşedintele instan ei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în
termen de 3 zile de la data constat rii rezultatelor alegerilor, în condi iile legii, şi se judec în
şedin public , f r citarea p r ilor, de urgen şi cu prec dere, în termen de 10 zile de la data
depunerii, prin hot râre executorie.
Suspendarea mandatului de consilier local. Mandatul de consilier local se suspend
de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. M sura arest rii preventive se
comunic de îndat de c tre instan a de judecat prefectului, care, prin ordin, constat
suspendarea mandatului.
Suspendarea dureaz pân la încetarea situa iei prev zute mai sus. Ordinul de
suspendare se comunic de îndat consilierului local. În cazul în care consilierul local al c rui
mandat a fost suspendat a fost g sit nevinovat, acesta are dreptul la desp gubiri, în condi iile
legii.
Încetarea de drept a mandatului de consilier local sau jude ean (art.9 din Legea
nr.393/2004). Calitatea de consilier local sau de consilier jude ean înceteaz la data declar rii
ca legal constituit a noului consiliu ales.
Calitatea de consilier local sau de consilier jude ean înceteaz de drept, înainte de
expirarea duratei normale a mandatului, în urm toarele cazuri:
a) demisie53
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorial , inclusiv ca
urmare a reorganiz rii acesteia54;

53
Consilierii locali şi consilierii jude eni pot demisiona, anun ând în scris preşedintele de şedin a, respectiv
preşedintele consiliului jude ean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hot râri
prin care se ia act de demisie şi se declara locul vacant.
54
Încetarea mandatului de consilier în cazul schimb rii domiciliului în alta unitate administrativ-teritorial poate
interveni numai dup efectuarea în actul de identitate al celui în cauz a men iunii corespunz toare, de c tre
organul abilitat potrivit legii.
66
 d) lipsa nemotivat de la mai mult de 3 şedin e ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercit rii mandatului pe o perioad mai mare de 6 luni
consecutive, cu excep ia cazurilor prev zute de lege55;
f) condamnarea, prin hot râre judec toreasc r mas definitiv , la o pedeaps
privativ de libertate; g) punerea sub interdic ie judec toreasc ;
h) pierderea drepturilor electorale;
h¹) pierderea calit ii de membru al partidului politic sau al organiza iei minorit ilor
na ionale pe a c rei list a fost ales (se aplic şi viceprimarului)56;
i) deces.
Atribu iile consiliului local. Consiliul local are ini iativ şi hot r şte, în condi iile
legii, în toate problemele de interes local, cu excep ia celor care sunt date prin lege în
competen a altor autorit i publice, locale sau centrale.
Consiliul local exercit urm toarele categorii de atribu ii (art. 38, alin 2):
1.atribu ii privind organizarea şi func ionarea aparatului de specialitate al
primarului, ale institu iilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societ ilor
comerciale şi regiilor autonome de interes local:
a) aprob statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de
organizare şi func ionare a consiliului local; b) aprob , în condi iile legii, la propunerea
primarului, înfiin area, organizarea şi statul de func ii ale aparatului de specialitate al
primarului, ale institu iilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi
statul de func ii ale regiilor autonome de interes local; c) exercit , în numele unit ii
administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obliga iile corespunz toare participa iilor de inute
la societ i comerciale sau regii autonome, în condi iile legii.
2.atribu ii privind dezvoltarea economico-social şi de mediu a comunei,
oraşului sau municipiului:
a) aprob , la propunerea primarului, bugetul local, vir rile de credite, modul de
utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerci iului bugetar; b) aprob , la
propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea
de datorie public local prin emisiuni de titluri de valoare în numele unit ii administrativ-

55
Prevederile lit. e) nu se aplic în cazul în care consilierul a fost îns rcinat de c tre consiliul din care face parte,
de c tre Guvern sau de c tre Parlament cu exercitarea unei misiuni în ar sau în str in tate. Pe durata exercit rii
misiunii încredin ate exercitarea mandatului se suspend .
56
Secretarul general al jude ului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, este obligat s publice
situa ia apartenen ei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al jude ului, respectiv al municipiului Bucureşti,
67
teritoriale, în condi iile legii; c) stabileşte şi aprob impozitele şi taxele locale, în condi iile
legii; d) aprob , la propunerea primarului, documenta iile tehnico-economice pentru lucr rile
de investi ii de interes local, în condi iile legii; e) aprob strategiile privind dezvoltarea
economic , social şi de mediu a unit ii administrativ-teritoriale; f) asigur realizarea
lucr rilor şi ia m surile necesare implement rii şi conform rii cu prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare european în domeniul protec iei mediului şi gospod ririi
apelor pentru serviciile furnizate cet enilor.
3.atribu ii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului:
a) hot r şte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
public a comunei, oraşului sau municipiului, dup caz, precum şi a serviciilor publice de
interes local, în condi iile legii; b) hot r şte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privat a comunei, oraşului sau municipiului, dup caz, în condi iile legii; c)
avizeaz sau aprob , în condi iile legii, documenta iile de amenajare a teritoriului şi urbanism
ale localit ilor; d) atribuie sau schimb , în condi iile legii, denumiri de str zi, de pie e şi de
obiective de interes public local.
4.atribu ii privind gestionarea serviciilor furnizate c tre cet eni:
a) asigur , potrivit competen elor sale şi în condi iile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educa ia; 2. serviciile sociale pentru
protec ia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor
persoane sau grupuri aflate în nevoie social ; 3. s n tatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7.
ordinea public ; 8. situa iile de urgen ; 9. protec ia şi refacerea mediului înconjur tor; 10.
conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a
parcurilor, gr dinilor publice şi rezerva iilor naturale; 11. dezvoltarea urban ; 12. eviden a
persoanelor; 13. podurile şi drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate public :
alimentare cu ap , gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termic , iluminat public şi
transport public local, dup caz; 15. serviciile de urgen de tip salvamont, salvamar şi de
prim ajutor; 16. activit ile de administra ie social-comunitar ; 17. locuin ele sociale şi
celelalte unit i locative aflate în proprietatea unit ii administrativ-teritoriale sau în
administrarea sa; 18. punerea în valoare, în interesul comunit ii locale, a resurselor naturale
de pe raza unit ii administrativ-teritoriale; 19. alte servicii publice stabilite prin lege; b)
hot r şte acordarea unor sporuri şi altor facilit i, potrivit legii, personalului sanitar şi
didactic; c) sprijin , în condi iile legii, activitatea cultelor religioase; d) poate solicita

68
inform ri şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii
publice şi de utilitate public de interes local; e) aprob construirea locuin elor sociale,
criteriile pentru repartizarea locuin elor sociale şi a utilit ilor locative aflate în proprietatea
sau în administrarea sa; f) poate solicita inform ri şi rapoarte specifice de la primar şi de la
şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate public de interes local.
5.atribu ii privind cooperarea interinstitu ional pe plan intern şi extern :
a) hot r şte, în condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
sau str ine, în vederea finan rii şi realiz rii în comun a unor ac iuni, lucr ri, servicii sau
proiecte de interes public local; b) hot r şte, în condi iile legii, înfr irea comunei, oraşului
sau municipiului cu unit i administrativ-teritoriale din alte ri; c) hot r şte, în condi iile
legii, cooperarea sau asocierea cu alte unit i administrativ-teritoriale din ara sau din
str in tate, precum şi aderarea la asocia ii na ionale şi interna ionale ale autorit ilor
administra iei publice locale, în vederea promov rii unor interese comune.
6. Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau str ine cu merite
deosebite titlul de cet ean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui
regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condi iile retragerii titlului conferit.
7. Persoanele împuternicite s reprezinte interesele unit ii administrativ-teritoriale în
societ i comerciale, regii autonome de interes local, asocia ii de dezvoltare intercomunitar şi
alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hot râre a consiliului local, în
condi iile legii, respectându-se configura ia politica de la ultimele alegeri locale.
8. Consiliul local îndeplineşte orice alte atribu ii stabilite prin lege.
Func ionarea Consiliilor Locale. Comisiile de specialitate. Dup constituire,
consiliul local îşi organizeaz comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. Comisiile analizeaz
şi avizeaz proiectele de hot râre din domeniul lor de activitate. Activitatea acestora se
desf şoar în plen şi iau hot râri cu votul majorit ii membrilor lor. Organizarea, func ionarea
şi atribu iile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi
func ionare a consiliului local respectându-se configura ia politica rezultat în urma alegerilor
locale.
Consiliile locale pot organiza, din proprie ini iativ sau la ini iativa primarului, dup
caz, comisii speciale de analiz şi verificare, pe perioad determinata. Componenta comisiei
speciale de analiza şi verificare, obiectivele şi perioad de desf şurare a activit ilor acesteia

69
se stabilesc prin hot râre a consiliului local. Membrii comisiei ac ioneaz în limitele stabilite
prin hot râre.
Preşedintele de şedin al Consiliului local. Dup declararea ca legal constituit,
consiliul local alege dintre membrii s i, prin hot râre adoptat cu votul deschis al majorit ii
consilierilor locali în func ie, un preşedinte de şedin , pe o perioad de cel mult 3 luni, care
va conduce şedin ele consiliului şi va semna hot rârile adoptate de acesta. Consilierul local
ales în condi iile de mai sus poate fi schimbat din func ie, la ini iativa a cel pu in unei treimi
din num rul consilierilor locali, prin votul majorit ii consilierilor locali în func ie.
Şedin ele consiliului local. Consiliul local îşi exercit mandatul de 4 ani de la data
constituirii pân la data declar rii ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se
întruneşte în şedin e ordinare, lunar, la convocarea primarului. De asemenea, se poate întruni
şi în şedin e extraordinare, la cererea primarului sau a cel pu in unei treimi din num rul
membrilor consiliului.
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unit ii
administrativ-teritoriale, cu cel pu in 5 zile înaintea şedin elor ordinare sau cu cel pu in 3 zile
înainte de şedin ele extraordinare. Odat cu notificarea convoc rii, sunt puse la dispozi ie
consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În caz de for major şi de maxim
urgen pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în
alte situa ii stabilite de regulamentul de organizare şi func ionare a consiliului local,
convocarea consiliului local se poate face de îndată. În toate cazurile, convocarea se
consemneaz în procesul-verbal al şedin ei.
Primarul, sau cel pu in o treime din num rul membrilor consiliului pot cere
convocarea unei şedin e extraordinare57. Şedin ele ordinare se convoac cu cel pu in 5 zile
înainte de data inerii acestora, iar cele extraordinare cu cel pu in 3 zile înainte de aceeaşi
dat . Consilierii sunt invita i la şedin în scris, precizându-se ordinea de zi, ora şi locul de
desf şurare a şedin ei. Concomitent, ordinea de zi se aduce la cunoştin a popula iei,
asigurându-se exercitarea dreptului persoanelor interesate de a participa la aceste şedin e.
Conform prevederilor art. 43(1) al Legii administra iei publice locale nr.
215/2001, şedin ele consiliilor locale sunt publice, cu excep ia cazurilor în care
consilierii decid, cu majoritatea voturilor celor prezen i, ca aceasta s se desf şoare cu uşile
închise. Ca atare, de regul , la şedin ele consiliilor locale pot lua parte persoanele interesate.

57
art. 40 (2) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001
70
 Potrivit art. 54 (1) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001, la aceste
şedin e pot participa, f r drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului jude ean,
reprezentan ii acestora, parlamentari, miniştrii, precum şi al i invita i.
Cvorumul cerut de lege pentru desf şurarea legal a şedin ei este întrunit dac este
prezent majoritatea consilierilor.
Actele consiliului local. În exercitarea atribu iilor ce îi revin consiliul local adopt
hot râri. Proiectele de hot râri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau
de cet eni. Promovarea unui proiect de hot râre poate fi ini iat de unul sau de mai mul i
cet eni cu drept de vot, dac acesta este sus inut prin semn turi de cel pu in 5% din popula ia
cu drept de vot a unit ii administrativ-teritoriale respective. Redactarea proiectelor se face de
cei care le propun, cu sprijinul secretarului unit ii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din
cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Ini iatorii depun la secretarul unit ii administrativ-teritoriale forma propus pentru
proiectul de hot râre. Proiectul va fi afişat spre informare public prin grija secretarului, iar
ini iatorii asigur întocmirea listelor de sus in tori58 pe formulare puse la dispozi ie de
secretar. Listele de sus in tori pot fi semnate numai de cet enii cu drept de vot care au
domiciliul pe raza unit ii administrativ-teritoriale respective. Dup depunerea documenta iei
şi verificarea acesteia de c tre secretarul unit ii administrativ-teritoriale, proiectul de hot râre
va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau jude ean, dup caz.
În exercitarea atribu iilor sale, consiliul adopt hot râri (art. 46(1)), cu votul
majorit ii membrilor prezen i, în afar de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare şi func ionare a consiliului cere o alt majoritate. Adoptarea hot rârilor se face prin
vot deschis sau prin vot secret, dup cum decide consiliul.
Hot rârile cu caracter individual, cu privire la persoane, vor fi luate, întotdeauna, prin
vot secret, cu excep iile prev zute de lege.
Hot rârile consiliului local se semneaz de c tre preşedintele şedin ei şi se
contrasemneaz , pentru legalitate, de c tre secretarul unit ii administrativ-teritoriale.
Hot rârile cu caracter individual se comunic persoanelor interesate, iar cele cu
caracter normativ devin obligatorii numai dup aducerea lor la cunoştin public , în
unit ile administrativ-teritoriale în care cet enii apar inând unei minorit i na ionale au o
pondere de peste 20% din num rul locuitorilor, hot rârile cu caracter normativ se aduc la

58
Listele de sus in tori vor cuprinde numele, prenumele şi domiciliul, seria şi num rul actului de identitate şi
semn turile sus in torilor (Art. 1202 alin.3 din legea administra iei locale).
71
cunoştin a public şi în limba matern a cet enilor apar inând minorit ii respective, iar cele
cu caracter individual se comunic , la cerere, şi în limba matern .
Delegatul s tesc. Din dispozi iile Legii nr.215/2001 şi ale Legii nr.393/2004, reiese c
locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleşi în consiliile locale sunt reprezenta i la
şedin ele de consiliu de un delegat s tesc. Delegatul s tesc este ales pe perioada mandatului
consiliului local de c tre o adunare s teasc , constituit din câte un reprezentant al fiec rei
familii, convocat şi organizat de primar şi desf şurat în prezen a primarului sau
viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele respective delega ii s teşti vor fi
invita i în mod obligatoriu, îns votul acestora are caracter consultativ. Delegatului s tesc îi
sunt aplicabile, în mod corespunz tor, prevederile privind indemniza ia şi decontarea
cheltuielilor aplicabile consilierilor locali.
Expirarea mandatului delegatului s tesc are loc o dat cu alegerea unui alt delegat
s tesc, precum şi în caz de demisie, incompatibilitate; imposibilitatea exercit rii mandatului
pe o perioad mai mare de 6 luni consecutive, cu excep ia cazurilor prev zute de lege;
condamnare, prin hot râre judec toreasc r mas definitiv , la o pedeaps privativ de
libertate; punere sub interdic ie judec toreasc ; pierderea drepturilor electorale; deces.
De asemenea, adunarea s teasc poate hot rî oricând eliberarea din func ie a
delegatului s tesc şi alegerea unei alte persoane în aceast func ie.
Modul de reglementare al institu iei delegatului s tesc este criticabil deoarece ea nu
reuşeşte s acopere golul de reprezentare l sat în consiliile locale comunale prin prezen a în
consilii a unor reprezentan i numai ai unor sate componente ale comunei. Sentimentul de
frustrare al unor sate componente ale comunei fa de alte sate, care sunt favorizate de
procesul decizional, duce la desprinderea satelor nedrept ite şi formarea de noi comune,
fenomen deosebit de nociv pentru capacitatea administrativ la nivel local, aşa cum am mai
ar tat.
Aceast lips de reprezentare nu poate fi rezolvat prin institu ia delegatului s tesc cu
vot consultativ, ci prin alegerea consilierilor prin vot uninominal, pe sate, şi acordarea
acestora vot decizional propor ional în consiliul comunal.
Dizolvarea consiliului local. Sanc iunea înc lc rii dispozi iilor legale sau a
blocajului institu ional în care consiliul local se poate afla la un moment dat este dizolvarea.
Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local (art.58 alin. 1).
Dizolvarea de drept. Consiliul local se dizolv de drept în trei cazuri:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de dou luni consecutive;

72
 b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedin e ordinare consecutive nicio hot râre;
c) în situa ia în care num rul consilierilor locali se reduce sub jum tate plus unu şi nu
se poate completa prin suplean i.
Primarul, viceprimarul, secretarul unit ii administrativ-teritoriale sau orice alt
persoan interesat sesizeaz instan a de contencios administrativ cu privire la cazurile
prev zute pentru dizolvarea de drept a consiliului local. Instan a analizeaz situa ia de fapt şi
se pronun cu privire la dizolvarea consiliului local. Hot rârea instan ei este definitiv şi se
comunic prefectului.
Dizolvarea consiliului local prin referendum. Consiliul local poate fi dizolvat prin
referendum local, organizat în condi iile legii. Referendumul se organizeaz ca urmare a
cererii adresate în acest sens prefectului de cel pu in 25% din num rul cet enilor cu drept de
vot înscrişi pe listele electorale ale unit ii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru
organizarea referendumului se suport din bugetul local.
Referendumul local este organizat, în condi iile legii, de c tre o comisie numit prin
ordin al prefectului, compus dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al
primarului, al consiliului local şi al consiliului jude ean şi un judec tor de la judec toria în a
c rei jurisdic ie se afl unitatea administrativ-teritorial în cauz . Secretarul comisiei este
asigurat de institu ia prefectului.
Referendumul este valabil dac s-au prezentat la urne cel pu in jum tate plus unu din
num rul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local înceteaz înainte de
termen dac s-au pronun at în acest sens cel pu in jum tate plus unu din num rul total al
voturilor valabil exprimate.

5.4. Primarul şi viceprimarul

Primarul este autoritatea executiv a colectivit ilor locale care îndeplineşte, în

acelaşi timp, şi rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorial în care este
ales.
În fiecare comun , oraş şi municipiu se alege prin vot direct un primar, iar în
municipiul Bucureşti un primar general. Se aleg primari şi în sectoarele municipiului
Bucureşti, care se afl în rela ii de subordonare fa de primarul general al municipiului
Bucureşti. Potrivit art. 61 (1) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001, în
activitatea sa, primarul este ajutat de unul sau doi viceprimarii care sunt aleşi, dintre
73
consilieri, de consiliul local pentru un mandat de 4 ani, mandat care este egal cu cel al
consiliului local.
Alegerea primarului are loc în condi iile stabilite de Legea nr.67/2004 privind
alegerile autorit ilor administra iei publice locale. Pentru func ia de primar, alegerile se
desf şoar în circumscrip iile electorale organizate pentru alegerea consiliilor locale şi sub
conducerea aceloraşi instan e electorale.
Rolul primarului şi viceprimarului în administra ia local . Comunele, oraşele şi
municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedin de jude au un primar
şi 2 viceprimari, aleşi în condi iile legii. Pe durata exercit rii mandatului, viceprimarul îşi
p streaz statutul de consilier local, f r a beneficia de indemniza ia aferent acestui statut.
Primarul îndeplineşte o func ie de autoritate public . Primarul asigur respectarea
drepturilor şi libert ilor fundamentale ale cet enilor, a prevederilor Constitu iei, precum şi
punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hot rârilor şi ordonan elor
Guvernului, a hot rârilor consiliului local; dispune m surile necesare şi acord sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instruc iunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlal i
conduc tori ai autorit ilor administra iei publice centrale, ale prefectului, precum şi a
hot rârilor consiliului jude ean, în condi iile legii.
Pentru punerea în aplicare a activit ilor date în competen a sa, primarul beneficiaz
de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al primarului este
structurat pe compartimente func ionale, în condi iile legii. Compartimentele func ionale ale
acestuia sunt încadrate cu func ionari publici şi personal contractual. Primarul conduce
serviciile publice locale. Primarul reprezint unitatea administrativ-teritorial în rela iile cu
alte autorit i publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori str ine, precum şi în
justi ie59.
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi
poate delega atribu iile sale. În practica administrativ se observ uneori o re inere a
primarilor de a-şi delega atribu iile.
Viceprimarul este ales cu votul majorit ii consilierilor locali în func ie, din rândul
membrilor acestuia. Schimbarea din func ie a viceprimarului se poate face de consiliul local,

59
Semnul distinctiv al primarului este o eşarf în culorile drapelului na ional al României. Eşarfa va fi purtat , în
mod obligatoriu, la solemnit i, recep ii, ceremonii publice şi la celebrarea c s toriilor. Modelul eşarfei se
stabileşte prin hot râre a Guvernului.
74
prin hot râre adoptat cu votul majorit ii consilierilor în func ie, la propunerea primarului
sau a unei treimi din num rul consilierilor locali în func ie60.
Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemniza ie lunar , ca
unica form de remunerare a activit ii corespunz toare func iei de primar, respectiv de
viceprimar, şi care reprezint baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obliga iilor care se
determin în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiaz de sporul de
vechime în munc şi nici de alte sporuri prev zute de lege. Durata mandatului constituie
vechime în munc şi în specialitatea studiilor absolvite.
Alegerea primarului se face în cadrul unui scrutin uninominal, în dou tururi de
scrutin.
Condi iile de eligibilitate pentru func ia de primar sunt circumscrise calităţii de cetăţean
român61, cu domiciliul pe teritoriul circumscripţiei electorale, vârsta de 23 ani. Sunt exceptaţi
de la dreptul de a candida în alegeri militarii activi, judecătorii şi procurorii, persoanele
condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice, juridice
sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte
infracţiuni intenţionate, în măsura în care nu au fost reabilitate, precum şi persoanele care au
încheiat contracte cu administraţia locală pentru executarea de lucrări, prestări de servicii ori
de furnizare.
Incompatibilit ile func iei de primar sunt similare cu cele ale func iei de consilier
local, la care se adaug :
• orice func ie de conducere din cadrul societ ilor comerciale, la care statul sau o
unitate administrativ-teritorial este ac ionar majoritar, ori din cadrul societ ilor na ionale,
companiilor na ionale sau regiilor autonome ;
• orice alte activit i sau func ii publice, cu excep ia func iilor didactice şi a func iilor
din cadrul unor funda ii ori organiza ii neguvernamentale62.
Validarea în func ie a primarului ales în condi iile Legii nr.67/2004 a alegerilor
locale, prin vot uninominal, se face potrivit prevederilor potrivit c rora se realizeaz validarea
alegerii consilierilor, care se aplic în mod corespunz tor. Legea mai precizeaz c rezultatul

60
Prevederile privind eliberarea din func ie a viceprimarilor, a preşedin ilor şi vicepreşedin ilor consiliilor
jude ene se aplic dup alegerile autorit ilor administra iei publice locale din anul 2008.
61
Conform art. 16 din Constitu ie „În condi iile ader rii României la Uniunea European , cet enii Uniunii care
îndeplinesc cerin ele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorit ile administra iei publice
locale”.
62
art. 62 al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001
75
valid rii sau invalid rii alegerii primarului se aduce la cunoştin a prefectului şi se prezint în
şedin a de constituire a consiliului local sau, dup caz, într-o şedin extraordinar , de c tre un
judec tor desemnat de preşedintele judec toriei.
În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va
stabili data alegerilor. Acestea se organizeaz în termen de maximum 90 de zile de la data
invalid rii sau, dup caz, de la data r mânerii definitive şi irevocabile a hot rârii judec toreşti,
în condi iile legii. Primarul depune în fa a consiliului local un jur mânt, iar refuzul depunerii
jur mântului atrage demisia de drept.
Atribu iile primarului. Primarul îndeplineşte urm toarele categorii principale de
atribu ii:
1.atribu ii exercitate în calitate de reprezentant al statului: îndeplineşte func ia de
ofi er de stare civil şi de autoritate tutelar şi asigur func ionarea serviciilor publice
locale de profil, atribu ii privind organizarea şi desf şurarea alegerilor, referendumului şi
a recens mântului. Exercitarea acestor atribu ii de c tre primar se face nu în calitatea sa de
autoritate local autonom , ci în calitate de reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în
care a fost ales; în consecin , asupra acestor atribu ii Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative exercit prin intermediul Prefectului un control ierarhic, nu unul de tutel
administrativ . În aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, în condi iile legii,
sprijinul conduc torilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe de specialitate ale administra iei publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale,
dac sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
2. atribu ii referitoare la rela ia cu consiliul local:
a) prezint consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea
economic , social şi de mediu a unit ii administrativ-teritoriale;
b) prezint , la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi inform ri;
c) elaboreaz proiectele de strategii privind starea economic , social şi de mediu a
unit ii administrativ-teritoriale şi le supune aprob rii consiliului local.
3. atribu ii referitoare la bugetul local:
a) exercit func ia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerci iului bugetar şi
le supune spre aprobare consiliului local;
c) ini iaz , în condi iile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea
de titluri de valoare în numele unit ii administrativ-teritoriale;

76
 d) verific , prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscal a
contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cat şi a sediului
secundar.
4. atribu ii privind serviciile publice asigurate cet enilor :
a) coordoneaz realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul
aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi
de utilitate public de interes local;
b) ia m suri pentru prevenirea şi, dup caz, gestionarea situa iilor de urgen ;
c) ia m suri pentru organizarea execut rii şi executarea în concret a activit ilor din
domeniile prev zute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d);
d) ia m suri pentru asigurarea inventarierii, eviden ei statistice, inspec iei şi
controlului efectu rii serviciilor publice de interes local prev zute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d),
precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unit ii administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sanc ioneaz şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor
de serviciu sau, dup caz, a raporturilor de munc , în condi iile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conduc torii institu iilor şi serviciilor
publice de interes local;
f) asigur elaborarea planurilor urbanistice prev zute de lege, le supune aprob rii
consiliului local şi ac ioneaz pentru respectarea prevederilor acestora; g) emite avizele,
acordurile şi autoriza iile date în competen a sa prin lege şi alte acte normative; h) asigur
realizarea lucr rilor şi ia m surile necesare conform rii cu prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare european în domeniul protec iei mediului şi gospod ririi
apelor pentru serviciile furnizate cet enilor.
5. alte atribu ii stabilite prin lege.
Pentru exercitarea corespunz toare a atribu iilor sale, primarul colaboreaz cu
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale
administra iei publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul
jude ean.
Numirea conduc torilor institu iilor şi serviciilor publice de interes local se face pe
baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la
propunerea primarului, în condi iile legii. Numirea se face prin dispozi ia primarului, având
anexat contractul de management.

77
 Delegarea atribu iilor primarului. Legea 215 din 2001 modificat în 2006
prevede posibilitatea deleg rii unora dintre atribu iile primarului, deci o delegare facultativă.
Astfel art. 70 precizeaz c atribu iile de ofi er de stare civil şi de autoritate tutelar pot fi
delegate şi secretarului unit ii administrativ-teritoriale sau altor func ionari publici din
aparatul de specialitate cu competente în acest domeniu, potrivit legii.
Actele primarului. În exercitarea atribu iilor sale primarul emite dispozi ii cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dup ce sunt aduse la cunoştin
public sau dup ce au fost comunicate persoanelor interesate, dup caz. Dispozi iile legii
privind hot rârile de consiliu local referitoare la contrasemnarea de c tre secretar,
comunicarea actului şi aducerea la cunoştin public a actelor normative se aplic şi în cazul
dispozi iilor primarului.
Încetarea de drept a mandatului de primar. Aceast problematic este reglementat
în prezent în art. 15 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali şi de Legea
215/2001.
Astfel, calitatea de primar înceteaz , de drept, înainte de expirarea duratei normale a
mandatului, potrivit Legii 393/2004, în urm toarele cazuri:
a) demisie63;
b) incompatibilitate;
64
c) schimbarea domiciliului într-o alt unitate administrativ-teritorial ;
d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioad mai mare de 6 luni consecutive, cu
excep ia cazurilor prev zute de lege65;
e) condamnarea, prin hot râre judec toreasc r mas definitiv , la o pedeaps
privativ de libertate;
f) punerea sub interdic ie judec toreasc ;

63
Primarul poate demisiona, anun ând în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedin a a consiliului,
preşedintele de şedin ia act de aceasta situa ie, care se consemneaz în procesul-verbal, urmând ca prefectul s
ia act de demisie. Ordinul prefectului, împreun cu un extras din procesul-verbal al şedin ei, se înainteaz
Ministerului Administra iei şi Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desf şur rii alegerilor
pentru un nou primar.
64
Încetarea mandatului de consilier în cazul schimb rii domiciliului în alta unitate administrativ-teritorial poate
interveni numai dup efectuarea în actul de identitate al celui în cauz a men iunii corespunz toare, de c tre
organul abilitat potrivit legii.
65
Prevederile lit. d) nu se aplic în cazul în care primarul a fost îns rcinat de c tre consiliul local, de c tre
Guvern sau de c tre Parlament cu exercitarea unei misiuni în ar sau în str in tate. Pe durata exercit rii misiunii
încredin ate exercitarea mandatului se suspend .
78
 g) pierderea drepturilor electorale;
h) deces.
În cazurile prev zute la lit. e)-g), încetarea mandatului poate avea loc numai dup
r mânerea definitiv şi, dup caz, irevocabil a hot rârii judec toreşti.
În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite
un ordin prin care constat încetarea mandatului primarului. Ordinul va avea la baz un
referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi actele din care rezult motivul
legal de încetare a mandatului.
Primarul se afl în imposibilitatea exercit rii mandatului în situa iile în care nu se
poate prezenta efectiv la prim rie din motive de s n tate sau din alte cauze, chiar dac acestea
nu îi sunt imputabile.
Mandatul primarului încetează de drept şi în următoarele situaţii prevăzute de Legea
215/2001:
a) dac acesta se afl în imposibilitatea exercit rii func iei datorit unei boli grave,
certificate, care nu permite desf şurarea activit ii în bune condi ii timp de 6 luni pe parcursul
unui an calendaristic;
b) dac acesta nu îşi exercit , în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile
consecutiv.
În aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instan a de contencios administrativ în termen
de 10 zile de la comunicare. Instan a de contencios administrativ este obligat se se pronun e
în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabil nu se mai efectueaz , iar hot rârea
primei instan e este definitiv şi irevocabil .
Data organiz rii alegerilor pentru func ia de primar se stabileşte de Guvern, la
propunerea prefectului. Acestea se organizeaz în termen de maximum 90 de zile de la
expirarea termenului de 10 zile în care primarul putea ataca ordinul prefectului sau de la data
pronun rii hot rârii instan ei, în condi iile prezentate mai sus.
Încetarea mandatului primarului prin referendum local. În conformitate cu art.73
din lege, mandatul primarului înceteaz , de asemenea, înainte de termen ca urmare a
rezultatului unui referendum local, având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condi iile
legii, conform procedurii prev zute pentru consiliul local.

79
 Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeaz ca urmare a
cererii66 adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau municipiului, ca
urmare a nesocotirii de c tre acesta a intereselor generale ale colectivit ii locale sau a
neexercit rii atribu iilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercit ca
reprezentant al statului.
Organizarea referendumului trebuie s fie solicitat , în scris, de cel pu in 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie s fie realizat în fiecare dintre localit ile
componente ale comunei, oraşului sau municipiului.
Suspendarea mandatului primarului şi a viceprimarului. Mandatul primarului,
respectiv al viceprimarului se suspend de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. M sura arest rii preventive se comunic de îndat de c tre instan a de judecat
prefectului, care, prin ordin, constat suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se
comunic de îndat primarului.
Suspendarea dureaz pân la încetarea situa iei arest rii preventive. Dac primarul
suspendat din func ie a fost g sit nevinovat, acesta are dreptul, în condi iile legii, la plata
drepturilor salariale corespunz toare perioadei în care a fost suspendat. Aceste prevederi se
aplic şi viceprimarului.
Vacan a func iei de primar şi viceprimar. În caz de vacan a func iei de primar,
precum şi în caz de suspendare din func ie a acestuia, atribu iile vor fi exercitate de drept de
viceprimar sau, dup caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul
secret al majorit ii consilierilor locali în func ie (art.82 alin.1). Consiliul local poate delega
prin hot râre, din rândul membrilor s i, un consilier local care va îndeplini temporar
atribu iile viceprimarului
În situa ia în care sunt suspenda i din func ie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi
viceprimarul, consiliul local deleag un consilier local care va îndeplini atât atribu iile
primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, pân la încetarea suspend rii (art.82 alin.3). Dac
devin vacante, în acelaşi timp, atât func ia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local
alege un nou viceprimar, care va exercita şi atribu iile primarului pân la alegerea unui nou
primar. Data organiz rii alegerilor pentru func ia de primar se stabileşte de Guvern, la

66
Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi
num rul buletinului sau ale c r ii de identitate şi semn tura olograf ale cet enilor care au solicitat organizarea
referendumului.
80
propunerea prefectului. Alegerile se organizeaz în termen de maximum 90 de zile de la
vacantarea func iei de primar (art.82 alin.4).
Regimul incompatibilit ilor func iei de primar este prev zut de Legea nr.215/2001
a administra iei locale şi completat de Legea 161/200367 privind unele m suri pentru
asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sanc ionarea corup iei.
Prim ria. Primarul, viceprimarul, secretarul unit ii administrativ-teritoriale şi
aparatul de specialitate al primarului constituie o structura func ional cu activitate
permanent , denumit prim ria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire
hot rârile consiliului local şi dispozi iile primarului, solu ionând problemele curente ale
colectivit ii locale (art. 91).
Numirea şi eliberarea din func ie a personalului din aparatul de specialitate al
primarului se fac de primar, iar func ionarii din cadrul institu iilor şi serviciilor publice de
interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucur de stabilitate în
func ie (art. 89).
Primarii comunelor pot angaja, în limita num rului maxim de posturi aprobate, un
consilier personal. Prim rii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedin de jude pot
înfiin a, în limita num rului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment
distinct format din: a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii; b) maximum 5 persoane la
municipii reşedin a de jude . Personalul prev zut mau sus este numit şi eliberat din func ie de
c tre primar şi îşi desf şoar activitatea în baza unui contract individual de munc pe durat
determinat , încheiat în condi iile legii, pe durata mandatului primarului. Atribu iile acestora
se stabilesc prin dispozi ie a primarului. Primarul general al municipiului Bucureşti, asimilat
demnitarului, poate înfiin a în limita num rului maxim de posturi aprobate, cabinetul
primarului general, compartiment distinct care cuprinde urm toarele func ii de execu ie de
specialitate: directorul de cabinet, 3 asisten i de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari
personali şi 2 curieri personali.
Administratorul public. În conformitate cu Legea 286/2006 de modificare a Legii
215/2001 la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local
înfiin area func iei de administrator public, în limita num rului maxim de posturi aprobate.
Numirea şi eliberarea din func ie a administratorului public se face de primar, pe baza unor

67
Legea nr. 161 din 19/04/2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/2003
81
criterii, proceduri şi atribu ii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în func ie se face
pe baz de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat
în acest sens cu primarul, atribu ii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor
publice de interes local. Primarul poate delega c tre administratorul public, în condi iile legii,
calitatea de ordonator principal de credite.
De asemenea, la nivelul jude elor, preşedintele consiliului jude ean poate propune
consiliului jude ean înfiin area func iei de administrator public, în limita num rului maxim de
posturi aprobate. Numirea şi eliberarea din func ie a administratorului public se fac de
preşedintele consiliului jude ean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribu ii specifice,
aprobate de consiliul jude ean. Numirea în func ie se face pe baz de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat
în acest sens cu preşedintele consiliului jude ean, atribu ii de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes jude ean. Preşedintele consiliului jude ean
poate delega c tre administratorul public, în condi iile legii, calitatea de ordonator principal
de credite.
În fine, chiar şi asocia iile de dezvoltare intercomunitar pot decide desemnarea unui
administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul
asocierii. Recrutarea, numirea şi eliberarea din func ie a administratorului public al
asocia iilor de dezvoltare intercomunitar se fac pe baza unei proceduri specifice de c tre
consiliile de administra ie ale acestora şi sunt aprobate prin hot râri ale consiliilor locale şi
consiliilor jude ene respective.

5.5. Secretarul unit ii administrativ-teritoriale

Fiecare comun , oraş şi subdiviziune administrativ-teritorial a municipiului are un

secretar salarizat din bugetul local (Legea administra iei publice locale nr. 215/2001, art. 83).
Secretarul unit ii administrativ-teritoriale este func ionar public de conducere, cu
studii superioare juridice sau administrative, în mod excep ional, în func ia de secretar al
comunei poate fi numit şi o persoan cu alte studii superioare sau cu studii liceale, atestate
prin bacalaureat. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei forma iuni
politice, sub sanc iunea eliber rii din func ie. Secretarul nu poate fi so , so ie sau rud de
gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.

82
 Numirea secretarului se face de c tre prefect pe baza propunerii consiliului local, la
ini iativa primarului, pe baz de concurs sau de examen. Secretarul unit ii administrativ-
teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanc iunea destituirii din func ie.
Secretarul unit ii administrativ-teritoriale nu poate fi so , so ie sau rud de gradul întâi cu
primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului
jude ean, sub sanc iunea eliber rii din func ie.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi
regimul disciplinar ale secretarului unit ii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu
prevederile legisla iei privind func ia public şi func ionarii publici.
Secretarul se bucur de stabilitate în func ie şi se supune regulilor cuprinse în statutul
func ionarului public.
Eliberarea din func ie a secretarului, precum şi sanc ionarea disciplinar a acestuia, se
fac de c tre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptat cu votul a cel pu in dou treimi
din num rul consilierilor în func ie, la ini iativa primarului sau a unei treimi din num rul
consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desf şurarea unei cercet ri administrative.
Secretarul unit ii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condi iile legii, urm toarele
atribu ii (art 120^9):
a) avizeaz , pentru legalitate, dispozi iile primarului şi ale preşedintelui consiliului
jude ean, hot rârile consiliului local, respectiv ale consiliului jude ean;
b) particip la şedin ele consiliului local, respectiv ale consiliului jude ean;
c) asigur gestionarea procedurilor administrative privind rela ia dintre consiliul local
şi primar, respectiv consiliul jude ean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi
prefect;
d) organizeaz arhiva şi eviden a statistic a hot rârilor consiliului local şi a
dispozi iilor primarului, respectiv a hot rârilor consiliului jude ean şi a dispozi iilor
preşedintelui consiliului jude ean;
e) asigur transparen a şi comunicarea c tre autorit ile, institu iile publice şi
persoanele interesate a actelor prev zute la lit. c), în condi iile Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informa iile de interes public;
f) asigur procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului jude ean,
şi efectuarea lucr rilor de secretariat, comunic ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al
şedin elor consiliului local, respectiv ale consiliului jude ean, şi redacteaz hot rârile
consiliului local, respectiv ale consiliului jude ean;

83
 g) preg teşte lucr rile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului
jude ean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) alte atribu ii prev zute de lege sau îns rcin ri date de consiliul local, de primar, de
consiliul jude ean sau de preşedintele consiliului jude ean, dup caz.
Secretarul îndeplineşte şi alte atribu ii prev zute de lege sau încredin ate de c tre consiliul
local sau de c tre primar. De asemenea, poate coordona şi alte servicii ale aparatului propriu de
specialitate al autorit ilor administra iei publice locale, stabilite de primar.

5.6. Statutul aleşilor locali

Legea nr. 393/200468 privind Statutul aleşilor locali are ca obiect stabilirea
condi iilor de exercitare a mandatului de c tre aleşii locali, a drepturilor şi obliga iilor
ce le revin în baza mandatului încredin at.
Reglementarea legal a statutului aleşilor locali este cuprins în Legea nr.393/200469,
care înlocuieşte astfel anumite prevederi ale Legii administra iei publice locale.
Aleşii locali. No iune. Alegere. Sub denumirea de „aleşi locali” în elegem primarul,
viceprimarul, preşedintele consiliului jude ean, vicepreşedin ii consiliului jude ean, consilierii
locali şi consilierii jude eni. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul s tesc.
Consilierii locali şi consilierii jude eni, precum şi primarii se aleg prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat de c tre cet enii cu drept de vot din unitatea
administrativ-teritorial în care urmeaz s -şi exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004
pentru alegerea autorit ilor administra iei publice locale, iar viceprimarii, preşedin ii şi
vicepreşedin ii consiliilor jude ene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor
Legii administra iei publice locale nr. 215/2001, cu modific rile şi complet rile ulterioare; tot
potrivit legii administra iei locale este ales şi delegatul s tesc.
Incompatibilit ile aleşilor locali sunt reglementate în prezent prin art.87-93 din
Legea nr. 161/2003.
Incompatibilit ile calit ii de primar/viceprimar, preşedinte/vicepreşedinte al
consiliului jude ean. Astfel, func ia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al

68
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
912 din 7 octombrie 2004
69
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modific rile aduse de
Legea nr.216/2005, Legea nr. 249 din 22 iunie 2006; Legea nr. 286 din 6 iulie 2006
84
municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean este incompatibil
cu: a) func ia de consilier local; b) func ia de prefect sau subprefect; c) calitatea de func ionar
public sau angajat cu contract individual de munc , indiferent de durata acestuia; d) func ia de
preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al
consiliului de administra ie ori cenzor sau orice func ie de conducere ori de execu ie la
societ ile comerciale, inclusiv b ncile sau alte institu ii de credit, societ ile de asigurare şi
cele financiare, la regiile autonome de interes na ional sau local, la companiile şi societ ile
na ionale, precum şi la institu iile publice; e) func ia de preşedinte sau de secretar al
adun rilor generale ale ac ionarilor sau asocia ilor la o societate comercial ; f) func ia de
reprezentant al unit ii administrativ-teritoriale în adun rile generale ale societ ilor
comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea general a unei societ i
comerciale de interes na ional; g) calitatea de comerciant persoan fizic ; h) calitatea de
membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) func ia de
ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alt func ie asimilat acestora; k) orice alte
func ii publice sau activit i remunerate, în ar sau în str in tate, cu excep ia func iei de
cadru didactic sau a func iilor în cadrul unor asocia ii, funda ii sau alte organiza ii
neguvernamentale.
Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot
de ine, pe durata exercit rii mandatului, func ia de consilier jude ean, îns ei pot exercita
func ii sau activit i în domeniul didactic, al cercet rii ştiin ifice şi al crea iei literar-artistice.
Incompatibilit ile calit ii de consilier local/jude ean. Func ia de consilier local
sau consilier jude ean este incompatibil cu: a) func ia de primar sau viceprimar; b) func ia de
prefect sau subprefect; c) calitatea de func ionar public sau angajat cu contract individual de
munc în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului
jude ean ori al prefecturii din jude ul respectiv; d) func ia de preşedinte, vicepreşedinte,
director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de
administra ie sau cenzor la regiile autonome şi societ ile comerciale de interes local înfiin ate
sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului jude ean respectiv sau la regiile
autonome şi societ ile comerciale de interes na ional care îşi au sediul sau care de in filiale în
unitatea administrativ-teritorial respectiv ; e) func ia de preşedinte sau de secretar al
adun rilor generale ale ac ionarilor sau asocia ilor la o societate comercial de interes local ori
la o societate comercial de interes na ional care îşi are sediul sau care de ine filiale în
unitatea administrativ-teritorial respectiv ; f) func ia de reprezentant al statului la o societate

85
comercial care îşi are sediul ori care de ine filiale în unitatea administrativ-teritorial
respectiv ; g) calitatea de deputat sau senator; h) func ia de ministru, secretar de stat,
subsecretar de stat şi func iile asimilate acestora.
O persoan nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat
de consilier jude ean.
Starea de incompatibilitate intervine: a) numai dup validarea mandatului, dac func ia
incompatibil este de inut la data alegerilor; b) dup validarea celui de-al doilea mandat, în
cazul alegerii în dou calit i de consilier (local şi jude ean); c) dup numirea sau angajarea
alesului local, ulterior valid rii mandatului, într-o func ie incompatibil cu cea de ales local.
Incompatibilit i comune ale aleşilor locali. Calitatea de ales local este
incompatibil şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercial înfiin at de
consiliul local, respectiv de consiliul jude ean. Incompatibilitatea exist şi în situa ia în care
so ul sau rudele de gradul I ale alesului local de in aceast calitate. Prin acţionar semnificativ
se în elege persoana care exercit drepturi aferente unor ac iuni care, cumulate, reprezint cel
pu in 10% din capitalul social sau îi confer cel pu in 10% din totalul drepturilor de vot în
adunarea general . Incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul
local, so ul sau ruda de gradul I a acestuia devin ac ionari.
Alesul local poate renun a la func ia de inut : a) înainte de a fi numit sau ales sau b) în
cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceast func ie.
În situa ia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renun la una
dintre cele dou func ii incompatibile în termenul legal, prefectul va emite un ordin prin care
constat încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile,
la propunerea secretarului unit ii administrativ-teritoriale. Orice persoan poate sesiza
secretarul unit ii administrativ-teritoriale.
Ordinul emis de prefect poate fi atacat la instan a de contencios administrativ
competent . În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru
alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor jude eni, se va
proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 privind
alegerile locale.
Interdic ia consilierilor de a încheia contracte cu administra ia public local
c reia îi apar in. O alt incompatibilitate este exprimat printr-o obliga ie de ab inere.
Astfel, consilierii locali şi consilierii judeţeni care au func ia de preşedinte,
vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de

86
administra ie sau cenzor ori alte func ii de conducere, precum şi calitatea de ac ionar sau
asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu
capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prest ri
de servicii, de executare de lucr ri, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu
autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu institu iile sau regiile autonome
de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau jude ean respectiv
ori cu societ ile comerciale înfiin ate de consiliile locale sau consiliile jude ene respective.
Aceast interdic ie se aplic şi în cazul în care func iile sau calit ile respective sunt
de inute de so ul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Înc lcarea interdic iei atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data
încheierii contractelor. Constatarea încet rii mandatului de consilier local sau consilier
jude ean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unit ii administrativ-
teritoriale. Constatarea nu mai are loc dac , pân la emiterea ordinului de c tre prefect, se face
dovada c înc lcarea interdic iei a încetat. Ordinul de constatare emis de prefect poate fi
atacat la instan a de contencios administrativ competent .
Interdic ia de încheiere a contractelor se aplic şi persoanelor încadrate cu contract
individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului jude ean ori la
regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societ ile înfiin ate de
consiliile locale sau consiliile jude ene respective. Înc lcarea de c tre persoanele încadrate cu
contract de munc a interdic iei atrage încetarea de drept a raporturilor de munc , constatat
prin ordin sau dispozi ie a conduc torilor autorit ilor publice sau ai agen ilor economici.
Actul de constatare nu se mai emite dac pân la acest moment se dovedeşte c înc lcarea
interdic iei a încetat.
Suspendarea mandatului de consilier şi a celui de primar/viceprimar,
preşedinte/vicepreşedinte al consiliului jude ean. În conformitate cu art.77 şi 11970 din
Legea nr.215/2001, mandatul alesului local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta
a fost arestat preventiv. M sura arest rii preventive se comunic de îndat de c tre de instan a
de judecat prefectului care, prin ordin, constat suspendarea mandatului.
Suspendarea dureaz pân la solu ionarea definitiv a cauzei. Ordinul de suspendare
se comunic de îndat alesului local.

70
Legea 215/2001 în art. 119 alin.2 se refer în mod expres, din p cate, numai la preşedinte, îns o interpretare
sistematic a dispozi iilor legii duce la concluzia c vicepreşedin ii sunt asimila i, din punctul de vedere al
regimului de suspendare şi încetare a mandatului, preşedintelui, aşa cum viceprimarul este asimilat primarului.
87
 În cazul în care consilierul local suspendat a fost g sit nevinovat acesta are dreptul la
desp gubiri în condi iile legii, iar în cazul primarului art. 77, alin 4 prevede c dac primarul
suspendat din func ie a fost g sit nevinovat, acesta are dreptul, în condi iile legii, la plata
drepturilor salariale corespunz toare perioadei în care a fost suspendat (prevederi valabile şi
pentru preşedintele consiliului jude ean)
Protec ia legal a aleşilor locali. Potrivit legii nr.393/200471, în exercitarea
mandatului, aleşii locali sunt în serviciul colectivit ii, fiind ocroti i de lege. Libertatea de
opinie şi de ac iune în exercitarea mandatului alesului local este garantat . Aleşii locali nu pot
fi traşi la r spundere juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, În
acelaşi timp, re inerea, arestarea sau trimiterea în judecat penal ori contraven ional a
aleşilor locali, precum şi faptele s vârşite care au determinat luarea m surilor trebuie aduse la
cunoştin atât autorit ii administra iei publice din care fac parte, cât şi prefectului, în termen
de cel mult 24 de ore, de c tre organele care au dispus m surile respective.
Pe întreaga durat a mandatului, aleşii locali se consider a fi în exerci iul autorit ii
publice şi se bucur de protec ia prev zut de legea penal . De aceeaşi protec ie juridic
beneficiaz şi membrii familiei - so , so ie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva
acestora urm reşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în leg tur cu
exercitarea mandatului s u.
O serie special de prevederi are ca scop protejarea func iilor de inute de autorit ile
executive de la nivel local înainte de ob inerea mandatului şi posibilitatea de revenire a
acestora pe vechile func ii dup încheierea mandatului.
Astfel, pe timpul exercit rii mandatului, contractul de munc sau actul de numire în
cadrul unei institu ii ori autorit i publice, respectiv la regii autonome sau la societ i
comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unit ilor administrativ-teritoriale a
primarului, viceprimarului, preşedintelui sau vicepreşedintelui consiliului jude ean se
suspendă. Legea prevede îns c în aceste func ii pot fi numite sau angajate alte persoane,
numai pe durat determinat , iar func iile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe
durata exercit rii mandatului de c tre titular.
În cazul în care, pe durata exercit rii mandatului de c tre persoanele care ocup
func iile de aleşi locali au loc reorganiz ri ale persoanei juridice, acestea sunt obligate s
comunice persoanelor ale c ror contracte de munc sau acte de numire au fost suspendate

71
A se vedea art.20, art.21, art.22, art.23 din lege.
88
noile locuri de munc stabilite, corespunz tor celor de inute de acestea, cu respectarea
legisla iei în vigoare.
Sunt exceptate de la suspendarea contractului de munc sau a actului de numire
cadrele didactice, mai pu in educatorii şi înv torii, precum şi cercet torii ştiin ifici, ziariştii
cu atestat profesional, oamenii de cultur şi art .
La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al
consiliului jude ean persoanele în cauz îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte
de munc sau acte de numire; la stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi
perioadele lucrate în func iile de demnitate public alese.
În cazul în care conducerea persoanei juridice refuz reluarea activit ii în func ia
de inut anterior alegerii, persoana în cauz se va putea adresa instan ei de judecat
competente, cererea fiind scutit de taxa de timbru judiciar.
Timp de 2 ani de la data încet rii mandatului, persoanelor astfel reîncadrate nu li se
poate modifica sau desface contractul de munc ori acestea nu pot fi eliberate din func ie
pentru motive ce nu le sunt imputabile.
La încetarea mandatului, primarii şi viceprimarii, preşedin ii şi vicepreşedin ii
consiliilor jude ene, care îndeplinesc condi iile prev zute de lege pentru pensionare sau sunt
pensionari, beneficiaz , la cerere, de calcularea sau, dup caz, de recalcularea pensiei, luându-
se în calcul şi indemniza iile lunare primite, în condi iile legii.
Grupurile de consilieri. Conform art.24 din Legea nr.393/2004, consilierii se pot
constitui în grupuri, în func ie de partidele sau alian ele politice pe ale c ror liste au fost aleşi,
dac sunt în num r de cel pu in 3. Consilierii care nu îndeplinesc aceste condi ii pot constitui
un grup prin asociere. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al
majorit ii membrilor grupului. De asemenea, consilierii independen i pot constitui grupuri în
aceleaşi condi ii ca şi cei apar inând partidelor politice.
Nu se pot îns forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau
care nu au întrunit num rul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel pu in un
consilier.
În cazul fuzion rii, dou sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau
care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
Drepturile aleşilor locali.
a) Aleşii locali au dreptul de ini iativ în promovarea actelor administrative,
individual sau în grup.

89
 b) Pentru participarea la lucr rile consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii
au dreptul la o indemniza ie de şedin 72
, în cuantum de pân la 5% din indemniza ia lunar a
primarului, preşedintelui consiliului jude ean sau primarului general al municipiului
Bucureşti, dup caz. Preşedin ilor şi vicepreşedin ilor consiliilor jude ene nu li se acord
indemniza ie de şedin .
c) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au f cut în exercitarea
mandatului, în condi iile legii. De acelaşi drept beneficiaz şi delegatul s tesc.
d) Primarii şi viceprimarii, precum şi preşedin ii şi vicepreşedin ii consiliilor jude ene
au dreptul la o indemniza ie lunar , stabilit potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la
decontarea, în condi iile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
e) Drepturile b neşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia
sau cu alte venituri, în condi iile legii.
f) Consilierii şi delegatul s tesc, care particip la şedin ele de consiliu organizate în
mod excep ional în timpul programului de lucru, se consider învoi i de drept, f r a le fi
afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin potrivit legii, de la locul de munc .
g) Primarii şi viceprimarii, preşedin ii şi vicepreşedin ii consiliilor jude ene
beneficiaz de concedii de odihn , concedii medicale, concedii f r plat , precum şi de
concedii pl tite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
h) pentru a beneficia de concediu f r plat sau de concedii pl tite în cazul unor
evenimente familiale deosebite, primarii şi preşedin ii consiliilor jude ene au obliga ia de a
informa, în prealabil, consiliul local sau jude ean, dup caz, indicând durata acestora şi
perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgen , informarea se va face în prima şedin de
consiliu, organizat dup terminarea concediului. Concediile f r plat sau pentru evenimente
familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul viceprimarilor şi vicepreşedin ilor
consiliilor jude ene, se aprob de c tre primar, respectiv de c tre preşedinte.
i) Durata exercit rii mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte şi de
vicepreşedinte al consiliului jude ean constituie vechime în munc şi în specialitate şi se ia în
calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor b neşti rezultate din aceasta, inclusiv la
calcularea şi la recalcularea pensiei.

72
Num rul maxim de şedin e pentru care se poate acorda indemniza ia, este de o şedin de consiliu şi 1-2
şedin e de comisii de specialitate pe lun . Plata indemniza iilor se efectueaz exclusiv din veniturile proprii ale
bugetelor locale, respectiv jude ene.
90
 j) Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personal sau mijloacele de
transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliaz în localitatea în care
se desf şoar şedin a consiliului local, a consiliului jude ean sau a comisiilor de specialitate
vor primi contravaloarea transportului.
k) Aleşii locali beneficiaz de plata cursurilor de preg tire, formare şi perfec ionare
profesional organizate de institu ii specializate, în decursul mandatului, conform hot rârii
consiliului local sau jude ean.
l) Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informa ie de interes public nu poate
fi îngr dit. Autorit ile administra iei publice centrale şi locale, institu iile, serviciile publice,
precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate s asigure informarea corect a
aleşilor locali, potrivit competen elor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra
problemelor de interes local.
m) Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali. În virtutea mandatului
reprezentativ acordat de colectivit ile locale, structurile asociative legal constituite ale
aleşilor locali vor fi consultate de c tre autorit ile administra iei publice centrale în toate
problemele de interes local.
Obliga iile aleşilor locali. Obliga iile aleşilor locali sunt reglementate de o manier
criticabil , fiind plasate atât în sec iunea referitoare la "drepturi" cât şi în sec iunea referitoare
la „obliga ii” a Legii nr.393/2004.
a) Aleşii locali, în calitate de reprezentan i ai colectivit ii locale, au îndatorirea de a
participa, pe durata mandatului, la exercitarea func iilor autorit ilor administra iei publice
locale din care fac parte sau pe care le reprezint , cu bun -credin şi fidelitate fa de ar şi
de colectivitatea care i-a ales.
b) Consilierii locali şi consilierii jude eni sunt obliga i s respecte Constitu ia şi legile
rii, precum şi regulamentul de func ionare a consiliului, s se supun regulilor de curtoazie
şi disciplin şi s nu foloseasc în cuvântul lor sau în rela iile cu cet enii expresii injurioase,
ofensatoare ori calomnioase.
c) Aleşii locali sunt obliga i s men ioneze expres situa iile în care interesele lor
personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter
patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.
d) Aleşii locali sunt obliga i la probitate şi discre ie profesional .
e) Aleşii locali sunt obliga i s dea dovad de cinste şi corectitudine; este interzis
alesului local s cear , pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.

91
 f) Aleşii locali au obliga ia de a aduce la cunoştin a cet enilor toate faptele şi actele
administrative ce intereseaz colectivitatea local .
g) Aleşii locali sunt obliga i ca, în exercitarea mandatului, s organizeze periodic, cel
pu in o dat pe trimestru, întâlniri cu cet enii, s acorde audien e şi s prezinte în consiliul
local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cet enii.
h) Comisiile de specialitate sunt obligate s prezinte consiliului un raport anual de
activitate, care va fi f cut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a
secretarului general al jude ului sau al municipiului Bucureşti
i) Aleşii locali au îndatorirea de a-şi perfec iona preg tirea în domeniul administra iei
publice locale, urmând cursurile de preg tire, formare şi perfec ionare organizate în acest scop
de institu iile abilitate;
j) Consilierii locali şi consilierii jude eni, preşedin ii şi vicepreşedin ii consiliilor
jude ene nu pot lipsi de la lucr rile consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac
parte decât în situa iile prev zute în regulamentul de func ionare.
k) Nu se consider absent consilierul care nu particip la lucr ri întrucât se afl în
îndeplinirea unei îns rcin ri oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin regulamentul de
func ionare a consiliului.
l) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleşii locali sunt obliga i s prezinte, la
prima şedin ordinar de consiliu, un raport privind deplas rile efectuate.
În cazul primarului, viceprimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere
a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor jude eni este de 45 de zile de la data
încheierii misiunii. Nerespectarea acestor prevederi, atrage suportarea cheltuielilor deplas rii
de c tre aleşii locali.
m) Aleşii locali nu pot face uz şi nu se pot prevala de aceast calitate în exercitarea
unei activit i private.
n) Primarii şi viceprimarii sunt obliga i s depun declara ia de avere la prefect, în
termen de 3 zile de la validare, în cazul primarului, respectiv de la alegere, în cazul
viceprimarului. Preşedin ii şi vicepreşedin ii consiliilor jude ene depun declara ia de avere în
termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administra iei şi Internelor.
R spunderea aleşilor locali. Aleşii locali r spund, în condi iile legii, administrativ,
civil sau penal, dup caz, pentru faptele s vârşite în exercitarea atribu iilor ce le revin.

92
 Consilierii r spund în nume propriu, pentru activitatea desf şurat în exercitarea
mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru
hot rârile pe care le-au votat.
În procesul-verbal al şedin ei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la
cererea consilierului, se va men iona în mod expres votul acestuia.
Înc lcarea de c tre consilieri a prevederilor Legii administra iei locale, a Legii
statutului aleşilor locali şi ale regulamentului de organizare şi func ionare a consiliului atrage
aplicarea urm toarelor sanc iuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea
cuvântului; d) eliminarea din sala de şedin ; e) excluderea temporar de la lucr rile
consiliului şi ale comisiei de specialitate73; f) retragerea indemniza iei de şedin a, pentru 1-2
şedin e.
Primele patru sanc iuni se aplic de c tre preşedintele de şedin , iar cele de ultimele
dou de c tre consiliu, prin hot râre adoptat cu votul a cel pu in dou treimi din num rul
consilierilor în func ie. Pe perioada aplic rii sanc iunii, consilierii în cauz sunt scoşi din
cvorumul de lucru.
La prima abatere, preşedintele de şedin atrage aten ia consilierului în culp şi îl
invit s respecte regulamentul. Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invita ia
preşedintelui şi continu s se abat de la regulament, precum şi cei care încalc în mod grav,
chiar pentru prima dat , dispozi iile regulamentului, vor fi chema i la ordine. Chemarea la
ordine se înscrie în procesul-verbal de şedin . Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este
invitat de c tre preşedinte s îşi retrag sau s explice cuvântul ori expresiile care au generat
incidentul şi care ar atrage aplicarea sanc iunii. Dac expresia întrebuin at a fost retras ori
dac explica iile date sunt apreciate de preşedinte ca satisf c toare, sanc iunea nu se mai
aplic .
În cazul în care dup chemarea la ordine un consilier continu s se abat de la
regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dac persist , îl va elimina din sal .
Eliminarea din sal echivaleaz cu absen a nemotivat de la şedin .
În cazul unor abateri grave, s vârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de
grave, consiliul poate aplica sanc iunea excluderii temporare a consilierului de la lucr rile
consiliului şi ale comisiilor de specialitate. Gravitatea abaterii va fi stabilit de comisia de

73
Pentru aplicarea sanc iunilor prev zute la lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în
obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercet rilor efectuate,
inclusiv a explica iilor furnizate de cel în cauz .
93
specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.
Excluderea temporar de la lucr rile consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate
dep şi dou şedin e consecutive, şi are drept consecin neacordarea indemniza iei de şedin
pe perioada respectiv .
În caz de opunere, interzicerea particip rii la şedin e se execut cu ajutorul for ei
publice puse la dispozi ie preşedintelui.
Pentru men inerea ordinii în şedin ele comisiilor de specialitate, preşedin ii acestora au
aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedin . Ei pot aplica sanc iunile prev zute la lit. a)-d).
Preşedintelui, vicepreşedin ilor consiliului jude ean şi viceprimarilor li se pot aplica
dou categorii de sanc iuni:
a) în calitate de consilier, pentru abaterile s vârşite în aceast calitate cu prilejul
particip rii la şedin ele consiliului, li se aplic sanc iunile prev zute de art.57 pentru
consilieri. Aplicarea sanc iunilor nu are îns nici un efect asupra exercit rii de c tre cei în
cauz a mandatului încredin at de consiliu.
b) Pentru abateri grave şi repetate, s vârşite în exercitarea mandatului de viceprimar,
de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului jude ean, li se pot aplica urm toarele
sanc iuni, prev zute de art.69 din Legea nr.393/2004: a) mustrare; b) avertisment; c)
diminuarea indemniza iei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d) eliberarea din func ie74.
Primele dou sanc iuni se aplic prin hot râre a consiliului, la propunerea motivat a
primarului, respectiv a preşedintelui consiliului jude ean. În cazul preşedintelui consiliului
jude ean, propunerea trebuie f cut de cel pu in o treime din num rul consilierilor în func ie şi
va fi temeinic motivat (motivele care justific propunerea vor fi aduse la cunoştin a
consilierilor cu cel pu in 5 zile înaintea şedin ei).
În cazul sanc iunilor prev zute la lit. a) şi b), hot rârea se adopt cu votul deschis al
majorit ii consilierilor în func ie, iar în cazul sanc iunilor prev zute la lit. c) şi d), cu votul
secret a cel pu in dou treimi din num rul consilierilor în func ie. Aplicarea sanc iunilor
prev zute la lit. c) şi d) poate fi f cut numai dac se face dovada c viceprimarul,
preşedintele sau vicepreşedintele consiliului jude ean a înc lcat Constitu ia, celelalte legi ale
rii sau a prejudiciat interesele rii, ale unit ii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor
din unitatea administrativ-teritorial respectiv . Împotriva sanc iunii prev zute la lit. c) şi d)

74
La eliberarea din func ie se aplic în mod corespunz tor prevederile Legii nr.215/2001, cu modific rile şi
complet rile ulterioare. Aceast sanc iune nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau
al vicepreşedintelui consiliului jude ean.
94
persoana în cauz se poate adresa instan ei de contencios administrativ competente. Procedura
prealabil nu este obligatorie.
Consilierii locali sau jude eni, dup caz, primarii, viceprimarii, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale,
preşedin ii şi vicepreşedin ii consiliilor jude ene, secretarii unit ilor administrativ-teritoriale
şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului jude ean,
r spund, dup caz, contraven ional, administrativ, civil sau penal pentru faptele s vârşite în
exercitarea atribu iilor ce le revin, în condi iile legii (art.154).
Contravenţii şi sancţiuni. Constituie contraven ii şi se sanc ioneaz cu amend de la
1.000 lei la 5.000 lei urm toarele fapte: a) nepunerea în aplicare, cu rea-credin , a hot rârilor
consiliului local de c tre primar; b) nepunerea în aplicare, cu rea-credin , a hot rârilor
consiliului jude ean de c tre preşedintele consiliului jude ean; c) neprezentarea în termenul
prev zut de Legea finan elor publice locale a proiectului bugetului unit ii administrativ-
teritoriale de c tre primar, respectiv preşedintele consiliului jude ean, din culpa lor; d)
neprezentarea de c tre primar sau preşedintele consiliului jude ean a rapoartelor prev zute de
lege, din culpa lor; e) neluarea m surilor necesare, stabilite de lege, de c tre primar sau
preşedintele consiliului jude ean, în calitatea acestora de reprezentan i ai statului în unit ile
administrativ-teritoriale. Constatarea contraven iilor şi aplicarea amenzilor se fac de c tre
prefect, în calitatea sa de autoritate public , reprezentant al Guvernului pe plan local. Aceste
dispozi ii se completeaz în mod corespunz tor cu prevederile Ordonan ei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraven iilor, aprobat cu modific ri şi complet ri prin
Legea nr. 180/2002, cu modific rile şi complet rile ulterioare (art. 120^10).
Registrul de interese. Aleşii locali sunt obliga i s îşi fac publice interesele
personale printr-o declaraţie pe propria r spundere75, depus în dublu exemplar la secretarul
unit ii administrativ teritoriale. Declara ia privind interesele personale se depune: a) în
termen de 15 zile de la data declar rii consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor
jude eni şi al consilierilor locali; b) în termen de 15 zile de la depunerea jur mântului, în cazul
primarilor; c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedin ilor şi vicepreşedin ilor
consiliilor jude ene şi al viceprimarilor.

75
Fapta aleşilor locali de a face declara ii privind interesele personale, care nu corespund adev rului, constituie
infrac iunea de fals în declara ii şi se pedepseşte potrivit Codului penal (art. 84 din Legea nr.393/2004).
95
 Aleşii locali au obliga ia s reactualizeze declara ia privind interesele personale la
începutul fiec rui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dac au intervenit modificări
76
semnificative fa de declara ia anterioar .
Nedepunerea declara iei privind interesele personale în termenul legal atrage
suspendarea de drept a mandatului, pana la depunerea declara iei. Refuzul depunerii
declara iei încetarea de drept a mandatului. Atât suspendarea sa cât şi încetarea mandatului se
constat prin hot râre a consiliului local, respectiv jude ean.
Un exemplar al declara iei privind interesele personale se p streaz de c tre secretar
într-un dosar special, denumit registru de interese, iar al doilea exemplar se transmite la
secretarul general al prefecturii, care le va p stra într-un dosar special, denumit registru
general de interese. Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de c tre orice
persoan , în condi iile prev zute de Legea nr.554/2001 privind liberul acces la informa iile de
interes public.
Aleşii locali au un interes personal într-o anumit problem , dac au posibilitatea sa
anticipeze c o decizie a autorit ii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu
sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) so , so ie, rude sau afini pân la gradul al doilea
inclusiv; b) orice persoan fizic sau juridic cu care au o rela ie de angajament, indiferent de
natura acestuia; c) o societate comercial la care de in calitatea de asociat unic, func ia de
administrator sau de la care ob in venituri; d) o alt autoritate din care fac parte; e) orice
persoan fizic sau juridic , alta decât autoritatea din care fac parte, care a f cut o plat c tre
aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asocia ie sau funda ie din care fac
parte.
În declara ia privind interesele personale, aleşii locali vor specifica: a) func iile
de inute în cadrul societ ilor comerciale, autorit ilor şi institu iilor publice, asocia iilor şi
funda iilor; b) veniturile ob inute din colaborarea cu orice persoan fizic sau juridic şi
natura colabor rii respective; c) participarea la capitalul societ ilor comerciale, dac aceasta
dep şeşte 5% din capitalul societ ii; d) participarea la capitalul societ ilor comerciale, dac
aceasta nu dep şeşte 5% din capitalul societ ii, dar dep şeşte valoarea de 100.000.000 lei; e)
asocia iile şi funda iile ai c ror membri sunt; f) bunurile imobile de inute în proprietate sau în
concesiune; g) func iile de inute în cadrul societ ilor comerciale, autorit ilor sau institu iilor
publice de c tre so /so ie; h) bunurile imobile de inute în proprietate sau în concesiune de

76
Secretarul unit ii administrativ-teritoriale va transmite la rândul s u secretarului general al prefecturii, pân la
data de 1 martie a fiec rui an, un exemplar al declara iilor reactualizate.
96
c tre so /so ie şi copii minori; i) lista propriet ilor de inute pe raza unit ii administrativ-
teritoriale din ale c ror autorit i ale administra iei publice locale fac parte; j) cadourile şi
orice beneficii materiale sau avantaje f cute de orice persoan fizic ori juridic , legate sau
decurgând din func ia de inut în cadrul autorit ii administra iei publice locale77; orice cadou
sau dona ie primit de aleşii locali într-o ocazie public sau festiv devin proprietatea acelei
institu ii ori autorit i; k) orice alte interese, stabilite prin hot râre a consiliului local, în cazul
primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hot râre a consiliului jude ean, în
cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor jude eni.
Consilierii jude eni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de
hot râri dac au un interes personal în problema supus dezbaterii. În aceste situa ii consilierii
sunt obliga i s anun e, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema
respectiv . Anun area interesului personal şi ab inerea de la vot se consemneaz în mod
obligatoriu în procesul-verbal al şedin ei.

5.7. Consiliul jude ean

Conform art. 122 din Constitu ie, consiliul jude ean reprezint o autoritate a
administra iei publice pentru coordonarea activit ii consiliilor comunale şi or şeneşti, în
vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean.
Legea administra iei publice locale nr. 215/2001 defineşte consiliul jude ean ca
autoritate a administra iei publice jude ene, consacrând în mod implicit, regula potrivit c reia
jude ul este o colectivitate local , intermediar între oraşe şi comune, pe de o parte, şi stat, pe
de alt parte. Aceast colectivitate local dispune de propria sa administra ie, aleas în
condi iile legii. Consiliile jude ene sunt compuse din consilieri, num rul acestora fiind
determinat de lege, în func ie de num rul popula iei: 31 în cazul jude elor cu o popula ie de
pân la 350.000 locuitori, 33 în cel al jude elor al c ror num r de locuitori se situeaz între
350.000 şi 500.000 de locuitori, 35 în cel al c ror num r de locuitori se situeaz între
500.000 şi 650.000 şi 37 în jude ele cu peste 650.000 locuitori.
Alegerea consilierilor jude eni are loc prin vot direct, în condi iile Legii nr.67/2004
privind alegerile autorit ilor administra iei publice locale, republicat .

77
Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit acestor prevederi sunt supuse confisc rii (art. 83 din
Legea nr.393/2004)
97
 Rolul şi componen a consiliului jude ean. Consiliul jude ean este autoritatea
administra iei publice locale, constituit la nivel jude ean pentru coordonarea activit ii
consiliilor comunale, or şeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean.
Consiliul jude ean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în condi iile stabilite de Legea privind alegerile locale nr.67/2004.
Num rul membrilor fiec rui consiliu jude ean se stabileşte prin ordin al prefectului, în
func ie de num rul locuitorilor jude ului, raportat de Institutul Na ional de Statistic la data de
1 ianuarie a anului în curs sau, dup caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, şi
este între 31 şi 37.
Constituirea consiliului şi validarea în func ie a consilierilor jude eni se face dup
aceleaşi reguli ca şi la consiliul local, prin urmare nu le mai reiter m aici, cu men iunea c
pentru validarea mandatelor consilierilor jude eni, instan a competent este tribunalul.
Atribu iile consiliului jude ean. Consiliul jude ean, ca autoritate deliberativ a
administra iei publice locale constituit la nivel jude ean, îndeplineşte urm toarele categorii
principale de atribu ii:
1. atribu ii privind organizarea şi func ionarea aparatului de specialitate al
consiliului jude ean, ale institu iilor şi serviciilor publice de interes jude ean şi ale
societ ilor comerciale şi regiilor autonome de interes jude ean: a) alege, din rândul
consilierilor jude eni, un preşedinte şi 2 vicepreşedin i; b) hot r şte înfiin area sau
reorganizarea de institu ii, servicii publice şi societ i comerciale de interes jude ean, precum
şi reorganizarea regiilor autonome de interes jude ean, în condi iile legii; c) aprob
regulamentul de organizare şi func ionare a consiliului jude ean, organigrama, statul de
func ii, regulamentul de organizare şi func ionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale
institu iilor şi serviciilor publice de interes jude ean şi ale societ ilor comerciale şi regiilor
autonome de interes jude ean; d) exercit , în numele jude ului, toate drepturile şi obliga iile
corespunz toare participa iilor de inute la societ i comerciale sau regii autonome, în
condi iile legii; e) numeşte, sanc ioneaz şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea
raporturilor de serviciu sau, dup caz, a raporturilor de munc , în condi iile legii, pentru
conduc torii institu iilor şi serviciilor publice de interes jude ean.
2. atribu ii privind dezvoltarea economico-social a jude ului: a) aprob , la
propunerea preşedintelui consiliului jude ean, bugetul propriu al jude ului, vir rile de credite,
modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerci iului bugetar; b) aprob ,

98
la propunerea preşedintelui consiliului jude ean, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie public local prin emisiuni de titluri de
valoare în numele jude ului, în condi iile legii; c) stabileşte impozite şi taxe jude ene, în
condi iile legii; d) adopt strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-social şi
de mediu a jude ului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprob şi
urm reşte, în cooperare cu autorit ile administra iei publice locale comunale şi or şeneşti
interesate, m surile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; e)
stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unit ilor administrativ-teritoriale implicate,
proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului jude ului, precum şi de dezvoltare
urbanistic general a acestuia şi a unit ilor administrativ-teritoriale componente; urm reşte
modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorit ile administra iei publice locale
comunale, or şeneşti sau municipale implicate; f) aprob documenta iile tehnico-economice
pentru lucr rile de investi ii de interes jude ean, în limitele şi în condi iile legii.
3. atribu ii privind gestionarea patrimoniului jude ului: a) hot r şte darea în
administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate public a jude ului, dup caz,
precum şi a serviciilor publice de interes jude ean, în condi iile legii; b) hot r şte vânzarea,
concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privat a jude ului, dup caz, în condi iile
legii; c) atribuie, în condi iile legii, denumiri de obiective de interes jude ean.
4. atribu ii privind gestionarea serviciilor publice din subordine: a) asigur ,
potrivit competentelor sale şi în condi iile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor
publice de interes jude ean privind: 1. educa ia; 2. serviciile sociale pentru protec ia copilului,
a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri
aflate în nevoie social ; 3. s n tatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea public ; 8.
situa iile de urgen ; 9. protec ia şi refacerea mediului înconjur tor; 10. conservarea,
restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectur , a parcurilor,
gradinilor publice şi rezerva iilor naturale; 11. eviden a persoanelor; 12. podurile şi drumurile
publice; 13. serviciile comunitare de utilitate public de interes jude ean, precum şi
alimentarea cu gaz metan; 14. alte servicii publice stabilite prin lege; b) sprijin , în condi iile
legii, activitatea cultelor religioase; c) emite avizele, acordurile şi autoriza iile date în
competen a sa prin lege; d) acord consultan în domenii specifice, în condi iile legii,
unit ilor administrativ-teritoriale din jude , la cererea acestora.
5. atribu ii privind cooperarea interinstitu ional : a) hot r şte, în condi iile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori str ine, inclusiv cu parteneri din

99
societatea civil , în vederea finan rii şi realiz rii în comun a unor ac iuni, lucr ri, servicii sau
proiecte de interes public jude ean; b) hot r şte, în condi iile legii, înfr irea jude ului cu
unit i administrativ-teritoriale din alte ri; c) hot r şte, în condi iile legii, cooperarea sau
asocierea cu alte unit i administrativ-teritoriale din ar ori din str in tate, precum şi aderarea
la asocia ii na ionale şi interna ionale ale autorit ilor administra iei publice locale, în vederea
promov rii unor interese comune.
6.Persoanele împuternicite s reprezinte interesele unit ii administrativ-
teritoriale în societ i comerciale, regii autonome de interes jude ean, asocia ii de
dezvoltare intercomunitar şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt
desemnate prin hot râre a consiliului jude ean, în condi iile legii, respectând
configura ia politic rezultat dup alegerile locale.
7. alte atribu ii prev zute de lege.
Func ionarea consiliului jude ean. Consiliul jude ean se întruneşte în şedin
ordinar în fiecare lun , la convocarea preşedintelui consiliului jude ean. Consiliul jude ean se
poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui
sau a cel pu in unei treimi din num rul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului,
adresat preşedintelui consiliului jude ean, în cazuri excep ionale care necesit adoptarea de
m suri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înl turarea urm rilor calamit ilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru ap rarea ordinii şi
liniştii publice.
Convocarea consiliului jude ean se face în scris, prin intermediul secretarului general
al jude ului, cu cel pu in 5 zile înaintea şedin elor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor
extraordinare. În caz de for major şi de maxim urgen pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor jude ului convocarea consiliului jude ean se face de îndat . În invita ia la şedin
se vor preciza data, ora, locul desf şur rii şi ordinea de zi a acesteia. În situa ia în care
preşedintele consiliului jude ean se afl în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedin
ordinar , aceasta se va face de c tre vicepreşedintele consiliului, desemnat în condi iile art.1
18 din Legea nr.215/2001. În toate cazurile convocarea se consemneaz în procesul-verbal al
şedin ei.
Ordinea de zi a şedin ei consiliului jude ean se aduce la cunoştin locuitorilor
jude ului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. În jude ele în care cet enii
apar inând unei minorit i na ionale au o pondere de peste 20% din num rul locuitorilor

100
ordinea de zi se aduce la cunoştin public şi în limba matern a cet enilor apar inând
minorit ii respective.
Şedin ele consiliului jude ean se desf şoar legal în prezenta majorit ii consilierilor
jude eni în func ie. Prezen a consilierilor jude eni la şedin este obligatorie. Cazurile în care
se consider c absen a este determinat de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul
de organizare şi func ionare a consiliului jude ean. În situa ia în care un consilier jude ean
absenteaz de dou ori consecutiv f r motive temeinice, el poate fi sanc ionat în condi iile
regulamentului de organizare şi func ionare a consiliului jude ean.
Şedin ele sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În cazul
în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele, şedin a va fi condus de cel lalt
vicepreşedinte sau de un consilier jude ean, ales cu votul majorit ii consilierilor jude eni
prezen i.
Actele consiliului jude ean. În exercitarea atribu iilor ce îi revin, consiliul jude ean
adopt hot râri cu votul majorit ii membrilor prezen i, în afar de cazurile în care legea sau
regulamentul de organizare şi func ionare a consiliului cere o alt majoritate.
Proiectele de hot râri pot fi propuse de consilieri jude eni, de preşedintele consiliului
jude ean, de vicepreşedin ii consiliului jude ean sau de cet eni. Redactarea proiectelor se face
de c tre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unit ii administrativ-teritoriale şi al
serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului jude ean. În ceea ce priveşte
ini iativa cet eneasc , sunt aplicabile aceleaşi prevederi de la consiliul local.
Hot rârile se semneaz de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele
consiliului jude ean care a condus şedin a şi se contrasemneaz de secretarul jude ului.
Dispozi iile privind actele şi func ionarea consiliilor locale art. 43-47, 49-54 şi ale art.
56 se aplic în mod corespunz tor.
Executivul consiliului jude ean: preşedintele şi vicepreşedin ii. Consiliul jude ean
alege dintre membrii s i un preşedinte şi 2 vicepreşedin i. Preşedintele şi vicepreşedin ii se
aleg cu votul secret al majorit ii consilierilor jude eni în func ie.
Eliberarea din func ie a preşedintelui sau a vicepreşedin ilor consiliului jude ean se
face cu votul secret al majorit ii consilierilor în func ie, la propunerea a cel pu in o treime din
num rul acestora. Eliberarea din func ie a preşedintelui sau a vicepreşedin ilor consiliului
jude ean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului jude ean.
Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedin ii consiliului jude ean primesc o
indemniza ie lunar , ca unica form de remunerare a activit ii corespunz toare func iilor de

101
preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului jude ean, care reprezint baza de calcul
pentru stabilirea drepturilor şi obliga iilor care se determin în raport cu venitul salarial.
Preşedintele şi vicepreşedin ii consiliului jude ean nu beneficiaz de sporul de vechime în
munc şi nici de alte sporuri prev zute de lege. Durata mandatului constituie vechime în
munc şi în specialitatea studiilor absolvite.
Preşedintele consiliului jude ean reprezint jude ul în rela iile cu celelalte autorit i
publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi str ine, precum şi în justi ie. El r spunde în
fa a consiliului jude ean de buna func ionare a administra iei publice jude ene.
Aparatul de specialitate al consiliului jude ean este subordonat preşedintelui acestuia.
Func ionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului jude ean se bucur de
stabilitate în func ie, în condi iile legii.
La nivelul jude elor, preşedintele consiliului jude ean poate propune consiliului
jude ean înfiin area func iei de administrator public, în limita num rului maxim de posturi
aprobate.
Numirea şi eliberarea din func ie a administratorului public se fac de preşedintele
consiliului jude ean, pe baza unor criterii, proceduri şi atribu ii specifice, aprobate de consiliul
jude ean. Numirea în func ie se face pe baz de concurs.
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat
în acest sens cu preşedintele consiliului jude ean, atribu ii de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes jude ean.
Preşedintele consiliului jude ean poate delega c tre administratorul public, în
condi iile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Preşedintele consiliului jude ean r spunde de buna func ionare a aparatului de
specialitate al consiliului jude ean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din
aparatul de specialitate poate fi delegat , prin dispozi ie a preşedintelui consiliului jude ean,
vicepreşedin ilor sau altor persoane, în condi iile legii.
Preşedintele consiliului jude ean asigur respectarea prevederilor Constitu iei, punerea
în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hot rârilor şi ordonan elor
Guvernului, a hot rârilor consiliului jude ean, precum şi a altor acte normative.
Atribu iile preşedintelui consiliului jude ean. Preşedintele consiliului jude ean
îndeplineşte, în condi iile legii, urm toarele categorii principale de atribu ii:
1. atribu ii privind func ionarea aparatului de specialitate al consiliului jude ean, a
institu iilor şi serviciilor publice de interes jude ean şi a societ ilor comerciale şi regiilor

102
autonome de interes jude ean; a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului jude ean
regulamentul de organizare şi func ionare a acestuia, organigrama, statul de func ii şi
regulamentul de organizare şi func ionare a aparatului de specialitate, precum şi ale
institu iilor şi serviciilor publice de interes jude ean şi ale societ ilor comerciale şi regiilor
autonome de interes jude ean; b) numeşte, sanc ioneaz şi dispune suspendarea, modificarea
şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dup caz, a raporturilor de munc , în condi iile legii,
pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului jude ean.
2. atribu ii privind rela ia cu consiliul jude ean; a) conduce şedin ele consiliului
jude ean şi dispune m surile necesare pentru preg tirea şi desf şurarea în bune condi ii a
acestora; b) prezint consiliului jude ean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atribu iilor sale şi a hot rârilor consiliului jude ean; c) propune consiliului
jude ean numirea, sanc ionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, dup caz,
a raporturilor de munc , în condi iile legii, pentru conduc torii institu iilor şi serviciilor
publice de interes jude ean.
3. atribu ii privind bugetul propriu al jude ului; a) exercit func ia de ordonator
principal de credite; b) întocmeşte proiectul bugetului jude ului şi contul de încheiere a
exerci iului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului jude ean, în condi iile şi la
termenele prev zute de lege; c) urm reşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune
consiliului jude ean adoptarea m surilor necesare pentru încasarea acestora la termen; d)
ini iaz , cu aprobarea consiliului jude ean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi
emisiuni de titluri de valoare în numele jude ului.
4. atribu ii privind rela ia cu alte autorit i ale administra iei publice locale şi serviciile
publice; a) îndrum metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului jude ean,
activit ile de stare civil şi autoritate tutelar desf şurate în comune şi oraşe; b) poate acord ,
f r plat , prin aparatul de specialitate al consiliului jude ean, sprijin, asisten tehnic ,
juridic şi de orice alta natur consiliilor locale sau primarilor, la cererea expres a acestora.
5. atribu ii privind serviciile publice de interes jude ean; a) coordoneaz realizarea
serviciilor publice şi de utilitate public de interes jude ean prestate prin intermediul
aparatului de specialitate al consiliului jude ean sau prin intermediul organismelor prestatoare
de servicii publice şi de utilitate public de interes jude ean; b) ia m suri pentru organizarea
execut rii şi executarea în concret a activit ilor din domeniile prev zute la art. 104 alin. (5)
lit. a)-d); c) ia m suri pentru eviden a, statistic , inspec ia şi controlul efectu rii serviciilor
publice şi de utilitate public de interes jude ean, prev zute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d),

103
precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al jude ului; d) emite avizele, acordurile
şi autoriza iile date în competen a sa prin lege sau prin hot râre a consiliului jude ean; e)
coordoneaz şi controleaz organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate public
de interes jude ean înfiin ate de consiliul jude ean şi subordonate acestuia; f) coordoneaz şi
controleaz realizarea activit ilor de investi ii şi reabilitare a infrastructurii jude ene.
6. alte atribu ii prev zute de lege sau sarcini date de consiliul jude ean.
Preşedintele consiliului jude ean poate delega vicepreşedin ilor, prin dispozi ie,
atribu iile prev zute la pct.5, respectiv atribu iile privind serviciile publice de interes jude ean.
Preşedintele consiliului jude ean poate înfiin a, în limita num rului maxim de posturi
aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din func ie de
preşedintele consiliului jude ean. Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului
jude ean îşi desf şoar activitatea în baza unui contract individual de munc pe durat
determinat , încheiat în condi iile legii, pe durata mandatului preşedintelui consiliului
jude ean. Atribu iile personalului din cadrul acestui compartiment se stabilesc prin dispozi ie
a preşedintelui consiliului jude ean.(art. 116^1).
Actele preşedintelui consiliului jude ean. În exercitarea atribu iilor prev zute de
lege, preşedintele consiliului jude ean emite dispozi ii cu caracter individual, ele fiind
supuse controlului judec toresc, fie în baza Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, fie în baza normelor dreptului comun.
Acestea devin executorii numai dup ce sunt aduse la cunoştin a public sau dup ce
au fost comunicate persoanelor interesate, dup caz. Prevederile art. 49 şi ale art. 50 alin. (2)
se aplic în mod corespunz tor.
În cazul suspend rii preşedintelui, atribu iile acestuia vor fi exercitate de unul dintre
vicepreşedin i, desemnat de consiliul jude ean prin votul secret al majorit ii consilierilor
jude eni în func ie. În celelalte cazuri de absen a preşedintelui atribu iile sale vor fi
exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedin i, desemnat de preşedinte prin
dispozi ie (art. 118)
Preşedintele şi vicepreşedin ii consiliului jude ean îşi p streaz calitatea de consilier
jude ean. Prevederile art. 72 (referitor la durata mandatului şi încetarea de drept a mandatului
primarului) şi 77 (referitor la suspendarea mandatului primarului) se aplic în mod
corespunz tor şi preşedintelui consiliului jude ean.

104
 Dizolvarea de drept a consiliului jude ean şi încetarea mandatului de consilier
jude ean. Consiliul jude ean se dizolv de drept în condi iile în care se dizolv de drept
consiliul local, sau prin referendum jude ean.
a) Dizolvarea de drept. Secretarul jude ului sau orice alt persoan interesat
sesizeaz instan a de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare. Instan a
analizeaz situa ia de fapt şi se pronun cu privire la dizolvarea consiliului jude ean.
Hot rârea instan ei este definitiv şi se comunic prefectului.
b) Dizolvarea prin referendum judeţean. Consiliul jude ean poate fi dizolvat prin
referendum jude ean, organizat în condi iile legii. Referendumul se organizeaz ca urmare a
cererii adresate în acest sens prefectului de cel pu in 20% din num rul cet enilor cu drept de
vot, înscrişi pe listele electorale ale unit ii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru
organizarea referendumului se suport din bugetul jude ean.
Referendumul jude ean este organizat, în condi iile legii, de o comisie compus din
prefect, un reprezentant al consiliului jude ean desemnat prin hot râre a consiliului jude ean şi
un judec tor de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de institu ia prefectului.
Referendumul este valabil dac s-au prezentat la urne cel pu in jum tate plus unu din
num rul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului jude ean înceteaz înainte
de termen dac s-au pronun at în acest sens cel pu in jum tate plus unu din num rul total al
voturilor valabil exprimate.
Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu jude ean se face de Guvern,
la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaz în termen de maximum 90 de zile de la
r mânerea definitiv şi irevocabil a hot rârii judec toreşti prin care s-a constatat dizolvarea
consiliului jude ean sau, dup caz, de la validarea rezultatului referendumului. Pân la
constituirea noului consiliu jude ean, problemele curente ale administra iei jude ului vor fi
rezolvate de secretarul jude ului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin
Ministerul Administra iei şi Internelor. Mandatul de consilier jude ean se suspend în
condi iile art. 59.

5.8. Secretarul general al jude ului

Secretarul general al jude ului este func ionar public de conducere, intrând astfel,
sub inciden a Legii 188/1999, privind Statutul func ionarilor publici, cu studii superioare

105
juridice sau administrative. Secretarul general se bucur de stabilitate în func ie. El nu
poate fi membru al unui partid sau al unei forma iuni politice, sub sanc iunea eliber rii din
func ie.
Conform art. 120 (2) al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001, numirea
secretarului general al jude ului se face de c tre Ministerul Administra iei Publice, la
propunerea preşedintelui consiliului jude ean, potrivit legii.
Secretarul general îndeplineşte aceleaşi atribu ii ca şi secretarul prim riei, dar în raport
cu consiliul jude ean şi preşedintele acestuia.
Aşa cum a reieşit, dispozi iile privitoare la consiliile locale şi la primar, cu excep ia
celor referitoare la atribu ii, se aplic şi consiliilor jude ene şi preşedintelui acestuia, iar
secretarului consiliului jude ean îi sunt aplicabile prevederile cu privire la secretarul comunei
şi al oraşului. Unele atribu ii revin atât consiliilor jude ene, cât şi consiliilor locale.

5.9. Prefectul

Cadrul legal. Prefectura este institu ie public cu personalitate juridic , menit s

îndeplineasc atribu iile şi prerogativele conferite prefectului prin Constitu ia României,
Legea administra iei publice locale nr. 215/2001, Legea nr.340/2004 privind institu ia
prefectului78 sau prin alte acte normative. Prefectura urm reşte modul de realizare în jude a
strategiei şi obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi propune adoptarea de m suri
corespunz toare.
Exercitarea drepturilor şi asumarea obliga iilor civile ale prefecturii se realizeaz
numai de c tre prefect sau de o alt persoan desemnat prin ordin. Prefectura are un aparat
tehnic de specialitate propriu, care este condus de prefect.
Prefectura nu poate fi conceput ca ceva separat de prefect. Ceea ce a determinat
formarea, pe lâng prefect şi sub directa lui conducere, a unui colectiv de func ionari, a fost o
nevoie de ordin practic: aceea de a-i facilita îndeplinirea atribu iilor. Procedându-se astfel nu s-a
urm rit crearea unei institu ii noi, distinct de cea consacrat de Constitu ie, ci doar s se prevad
o arm tur organizatoric chemat s asigure buna desf şurare a activit ii prefectului.

78
Legea nr.340/2004 a fost modificat de O.U.G.179/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 340/2004
privind institu ia prefectului, care a fost aprobat de Legea nr. 181/2006 privind aprobarea Ordonan ei de urgen
a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 340/2004 privind institu ia prefectului
106
 Acest aparat are sarcina de a asigura îndeplinirea atribu iilor prefectului având ca
obiect controlul actelor autorit ilor publice locale, precum şi coordonarea serviciilor publice
desconcentrate ale administra iei publice centrale.
Prefectura este o institu ie public , iar prefectul organ al acesteia, prin care se
manifest autoritatea public .
Prefecturile sunt institu ii publice, conduse de prefec i. Organizarea şi rolul
prefecturilor se dezvolt pornind de la un personaj central, situat la confluen a ac iunii
politice cu cea administrativ - prefectul.
Acesta conduce serviciile prefecturii, alc tuite din func ionari de carier , ce
ac ioneaz pentru organizarea execut rii şi executarea în concret a legii în realizarea
competen elor prefectului, competen e date pentru îndeplinirea unor sarcini ale sistemului
administra iei publice.
Prefectura reprezint o component a administra iei statale, deconcentrat în
circumscrip ia administrativ-teritorial a statului cu gradul cel mai mare de extensie - jude ul.
1. Institu ia prefectului în Constitu ie.
Institu ia prefectului este tratatã în noua Constitu ie (revizuit ) astfel:
- Guvernul numeşte un prefect în fiecare jude şi în municipiul Bucureşti
- Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale din
unit ile administrativ teritoriale;
- Atribu iile prefectului se stabilesc prin lege organic .
2. Institu ia prefectului în Legea administra iei publice locale nr. 215/2001
În mod similar trat rii constitu ionale, Legea administra iei publice locale nr.
215/2001 a inclus în structura sa un capitol distinct referitor la institu ia prefectului, asimilat
autorit ilor administra iei publice locale.
3. Legea nr.340/2004 privind institu ia prefectului, cu modific rile ulterioare
Conform Legii nr.340/2004, art.1-5, Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan
local. Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare jude şi în municipiul Bucureşti, la
propunerea Ministerului Administra iei şi Internelor.
Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe ale administra iei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul
unit ilor administrativ-teritoriale. Lista serviciilor publice deconcentrate se aprob prin

107
decizie a primului-ministru şi se actualizeaz la propunerea ministrului administra iei şi
internelor."
Activitatea prefectului se întemeiaz pe principiile:
a) legalit ii, impar ialit ii şi obiectivit ii;
b) transparen ei şi liberului acces la informa iile de interes public;
c) eficien ei;
d) responsabilit ii;
e) profesionaliz rii;
f) orient rii c tre cet ean
Capacitatea juridic de drept public a institu iei prefectului se exercit în exclusivitate
de c tre prefect. Exercitarea drepturilor şi asumarea obliga iilor civile ale institu iei
prefectului se realizeaz de c tre prefect sau de c tre o persoan anume desemnat prin ordin
al acestuia.
Pentru îndeplinirea atribu iilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul
este ajutat de 2 subprefec i. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefec i.
Subprefec ii îndeplinesc, în numele prefectului, atribu ii în domeniul conducerii
serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a institu iei prefectului, precum şi
alte atribu ii prev zute de lege ori sarcini date de Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative sau de c tre prefect.79
Competen e. Constituţia României din anul 1991 se referă la prefect fără să prevadă
o instituţie cu denumirea de prefectură. Potrivit acestei Constitu ii (art.123), prefectul este un
organ unipersonal, competent s emit , în exercitarea prerogativelor sale şi în condi iile
prev zute de lege, pe calea unor manifest ri de voin unilaterale, acte juridice obligatorii.
Deşi organ unipersonal, aşa cum se întâmpl în cazul celor mai multe organe de acest fel,
în practic , şi prefectul, pentru a-şi îndeplini atribu iile, este încadrat într-o structur
organizatoric , format în cea mai mare parte din func ionari publici, dotat cu mijloace
materiale şi financiare, a c rei sarcin este s desf şoare o activitate de preg tire a m surilor
luate de el sau s contribuie la punerea lor în executare, f r ca aceşti func ionari s fie investi i
cu competen a de a emite ei înşişi, pe cale unilateral , acte obligatorii, în numele organului pe
lâng care func ioneaz .

79
Hot rârea Guvernului Nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi
institu ia prefectului
108
 Această structură organizatorică, formată dintr-un număr de servicii funcţionale,
având în frunte pe prefect, căreia îi revine sarcina de a sta la dispoziţia prefectului, în vederea
îndeplinirii atribuţiilor care nu revin conform Constituţiei şi legii organice, formează instituţia
prefecturii80
Tutela administrativ . Având în vedere rolul important de supraveghetor al respect rii
legii în activitatea autorit ilor locale, putem reliefa rela iile de control în care se afl prefectul
cu consiliile locale, primarii şi consiliul jude ean. Este vorba de un control prin delegare de
autoritate şi nu de unul izvorât din rela ii de subordonare ierarhic .
În exercitarea atribu iei cu privire la verificarea legalit ii actelor administrative ale
consiliului jude ean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel pu in 10 zile
înaintea introducerii ac iunii în contenciosul administrativ, va solicita autorit ilor care au
emis actul, cu motivarea necesar , reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modific rii
sau, dup caz, a revoc rii acestuia.
Ac iunea introdus de c tre prefect pentru anularea unui act administrativ al
autorit ilor administra iei publice locale socotit nelegal este scutit de taxa de timbru şi se
judec în regim de urgen . Termenele de judecat nu pot fi mai mari de 10 zile. P r ile sunt
legal citate, dac cita ia le-a fost comunicat cel pu in cu o zi înaintea judec rii.
Hot rârile prin care se solu ioneaz fondul cauzei se pronun în ziua în care au luat
sfârşit dezbaterile. În situa ii deosebite pronun area poate fi amânat cel mult dou zile.
Dispozi iile Legii nr.340/2004 referitoare la procedura de verificare a legalit ii actelor
administrative ale autorit ilor administra iei publice locale ori jude ene se completeaz în
mod corespunz tor cu prevederile Legii contenciosului administrativ.
Se poate afirma de existen a unei duble dimensiuni, politice şi tehnice a prefectului.
Pe de o parte, acesta este reprezentantul “puterii”, iar pe de alt parte, este
depozitarul autorit ii statului în jude . Prefectul este subordonat politic Guvernului care 1-a
desemnat. El este îns rcinat cu punerea în aplicare a orient rilor politice ale Guvernului în func ie,
având şi o misiune general de informare a Puterii Executive asupra st rii jude ului în care
ac ioneaz . Dincolo de rolul s u politic şi protocolar, prefectul exercit importante atribu ii
administrative: reprezentarea statului, men inerea ordinii publice, controlul activit ii

80
Hot rârea Guvernului Nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi
institu ia prefectului a abrogat Hot rârea Guvernului Nr. 1844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de
specialitate al prefectului, publicat în: Monitorul Oficial nr. 1079 din 19 noiembrie 2004
109
autorit ilor locale. De asemenea, prefectul este singurul competent a se exprima în numele
statului în fa a consiliului jude ean.
În temeiul Constitu iei, prefectul apare în raporturile lui cu celelalte autorit i ale
administra iei publice şi cu administra ii, în trei ipostaze diferite:
• reprezentantul Guvernului pe plan local;
Fiind strict dependent de Guvern - care îl poate revoca oricând - al c rui program de
ac iune este chemat s -l aplice pe plan local, prefectul este recrutat pe baza fidelit ii lui fa
de partidul (coali ia) de guvernare, de unde rezult c acesta este un func ionar politic, şi nu
de carier , aşa cum a fost în perioada interbelic .
• conduc torul serviciilor publice ale ministerelor şi celorlalte organe centrale
deconcentrate în unit ile administrativ - teritoriale;
Astfel, numirea şi eliberarea din func ie a conduc torilor serviciilor publice
desconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte autorit i ale administra iei publice
centrale de specialitate, se fac cu avizul consultativ al prefectului, în situa ii bine
motivate, prefectul îşi poate retrage avizul acordat, propunând eliberarea din func ie a
conduc torilor acestora.
• autoritate de tutel administrativ , chemat s vegheze la respectarea legii de c tre
autorit ile publice locale.
Ca urmare a exercit rii controlului asupra legalit ii actelor adoptate sau emise de
autorit ile administra iei publice locale sau jude ene, precum şi de preşedintele consiliului
jude ean, prefectul poate ataca în fa a instan ei de contencios administrativ aceste acte, în
termen de 30 de zile de la comunicare, dac le consider ilegale.
Conform prevederilor art. 137 din Legea administra iei publice locale
nr.215/2001, pentru îndeplinirea atribu iilor ce îi revin, prefectul emite ordine, cu caracter
normativ sau individual.
Ordinul prefectului care con ine dispozi ii normative devine executoriu numai dup
ce a fost adus la cunoştin a public sau de la data comunic rii, în celelalte cazuri. De
asemenea, ordinele cu caracter normativ se comunic , de îndat , Ministerului
Administra iei Publice care, poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al
acestuia, anularea ordinelor emise, dac le consider ilegale sau inoportune.
În lipsa prefectului, subprefectul îndeplineşte atribu iile ce revin acestuia.
Ca atribu ii proprii, subprefectul urm reşte activitatea privind realizarea
programului şi a strategiilor guvernamentale şi teritoriale, asigur organizarea şi

110
func ionarea comisiei consultative de dialog social între administra ia public , sindicate şi
patronat, îndeplineşte şi alte atribu ii prev zute de lege, ori îns rcin ri date de c tre
Guvern.
Atribu ii. În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte urm toarele
atribu ii principale:
a) asigur , la nivelul jude ului sau, dup caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi
respectarea Constitu iei, a legilor, a ordonan elor şi a hot rârilor Guvernului, a celorlalte acte
normative, precum şi a ordinii publice;
b) ac ioneaz pentru realizarea în jude , respectiv în municipiul Bucureşti, a
obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune m surile necesare pentru
îndeplinirea lor, în conformitate cu competen ele şi atribu iile ce îi revin, potrivit legii;
c) ac ioneaz pentru asigurarea climatului de pace social , men inerea unei comunic ri
permanente cu toate nivelurile institu ionale şi sociale, acordând o aten ie constant prevenirii
tensiunilor sociale;
d) stabileşte, împreun cu autorit ile administra iei publice locale, priorit ile de
dezvoltare teritorial ;
e) verific legalitatea actelor administrative ale consiliului jude ean, ale consiliului
local sau ale primarului;
f) asigur , împreun cu autorit ile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în
condi iile stabilite prin lege, a m surilor de preg tire pentru situa ii de urgen ;
g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului jude ean pentru situa ii de urgen ,
m surile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens
sumele special prev zute în bugetul propriu cu aceast destina ie;
h) utilizeaz , în calitate de şef al protec iei civile, fondurile special alocate de la
bugetul de stat şi baza logistic de interven ie în situa ii de criz , în scopul desf şur rii în
bune condi ii a acestei activit i;
i) dispune m surile corespunz toare pentru prevenirea infrac iunilor şi ap rarea
drepturilor şi a siguran ei cet enilor, prin organele legal abilitate;
j) asigur realizarea planului de m suri pentru integrare european ;
k) dispune m suri de aplicare a politicilor na ionale hot râte de Guvern şi a politicilor
de integrare european ;
l) hot r şte, în condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu institu ii similare din ar şi
din str in tate, în vederea promov rii intereselor comune;

111
 m) asigur folosirea, în condi iile legii, a limbii materne în raporturile dintre cet enii
apar inând minorit ilor na ionale şi serviciile publice deconcentrate în unit ile administrativ-
teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
n) prefectul poate verific m surile întreprinse de primar sau de preşedintele
consiliului jude ean în calitatea lor de reprezentan i ai statului în unitatea administrativ-
teritorial şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii m surilor necesare, în
condi iile legii.
o) conduc torii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe ale administra iei publice centrale din subordinea Guvernului au obliga ia s transmit
prefectului proiectul de buget. Dup avizarea acestuia, prefectul înainteaz proiectul de buget
conduc torului institu iei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
De asemenea, situa iile financiare privind execu ia bugetar , întocmite de serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administra iei publice
centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Dup avizare,
prefectul înainteaz situa iile financiare conduc torului institu iei ierarhic superioare
serviciului public deconcentrat.
În ambele cazuri, avizul prefectului are caracter consultativ.
p) Miniştrii şi conduc torii celorlalte organe ale administra iei publice centrale din
subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atribu iile lor de conducere şi
control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Atribu iile
care pot fi delegate se stabilesc prin hot râre a Guvernului (aceast hot râre nu a fost înc
adoptat ).
De asemenea, prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale
administra iei publice centrale m suri pentru îmbun t irea activit ii serviciilor publice
deconcentrate, organizate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale. La rândul lor,
ministerele şi celelalte organe ale administra iei publice centrale sunt obligate s comunice de
îndat prefec ilor actele cu caracter normativ emise în domeniul de activitate al serviciilor
publice deconcentrate.
r) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conduc tor al unui serviciu
public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al institu iei prefectului din
jude ul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, în condi iile
legii.

112
 s) Prefectul poate propune miniştrilor şi conduc torilor celorlalte organe ale
administra iei publice centrale organizate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale
sanc ionarea conduc torilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.
ş) Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului jude ean, dup caz,
convocarea unei şedin e extraordinare a consiliului local, a consiliului jude ean sau a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cazuri care necesit adoptarea de m suri
imediate pentru prevenirea, limitarea sau înl turarea urm rilor calamit ilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru ap rarea ordinii şi liniştii publice.
La fel, în caz de for major şi de maxim urgen pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor unit ilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de îndat a
consiliului local, a consiliului jude ean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
În situa ii de urgen sau de criz autorit ile militare şi organele locale ale
Ministerului Administra iei şi Internelor au obliga ia s informeze şi s sprijine prefectul
pentru rezolvarea oric rei probleme care pune în pericol ori afecteaz siguran a popula iei, a
bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjur tor.
t) Prefectul îndeplineşte şi alte atribu ii prev zute de lege şi de celelalte acte
normative, precum şi îns rcin rile stabilite de Guvern.
Pentru îndeplinirea atribu iilor care îi revin prefectul poate solicita institu iilor publice
şi autorit ilor administra iei publice locale documenta ii, date şi informa ii, iar acestea sunt
obligate s i le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.
Actele prefectului. Pentru îndeplinirea atribu iilor ce îi revin, prefectul emite ordine
cu caracter individual sau normativ; ordinele prin care se stabilesc m suri cu caracter tehnic
sau de specialitate sunt emise dup consultarea conduc torului serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale din
subordinea Guvernului, organizate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale.
Ordinul prefectului, care con ine dispozi ii normative, devine executoriu numai dup
ce a fost adus la cunoştin a public prin publicare, iar ordinul cu caracter individual de la data
comunic rii c tre persoanele interesate. Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al
Comitetului jude ean pentru situa ii de urgen produc efecte juridice de la data aducerii lor la
cunoştin şi sunt executorii.
Ordinele cu caracter normativ se comunic de îndat Ministerului Administra iei şi
Internelor, care poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dac le
consider nelegale sau netemeinice.

113
 Prefec ii sunt obliga i s comunice ordinele cu caracter tehnic conduc torului
institu iei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele şi celelalte organe
ale administra iei publice centrale pot propune Guvernului m suri de anulare a ordinelor
emise de prefect, dac le consider nelegale.
Cancelaria prefectului. În cadrul institu iei prefectului se organizeaz şi func ioneaz
cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct care cuprinde ca func ii de
execu ie de specialitate specifice directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant şi secretarul
cancelariei.
Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din func ie de
c tre prefect. Personalul din cadrul cancelariei prefectului îşi desf şoar activitatea în baza
unui contract individual de munc încheiat, în condi iile legii, pe durata exercit rii func iei
publice de c tre înaltul func ionar public. Activitatea cancelariei prefectului este coordonat
de director, care r spunde în fa a prefectului în acest sens.
Colegiul prefectural. În fiecare jude func ioneaz un colegiu prefectural compus din
prefect, subprefec i şi conduc torii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administra iei publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au
sediul în jude ul respectiv.
La lucr rile colegiului prefectural pot fi invitate şi alte persoane a c ror prezen este
considerat necesar .
Colegiul prefectural se convoac de c tre prefect cel pu in o dat pe lun şi oricând se
consider c este necesar.
Atribu iile colegiului prefectural privesc armonizarea activit ii serviciilor publice
deconcentrate care au sediul în jude ul respectiv, precum şi implementarea programelor,
politicilor, strategiilor şi planurilor de ac iune ale Guvernului la nivelul jude ului sau al
localit ilor acestuia şi vor fi reglementate prin hot râre a Guvernului.
Oficiile prefecturale. Prefectul poate organiza, prin ordin, în cadrul num rului de
posturi şi al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. În municipiul Bucureşti se pot
organiza oficii prefecturale în fiecare sector.
Observ m c actuala reglementare nu mai impune justificarea dup criteriul teritorial a
înfiin rii oficiilor prefecturale, adic cerin a ca ele s fie organizate numai în localit i aflate
la distan mare de municipiul reşedin de jude sau de alte oficii prefecturale.
Ordinul prefectului de înfiin are şi organizare a oficiilor prefecturale se emite numai
cu avizul conform al Ministerului Administra iei şi Internelor.

114
 Oficiile prefecturale fac parte integrant din institu ia prefectului, fiind conduse de
c tre un şef al oficiului prefectural, func ie echivalent cu func ia de director executiv.
Numirea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al şefului oficiului
prefectural se fac de c tre prefect, în condi iile legii.

5.10. Comisia jude ean consultativ

Potrivit art. 145 (1) din Legea administra iei publice locale nr. 215/2001, în fiecare
jude şi în municipiul Bucureşti se organizeaz o comisie consultativ .
Din Comisia jude ean consultativ fac parte prefectul, preşedintele consiliului
jude ean, subprefectul, vicepreşedin ii consiliului jude ean, secretarul general al
prefecturii, secretarul general al jude ului, primarul municipiului reşedin de jude ,
primarii oraşelor şi comunelor din jude , şefii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul jude ului, şefii
compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului jude ean, conduc torii
regiilor autonome de interes jude ean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes
na ional şi ai societ ilor na ionale din jude ul respectiv, precum şi conduc torii altor
structuri organizate în jude .
Comisia se convoac de c tre prefect şi preşedintele consiliului jude ean, o dat la
dou luni sau ori de câte ori este necesar. Lucr rile comisiei consultative sunt conduse prin
rota ie de prefect şi de preşedintele consiliului jude ean81.
Secretariatul comisiei este asigurat de 2 func ionari din aparatul propriu al
prefectului şi de 2 func ionari din aparatul propriu al consiliului jude ean.
Comisia dezbate şi îşi însuşeşte programul anual orientativ de dezvoltare
economic şi social al jude ului, pa baza Programului de guvernare acceptat de
Parlament.
Pentru dezbaterea şi elaborarea unor solu ii operative, precum şi pentru
informarea reciproc cu privire la principalele ac iuni ce urmeaz a se desf şura pe
teritoriul jude ului, se constituie în fiecare jude un comitet operativ-consultativ, format din
prefect şi preşedintele consiliului jude ean, subprefect şi vicepreşedin ii consiliului jude ean,
secretarul general al prefecturii, secretarul general al jude ului şi primarul municipiului
reşedin de jude .

81
Art. 146, Legea 215/2001
115
 Comitetul se întruneşte s pt mânal iar şedin ele acestuia sunt conduse prin rota ie de
prefect, preşedintele consiliului jude ean şi, respectiv, primarul general al municipiului
Bucureşti.

116
 CAPITOLUL 6. SERVICIILE PUBLICE

6.1. Considera ii generale

Pentru satisfacerea cerin elor (hran , locuin , transport, cultur , s n tate), membrilor
unei colectivit i umane sunt înfiin ate anumite organisme sociale, care poart denumirea de
servicii publice.
Termenul de serviciu public este utilizat atât în sens organizatoric, de organism social, cât
şi în sens func ional, de activitate desf şurat de acest organism82.
Dat fiind complexitatea cerin elor sociale, exist şi o mare varietate de servicii publice.
De aceea, se impune a se face distinc ie între serviciu public şi serviciu de utilitate
public .
Distinc ia între cele dou servicii const în faptul c primul este înf ptuit de o organiza ie
statal , iar cel de-al doilea de o organiza ie nestatal (asocia ie, funda ie etc.).
În cazul organiza iilor mixte, de stat şi particulare, ne afl m în prezen a unui serviciu
public, deoarece la acea organiza ie particip şi statul, fie ca autoritate public , fie ca persoan
juridic .
Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legiferare, la care
particip Parlamentul (Camera Deputa ilor şi Senatul), serviciul public judiciar, înf ptuit de
instan ele judec toreşti şi serviciile publice administrative.
Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice obligatorii, care s
reglementeze, în mod uniform, la nivelul întregii ri, raporturile sociale; serviciul judiciar
solu ioneaz , cu putere de adev r legal, conflictele juridice şi sanc ioneaz pe cei care încalc
legea; serviciile administrative asigur executarea legilor şi a hot rârilor judec toreşti, ordinea
public , siguran a na ional şi creeaz condi iile de desf şurare a activit ii în domenii privind
s n tatea, instruc ia public , cultur , transport etc..
Serviciul public poate fi organizat fie la nivel na ional, pentru întreaga ar (serviciul
public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transportul în comun în cadrul unei
localit i).
Pentru a fi în prezen a unui serviciu public, sunt necesare urm toarele condi ii:
• satisfacerea cerin elor membrilor societ ii;

82
în acest sens AJorgovan, Drept administrativ. Tratat elementar, 1994; Al.Negoiţă, Drept administrativ, 1997;
LAlexandru, Structuri, mecanisme şi institu ii administrative, 1996, Bucureşti
117
 • înfiin area lor s se fac prin acte de autoritate. Astfel, ministerele se înfiin eaz
prin lege, organele de specialitate din subordinea Guvernului se înfiin eaz prin hot râre a
Guvernului, iar cele din subordinea ministerelor prin ordin al ministrului; potrivit Legii
administra iei publice locale nr. 215/2001, consiliile jude ene pot înfiin a prin hot râre, institu ii
social-culturale şi sanitare de interes jude ean etc.;
• activitatea lor se desf şoar în realizarea autorit ii publice, personalul lor având, în
principal, calitatea de func ionar public;
• sunt persoane juridice, având toate drepturile şi obliga iile specifice ale acestora;
• mijloacele lor materiale sunt asigurate fie prin subven ii bugetare, fie din venituri
proprii.
De aceea, serviciul public poate fi definit ca fiind acea organizaţie de stat sau a
colectivităţii locale, înfiinţată de autorităţile competente, cu scopul de a asigura satisfacerea
unor cerinţe ale membrilor societăţii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de
executare a legii.
Serviciile publice poart denumiri diferite ca, de exemplu, secretariate, agen ii, institute,
administra ii, sec ii, oficii, spitale, şcoli, regii autonome, societ i.
Organiza iile care presteaz servicii publice pot fi grupate în trei categorii:
• autorit i ale administra iei publice;
• institu ii publice;
• regii autonome de interes public.
Aceast grupare se întemeiaz pe o serie de deosebiri, şi anume:
• activitatea autorit ilor administra iei publice se caracterizeaz prin adoptarea sau
emiterea de acte administrative, activitatea institu iilor publice prin aceea c este mai mult o
activitate intelectual , iar cea a regiilor autonome este preponderent economic ;
• mijloacele financiare necesare desf şur rii activit ii autorit ilor administra iei publice
şi, în mai mic m sur a institu iilor publice, se asigur de la bugetul statului, iar regiile
autonome de interes public îşi asigur mijloacele b neşti, în mare parte, din veniturile
ob inute din activitatea proprie;
• autorit ilor administra iei publice şi institu iile publice îşi desf şoar activitatea, de
regul , în mod gratuit, regiile autonome, de regul , contra cost;
• în activitatea autorit ilor administra iei publice preponderent este emiterea de acte
administrative; în activitatea institu iilor publice aceasta este mai redus , iar în activitatea
regiilor
118
 Se mai poate spune c serviciile publice, în elese în sens larg, sunt ansambluri de
persoane şi bunuri create în vederea satisfacerii unei nevoi publice de c tre o colectivitate
public , supuse autorit ii şi controlului acesteia,
Aceast defini ie, însuşit de majoritatea autorilor în materie, face s apar ideea de
ansamblu de mijloace avute în vedere pentru satisfacerea unui scop.
Este vorba de mijloace de personal şi materiale, completate cu posibilitatea
utiliz rii, uneori, a procedurilor juridice excep ionale.
Cheltuielile serviciilor sunt, în principiu, suportate de c tre colectivitatea care a
instituit şi organizat serviciul. Ele pot fi acoperite total sau par ial din veniturile provenite din
func ionarea serviciului sau cu concursul particularilor şi sunt întotdeauna sub control şi sub
dependen a colectivit ii care le-a creat.
Crearea şi desfiin area serviciilor publice83
Pân nu demult, crearea serviciilor publice a constituit monopol de stat în toate rile,
indiferent de orânduirea social . Îns , pe m sura extinderii democra iei sociale, inclusiv prin
descentralizare, s-a înregistrat şi se înregistreaz un transfer al acestui monopol de la nivel
central la nivel local.
În prezent, statul p streaz monopolul asupra unor servicii publice considerate de
interes na ional pe care le înfiin eaz şi le coordoneaz centralizat, cum sunt: poli ia, starea
civil , prevenirea şi stingerea incendiilor, etc. Este vorba, în special, de crearea acelor servicii
care afecteaz libert ile fundamentale ale cet enilor sau care presupun apari ia unor categorii
de institu ii publice.
Colectivit ile locale pot înfiin a servicii publice prin intermediul organismului
deliberativ al acestora, cu respectarea strict a condi iilor stabilite de legislativ:
• obliga ia de a înfiin a servicii publice de interes local numai în limitele legii, adic ,
o competen limitat la acele servicii publice care nu sunt statale. În România, prin Legea
administra iei publice locale, se precizeaz c la nivel local, autorit ile publice “organizeaz
servicii publice de gospod rire comunal , transport local, re ele edilitare etc.”;
• autorit ile administra iei locale au dreptul de a desf şura la nivel teritorial servicii
publice cu caracter statal cu precizarea c r spunderea revine primarului în calitatea sa de
reprezentant al statului;

83
Ion PLUMB, Armenia ANDRONICEANU, Managementul serviciilor publice, ASE, 2002, p.24
119
 • înfiin area de servicii publice trebuie s urmeze procedura prev zut de lege cu cele
trei restric ii: stabilirea obiectivului de activitate, organizarea şi func ionarea în baza unui
regulament emis de administra ie, controlul modului în care îşi realizeaz prerogativele.
În prezent, pentru evitarea îngr dirii liberei concuren e, s-a generalizat o excep ie
sus inut de jurispruden cu privire la dreptul autorit ilor locale de a crea servicii publice
industriale şi comerciale numai în trei cazuri:
• atunci când serviciul public urmeaz s -şi desf şoare activitatea pe domeniul
public;
• atunci când r spunde unei obliga ii legale pe care trebuie s o îndeplineasc o
persoan public ;
• dac este complementar altui serviciu public.

6.2. Serviciile publice ale administra iei centrale din România84

Se ştie c administra ia public reprezint sistemul în care se desf şoar activitatea de

organizare a execut rii şi de execu ie concret a legii. Aceast activitate se realizeaz de c tre
autorit ile administrative centrale sau locale, putând avea caracter:
• de dispozi ie – reglement ri elaborate şi emise pe baz de lege şi în interesul
execu iei legii;
• de presta ie – servicii publice de interes general sau local.
Având în vedere faptul c nevoile şi cerin ele societ ii în general sau ale fiec rui
cet ean în parte sufer modific ri frecvente în timp şi spa iu, administra ia public trebuie s
aib un caracter dinamic s se adapteze la aceste realit i, fapt pentru care îşi creeaz şi
organizeaz structuri care s r spund acestor cerin e şi nevoi reclamate de societate. Aceste
cerin e şi nevoi pot fi:
• generale – la nivelul întregii comunit i organizate de c tre stat (ap rare, ordine
public , educa ie, s n tate);
• specifice – la nivelul colectivit ilor din jude e, oraşe sau comune (alimentare cu
ap , gaze, lumin , energie termic , salubrizare).
Autorit ile administrative au menirea de a transpune în practic prevederile legii,
executând-o

84
A se vedea detaliat I.Alexandru, Drept administrativ, SNSPA, Ed Economica , 2002
120
 sau organizând executarea acesteia. În acest scop, ele dispun de resurse (financiare,
materiale, umane) şi de competen e atribuite corespunz tor sarcinilor ce revin fiec reia.

Institu iile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt:

• Preşedin ia României prin administra ia preziden ial ;
• Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului;
• Administra ia central de specialitate prin intermediul ministerelor, autorit ilor
subordonate ministerelor şi autorit ilor autonome. Celelalte autorit i centrale ale
administra iei publice se împart în dou categorii:
1. Autorit i subordonate Guvernului (Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici,
Institutul Na ional de Administra ie, Oficiul Concuren ei, Garda Financiar , Oficiului de Stat
pentru Inven ii şi M rci, Regia Na ional a P durilor, etc.)
2. Autorit ile administrative autonome nu se subordoneaz Guvernului,
ministerelor sau altor organe centrale. Ele se grupeaz în dou categorii:
Nominalizate în dispozi iile constitu ionale (Consiliul Suprem de Ap rare a rii,
Serviciul Român de Informa ii, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ,
Curtea Constitu ional , Serviciile Publice de Radio şi Televiziune, etc.)
Nenominalizate prin Constitu ie, care se înfiin eaz prin lege organic (Consiliul
Na ional al Cinematografiei, Consiliul Na ional al Audiovizualului, Banca Na ional , etc.)

6.3. Serviciile publice ale administra iei publice locale din România

Sec iunea a 2-a a Capitolului IV al Legii administra iei publice locale nr. 215/2001, este
intitulat : „Serviciile publice ale comunei, oraşului şi aparatul propriu de specialitate al
autorit ilor administra iei publice locale”, iar în cuprinsul articolelor din aceast sec iune,
sunt utilizate sintagmele „servicii publice ale comunei sau oraşului”. Este vorba despre dou
categorii de servicii publice locale:
• servicii publice organizate de autorit ile administra iei publice locale;
• servicii publice subordonate autorit ilor administra iei publice locale.
Categorii de servicii publice locale
Autorit ile administra iei publice locale pot înfiin a servicii publice în condi iile Legii
nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate. Pentru func ionarea normal a oric rei
comunit i, sunt necesare o serie de activit i specifice de interes general, cum ar fi

121
alimentarea cu ap , transportul de energie termic , distribuirea gazelor, canalizare, salubritate
etc. Aceste activit i care satisfac interese generale trebuie asigurate de c tre autorit ile
publice locale în virtutea faptului c ele r spund fa de cet enii care le-au desemnat pentru a
le reprezenta interesele.
Ca atare, serviciul public este mijlocul administra iei prin care se presteaz
cet enilor servicii de interes general, în regim de putere politic .
În România înfiin area serviciilor publice este atributul exclusiv al autorit ilor
deliberative, respectiv al consiliilor locale, iar organizarea şi func ionarea lor constituie
atributul autorit ilor executive, adic al primarilor. Totuşi majoritatea serviciilor publice
locale sunt constituite prin deconcentrarea serviciilor publice ale administra iei centrale la
nivel local – teritorial, aflate sub controlul prefectului (reprezentatntul puterii centrale).
Astfel, nu este vorba de o descentralizare exclusiv real a serviciilor publice, ci mai exact de
o deconcentrare a majorit ii serviciilor publice.
În categoria serviciilor publice locale se includ:
• servicii publice cu caracter statal (serviciul de paz , asigurat de corpul
gardienilor publici; serviciul public de protec ie civil , serviciul de autorizare a construc iilor,
serviciul de paz asigurat de corpul gardienilor publici).
• serviciile comunitare înfiin ate la nivel local, dar şi jude ean (serviciile
privind eviden a popula iei, serviciile privind eviden a paşapoartelor85, serviciile pentru
situa ii de urgen 86
şi serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultur 87
, poli ia comunitar
care exercit atribu ii privind ap rarea drepturilor şi libert ilor fundamentale ale persoanei, a
propriet ii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infrac iunilor, respectarea ordinii şi
liniştii public).

85
O.G. nr.84/3 august 2001, privind înfiin area, organizarea şi func ionarea serviciilor publice comunitare de
eviden a persoanelor, modificat de O.U.G nr.50/2004 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi func ional corespunz tor desf şur rii activit ilor de eliberare şi
eviden a c r ilor de identitate, actelor de stare civil , paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi
certificatelor de înmatriculare a vehiculelor
86
Ordonan a Guvernului nr. 88/30.08.2001, privind înfiin area, organizarea şi func ionarea serviciilor publice
comunitare pentru situa ii de urgen , publicat în M.O. 544/01.09.2001, aprobat de Legea nr.363/2002 şi
modificat de O.U.G. nr. 25/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonan ei Guvernului nr. 88/2001 privind
înfiin area, organizarea şi func ionarea serviciilor publice comunitare pentru situa ii de urgen
87
Ordonan a Guvernului nr. 13/26 iulie 2001 privind înfiin area, organizarea şi func ionarea serviciilor
comunitare pentru cadastru şi agricultura, publicat în M.O. nr. 461/13.08.2001
122
 • servicii publice de gospod rie comunal 88
(Ap şi canalizare; Produc ia şi
distribu ia energiei termice; Salubritate89, Transport public local de c l tori90; Drumuri şi
spa ii verzi; Distribu ie energie electric în localit i; Distribu ie gaze naturale în localit i).
• alte servicii publice locale - care nu fac parte din categoria serviciilor de
gospod rie comunal -( administrarea domeniului public );
• servicii publice comerciale (organizarea şi func ionarea pie elor
agroalimentare; serviciul de exploatare a parcajelor publice; licen ierea transportului privat de
c l tori; expunerea firmelor şi reclamelor publicitare; organizarea şi func ionarea cimitirelor;
serviciul public de ecarisaj);
• serviciul public pentru activit i culturale.
Principalele obiective şi priorit i ale serviciilor publice locale din România
Pentru a atinge cele dou deziderate fundamentale ale serviciilor publice de interes
economic general sunt: calitate la standarde europene şi accesibilitate din partea tuturor
consumatorilor f r discrimin ri de nici o natur , inclusive prin pre . Aceste obiective pot fi
realizate prin descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilit ii autorit ilor
locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate popula iei.

88
Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospod rie comunal , împreun cu reglement rile anterioare,
respectiv Legea nr. 215/2001 a administra iei publice locale Legea nr.213/1998 privind proprietatea public şi
regimul juridic al acesteia şi Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor creeaz un cadru coerent, pe baza
c ruia se pot organiza şi administra serviciile de gospod rie comunal . Legea 326/2001 va fi abrogat de Legea
nr.51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilit i publice la data de 21.03.2007
89
Ordonan a Guvernului nr. 87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localit ilor, care va fi
abrogat de Legea nr.101/2006 la data de 8.05.2007
90
Ordonan a Guvernului nr. 86/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localit ilor
123
 CAPITOLUL 7. FUNC IONARII PUBLICI

7.1. Considera ii generale

Sediul materiei în ceea ce priveşte regimul juridic al func iei publice şi al

func ionarului public se g seşte în Legea 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici,
republicat în 200491, modificat de Legea nr. 251 din 23 iunie 200692 şi completat cu mai
multe acte administrative normative: Hot rârea Guvernului nr. 1209/2003 privind
organizarea şi dezvoltarea carierei func ionarilor publici93, Hot rârea Guvernului nr.
1210/2003 privind organizarea şi func ionarea comisiilor de disciplin şi a comisiilor
paritare din cadrul autorit ilor şi institu iilor publice , Hot rârea Guvernului nr.432/2004
94

privind dosarul profesional al func ionarilor publici95.

Statutul reglementeaz regimul general al raporturilor juridice dintre func ionarii
publici şi stat sau administra ia public local , prin autorit ile administrative autonome ori
prin autorit ile şi institu iile publice ale administra iei publice centrale şi locale, denumite
raporturi de serviciu, dispozi iile sale completându-se cu prevederile legisla iei muncii,
precum şi cu reglement rile de drept comun civile, administrative sau penale, dup caz, în
m sura în care nu contravin legisla iei specifice func iei publice.
Scopul Statutului îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozi iile legale, a unui
serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi impar ial, în interesul cet enilor,
precum şi al autorit ilor şi institu iilor publice din administra ia public central şi local .

91
Legea 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, republicat în "Monitorul Oficial al României", partea
I, nr. 674 din 27 iulie 2004.
92
Legea nr. 251 din 23 iunie 2006, publicat în "Monitorul Oficial al României" partea I, nr. 574 din 4 iulie
2006
93
Hot rârea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi func ionarea comisiilor de disciplin şi a
comisiilor paritare din cadrul autorit ilor şi institu iilor publice, publicat în "Monitorul Oficial al României",
partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003
94
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003
95
Publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 341 din 19 aprilie 2004
124
 7.2. Func ia public

Func ia public reprezint ansamblul atribu iilor şi responsabilit ilor, stabilite în

temeiul legii, în scopul realiz rii prerogativelor de putere public de c tre administra ia
public central şi local 96
.
Func ia public este un complex de atribu ii specifice, prestabilite legal, cu care sunt
înzestrate serviciile publice, atribu ii exercitate în mod continuu de c tre persoane fizice legal
investite, în vederea satisfacerii intereselor generale ale membrilor societ ii.
Func iile publice se organizeaz în cadrul unui serviciu public în raport de sarcinile pe
care acesta trebuie s le îndeplineasc pentru satisfacerea intereselor generale ale membrilor
societ ii, la nivel na ional ori local. În acest sens, Al. Negoi afirma c “interesul general,
pe care îl susţine sistemul administraţiei publice în raport cu societatea globală este formulat
în cadrul sistemului politic, de către organele care au atribuţii în această privinţă şi în primul
rând de organele care deţin puterea în stat”.97
Prin urmare, nu poate fi vorba de crearea unei func ii publice pentru un func ionar, ci
pentru realizarea unui interes public. De aceea, func ia public preexist func ionarului public,
recrutat ulterior prin concurs pe baza criteriilor obiective, ea reprezentând mobilul raportului
juridic de serviciu în sensul art. 2 din Legea nr. 188/1999.
Este necesar s se fac diferen a între titularii unei func ii, care îşi desf şoar
activitatea într-un regim de drept public, statutar şi salaria ii obişnui i care îşi desf şoar
activitatea în cadrul sistemului administra iei publice, în aparatul organelor de stat sau al
colectivit ilor locale, desf şurând chiar o activitate tehnico-administrativ , dar în regim de
dreptul muncii, în baza unui contract individual de munc , cum sunt cei la care se refer art. 5
din Statut când delimiteaz categoriile de personal care nu sunt func ionari publici.

Factorul comun şi definitoriu pentru toate func iile publice este existen a unui
complex de atribu ii (drepturi şi obliga ii) prev zute de lege, pe care unii îl denumesc situa ie
98
juridic obiectiv .

96
Art.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, modificat de Legea nr. 161 publicat în M.O. nr. 279 din 21
aprilie 2003
97
Al. Negoi , Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti, 1993, p. 45
98
Ilie Iov naş, Drept administrativ, Editura Servo Sat, Arad, 1997. p. 175
125
 Aceste atribu ii reprezint de altfel competen a unei anumite institu ii din administra ia
public , într-un anumit domeniu al activit ii de organizare a execut rii şi de executare a legii
şi a celorlalte acte normative. Atribu iile stabilite prin lege sau potrivit legii dau competen a
celor care îndeplinesc func iile respective, ca în regim de drept administrativ s fac acte
juridice, opera iuni administrative sau materiale în mod legal.99

7.3. Func ionarii publici

Conform legii, Func ionarul public este persoana numit , în condi iile prezentei legi,
într-o func ie public . Persoana c reia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile
ei îşi p streaz calitatea de func ionar public, continuând s fac parte din corpul de rezerv al
func ionarilor publici.
În doctrina juridic , no iunea de func ionar a fost definit în sens larg, adic orice
persoan care lucreaz în sectorul public, în cadrul administra iei publice centrale şi locale şi
a altor servicii publice, chiar dac sunt organizate de c tre organisme private ( care desf şoar
o activitate de interes public), şi în sens restrâns, adic persoana care lucreaz în sectorul
bugetar în cadrul autorit ilor şi institu iilor publice. Acesta din urm este în elesul no iunii de
func ionar public care rezult din prevederile Legii 188/1999100.
Ca regul general noile dispozi ii legale (Legea 188/1999) se aplic tuturor
func ionarilor publici , cu excep ia:
• personalului salariat din aparatul propriu al autorit ilor şi institu iilor publice
care desf şoar activit i de secretariat, administrative, protocol, gospod rire, între inere-
repara ii şi de deservire, precum şi altor categorii de personal care nu exercit prerogative de
putere public ;
• personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul
demnitarului;
• corpului magistra ilor;
• cadrelor didactice;
• persoanelor numite sau alese în func ii de demnitate public .
Astfel, nu to i func ionarii administra iei publice sunt func ionari publici. Nu toate
persoanele care lucreaz în sectorul bugetar au calitatea de func ionar public, ci numai acelea

99
Al. Negoi , op. cit. (1996), p. 42
100
A.Tr ilescu, Drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p.104
126
care sunt învestite cu o func ie public . Func ionarii publici au acest statut în temeiul legii şi
sunt supuşi unui regim juridic special de drept public101.
Activit ile desf şurate de func ionarii publici, care implic exercitarea
prerogativelor de putere public , sunt urm toarele:
• punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
• elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglement ri specifice autorit ii
sau institu iei publice, precum şi asigurarea aviz rii acestora;
• elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor
şi statisticilor, precum şi a documenta iei privind aplicarea şi executarea legilor, necesare
pentru realizarea competen ei autorit ii sau institu iei publice;
• consilierea, controlul şi auditul public intern;
• gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
• colectarea crean elor bugetare;
• reprezentarea intereselor autorit ii sau institu iei publice în raporturile acesteia cu
persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ar şi str in tate, în limita
competen elor stabilite de conduc torul autorit ii sau institu iei publice, precum şi
reprezentarea în justi ie a autorit ii sau institu iei publice în care îşi desf şoar activitatea;
• realizarea de activit i în conformitate cu strategia de informatizare a administra iei
publice.
Totalitatea func ionarilor publici din autorit ile şi institu iile publice din administra ia
public central şi local constituie corpul func ionarilor publici.
Prin numirea în func ia public , func ionarul este investit cu un statut legal în care sunt
prev zute drepturile şi obliga iile acestuia. Situa ia juridic a func ionarului public este
aşadar statutar .
Pot beneficia de statute speciale, conform art.5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999,
func ionarii publici care îşi desf şoar activitatea în cadrul urm toarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administra iei Preziden iale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice şi consulare;
e) autoritatea vamal ;
f) poli ia şi alte structuri ale Ministerului Administra iei şi Internelor;

101
A.Tr ilescu, Drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p.105
127
 g) alte servicii publice stabilite prin lege - între care se pot include şi autorit ile
administrative autonome, cum ar fi: Consiliul Concuren ei, Comisia Na ional a Valorilor
Mobiliare, Consiliul Na ional al Audiovizualului, Consiliul Na ional pentru Studierea
Arhivelor Securit ii ş.a.
Legea nr.188/1999 face distincţie între noţiunea de funcţie publică şi noţiunea de
demnitate publică, fără a o defini pe aceasta din urmă ( art. 5). Acest text de lege prevede doar că
persoanele numite sau alese în funcţii de demnitate publică nu intră sub incidenţa Statutului
funcţionarilor publici. Astfel, demnitarii publici nu beneficiază de stabilitate în funcţie, aceştia
fiind revocabili din funcţiile pe care le deţin.
Func ia de demnitate public poate fi definit ca fiind acea func ie public care
poate fi ocupat prin mandat ob inut direct, prin alegeri organizate, sau prin numire, în mod
indirect, conform legii.
Deci, demnitarii publici sunt acele persoane numite sau alese într-o func ie de
demnitate public în urma alegerilor generale sau locale. E cazul Preşedintelui României,
primului-ministru, miniştrilor, secretarilor şi subsecretarilor de stat, prefec ilor, preşedin ilor
de consilii jude ene, primarii, etc. statutul demnitarilor publici este reglementat prin dispozi ii
constitu ionale ( în cazul Preşedintelui României, primului-ministru, miniştrilor) sau prin legi
speciale ( în cazul prefec ilor, preşedin ilor de consilii jude ene şi primarilor – Legea
nr.215/2001)102.

7.4. Clasificarea func iilor publice. Categorii de func ionari publici

Func ii publice generale şi func ii publice specifice. În conformitate cu prevederile

art.7 Legii 188/1999, cu modific rile şi complet rile ulterioare, func iile publice generale
reprezint ansamblul atribu iilor şi responsabilit ilor cu caracter general şi comun tuturor
autorit ilor şi institu iilor publice, în vederea realiz rii competen elor lor generale, iar
func iile publice specifice reprezint ansamblul atribu iilor şi responsabilit ilor cu caracter
specific unor autorit i sau institu ii publice stabilite în vederea realiz rii competen elor lor
specifice, sau care necesit competen e şi responsabilit i specifice.
Determinarea concret a func iilor publice generale şi a celor specifice se realizeaz
prin Anexa la Legea nr. 188/1999, care cuprinde lista func iilor publice.

102
A.Tr ilescu, Drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p.106
128
 Func iile publice generale sunt cele corespunz toare categoriei înal ilor func ionari
publici, func ionarilor publici de conducere şi func ionarilor publici de execu ie, aşa cum
sunt determinate în art. 11-13 din Statut.
Punctul 1 din Not precizeaz c „funcţii publice generale, altele decât cele
prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.
Func ii publice specifice sunt urm toarele:
A) Func ii publice de conducere:
1. arhitect-şef;
B) Func ii publice de execuţie:
1.inspector de concuren ;
2.inspector vamal;
3.inspector de munc ;
4.controlor delegat;
5.expert în tehnologia informa iei şi telecomunica iilor;
6.comisar.
C) Alte funcţii specifice:
1. manager public.
Alte func ii specifice decât cele prev zute în anexa la Legea nr. 188/1999 se pot
stabili prin urm toarele dou modalit i alternative:
- prin statute speciale103;
- de c tre autorit ile sau institu iile publice, cu avizul (conform) al Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici.

Dup gradul de acces la func ia public , func iile publice se mai pot clasifica, în
func ii ocupate de:
1. func ionari debutan i
2. func ionari definitivi
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele care au promovat concursul
pentru ocuparea unei func ii publice şi nu îndeplinesc condi iile prev zute de lege pentru
ocuparea unei func ii publice definitive.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi:

103
Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici.
129
 • func ionarii publici debutan i, care au efectuat perioada de stagiu prev zut de
lege şi au ob inut rezultat corespunz tor la evaluare;
• persoanele care intr în corpul func ionarilor publici prin concurs şi care au
vechimea în specialitatea corespunz toare func iei publice, de minim 12 luni, 8 luni şi
respectiv 6 luni, în func ie de nivelul studiilor absolvite;
• persoanele care au promovat programe de formare şi perfec ionare în
administra ia public .

ÎNAL II FUNC IONARI PUBLICI. Prin Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, legiuitorul a
restrâns aria func iilor publice aferente categoriei înal ilor func ionari publici. Potrivit art. 11,
categoria înal ilor func ionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una din
urm toarele func ii publice:
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
b) secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale;
c) prefect;
d) secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale
administra iei publice centrale;
e) subprefect;
f) inspector guvernamental.
Comparativ cu reglementarea anterioar , legiuitorul a renun at ca titularii func iilor
publice de consilier de stat, secretar general al jude ului şi al municipiului Bucureşti, director
general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale, s fac parte din categoria înal ilor func ionari publici, iar func ia public
de secretar general al prefecturii este transformat în func ie public de subprefect.
Consecin ele juridice pe care le-a produs maniera de redactare a art. 11, modificat prin pct.
16 din Legea nr. 251/2006 eviden iaz realizarea unei ierarhiz ri a înal ilor func ionari
publici. O dat cu intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003, func iile de secretar general al
Guvernului şi adjunc ii acestuia sunt înal i func ionari publici104, iar prevederile Legii nr.
188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, cu modific rile şi complet rile ulterioare,
trebuie aplicate prin prisma principiului „specialia generalibus non derogant”.

104
Vedinaş V., Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Edi ia a III-a, op. cit., p. 41.
130
 FUNC IONARII PUBLICI DE CONDUCERE. Categoria func ionarilor publici
de conducere cuprinde persoanele numite în una din urm toarele func ii publice, potrivit art.
12 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici, modificat prin pct. 16 din
Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999:
a) director general şi director general adjunct din aparatul autorit ilor
administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale
administra iei publice centrale, precum şi în func iile publice specifice asimilate acestora105;
b) director şi director adjunct din aparatul autorit ilor administrative autonome,
al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administra iei publice centrale,
precum şi în func iile publice specifice asimilate acestora;
c) secretar al unit ii administrativ-teritoriale ;
d) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale, în cadrul institu iei prefectului, în
cadrul aparatului propriu al autorit ilor administra iei publice locale şi al institu iilor
publice subordonate acestora, precum şi în func iile publice specifice asimilate acestora;
e) şef serviciu, precum şi în func iile publice specifice asimilate acesteia;
f) şef birou, precum şi în func iile publice specifice asimilate acesteia.
Legea c pentru autorit ile administrative autonome pot fi stabilite şi func ii
publice de şef serviciu şi şef birou, precum şi alte func ii publice prev zute de
regulamentele specifice106.
FUNC IONARII PUBLICI DE EXECU IE Conform art. 13 din Statutul
func ionarilor publici, modificat prin Legea nr. 251/2006, categoria func ionarilor
publici de execu ie este structurat astfel:
a) func ionari publici de execu ie din clasa I, care sunt numi i în
urm toarele func ii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector,
precum şi în func iile publice specifice asimilate acestora;
b) func ionari publici de execu ie din clasa a II-a, care sunt numi i în func ia
public general de referent de specialitate, precum şi în func iile publice specifice asimilate

105
Art. 12 alin. (3) modificat şi completat prin Legea nr. 251/2006 stipuleaz c aceste func ii publice se pot
stabili şi în cadrul autorit ilor şi institu iilor publice din administra ia public local care are un num r minim -
150 de posturi.
106
Art. 12 alin. (2) aşa cum a fost modificat de pct. 17 din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func ionarilor publici.
131
acesteia;
c) func ionari publici de execu ie din clasa a III-a, care sunt numi i în
func ia public general de referent, precum şi în func iile publice specifice asimilate
acesteia.
Func ionarul public de execu ie nu este implicat în actele de decizie care s angajeze
autoritatea sau institu ia public în care el func ioneaz .
CLASIFICAREA FUNC IONARILOR PUBLICI ÎN RAPORT DE NIVELUL
STUDIILOR. În func ie de criteriul nivelului studiilor absolvite, func iile publice se
clasific în func ii publice din clasa I, func ii publice din clasa a II-a şi func ii publice din
clasa a III-a.
1.Func ionarii publici de execu ie din clasa I (studii superioare de lung durat )
sunt persoanele numite în urm toarele func ii: expert, consilier, inspector, consilier juridic şi
auditor.
2.Func ionarii publici de execu ie din clasa a II-a (studii superioare de scurt
durat ) sunt persoanele numite în func ia public de referent de specialitate.
Modificarea adus Statutului func ionarului public prin Legea nr. 161/2003, în
sensul generaliz rii cerin ei absolvirii de studii superioare pentru ocuparea unei func ii
publice de conducere (lato sensu incluzând aici şi func iile ocupate de înal ii func ionari
publici) marcheaz , apreciem, o evolu ie pozitiv fa de reglementarea anterioar , în
virtutea c reia o serie de func ii publice de conducere (şef serviciu şi şef birou) puteau fi
ocupate, prin excep ie şi pe perioad determinat , de c tre persoane care erau absolvente
exclusiv de studii medii.
3.Func ionarii publici de execu ie din clasa a III-a (studii medii) sunt persoanele
numite în func ia public de referent.
În contextul actual, fa de regula ocup rii unei func ii publice de c tre persoane care
au absolvit studii superioare (de lung sau de scurt durat ), Legea nr. 188/1999 consacr o
singur excep ie: este vorba despre func ia public de execu ie de referent,
corespunz toare clasei a III-a - studii medii liceale, absolvite cu diplom - art. 8 lit. c)
coroborat cu art. 13 alin. (3).
Trebuie men ionat faptul c func ionarii publici numi i în func iile publice din clasele
a II-a şi a III-a pot ocupa numai func ii publice de execu ie (cu excep iile prev zute de lege în
cazul func iilor de şef serviciu şi şef birou, sau pentru secretarii comunelor unde excep ia

132
vizeaz numai pe ocupan ii posturilor la apari ia legii şi numai pân la 21 aprilie 2009, sub
condi ia definitiv rii studiilor).
Func ionarii publici sunt debutan i sau definitivi.
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele care au promovat concursul
pentru ocuparea unei func ii publice de grad profesional debutant.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi: a) func ionarii publici debutan i, care au
efectuat perioada de stagiu prev zut de lege şi au ob inut rezultat corespunz tor la
evaluare; b) persoanele care intr în corpul func ionarilor publici prin concurs şi care au
vechimea în specialitatea studiilor necesare ocup rii func iei publice de minimum 12 luni, 8
luni şi, respectiv, 6 luni, în func ie de nivelul studiilor absolvite.
FUNC II PUBLICE DE STAT, FUNC II PUBLICE TERITORIALE
ŞI FUNC II PUBLICE LOCALE Un element de noutate, inspirat de modelul francez, este
adus de Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind
Statutul func ionarilor publici, prin introducerea în art. 7 a literei c) care clasific func iile
publice în:
• func ii publice de stat;
• func ii publice teritoriale;
• func ii publice locale.
Potrivit art. 71 alin. (1), func iile publice de stat sunt acele func ii publice stabilite şi
avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administra iei
publice centrale, precum şi în cadrul autorit ilor administrative autonome.
Având în vedere defini ia dat de legiuitor, rezult c din categoria func iilor
publice de stat fac parte înal ii func ionari publici, func ionarii publici de conducere şi cei de
execu ie, din cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administra iei publice
centrale, precum şi în cadrul autorit ilor administrative autonome.
Art. 71 alin. (2) defineşte func iile publice teritoriale ca fiind „funcţiile publice
stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale”.
Din aceast clasificare de func ii publice fac parte to i func ionarii publici care ocup
func ii publice din categoria înal ilor func ionari publici, func ionari publici de conducere şi
func ionari publici de execu ie care sunt în statele de func ii şi în organigramele institu iilor

133
prefectului şi a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administra iei publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale.
Legiuitorul defineşte în art. 71 alin. (3) categoria func iilor publice locale care „sunt
funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor
administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora". Prin urmare,
categoria func iilor publice locale cuprinde to i func ionarii publici de conducere şi cei de
execu ie din organigramele autorit ilor administra iei publice locale şi al institu iilor
publice subordonate acestora.
Consider m c , în contextul delimit rii acestor categorii func iilor publice, inten ia
legiuitorului va fi s reglementeze distinct regimul statutar pentru func ionarii publici
din administra ia de stat şi pentru cei din administra ia public local .

7.5. Managementul func iilor publice şi al func ionarilor publici

Potrivit disp. art. 20 din Legea nr. 188/1999 pentru crearea şi dezvoltarea unui corp
profesionist de func ionari publici s-a înfiin at, în subordinea Guvernului, Agen ia Na ional
a Func ionarilor Publici, organ de specialitate al administra iei publice centrale, cu
personalitate juridic .
În Statutul func ionarilor publici, reglementat de Legea nr. 188/1999, la art. 24 se
prevede c „gestiunea curent a resurselor umane şi a func iilor publice este organizat şi
realizat , în cadrul fiec rei autorit i şi institu ii publice, de c tre un compartiment specializat
în domeniu, care colaboreaz direct cu Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici”, care este
înfiin at în subordinea Ministerului Administra iei Publice, ca organ autonom de specialitate
al administra iei publice centrale, cu personalitate juridic .
Agen ia a func ionat în subordinea Guvernului din februarie 2000, pe baza
Regulamentului de organizare şi func ionare aprobat prin H.G. nr. 109/2000107 pân în luna
martie 2001 când a intrat în vigoare Hot rârea de Guvern nr.299/2001108 prin care s-a
reorganizat şi func ioneaz ca organ de specialitate al administra iei publice centrale, în
subordinea Ministerului Administra iei Publice.

107
Hot rârea Guvernului nr. 109/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi func ionare a Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 68/16.02.2000
108
Hotârârea nr. 299 din 8 martie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de reorganizare şi func ionare a
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici publicat în Monitorul Oficial al României nr. 141 din 21 martie
2001
134
 Prin Hot rârea nr. 624/2003109 s-a aprobat noul Regulament de organizare şi
func ionare a Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici. Hot rârea nr. 299/2001 a fost
abrogat de Hot rârea nr. 624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi
func ionare a Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
Conform prevederilor din Ordonan a de urgen nr. 63/2003110 privind organizarea şi
func ionarea Ministerului Administra iei şi Internelor, Agen ia Na ional a Func ionarilor
Publici func ioneaz în subordinea Ministerului Administra iei şi Internelor începând cu data
de 28.06.2003.
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici asigur aplicarea strategiei şi a
Programului de guvernare în domeniul managementului func iei publice şi al func ionarilor
publici.
Misiunea Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici const în crearea unui corp
profesionist de func ionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic. În acest scop,
elaboreaz strategiile şi politicile privind managementul func iei publice prin care s
contribuie la eficientizarea sistemului administrativ şi îmbun t irea rela iilor dintre
administra ie şi societatea civil , în concordan cu cerin ele referitoare la implementarea
aquis-ului comunitar şi integrarea în Uniunea European .
Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de func ionari publici profesionist, stabil şi
neutru se înfiin eaz , în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, organ de specialitate al administra iei publice
centrale, cu personalitate juridic .
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este condus de un preşedinte, cu rang de
secretar de stat, numit de c tre primul ministru, la propunerea ministrului administra iei
publice. În exercitarea atribu iilor care îi revin, preşedintele Agen iei Na ionale a
Func ionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual.”
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici are urm toarele atribu ii:
• elaboreaz politicile şi strategiile privind managementul func iei publice şi al
func ionarilor publici;

109
Hot rârea nr. 624 din 29/05/2003 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 11/06/2003 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare şi func ionare a Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici
110
Ordonan a de urgen nr. 63 din 28/06/2003 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 462 din 28/06/2003
privind organizarea şi func ionarea Ministerului Administra iei şi Internelor
135
 • elaboreaz şi avizeaz proiecte de acte normative privind func ia public şi
func ionarii publici;
• monitorizeaz şi controleaz modul de aplicare a legisla iei privind func ia public
şi func ionarii publici în cadrul autorit ilor şi institu iilor publice;
• elaboreaz reglement ri comune, aplicabile tuturor autorit ilor şi institu iilor
publice, privind func iile publice, precum şi instruc iuni privind aplicarea unitar a legisla iei
în domeniul func iei publice şi al func ionarilor publici;
• elaboreaz proiectul legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru
func ionarii publici;
• stabileşte criteriile pentru evaluarea activit ii func ionarilor publici;
• centralizeaz propunerile de instruire ale func ionarilor publici, stabilite ca urmare
a evalu rii performan elor profesionale individuale ale func ionarilor publici;
• colaboreaz cu Institutul Na ional de Administra ie la stabilirea tematicii specifice
programelor de formare specializat în administra ia public şi de perfec ionare a
func ionarilor publici;
• întocmeşte şi administreaz baza de date cuprinzând eviden a func iilor publice şi
a func ionarilor publici;
• aprob condi iile de participare şi procedura de organizare a selec iei şi recrut rii
pentru func iile publice generale, avizeaz şi monitorizeaz recrutarea pentru func iile publice
specifice;
• realizeaz redistribuirea func ionarilor publici c rora le-au încetat raporturile de
serviciu din motive neimputabile lor;
• acord asisten de specialitate şi coordoneaz metodologic compartimentele de
resurse umane din cadrul autorit ilor şi institu iilor administra iei publice centrale şi locale;
• particip la negocierile dintre organiza iile sindicale reprezentative ale
func ionarilor publici şi Ministerul Internelor şi Administra iei Publice;
• colaboreaz cu organisme şi cu organiza ii interna ionale din domeniul s u de
activitate;
• elaboreaz anual, cu consultarea autorit ilor şi institu iilor publice, Planul de
ocupare a func iilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
• întocmeşte raportul anual cu privire la managementul func iilor publice şi al
func ionarilor publici, pe care îl prezint Guvernului.

136
 Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribu ii
stabilite prin lege. Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici are legitimare procesual
activ şi poate sesiza instan a de contencios administrativ competent cu privire la:
• actele prin care autorit ile sau institu iile publice încalc legisla ia referitoare la
func ia
• public şi func ionarii publici, constatate ca urmare a activit ii proprii de control;
• refuzul autorit ilor şi institu iilor publice de a aplica prevederile legale în
domeniul func iei publice şi al func ionarilor publici. Actul atacat este suspendat de drept.
Preşedintele Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în
leg tur cu actele ilegale emise de autorit ile sau institu iile publice locale.
Planul de ocupare a func iilor publice stabileşte:
• num rul func iilor publice rezervate promov rii func ionarilor publici care
îndeplinesc condi iile legale;
• num rul func iilor publice care vor fi rezervate absolven ilor programelor de
formare specializat în administra ia public , organizate de Institutul Na ional de
Administra ie sau de institu ii similare din str in tate;
• num rul func iilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
• num rul func iilor publice care vor fi înfiin ate;
• num rul func iilor publice care vor fi supuse reorganiz rii;
• num rul maxim de func ii publice pe fiecare clas , categorie şi grade de
salarizare;
• num rul maxim al func iilor publice de conducere.
Planul se elaboreaz de Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, cu consultarea
organiza iilor sindicale reprezentative la nivel na ional şi se supune spre aprobare Guvernului.
Gestiunea curent a resurselor umane şi a func iilor publice este organizat şi realizat ,
în cadrul fiec rei autorit i şi institu ii publice, de c tre un compartiment specializat, care
colaboreaz direct cu Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici.
Prin modificarea Statutului func ionarilor publici adus de Legea nr. 161/2003, rolul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici a crescut atât prin stabilirea dreptului
preşedintelui acesteia de a emite ordine şi instruc iuni cu caracter normativ, cât şi prin
creşterea competen elor acesteia.
Un alt aspect important este acela c prin lege s-a conferit Agen iei legitimare
procesual activ în cazul acelor acte prin care autorit ile sau institu iile publice încalc
137
legisla ia referitoare la func ia public şi func ionarii publici, înc lc ri constatate ca urmare a
activit ii proprii de control sau în situa ia refuzul autorit ilor şi institu iilor publice de a
aplica prevederile legale în domeniul func iei publice şi al func ionarilor publici.

7.6. Eviden a func iilor publice şi a func ionarilor publici. Dosarul profesional

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici administreaz eviden a na ional a

func iilor publice şi a func ionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorit ile şi
institu iile publice (art.25- Legea nr. 188/1999).
Eviden a func iilor publice şi a func ionarilor publici în cadrul autorit ilor şi
institu iilor publice se ine de Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici.
În scopul asigur rii gestion rii eficiente a resurselor umane, precum şi pentru
urm rirea carierei func ionarului public, autorit ile şi institu iile publice întocmesc dosarul
profesional pentru fiecare func ionar public.
Func ionarul are dreptul s cunoasc dosarul s u profesional, iar institu ia respectiv
are obliga ia s permit func ionarului s -şi exercite dreptul la cunoaşterea dosarului personal
şi la eliberarea, la cerere, a unor copii de pe actele existente în dosarul s u personal.
Formatul standard al eviden ei func iilor publice şi a func ionarilor publici, precum şi
con inutul dosarului profesional, se stabilesc prin hot râre a Guvernului, la propunerea
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
Autorit ile şi institu iile publice r spund de întocmirea şi actualizarea dosarelor
profesionale ale func ionarilor publici şi asigur p strarea acestora în condi ii de siguran .
În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau
institu ia public p streaz o copie a dosarului profesional şi înmâneaz originalul
func ionarului public, pe baz de semn tur .
Autorit ile şi institu iile publice au obliga ia de a comunica Agen iei Na ionale a
Func ionarilor Publici, în termen de 10 zile lucr toare, orice modificare intervenit în situa ia
func ionarilor publici.
Persoanele care au acces la datele cuprinse în eviden a na ional a func iilor publice şi
a func ionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al func ionarului public au obliga ia
de a p stra confiden ialitatea datelor cu caracter personal, în condi iile legii.
La solicitarea func ionarului public, autoritatea sau institu ia public este obligat s
elibereze un document care s ateste activitatea desf şurat de acesta, vechimea în munc , în
specialitate şi în func ia public .
138
7.7. Cariera func ionarilor publici. Recrutarea func ionarilor publici Condi iile de acces
pentru ocuparea func iilor publice. Numirea şi avansarea

Conform art.1 din Hot rârea Guvernului nr. 1209/2003, Cariera în func ia public
cuprinde ansamblul situa iilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii
raportului de serviciu pân în momentul încet rii acestui raport, în condi iile legii.
Modalit ile de dezvoltare a carierei în func ia public sunt promovarea într-o func ie public
superioar şi avansarea în gradele de salarizare.
Pentru învestirea cu o func ie public , persoana care aspir la aceasta trebuie s
îndeplineasc urm toarele condi ii (Art.49- Legea nr. 188/1999):
a) are cet enia român şi domiciliul în România;
În prezent, aceast condi ie rezult din dispozi iile art. 16 (3) din Constitu ie unde se
arat c func iile şi demnit ile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care
au numai cet enia român şi domiciliul în ar .
Con inutul disp. art. 16 (3) din Constitu ie referitoare la cet enia român exclusiv şi
la domiciliul în ar vizeaz atât func iile publice cât şi demnit ile publice, deopotriv pe cele
civile şi militare, şi se referea atât la ocuparea şi promovarea, cât şi la exerci iul propriu-zis.
Aceast condi ie este de altfel în leg tur cu obliga ia constitu ional de fidelitate fa de ar
şi cu limitele în care func ionarul public îşi poate exercita dreptul la opinie.
b) cunoaşte limba român , scris şi vorbit;
Aceast condi ie are la baz reglementarea prev zut în art. 13 din Constitu ie
potrivit c reia în România limba oficial este limba român , şi c nu se poate vorbi de func ii
publice în afara oficialit ii.
c) are vârsta de minim 18 ani împlini i;
Legiuitorul a prev zut expres împlinirea acestei vârste, considerând c în acest
moment o persoan fizic are discern mântul faptelor sale. Cu toate acestea nu este suficient
ca o persoan s fi împlinit vârsta de 18 ani sau mai mult, ci s aib efectiv discern mânt şi s
nu fie declarat interzis- judec toreşte, pentru c în acest ultim caz, deşi vârsta de 18 ani
îndrept eşte persoana la deplin capacitate de exerci iu, în realitate nu o are.
d) are capacitate deplin de exerci iu;
O alt condi ie este ca persoana s aib capacitatea deplin de exerci iu pentru
exercitarea drepturilor şi obliga iilor, capacitate pe care o dobândeşte la împlinirea vârstei de

139
18 ani. Prin lege special se poate prevedea îns o vârst mai mare, pentru ocuparea unei
func ii publice.
e) are o stare de s n tate corespunz toare func iei publice pentru care
candideaz , stare de s n tate atestat pe baz de examen medical de specialitate.
f) îndeplineşte condi iile de studii prev zute de lege pentru func ia public
respectiv .
Pentru a avea un “corp al func ionarilor de profesie” în administra ia public , trebuie
ca func ionarul public s aib studii în specialitatea func iei şi nu “studii”, fie c sunt
superioare sau medii. În prezent, pentru unele func ii publice se cer studii superioare, pentru
altele studii medii sau generale, iar pentru alte func ii se cere o anumit specialitate cum ar fi
arhitect, inginer, economist, jurist etc. Condi ia studiilor superioare administrative în
condi iile în care au fost create institu ii de înv mânt superior în profilul administra ie
public , de nivel universitar, de lung şi scurt durat , precum şi institu ii de înv mânt
postuniversitar cu durata de pân la 2 ani. Institu iile men ionate sunt atât de stat cât şi
particulare, dar autorizate de stat.
g) Îndeplineşte condi iilor specifice pentru ocuparea func iei publice
Pentru a fi numit într-o func ie public se poate cere, potrivit legii, îndeplinirea şi a
altor condi ii specifice cum sunt cele referitoare la vârst , aptitudini, efectuarea unui stagiu de
specialitate, cunoaşterea uneia sau mai multor limbi str ine, s nu fac parte din partide
politice, etc.
h) nu a fost condamnat pentru s vârşirea unei infrac iuni contra umanit ii,
contra statului sau contra autorit ii, de serviciu sau în leg tur cu serviciu, care
împiedic înf ptuirea justi iei, de fals sau a unor fapte de corup ie sau a unei infrac iuni
s vârşite cu inten ie care ar face-o incompatibil cu exercitarea func iei publice, cu
excep ia situa iei în care a intervenit reabilitarea.
i) nu a fost destituit din func ia public în ultimii şase ani.
j) nu a desf şurat activitate de poli ie politic , astfel cum este definit prin lege.
Prin poli ie politic se în elege conform dispozi iilor art. 5 din Legea nr. 187/1999111
“toate acele structuri ale securit ii, create pentru instaurarea şi men inerea puterii totalitar-
comuniste, precum şi pentru suprimarea sau îngr direa drepturilor şi libert ilor fundamentale
ale omului”.

111
Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securit ii ca poli ie politic , publicat
în M.Of. Partea I, nr. 603/09.12.1999
140
 Ocuparea func iilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer,
redistribuire şi concurs (Art. 491- Legea nr. 188/1999)
Condi iile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi stabilite:
- de c tre comisia de concurs prev zut la art.191 alin.(2) - Legea nr. 188/1999,
pentru înal ii func ionari publici;
- de c tre Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, pentru ocuparea func iilor
publice de conducere vacante, cu excep ia func iilor publice de şef birou şi şef serviciu;
- de c tre autorit i şi institu ii publice din administra ia public central şi local ,
pentru ocuparea func iilor publice de şef birou şi şef serviciu, precum şi pentru ocuparea
func iilor publice de execu ie şi respectiv, func iile publice specifice vacante, cu avizul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici;
- de c tre Institutul Na ional de Administra ie, cu avizul Agen iei Na ionale a
Func ionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializat în
administra ia public , organizate în scopul numirii într-o func ie public .
Numirea într-o func ie public se face, de regul , prin concurs, în ordinea
descresc toare a mediilor ob inute. În cazul în care, din diferite motive, pentru ocuparea
unei func ii publice vacante se prezint un singur candidat şi urmare acestui fapt nu se
poate organiza concurs, numirea persoanei se poate face şi în urma promov rii
examenului (sistemul concursului sau examenului sunt cele mai adecvate).
S-a apreciat astfel c modul cel mai bun de testare a cunoştin elor şi aptitudinilor celor
care doresc s ocupe func ii publice, este concursul.
Persoanele care particip la concurs trebuie s îndeplineasc condi iile de vechime în
specialitatea func iilor publice, prev zute de prezenta lege. Procedura de organizare şi
desf şurare a concursurilor s-a stabilit prin Hot rârea Guvernului nr. 1209/2003 privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.
Principiile care stau la baza organiz rii şi desf şur rii concursurilor, stipulate în

art. 491 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 modificat şi completat şi art.3 din Hot rârea
Guvernului nr. 1209/2003 sunt:
a) competen a, principiu potrivit c ruia persoanele care doresc s accead sau s
promoveze într-o func ie public trebuie s de in şi s confirme cunoştin ele şi aptitudinile
necesare exercit rii func iei publice respective;
b) competi ia, principiu potrivit c ruia confirmarea cunoştin elor şi aptitudinilor
necesare exercit rii unei func ii publice se face prin concurs sau examen;

141
 c) egalitatea de şanse, prin recunoaşterea voca iei la carier în func ia public a
oric rei persoane care îndeplineşte condi iile stabilite potrivit legii;
d) profesionalismul, principiu potrivit c ruia exercitarea func iei publice se face cu
respectarea principiilor prev zute de lege;
e) motivarea, principiu potrivit c ruia, în vederea dezvolt rii carierei, autorit ile şi
institu iile publice au obliga ia s identifice şi s aplice, în condi iile legii, instrumente de
motivare moral şi material a func ionarilor publici, precum şi s sprijine ini iativele privind
dezvoltarea profesional individual a acestora;
f) transparen a, principiu potrivit c ruia autorit ile şi institu iile publice au obliga ia
de a pune la dispozi ie tuturor celor interesa i informa iile de interes public referitoare la
cariera în func ia public .
Condi iile de desf şurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu cel
pu in 30 de zile înainte de data desf şur rii concursului. Anun ul con ine în mod obligatoriu:
a) denumirea şi sediul autorit ii sau institu iei publice organizatoare a concursului;
b) locul, data şi ora desf şur rii concursului;
c) denumirea, categoria, clasa şi gradul func iei publice pentru care se organizeaz
concurs;
d) condi iile generale de participare;
e) data pân la care se pot depune dosarele de înscriere;
f) num rul de telefon de unde se pot afla informa ii suplimentare.
Concursul va consta în selectarea dosarelor de înscriere, o proba scris şi o prob oral
sau interviu.
Selectarea dosarelor de înscriere reprezint o etap eliminatorie şi const în
verificarea de c tre comisia de concurs a îndeplinirii condi iilor de ocupare a func iei
publice vacante pe baza actelor depuse şi a formularului de înscriere.
Proba scris const în redactarea, în prezen a comisiei, a unei lucr ri scrise sau în
completarea unui test gril . Interviul se sus ine în fa a comisiei de concurs, de regul în
aceeaşi zi cu proba scris , dar nu mai târziu de 3 zile de la data sus inerii acesteia. Trebuie
men ionat faptul c sunt interzise adresarea unor întreb ri care pot fi interpretate ca forme de
discriminare. Probele scrise şi orale vor fi notate cu note de la 1 la 10 de fiecare membru al
comisiei de examinare, nota final a concursului fiind dat de media aritmetic a notelor
finale acordate la cele dou probe.

142
 Pentru a fi declara i admişi candida ii trebuie s ob in la fiecare prob cel pu in nota
7. Sunt declara i admişi, în limita func iilor publice vacante scoase la concurs, candida ii care
au ob inut notele finale cele mai mari, dar cel pu in egale cu nota minim de promovare a
concursului. La medii egale, comisia va stabili candidatul reuşit în raport cu datele personale
cuprinse în recomand ri sau cu cele referitoare la nivelul studiilor de baz sau suplimentare
(doctorat, cursuri postuniversitare s. a.).
Comunicarea rezultatelor select rii dosarelor şi a rezultatelor finale ale concursului se
face de c tre compartimentele de resurse umane prin afişare la sediul institu iei publice şi prin
scrisoare recomandat ori prin înştiin are scris luat la cunoştin prin semn tur , în termen
de 24 de ore de la data transmiterii rezultatelor de c tre comisia de concurs.
Candida ii nemul umi i de rezultatul concursului pot depune contesta ie în termen de 5
zile de la afişarea rezultatelor la comisia de solu ionare a contesta iilor. În cazul în care
contesta ia privind rezultatele finale ale concursului este respins , candida ii se pot adresa
instan ei de contencios administrativ.
Concursurile organizate cu nerespectarea prevederilor H.G. nr. 1029/2003 sunt nule de
drept, declararea nulit ii revenind instan ei de contencios administrativ. Persoanele vinovate
pot r spunde disciplinar, material sau penal.

7.8. Perioada de stagiu a func ionarilor publici

Conform legii, pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele care au promovat
concursul pentru ocuparea unei func ii publice şi nu îndeplinesc condi iile prev zute de lege
pentru ocuparea unei func ii publice definitive.
Pentru a se definitiva în func ia public de inut , func ionarii publici debutan i trebuie
s efectueze mai întâi o perioad de stagiu, iar în urma evalu rii activit ii desf şurate în
aceast perioad s fie corespunz tori func iei publice respective112.
Perioada de stagiu este etapa carierei func ionarului public, cuprins între data numirii
ca func ionar public debutant, în urma promov rii concursului de intrare în corpul
func ionarilor publici de carier , şi data numirii ca func ionar public definitiv113.

112
A se vedea art.26 din Hot rârea Guvernului nr. 1029/2003 care abrog Hot rârea Guvernului nr. 1085/2001
privind organizarea perioadei de stagiu, condi iile de evaluare şi regulile specifice aplicabile func ionarilor
publici debutan i
113
A.Tr ilescu, Drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p.125
143
 Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea
atribu iilor şi responsabilit ilor unei func ii publice, formarea practic a func ionarilor publici
debutan i, precum şi cunoaşterea de c tre aceştia a specificului administra iei publice şi a
exigen elor acesteia. Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru func ionarii publici de
execu ie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a,
calculat de la data numirii ca func ionari publici debutan i. Perioada în care o persoan a
urmat şi a promovat programe de formare specializat în administra ia public , pentru
numirea într-o func ie public definitiv este asimilat perioadei de stagiu. (Art. 50 - Legea nr.
188/1999).
Perioada de stagiu poate fi întrerupt în situa ia suspend rii raportului de serviciu al
func ionarului public, în condi iile legii. Durata suspend rii raportului de serviciu nu se ia în
considerare la calculul perioadei de stagiu. Dup încetarea motivelor care au determinat
întreruperea perioadei de stagiu, func ionarul public debutant îşi continu activitatea pân la
acoperirea integral a duratei prev zute de Hot rârea Guvernului nr. 1029/2003.
Perioada de stagiu se desf şoar pe baza unui program aprobat de conduc torul
autorit ii sau institu iei publice, la propunerea conduc torului compartimentului în care
urmeaz s îşi desf şoare activitatea func ionarul public debutant şi a compartimentului de
resurse umane.
Prin programul de desf şurare a perioadei de stagiu se stabilesc urm toarele:
a) alocarea a dou ore zilnic din timpul normal de lucru studiului individual;
b) planificarea activit ilor ce urmeaz s fie desf şurate, în func ie de nivelul
cunoştin elor teoretice şi al deprinderilor practice dobândite pe parcursul perioadei de stagiu;
c) cursurile de preg tire la care trebuie s participe func ionarul public debutant.
În scopul cunoaşterii specificului activit ii autorit ii sau institu iei publice,
func ionarului public debutant i se va asigura posibilitatea de a asista la îndeplinirea
atribu iilor de serviciu de c tre func ionarii publici definitivi din cadrul altor compartimente.
Aceast activitate se va desf şura în coordonarea func ionarului public sub a c rui îndrumare
îşi desf şoar activitatea şi nu poate dep şi un sfert din durata perioadei de stagiu.
Func ionarul public debutant este obligat s îşi organizeze o eviden proprie a
preg tirii profesionale pe care o efectueaz potrivit prevederilor prezentei hot râri.
Pe parcursul perioadei de stagiu, activitatea func ionarului public debutant se
desf şoar sub îndrumarea unui func ionar public definitiv, de regul din cadrul aceluiaşi
compartiment, denumit în continuare îndrum tor. Îndrum torul este numit de conduc torul

144
autorit ii sau institu iei publice, de regul , la propunerea conduc torului compartimentului în
care îşi desf şoar activitatea func ionarul public debutant.
Nu poate avea calitatea de îndrum tor func ionarul public care:
a) a fost sanc ionat cu una dintre sanc iunile prev zute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) din
Legea nr. 188/1999, cu modific rile şi complet rile ulterioare;
b) este so , so ie, afin ori rud pân la gradul al IV-lea inclusiv cu func ionarul
public debutant.
Îndrum torul are urm toarele atribu ii:
a) coordoneaz activitatea func ionarului public debutant pe parcursul perioadei de
stagiu;
b) propune modalit i de rezolvare a lucr rilor repartizate func ionarului public
debutant;
c) supravegheaz modul de îndeplinire a atribu iilor de serviciu de c tre func ionarul
public debutant;
d) propune conduc torului compartimentului cursurile de perfec ionare profesional
la care trebuie s participe func ionarul public debutant;
e) întocmeşte un referat în vederea evalu rii func ionarului public debutant.
La terminarea perioadei de stagiu, activitatea func ionarilor publici debutan i este
evaluat în conformitate cu Procedura de evaluare a activit ii func ionarilor publici debutan i
prev zut în anexa nr. 2 din Hot rârea Guvernului nr. 1029/2003.
Func ionarii publici debutan i care au ob inut la evaluarea activit ii calificativul
"corespunz tor" vor fi numi i, prin transformarea postului, func ionari publici definitivi într-o
func ie public de execu ie din clasa corespunz toare studiilor absolvite, în gradul profesional
"asistent", în termen de 5 zile lucr toare de la data împlinirii termenului de 6 luni, 8 luni,
respectiv 12 luni de la data numirii ca func ionari publici debutan i prin actul administrativ
emis de conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
În situa ia în care func ionarii publici au ob inut la evaluarea activit ii calificativul
"necorespunz tor", conduc torul autorit ii sau institu iei publice va dispune prin act
administrativ eliberarea din func ie, în condi iile legii.

145
 7.9. Perioada de stagiu a func ionarilor publici

Conform legii, pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele care au
promovat concursul pentru ocuparea unei func ii publice şi nu îndeplinesc condi iile
prev zute de lege pentru ocuparea unei func ii publice definitive.
Pentru a se definitiva în func ia public de inut , func ionarii publici debutan i trebuie
s efectueze mai întâi o perioad de stagiu, iar în urma evalu rii activit ii desf şurate în
aceast perioad s fie corespunz tori func iei publice respective114.
Perioada de stagiu este etapa carierei func ionarului public, cuprins între data
numirii ca func ionar public debutant, în urma promov rii concursului de intrare în corpul
func ionarilor publici de carier , şi data numirii ca func ionar public definitiv115.
Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea
atribu iilor şi responsabilit ilor unei func ii publice, formarea practic a func ionarilor publici
debutan i, precum şi cunoaşterea de c tre aceştia a specificului administra iei publice şi a
exigen elor acesteia. Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru func ionarii publici de
execu ie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
Perioada în care o persoan a urmat şi a promovat programe de formare specializat în
administra ia public , pentru numirea într-o func ie public definitiv este asimilat perioadei
de stagiu. (Art. 50 - Legea nr. 188/1999)
La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evalu rii realizate, func ionarul
public debutant va fi:
• numit func ionar public de execu ie definitiv în clasa corespunz toare studiilor
absolvite, în func iile publice prev zute la art. 13, în gradul profesional asistent;
• eliberat din func ia public , în cazul în care a ob inut la evaluarea activit ii
calificativul „necorespunz tor”.

114
A se vedea Hot rârea Guvernului nr. 1085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, condi iile de
evaluare şi regulile specifice aplicabile func ionarilor publici debutan i
115
A.Tr ilescu, Drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p.125
146
 7.10. Reguli specifice aplicabile func ionarilor publici debutan i 116

Func ionarul public debutant are drepturile şi îndatoririle prev zute de Legea nr.
188/1999, cu modific rile şi complet rile ulterioare, precum şi unele drepturi şi îndatoriri
specifice statutului s u, în condi iile prezentei hot râri.
Func ionarul public debutant are urm toarele drepturi specifice:
a) s fie sprijinit şi îndrumat în îndeplinirea atribu iilor de serviciu pe parcursul
perioadei de stagiu;
b) s i se stabileasc atribu ii de serviciu al c ror nivel de dificultate şi complexitate
s creasc gradual pe parcursul perioadei de stagiu;
c) s i se asigure timpul necesar preg tirii individuale, în scopul dobândirii
cunoştin elor teoretice şi a deprinderilor practice necesare exercit rii unei func ii publice şi s
participe la formele de preg tire profesional organizate pentru func ionarii publici debutan i;
d) s i se asigure, prin grija autorit ii sau institu iei publice, accesul la sursele de
informare utile perfec ion rii sale.
Func ionarul public debutant are urm toarele îndatoriri specifice:
a) s îşi perfec ioneze preg tirea profesional teoretic şi s îşi însuşeasc
deprinderile practice necesare exercit rii unei func ii publice;
b) s îl consulte pe îndrum tor pentru realizarea lucr rilor repartizate de
conduc torul compartimentului;
c) s participe la manifest ri ştiin ifice şi profesionale, în vederea des vârşirii
preg tirii profesionale;
d) s participe la formele de preg tire organizate pentru func ionarii publici
debutan i.
Raportul de serviciu al func ionarului public debutant nu poate fi modificat pe
parcursul perioadei de stagiu.

116
A se vedea art.35-37 din Hot rârea Guvernului nr. 1029/2003 care abrog Hot rârea Guvernului nr.
1085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, condi iile de evaluare şi regulile specifice aplicabile
func ionarilor publici debutan i
147
 Func ionarul public debutant poate fi sanc ionat potrivit dispozi iilor Legii nr.
188/1999, cu modific rile şi complet rile ulterioare. Pentru stabilirea sanc iunii disciplinare
aplicabile func ionarului public debutant, comisia de disciplin îl va audia în mod obligatoriu
şi pe îndrum tor.

7.11. Numirea func ionarilor publici

Numirea în func iile publice din categoria înal ilor func ionari publici se face în
conformitate cu dispozi iile art. 191 alin. (1). (Art. 52 Legea nr. 188/1999).
Numirea în func iile publice pentru care se organizeaz concurs în condi iile art. 491
alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ emis de c tre conduc torii autorit ilor sau
institu iilor publice din administra ia public central şi local , la propunerea Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici. Numirea în func iile publice pentru care se organizeaz
concurs în condi iile art. 491 alin. (2) lit. c) - Legea nr. 188/1999 se face prin actul
administrativ emis de c tre conduc torii autorit ilor şi institu iilor publice din administra ia
public central şi local .
Func ionarul public este numit de către autoritatea publică, competentă potrivit legii
şi investit în mod legal cu atribuţiile unei funcţii publice, cu o activitate pe care să o
desfăşoare în scopul asigurării funcţionării continue a unui serviciu public.
Func ionarii publici sunt investi i în func ie printr-un act administrativ de numire,
unilateral. Func ionarul public este investit cu atribu iile care îi determin competen a, nu de
c tre cel care l-a numit, ci de c tre lege, care organizeaz func ia în vederea satisfacerii unui
interes general. Legea organizează funcţia cu atribuţiile stabilite pentru aceasta şi oricare
persoană, care întruneşte condiţiile legii, poate aspira la accesul şi exercitarea funcţiei
respective.
Prin individualizarea efectuat la investirea în func ia public , dreptul s u la func ia
public poate fi ap rat de titular în conformitate cu prevederile legale. Astfel de drepturi sunt
publice, iar func ionarul le de ine pe durata exercit rii func iei, fiind conferite în interes
general, cu scopul de a acorda titularului func iei garan ii în îndeplinirea atribu iilor sale.
Func ionarul public poate, s -şi apere drepturile conferite de lege în condi iile procedurii
contenciosului administrativ.
Raporturile de serviciu se nasc şi se exercit pe baza actului administrativ de numire,
emis în condi iile legii. Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaz pe durat

148
nedeterminat . Prin excep ie, func iile publice pot fi ocupate pe perioad determinat , în
condi iile expres prev zute de lege.
Actul administrativ de numire are form scris şi trebuie s con in temeiul legal al
numirii, numele func ionarului public, denumirea func iei publice, data de la care urmeaz s
exercite func ia public , drepturile salariale, precum şi locul de desf şurare a activit ii. Fişa
postului aferent func iei publice se anexeaz la actul administrativ de numire, iar o copie a
acesteia se înmâneaz func ionarului public.
La intrarea în corpul func ionarilor publici, func ionarul public depune jur mântul de
credin în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în func ia public definitiv .
Jur mântul are urm toarea formul : “Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc
conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez
secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu”. Formula religioas de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
Refuzul depunerii jur mântului prev zut la alin. (6) se consemneaz în scris şi atrage
revocarea actului administrativ de numire în func ia public .

7.12. Conflictul de interese şi incompatibilit ile în exercitarea func iilor publice

Potrivit art. 70117 din Titlul IV, Legea nr. 161/2003, prin conflict de interese se
în elege situa ia în care persoana ce exercit o demnitate public sau o func ie public are un
interes personal de natur patrimonial care ar putea influen a îndeplinirea cu obiectivitate a
atribu iilor care îi revin, potrivit Constitu iei şi altor acte normative.
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea func iilor
publice sunt: impar ialitatea, integritatea, transparen a deciziei şi suprema ia interesului
public.
Func ionarul public este în conflict de interese, dac se afl în una dintre
118
urm toarele situa ii :
a) este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice şi juridice cu care are rela ii cu caracter patrimonial;

117
Potrivit art. 70 , Titlul IV din Legea nr. 161/2003
118
Potrivit art. 79 , Titlul IV din Legea nr. 161/2003
149
 b) particip în cadrul aceleiaşi comisii constituite conform legii, cu func ionari publici
care au calitatea de so sau rud de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale so ului sau rudelor acestuia de gradul I, pot
influen a deciziile pe care trebuie s le ia în exercitarea func iei publice.
În cazul existen ei unui conflict de interese, func ionarul public este obligat s se
ab in de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi s -l
informeze de îndat pe şeful ierarhic c ruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat s ia
m surile care se impun pentru exercitarea cu impar ialitate a func iei publice, în termen de cel
mult 3 zile de la data lu rii la cunoştin .
Potrivit prevederilor art.111 din Titlul IV, Legea nr. 161/2003, persoanele care
exercit func iile publice vor depune o declara ie de interese, pe proprie r spundere, cu privire
la func iile şi activit ile pe care le desf şoar , cu excep ia celor legate de mandatul sau
func ia public pe care o exercit .
Func iile şi activit ile care vor fi men ionate în declara ia de interese sunt:
a) func iile de inute în cadrul unor asocia ii, funda ii sau alte organiza ii
neguvernamentale ori partide politice;
b) activit ile profesionale remunerate;
c) calitatea de ac ionar sau asociat la societ i comerciale, inclusiv b nci sau alte
institu ii de credit, societ i de asigurare şi financiare.
Func ionarii publici care nu îndeplinesc alte func ii sau nu desf şoar alte activit i
decât cele legate de func ia pe care o exercit , vor depune o declara ie în acest sens.
Potrivit prevederilor art. 94 alin. 1119 din Titlul IV, Legea nr. 161/2003, calitatea de
func ionar public este incompatibil cu orice alt func ie public decât cea pentru care a
fost numit, precum şi cu func iile de demnitate public .
Func ionarii publici nu pot de ine alte func ii şi nu pot desf şura alte activit i,
remunerate sau neremunerate, dup cum urmeaz :
a) în cadrul autorit ilor sau institu iilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excep ia cazului în care func ionarul public
este suspendat din func ia public , în condi iile legii, pe durata numirii sale;
La încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia
publică deţinută sau într-o funcţie similară.

119
Potrivit art. 94 alin.1 , Titlul IV din Legea nr. 161/2003
150
 c) în cadrul regiilor autonome, societ ilor comerciale ori în alte unit i cu scop
lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asocia ii familiale sau ca persoan fizic
autorizat ;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de
monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ, nu pot
să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de
3 ani, după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
De asemenea, func ionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce
priveşte efectuarea unor acte în leg tur cu func ia public pe care o exercit .
La ocuparea func iilor publice sunt prev zute şi incompatibilit i , conform art. 56 şi
urm. din Legea nr. 188/1999. Astfel, func ionarii publici:
• nu pot deţine două funcţii publice în acelaşi timp, cu excepţia celor didactice;
• nu pot deţine funcţii în regiile autonome, societăţile comerciale ori în alte unităţi cu
scop lucrativ;
• nu pot exercita la societăţi comerciale cu capital privat activităţi cu scop lucrativ
care au legătură cu atribuţiile ce le revin din funcţiile publice pe care le deţin şi nu pot fi
mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe
care o îndeplinesc.
Prin urmare, func ionarii publici au obliga ia de a se ab ine de la efectuarea oric ror
activit i cu scop lucrativ care contravin demnit ii, prestigiului şi normelor de comportare ce
decurg din pozi ia lor oficial .

7.13. Promovarea func ionarilor publici şi evaluarea performan elor profesionale

În carier func ionarul public beneficiaz de dreptul de a promova în func ia public

şi de a avansa în gradele de salarizare. (Art.53 Legea nr. 188/1999)
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func ii
publice superioare vacante. Promovarea într-o func ie public superioar vacant se face prin
concurs sau examen.
Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o func ie public de execu ie
din gradul profesional principal, func ionarii publici trebuie s îndeplineasc urm toarele
condi ii minime:

151
 • s aib o vechime minim de doi ani în func iile publice de execu ie din gradul
profesional asistent, în clasa corespunz toare studiilor absolvite;
• s fi ob inut la evaluarea performan elor profesionale individuale din ultimii 2 ani,
cel pu in calificativul „foarte bun”;
• s îndeplineasc cerin ele specifice prev zute în fişa postului.
Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o func ie public de execu ie
din gradul profesional superior, func ionarii publici trebuie s îndeplineasc urm toarele
condi ii minime:
• s aib o vechime minim de 2 ani în func iile publice de execu ie din gradul
profesional principal sau 4 ani în func iile publice de execu ie din gradul profesional asistent,
în clasa corespunz toare studiilor absolvite;
• s fi ob inut la evaluarea performan elor profesionale individuale din ultimii 2 ani,
cel pu in calificativul „foarte bun”;
• s îndeplineasc cerin ele specifice prev zute în fişa postului.
Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocup rii func iilor publice
de conducere vacante persoanele care îndeplinesc urm toarele condi ii:
• sunt absolvente ale programelor de formare specializat şi perfec ionare în
administra ia public organizate de c tre Institutul Na ional de Administra ie, centrele
regionale de formare continu pentru administra ia public local , precum şi de alte institu ii
specializate, din ar sau str in tate;
• au fost numite într-o func ie public din clasa I;
• îndeplinesc cerin ele specifice prev zute în fişa postului, precum şi condi iile de
vechime prev zute la alin. (2).

7.14. Drepturile func ionarilor publici120

Func ionarii publici din sistemul administra iei publice au, potrivit legii, în calitate de
personal al autorit ii sau institu iei publice respective, o serie de drepturi cu caracter
economic şi social privitoare la salariu, concediu, asisten social şi pensie etc., drepturi care
se studiaz pe larg la disciplina dreptul muncii.

120
A se vedea, I. Alexandru ş.a., Drepturile func ionarilor publici, Curs de drept administrativ, Ed Economic ,
2002
152
 Func ionarii publici au îns unele drepturi strâns legate de func ia lor, mai ales de
profesia din care face parte func ia lor, conform disp. art. 26 şi urm. din Legea nr.
188/1999.
Dintre aceste din urm drepturi se poate men iona dreptul de a asigura
func ionarului public legal învestit exercitarea func iei sale.
Corelativ dreptului amintit îi corespund dou obliga ii, una din partea autorit ilor şi
institu iilor administra iei publice de a lua toate m surile pentru a asigura exercitarea dreptului
la func ie al func ionarului respectiv, şi a doua din partea celorlalte persoane, din afara
sistemului autorit ilor şi institu iilor administra iei publice, de a da ascultare şi de a aduce la
îndeplinire sarcinile pe care le traseaz func ionarii publici.
În acest scop este instituit şi dreptul la protec ia legii în exercitarea func iei sau în
leg tur cu aceasta, institu ia public fiind obligat s asigure (func ionarilor publici) protec ia
împotriva amenin rilor, violen elor, factorilor de ultraj c rora le-ar putea fi victime (art. 39
din Legea nr. 188/1999).
Autorit ile şi institu iile administra iei publice trebuie s adopte acele norme prin care
s asigure salariul corespunz tor şi alte drepturi pentru a crea func ionarilor publici un trai
decent (art. 29, 30-Legea nr.188/1999).
Un alt drept este acela de a se asigura ocuparea func iilor publice doar de
persoanele care s aib o anumit calificare profesional .
Un alt drept este cel al asigur rii continuit ii sau stabilit ii în func ie pentru
func ionarii publici din sistemul administra iei publice (art. 4 lit. d din Legea nr. 188/1999).
Consacrarea unui astfel de drept garanteaz posibilitatea func ionarilor de a nu fi
înl tura i din func ie cu ocazia schimb rilor politice, precum şi posibilitatea de a-şi exercita
dreptul la carier .
Un alt drept este cel privind posibilitatea ce li se acord de a se plânge autorit ilor
şi institu iilor competente, respectiv instan elor de contencios administrativ, atunci când fa
de func ionarii publici se iau m suri abuzive cu privire la comportamentul disciplinar.
Dreptul la opinie al func ionarului public este garantat, şi în acest context se
men ioneaz c este interzis orice discriminare între func ionari pe criterii politice, sindicale,
religioase, etnice, sex, stare material , origine social (art. 26 din Legea nr. 188/1999 – “Este
interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă
sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine
socială sau de oricare altă asemenea natură.”).

153
 Conform art. 261 “Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la
deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizează în mod direct.”
Exist totuşi o interdic ie, anume aceea care prevede c func ionarii publici, în cadrul
serviciului, trebuie s dea dovada de rezerv în manifestarea opiniilor politice care ar putea
influen a impar ialitatea lor în exercitarea atribu iilor ce le revin.
Un alt drept este cel de asociere sindical prev zut în Legea nr. 54/1991 cu privire la
sindicate (art. 27 din Legea nr. 188/1999 – “Dreptul de asociere sindicală este garantat
funcţionarilor publici, cu excepţia celor care sunt numiţi în categoria înalţilor funcţionari
publici, funcţionarilor publici de conducere şi altor categorii de funcţionari publici cărora le
este interzis acest drept prin statute speciale. Funcţionarii publici, cu excepţia celor prevăzuţi
la alin.(1), pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite
orice mandat în cadrul acestora.”).
Corelat cu dreptul de mai sus, este şi dreptul la grev ce poate fi exercitat în
condi iile Legii nr. 136/1999 referitoare la solu ionarea conflictelor colective de munc . Astfel
art. 28 prevede c “Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile
legii, cu respectarea principiului continuităţii şi celerităţii serviciului public.”
Un alt drept este acela al cumulului de func ii în anumite condi ii prev zute de lege.
Pentru activitatea desf şurat , func ionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
salariul de baz ; sporul pentru vechime în munc ; suplimentul postului; suplimentul gradului.
Func ionarii publici beneficiaz de prime şi alte drepturi salariale, în condi iile legii.
Salarizarea func ionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea
sistemului unitar de salarizare pentru func ionarii publici.(Art. 29-Legea nr.188/1999)
De asemenea, un alt drept este cel referitor la restituirea cheltuielilor de transport şi
cazare, precum şi la indemniza ia pentru cheltuielile de între inere (diurna) pentru deplas rile
efectuate în timpul serviciului (art. 82 alin. 2 şi art. 83 alin. 2 din Legea nr. 188/1999).
Un alt drept este cel privind aloca ia de stat pentru copii, sau dreptul la reducerea
tarifelor pentru transportul în comun, în condi iile stabilite prin hot râre de Guvern.
Poate fi exemplificat dreptul la uniform gratuit pentru institu iile unde se impune
acest lucru (art. 31 din Legea nr. 188/1999), dreptul la concediu anual de odihn , la cel
medical şi la alte concedii în condi iile prev zute de Legea nr. 6/1992 şi HG nr. 250/1992 (a
se vedea şi disp. art. 33 din Legea nr. 188/1999).

154
 De o deosebit importan este dreptul la perfec ionarea continu a preg tirii
profesionale. În condi iile legii, func ionarii publici pot beneficia de concedii pl tite pentru
cursuri de perfec ionare sau programe de specializare în ar sau str in tate.
Conform Art. 311 func ionarii publici au dreptul de a-şi perfec iona în mod continuu
preg tirea profesional . Pe perioada în care func ionarii publici urmeaz forme de
perfec ionare profesional , beneficiaz de drepturile salariale cuvenite, în situa ia în care
acestea sunt:
• organizate la ini iativa sau în interesul autorit ii sau institu iei publice;
• urmate la ini iativa func ionarului public, cu acordul conduc torului autorit ii sau
institu iei publice;
• organizate de Institutul Na ional de Administra ie, de centrele regionale de
formare continu pentru administra ia public local , în condi iile legii, sau de alte institu ii
similare din ar sau str in tate.
Func ionarii publici au dreptul la pensie pentru vechime în munc şi limit de vârst
şi la cerere, dac au vechimea în munca necesar . (art. 37 din Legea nr. 188/1999).
Cât priveşte dreptul la pensie de invaliditate, func ionarii publici au un astfel de drept
în cazul în care au suferit un accident de munc , sau boal profesional , datorit unor condi ii
de munc şi igiena necorespunz toare (art. 35 şi 36 din Legea nr. 188/1999).
Func ionarii publici au dreptul la asisten medical gratuit în institu iile de stat,
dreptul la salariu în condi iile prev zute de Legea nr. 40/1991, Legea nr. 154/1998, H.G. nr.
281/1993 şi alte acte normative (art. 29, 30 din Legea nr. 188/1999).
Func ionarii publici, cu excep ia func ionarilor publici civili din ministerele privind
ap rarea na ional , ordinea public şi siguran a na ional pot fi aleşi sau numi i într-o func ie
de demnitate public , în condi iile legii.( Art.321-Legea nr.188/1999)
Autoritatea sau institu ia public este obligat s asigure protec ia func ionarului
public împotriva amenin rilor, violen elor, faptelor de ultraj c rora le-ar putea fi victim în
exercitarea func iei publice sau în leg tur cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept,
autoritatea sau institu ia public va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.

155
 7.15. Obliga iile func ionarilor publici121

Func ionarii publici, au unele obliga ii comune cu cele ale salaria ilor pe baz de
contract individual de munc , în leg tur cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, respectarea
disciplinei muncii, ridicarea nivelului de cunoştin e etc..
Func ionarii publici au îns şi obliga ii legate de profesia pe care o exercit şi de
func ia pe care o ocup (art. 41 şi urm. din Legea nr. 188/1999): Funcţionarii publici au
obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea,
îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii
persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele
motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau
instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice
oferite cetăţenilor. Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită
profesională şi civică prevăzute de lege.
Func ionarii publici au obliga ia ca, în exercitarea atribu iilor ce le revin, s se ab in
de la exprimarea sau manifestarea public a convingerilor şi preferin elor lor politice, s nu
favorizeze vreun partid politic şi s nu participe la activit i politice în timpul programului de
lucru. Func ionarilor publici le este interzis s fac parte din organele de conducere ale
partidelor politice.” (art. 42 din Legea nr. 188/1999).
Cea mai important obliga ie este cea de subordonare a func ionarilor ierarhic
inferiori fa de func ionarii ierarhic superiori (art. 43 din Legea nr. 188/1999).
Legat de obliga ia de subordonare, func ionarii publici trebuie s execute ordinele
func ionarilor superiori cu excep ia celor care sunt ilegale.
Un astfel de ordin nu trebuie executat de func ionarul ierarhic inferior. Trebuie s fie
ar tat în scris, celui care l-a emis sau superiorului ierarhic al emitentului, motivul pentru care
refuz s execute ordinul respectiv.
Dac func ionarul public care a dat dispozi ia st ruie în executarea acesteia, va trebui
s o formuleze în scris. În aceast situa ie, dispozi ia va fi executat de cel care a primit-o
(art. 43 alin. 2 din Legea nr. 188/1999).

121
A se vedea, I. Alexandru ş.a., Obliga iile func ionarilor publici, Curs de drept administrativ, Ed Economic ,
2002
156
 În cazul în care execut un ordin ilegal, f r a respecta dispozi iile amintite,
func ionarul este inut s r spund , în oricare dintre formele de r spundere juridic , al turi de
emitentul actului.
O alt obliga ie este aceea de a p stra secretul de stat şi de serviciu (art. 44 din
Legea nr. 188/1999), atât în interiorul institu iei în care lucreaz , cât şi în afara acesteia:
“Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi
confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă
în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.”
Corelat cu aceast obliga ie este şi aceea de discre ie profesional , de
confiden ialitate în raport cu colegii de serviciu, în leg tur cu faptele, informa iile sau
documentele de care iau cunoştin în exercitarea func iei.
O alt obliga ie este aceea de a avea o comportare corespunz toare, nu numai în
interiorul institu iei, ci şi în afara ei, comportare care s asigure prestigiul func iei (art. 41 din
Legea nr. 188/1999).
Aceast obliga ie presupune şi pe aceea de a nu avea îndeletniciri în afara
serviciului care s fie contrare func iei pe care o îndeplinesc.
Prin urmare, func ionarii publici sunt obliga i s -şi consacre activitatea profesional
pentru îndeplinirea atribu iilor ce le revin potrivit func iei încredin ate în vederea realiz rii
obiectivelor institu iei în care sunt numi i şi servirii binelui public.
De asemenea, sunt obliga i s -şi îndeplineasc cu corectitudine, fidelitate şi în mod
conştiincios îndatoririle de serviciu prev zute în legi şi regulamente.
Au, totodat , datoria s furnizeze publicului, în cadrul serviciului, informa iile
cerute, cu respectarea obliga iei de p strare a secretului de stat, a celui profesional (de
serviciu) şi a obliga iei de discre ie profesional .
“Este interzis func ionarilor publici ca direct sau indirect s solicite, s accepte sau
s fac s li se promit pentru ei sau pentru al ii, în considerarea situa iei lor oficiale,
daruri sau alte avantaje “(este vorba de infrac iunile de luare de mit şi primirea de foloase
necuvenite).
La numirea într-o func ie public , precum şi la încetarea raportului de serviciu,
func ionarii publici sunt obliga i s prezinte, în condi iile legii, conduc torului autorit ii sau
institu iei publice, declara ia de avere. Declara ia de avere se actualizeaz anual, potrivit
legii. (art. 46 alin. 2 din Legea nr. 188/1999).

157
 Totodat , func ionarilor publici le este interzis s primeasc cereri a c ror
rezolvare nu intr în competen a lor şi care nu le sunt repartizate de şefii ierarhici, ori s
intervin pentru solu ionarea lor, interdic ie prev zut de disp. art. 47 din Legea nr. 188/1999
(este vorba de infrac iunea de abuz în serviciu şi de cea de trafic de influen ).
Func ionarii sunt obliga i s colaboreze la aducerea la îndeplinire a sarcinilor de
serviciu şi s se suplineasc în caz de absen în cadrul specialit ii lor, cu obligarea p str rii
discre iei profesionale sau a secretului de serviciu.
Func ionarii publici sunt obliga i s urmeze forme de perfec ionare profesional ,
organizate de Institutul Na ional de Administra ie sau alte institu ii abilitate potrivit legii, a
c ror durat cumulat este de minimum 7 zile pe an.
Conform Art.481-Legea nr.188/1999 “Funcţionarii publici au obligaţia să respecte
întocmai, regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit
legii.”

7.16. R spunderea func ionarilor publici.122 R spunderea disciplinar

Potrivit disp. art. 69 din Legea nr. 188/1999, înc lcarea de c tre func ionarii publici,
cu vinov ie (inten ie sau culp ) a îndatoririlor de serviciu, atrage r spunderea lor disciplinar ,
contraven ional , civil sau penal , dup caz.
Aceast form de r spundere intervine pentru înc lcarea cu vinov ie de c tre
func ionarii publici, indiferent de func ia pe care o ocup , a îndatoririlor de serviciu, înc lcare
ce constituie abatere disciplinar . “Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a
îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită
profesională şi civică prevăzute de lege, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea
disciplinară a acestora”.
În conformitate cu disp. art. 70 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, sunt abateri
disciplinare:
a) întârzierea sistematic în efectuarea lucr rilor;
b) neglijen a repetat în rezolvarea lucr rilor;
c) absen e nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

122
A se vedea, I. Alexandru ş.a., R spunderea func ionarilor publici, Curs de drept administrativ, Ed Economic ,
2002
158
 e) interven iile sau st ruin ele pentru solu ionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confiden ialit ii lucr rilor cu acest
caracter;
g)manifest ri care aduc atingere prestigiului autorit ii sau institu iei publice în care îşi
desf şoar activitatea;
h) desf şurarea în timpul programului de lucru a unor activit i cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribu iile de serviciu;
j) înc lcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilit i, conflicte de
interese şi interdic ii stabilite prin lege pentru func ionarii publici;
k) stabilirea de c tre func ionarii publici de execu ie de rela ii directe cu peten ii în
vederea solu ion rii cererilor acestora.
Sanc iunile cu caracter general prev zute în art. 70 alin. 3 din Legea nr. 188/1999
pentru s vârşirea abaterilor disciplinare amintite, sunt: a) mustrare scris ; b) diminuarea
drepturilor salariale cu 5-20%, pe o perioad de 1-3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare
în gradele de salarizare sau, dup caz, de promovare în func ia public pe o perioad de la 1 la
3 ani; d) trecerea într-o func ie public inferioar pe o perioad de pân la un an, cu
diminuarea corespunz toare a salariului; e) destituirea din func ie.
Sanc iunile disciplinare se aplic în termen de cel mult 6 luni de la data s vârşirii
abaterilor.
Sanc iunea disciplinar prev zut la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de
c tre conduc torul autorit ii sau institu iei publice, la propunerea conduc torului
compartimentului în care func ioneaz cel în cauz . Sanc iunile disciplinare prev zute la art.
70 alin. (3) lit b)-e) se aplic de conduc torul autorit ii sau institu iei publice, la propunerea
comisiei de disciplin .
Sanc iunile disciplinare pentru înal ii func ionari publici se aplic prin decizie a
primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, dup caz, al conduc torului autorit ii sau
institu iei publice centrale, pentru cei prev zu i la art. 11 lit.g), la propunerea comisiei de
disciplin .
Sanc iunile disciplinare nu pot fi aplicate decât dup cercetarea prealabil a faptei
s vârşite şi dup audierea func ionarului public. Audierea func ionarului public trebuie
consemnat în scris, sub sanc iunea nulit ii. Refuzul func ionarului public de a se prezenta la
audieri sau de a semna o declara ie privitoare la abaterile disciplinare care i se imput se
consemneaz într-un proces verbal.

159
 În cadrul autorit ilor sau institu iilor publice se constituie comisii de disciplin . În
func ie de num rul func ionarilor publici din cadrul fiec rei autorit i sau institu ii publice,
comisia de disciplin se poate constitui pentru o singur autoritate sau institu ie public sau
pentru mai multe. (art.72-Legea nr.188/1999)
Pentru eviden ierea situa iei disciplinare a func ionarului public, Agen ia Na ional a
Func ionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o
administreaz (Art. 741. -Legea nr.188/1999).
Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanc iunile disciplinare aplicate
func ionarului public şi care nu au fost radiate în condi iile legii. Cazierul administrativ este
necesar în urm toarele cazuri:
• desemnarea unui func ionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea
func ionarilor publici;
• desemnarea unui func ionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de
disciplin ;
• desemnarea unui func ionar public ca membru în comisia paritar ;
• ocuparea unei func ii publice corespunz toare categoriei înal ilor func ionari publici
sau categoriei func ionarilor publici de conducere;
• în orice alte situa ii prev zute de lege.
Sanc iunile disciplinare se radiaz de drept, dup cum urmeaz (art.75-Legea
nr.188/1999):
• în termen de 6 luni de la aplicare, pentru sanc iunea disciplinar prev zut la art. 70
alin. (3) lit. a);
• în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanc iunile
disciplinare prev zute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);
• în termen de şapte ani de la aplicarea sanc iunii prev zut la art. 70 alin. (3) lit. e).
Radierea sanc iunilor disciplinare prev zute la alin. (1) lit. a) şi b) se constat prin
act administrativ al conduc torului autorit ii sau institu iei publice.

7.17. R spunderea contraven ional

Acest tip de r spundere este o form specific dreptului administrativ şi cuprinde

totalitatea normelor juridice care reglementeaz r spunderea celor ce nesocotesc dispozi ii de

160
drept administrativ, în raporturile dintre autorit ile publice administrative, precum şi dintre
acestea şi particulari (persoane fizice sau juridice).
Condi ia esen ial pentru angajarea r spunderii contraven ionale este s vârşirea unei
contraven ii.
Contraven ia este definit în art. 1 din Ordonan a Guvernului nr. 2/2001 privind
stabilirea şi sanc ionarea contraven iilor, ca fiind fapta s vârşit cu vinov ie care prezint un
pericol social mai redus decât infrac iunea şi care este prev zut şi sanc ionat prin lege şi alte
acte normative ale organelor anume prev zute de lege.
R spunderea contraven ional angajeaz aplicarea unor sanc iuni, precum avertisment,
amenda contraven ional , închisoare contraven ional .
Potrivit disp. art. 76 din Legea nr. 188/1999, r spunderea contraven ional a
func ionarilor publici se angajeaz în cazul în care aceştia au s vârşit o contraven ie în timpul
şi în leg tur cu sarcinile de serviciu.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei şi de aplicare a sanc iunii,
func ionarul public se poate adresa cu plângere la judec toria în a c rei circumscrip ie îşi are
sediul autoritatea sau institu ia public în care este numit func ionarul public sanc ionat.

7.18. R spunderea civil

Potrivit dispozi iilor art. 77 din Legea nr. 188/1999 r spunderea civil a func ionarilor
publici se angajeaz :
a) pentru pagubele produse cu vinov ie patrimoniului autorit ii sau institu iei publice
în care func ioneaz ;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele pl tite de autoritatea sau institu ia public , în calitate de comitent,
unor ter e persoane, în temeiul unei hot râri judec toreşti definitive şi irevocabile.
În art. 78 din Statut se arat c repararea pagubelor aduse autorit ii sau institu iei
publice în situa iile prev zute la art. 77 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de c tre
conduc torul autorit ii sau institu iei publice a unui ordin sau a unei dispozi ii de imputare, în
termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dup caz, prin asumarea unui angajament
de plat , iar în situa ia prev zut la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hot rârii judec toreşti
definitive şi irevocabile.

161
 Împotriva ordinului sau dispozi iei de imputare, func ionarul public în cauz se poate
adresa instan ei de contencios administrativ.
Dreptul conduc torului autorit ii sau institu iei publice de a emite ordinul sau
dispozi ia de imputare se prescrie în termen de trei ani de la data producerii pagubei.

7.19. R spunderea penal

Conform dispozi iilor art. 79 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 r spunderea
func ionarilor publici pentru infrac iunile s vârşite în timpul serviciului, sau în leg tur cu
atribu iile func iei publice pe care o ocupa se angajeaz potrivit legii penale.
Acest tip de r spundere a func ionarilor publici este cea mai grav form a r spunderii
şi intervine pentru s vârşirea unor fapte ce prezint un pericol deosebit şi care sunt denumite
infrac iuni.
R spunderea func ionarului public pentru infrac iunile s vârşite în timpul serviciului
sau în leg tur cu atribu iile func iei publice pe care o ocup se angajeaz potrivit legii penale.
În cazul în care s-a pus în mişcare ac iunea penal pentru s vârşirea unei infrac iuni de natura
celor prev zute la art. 49 lit. h), conduc torul autorit ii sau institu iei publice va dispune
suspendarea func ionarului public din func ia public pe care o de ine.
În cazul în care un funcţionar public a fost condamnat penal printr-o hotărâre
judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca sa, conducătorul instituţiei
publice este obligat să-l destituie din funcţie, aşa cum prevăd disp. art. 94 din Legea nr.188/1999.
În cazul destituirii din func ie, func ionarul public poate cere instan ei de contencios
administrativ anularea ordinului sau a dispozi iei de destituire din func ie, în termen de 30 de
zile de la comunicare.

7.20. Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu

Func ionarii publici pot fi delega i sau detaşa i de conducerea autorit ii sau institu iei
în care îşi desf şoar activitatea pentru a îndeplini anumite activit i în afara locului de
munc , în condi iile legii.
Modificarea raportului de serviciu are loc prin (Art. 81-Legea nr.188/1999):
• delegare;

162
 • detaşare;
• transfer;
• mutarea în cadrul altui compartiment al autorit ii sau institu iei publice;
• exercitarea cu caracter temporar a unei func ii publice de conducere.
Încetarea raportului de serviciu are loc, potrivit art. 89 din Legea nr. 188/1999 în
urm toarele situa ii: a) demisie; b) transfer; c) eliberarea din funcţie; d) destituirea din
funcţie; e) pensionarea pentru munca depusă şi limită de vârstă, ori pentru invaliditate de
gradul I sau II, şi f) deces.
În art. 90 din Statut se precizeaz c func ionarul public poate cere încetarea
raportului de serviciu prin demisie, şi c demisia produce efecte dup 15 zile de la
înregistrare, dac solicitantul şi conduc torul autorit ii sau institu iei publice nu au convenit
ca aceasta s se produc mai repede.
În cazul func iilor de conducere, termenul este de 30 de zile.
Este îns necesar ca manifestarea de voin de a înceta raportul de serviciu prin
demisie s fie exprimat clar, f r putin de interpretare. Pentru a r spunde acestei cerin e, se
impune ca demisia s se fac în scris aşa cum se pretinde în cazul denun rii unilaterale din
partea institu iei şi pentru cazul salariatului, nu numai al func ionarului public.
Pe perioada preavizului, func ionarul public este obligat s -şi continue activitatea
potrivit programului de lucru, în caz contrar el poate fi sanc ionat disciplinar, mergându-se
pân la încetarea disciplinar a raportului de serviciu.
Un alt caz de încetare a raportului de serviciu din ini iativa func ionarului public este,
aşa cum am ar tat, transferul la cerere prev zut de art. 91 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 care
se poate realiza numai cu acordul institu iei de la care pleac , în cazuri precum ar fi
apropierea de familie, trecerea într-o munc corespunz toare preg tirii sale etc..
Încetarea raporturilor de serviciu ale func ionarilor publici are loc în urm toarele
condi ii:
• de drept;
• prin acordul p r ilor, consemnat în scris;
• prin eliberare din func ia public ;
• prin destituire din func ia public ;
• prin demisie.
Conduc torul autorit ii sau institu iei publice va dispune eliberarea din func ia
public prin act administrativ, care se comunic func ionarului public în termen de 5 zile

163
lucr toare de la emitere, pentru motive neimputabile func ionarului public, în urm toarele
cazuri:
• autoritatea sau institu ia public şi-a încetat activitatea ori a fost mutat într-o alt
localitate, iar func ionarul public nu este de acord s o urmeze;
• autoritatea sau institu ia public îşi reduce personalul ca urmare a reorganiz rii
activit ii, prin reducerea postului ocupat de func ionarul public;
• ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în func ia public ocupat de c tre
func ionarul public a unui func ionar public eliberat sau destituit nelegal sau pentru motive
neîntemeiate, de la data r mânerii definitive a hot rârii judec toreşti de reintegrare;
• pentru incompeten profesional în cazul ob inerii calificativului „nesatisf c tor”
la evaluarea performan elor profesionale individuale;
• func ionarul public nu mai îndeplineşte condi ia prev zut la art. 49 lit.g) -Legea
nr.188/1999;
• starea s n t ii fizice sau/şi psihice a func ionarului public, constatat prin decizie
a organelor competente de expertiz medical , nu îi mai permite acestuia s îşi îndeplineasc
atribu iile corespunz toare func iei publice de inute.
Destituirea din func ie se dispune prin act administrativ al conduc torului
autorit ii sau institu iei publice, care se comunic func ionarului public în termen de 5 zile
lucr toare de data emiterii, pentru motive imputabile func ionarului public, în urm toarele
cazuri:
• ca sanc iune disciplinar , aplicat pentru s vârşirea repetat a unor abateri
disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecin e grave;
• dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar func ionarul public nu
ac ioneaz pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data
intervenirii cazului de incompatibilitate.
Func ionarul public poate s comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie,
notificat în scris conduc torului autorit ii sau institu iei publice. Demisia nu trebuie
motivat şi produce efecte dup 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
Reorganizarea activit ii, în sensul dispozi iilor prezentei legi, const în mutarea
autorit ii sau a institu iei publice în alt localitate sau, în modificarea substan ial a
atribu iilor autorit ii sau institu iei publice, precum şi a structurii organizatorice a
compartimentelor. Reducerea unui post este justificat dac atribu iile aferente acestuia se

164
modific în propor ie de peste 50% sau dac sunt modificate condi iile specifice de ocupare a
postului respectiv.
La încetarea raportului de serviciu, func ionarul public are îndatorirea s predea
lucr rile şi bunurile care i-au fost încredin ate în vederea exercit rii atribu iilor de serviciu.
La încetarea raportului de serviciu func ionarul public îşi p streaz drepturile dobândite
în cadrul carierei, cu excep ia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile
acestuia.

7.21. Codul de conduit a func ionarilor publici

Codul de conduit a func ionarilor publici este reglementat de Lege nr. 7 din
18/02/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 157 din 23/02/2004 şi reglementeaz
normele de conduit profesional a func ionarilor publici. Normele de conduit profesional
prev zute de prezentul cod de conduit sunt obligatorii pentru func ionarii publici, precum şi
pentru persoanele care ocup temporar o func ie public , din cadrul autorit ilor şi institu iilor
publice.
Obiectivele codului de conduit urm resc s asigure creşterea calit ii serviciului
public, o bun administrare în realizarea interesului public, precum şi s contribuie la
eliminarea birocra iei şi a faptelor de corup ie din administra ia public , prin:
a) reglementarea normelor de conduit profesional necesare realiz rii unor raporturi
sociale şi profesionale corespunz toare cre rii şi men inerii la nivel înalt a prestigiului
institu iei func iei publice şi al func ionarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesional la care este îndrept it s
se aştepte din partea func ionarilor publici în exercitarea func iilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cet eni şi func ionarii
publici, pe de o parte, şi între cet eni şi autorit ile administra iei publice, pe de alt parte.
Norme generale de conduit profesional a func ionarilor publici :
• Asigurarea unui serviciu public de calitate
• Loialitatea fa de Constitu ie şi lege
• Loialitatea fa de autorit ile şi institu iile publice
• Libertatea opiniilor
• Activitatea public
• Activitatea politic

165
• Folosirea imaginii proprii
• Cadrul rela iilor în exercitarea func iei publice
• Conduita în cadrul rela iilor interna ionale
• Interdic ia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor
• Participarea la procesul de luare a deciziilor
• Obiectivitate în evaluare
• Folosirea prerogativelor de putere public
• Utilizarea resurselor publice
• Limitarea particip rii la achizi ii, concesion ri sau închirieri

166
 CAPITOLUL 8. R SPUNDEREA ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV123

8.1. Responsabilitatea şi r spunderea

Responsabilitatea func ionarilor publici, aceasta a fost definit prin raportarea

conştient la nevoile sociale, la sarcinile pe care le au şi pe care le consider îndatoriri de prim
ordin. Pentru aceşti func ionari publici, responsabili sociali, realizarea sarcinilor de serviciu,
rezolvarea cu promptitudine şi seriozitate a problemelor cet enilor, reprezint felul de a fi şi
scopul existen ei lor sociale.
În opozi ie cu atitudinea conştient de responsabilitate social a func ionarilor publici
se afl atitudinea de del sare, indiferen şi birocratism fa de problemele celor pe care
trebuie s -i slujeasc . Atunci când func ionarii publici s vârşesc abateri, produc prejudicii şi
tulbur ri bunului mers al activit ii sau prestigiului autorit ilor din care fac parte, s vârşesc
abuzuri de orice natur sau v t ma drepturile şi interesele legitime ale cet enilor, intervine
ceea ce se numeşte r spunderea juridic a acestora.
Prin urmare, în comportamentul func ionarului public trebuie s primeze
responsabilitatea, îndeplinirea cu o convingere reieşit din în elegerea ra ional a
fenomenelor, a sarcinilor sale124, convins c slujirea cu credin a interesului public este baza
comportamentului s u profesional şi moral.

8.2. Formele de r spundere specifice dreptului administrativ

În cazul înc lc rii normelor juridice se pun în pericol valorile sociale pe care aceste
norme le ap r . Pentru ocrotirea acestor valori s-a stabilit o r spundere juridic , atunci
când normele juridice sunt înc lcate, în sensul c persoanele care se fac vinovate de
s vârşirea unor fapte, prin care se încalc normele juridice, s suporte anumite consecin e
juridice, adic s fie pasibile de aplicarea de sanc iuni juridice.
R spunderea juridic poate fi utilizat fie în accep iunea de ansamblu de norme
juridice care reglementeaz rela iile sociale în cazul înc lc rii normelor juridice, fie de
situa ie juridic în care se afl persoana care a înc lcat normele juridice.

123
I. Alexandru ş.a., Drept administrativ, Ed. Economic , 2002
124
A. Iorgovan, op. cit. (1996), voi. II, p. 673
167
 În raport cu gravitatea înc lc rii, cu consecin ele faptei antisociale, exist mai
multe forme de r spundere juridic .
Astfel, exist o r spundere penal , în cazul s vârşirii unor fapte deosebit de grave
din punct de vedere al valorilor ocrotite, anume în cazul s vârşirii de infracţiuni.
Pentru fapte având un pericol social mai redus, anume abaterile administrative, a fost
instituit r spunderea administrativ .
Nerespectarea îndatoririlor de serviciu antreneaz , în general, r spunderea
disciplinar .
În sfârşit, exist şi o r spundere civil , în situa ia în care prin fapta s vârşit s-au
produs şi prejudicii materiale, fie în dauna societ ii fie în dauna unei alte persoane fizice sau
juridice.
Pentru a exista r spundere juridic , este necesar ca fapta s vârşit s fie
incriminat de normele juridice, persoana în cauz s s vârşeasc fapta cu vinov ie şi s existe
o leg tur cauzal între fapt şi consecin ele antisociale produse.
Stabilirea unei anumite forme de r spundere juridic pentru s vârşirea unor fapte
antisociale depinde de voin a şi interesele celor afla i la conducerea statului în acel moment, de
importan a valorilor sociale ce trebuie ocrotite, potrivit evalu rii date de guvernan i, în scopul
deplinei ap r ri a acestor valori.
În cadrul formelor r spunderii juridice, un loc important îl ocup r spunderea
administrativ . Acest fapt se explic prin aceea c printre cele mai frecvente fapte
antisociale se num r şi abaterile administrative, în primul rând s vârşirea de
contraven ii.
R spunderea administrativ nu trebuie confundat cu r spunderea
contraven ional , nu trebuie redus la aceasta din urm . Răspunderea contravenţională
este o formă a răspunderii administrative, neîndoielnic, cea mai des întâlnită şi cea mai
importantă.125

8.3. R spunderea administrativ-disciplinar

Fapta de înc lcare cu vinov ie a normelor dreptului administrativ poart numele de

abatere disciplinar .

125
A se vedea pentru detalii, I.Alexandru ş.a., Drept administrativ, Ed. Economic , 2002; A. Iorgovan,
Drept administrativ, Tratat elementar, vol., Bucureşti, 1993
168
 Tr s turile principale ale r spunderii administrativ - disciplinare sunt:
• se întemeiaz , în general, pe înc lcarea unui raport de drept administrativ, dar poate fi
atras şi de abaterile administrative rezultate din înc lcarea legii penale;
• autorul abaterii poate fi:
• un organ al administra iei publice;
• un func ionar public;
• un organism nestatal;
• o persoan fizic .
• subiectul activ al raportului juridic de tragere la r spundere este întotdeauna o
autoritate public ;
• se întemeiaz pe vinov ia (culpa) subiectului pasiv, care are capacitate de drept
administrativ;
Sanc iunile pentru abaterile administrativ - disciplinare îmbrac mai multe
modalit i cum ar fi:
• amenda, ca în situa ia înc lc rii unor dispozi ii ale Legii nr.26/1990, privind Registrul
Comer ului;
• major ri de întârziere pentru neplata la timp a obliga iilor bugetare privind impozite,
taxe, contribu ii etc.;
• dizolvarea organului ales : ex. Consiliul local care a adoptat, în mod repetat, hot râri
anulate de instan a ca nelegale;
• demiterea primarului etc.
Procedura de aplicare a sanc iunilor administrativ - disciplinare trebuie s fie una
contencioas . Aceasta cuprinde norme cu privire la :
• constatarea faptei, a leg turii de cauzalitate dintre fapt şi rezultatul v t m tor;
• termenele de prescrip ie sau de dec dere;
• stabilirea organului administra iei publice competent s constate s vârşirea abaterii
şi con inutul actului de constatare;
• exercitarea c ilor de atac;
• modalit i de executare etc.
În opinia profesorului A. Iorgovan, r spunderea administrativ-disciplinar , este situa ia
juridic prin care se concretizeaz raportul sanc ionator f r caracter contraven ional,
stabilit între subiectul activ al faptei care s vârşeşte cu vinov ie o abatere

169
administrativ-disciplinar şi subiectul activ al r spunderii, anume autoritatea care aplic
sanc iunea.126
Din aceasta defini ie rezult c r spunderea administrativ-disciplinar prezint
urm toarele tr s turi:
1. este o situa ie juridic , anume un complex de drepturi şi obliga ii corelative, care
formeaz con inutul unui raport juridic sanc ionator f r caracter contraven ional;
2. subiectul activ al r spunderii administrativ-disciplinare este o autoritate public
ce trebuie s sanc ioneze fapta ilicit s vârşit de o persoana fizic sau juridic .
Cât priveşte subiectul activ, persoana fizic , acesta este, prin excep ie, un func ionar
public.
Referitor la subiectul pasiv al r spunderii administrativ-disciplinare, acesta poate fi un
organ de stat, pentru care intereseaz calitatea de persoan de drept public, nu neap rat de
persoan juridic , ce are personalitate juridic ; o organiza ie nestatal sau o persoan fizic ,
func ionar public sau f r aceast calitate;
3. Temeiul obiectiv al r spunderii este dat de abaterea administrativ-disciplinar prin care
se încalc , în principal, o norm de drept administrativ şi prin excep ie, o norm de drept penal,
care priveşte fapta cu caracter administrativ care, conform disp. art. 181 din Codul penal, nu
prezint gradul de pericol social al unei infrac iuni.
Cât priveşte temeiul subiectiv al r spunderii administrativ-disciplinare, acesta este
constituit de vinov ie, în lipsa acesteia neexistând r spunderea amintita;
2. Sanc iunile administrativ-disciplinare nu sunt privative de libertate (exemplu,
suspendarea permisului auto pentru nerespectarea regulilor de circula ie) spre deosebire, de
pild , de sanc iunile contraven ionale care pot avea şi caracter privativ de libertate (închisoare
contraven ional ).

8.4. R spunderea contraven ional

Constituie contraven ie fapta s vârşit cu vinov ie, stabilit şi sanc ionat ca atare prin
lege, prin hot râre a Guvernului ori prin hot râre a consiliului local al comunei, oraşului,

126
A. Iorgovan, op. cit, voi. II, p. 225
170
municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului jude ean ori a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti127.
Contraven ia prezint un grad de pericol social mai redus decât infrac iunea, fapt care
determin ca şi sanc iunile care se aplic în cazul contraven iilor s fie mai pu in aspre decât în
cazul infrac iunilor.
Severitatea mai sc zut a sanc iunilor contraven ionale, se refer mai ales, la faptul c ,
în cazul s vârşirii de contraven ii, în majoritatea covârşitoare a situa iilor, nu se aplic m suri
privative de libertate, ci sanc iuni de alt natur , de regul plata unor amenzi.
În ceea ce priveşte r spunderea contraven ional a persoanelor fizice, exist anumite
condi ii.
Astfel, minorii sub 14 ani nu r spund, iar sanc iunea închisorii contraven ionale nu
poate fi aplicat decât celor care au împlinit vârsta de 16 ani.128
Aceste reglement ri se bazeaz pe faptul c minorii nu au suficient discern mânt spre
a putea aprecia periculozitatea faptelor lor.
În cazul unor contraven ii, f ptuitorul trebuie s aib o anumit calitate, ca de
exemplu, conduc tor auto, gestionar, posesor al unui permis de pescuit etc.

8.4.1. Subiec ii şi condi iile r spunderii contraven ionale:

Vinov ia
Pentru existen a unei contraven ii este necesar vinov ia, adic ac iunea sau
inac iunea prin care a fost s vârşit contraven ia s se întemeieze pe inten ie sau pe culp .
Fapta este s vârşit cu inten ie, în situa ia în care persoana în cauz prevede şi
urm reşte sau accept , chiar dac nu urm reşte, rezultatele faptei sale.
Culpa exist atunci când o persoan socoteşte, cu uşurin , c rezultatele faptei sale
nu se vor produce sau nu le prevede, deşi ar fi trebuit s le prevad .

8.4.2. Cauzele care înl tur r spunderea contraven ional

Exist unele situa ii când, deşi o persoan s vârşeşte o contraven ie, nu este pasibil
de sanc iune, cu alte cuvinte, este exonerat de r spundere contraven ional .

127
art. 1 din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraven iilor, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001
128
O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraven iilor Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
410 din 25 iulie 2001
171
 În cazul r spunderii contraven ionale, cauzele care exonereaz de r spundere sunt
aceleaşi ca şi în cazul r spunderii penale.
Potrivit art. 11(1) din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al
contraven iilor, cauzele care exonereaz de r spundere sunt: legitima ap rare, starea de
necesitate, constrângerea fizic sau moral , cazul fortuit, eroarea de fapt.
De asemenea, nu constituie contraven ie fapta s vârşit de o persoan care din cauza
st rii mintale sau a unei infirmit i nu poate r spunde de fapta sa, precum şi fapta s vârşit de
minorul sub 14 ani.
Se mai poate ad uga be ia involuntar complet ca o cauz care exonereaz de
r spundere.
Totodat , dup expirarea termenului când sanc iunea contraven ional putea fi aplicat
sau executat , f ptuitorul nu mai poate fi tras la r spundere. Prescrip ia, are, aşadar, ca efect
exonerarea de r spundere.
a) Legitima ap rare
Poate invoca starea de legitimă apărare persoana care săvârşeşte o contravenţie pentru a
evita un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau a
unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
public.
Pentru ca fapta s fie considerat a fi legitim ap rare, trebuie s îndeplineasc mai
multe condi ii:
• fapta de ap rare s fie r spunsul la un atac, trebuie deci s fie precedat de un
atac.
Prin atac se în elege o ac iune efectuat cu inten ia de a v t ma o valoare social
ocrotit printr-o norm juridic (persoan , drepturile acesteia, interesul public).
• atacul s fie material, direct, imediat şi injust.
b) Starea de necesitate
Se afl în stare de necesitate persoana care s vârşeşte o contraven ie pentru a salva
de la un pericol iminent şi care nu putea fi înl turat pe alt cale, via a, integritatea corporal
sau s n tatea sa, a altei persoane, un bun material al s u sau apar inând altuia, ori un interes
public.
c) Constrângerea fizic sau moral

172
 Nu este considerat contraven ie fapta s vârşit de o persoan , în cazul în care au fost
exercitate asupra f ptuitorului presiuni, ac iuni coercitive spre a-1 obliga s s vârşeasc
contraven ia.
Constrângerea se poate realiza fie sub aspect fizic, f ptuitorul neputând rezista
acesteia, fie sub aspect moral, prin amenin area cu un pericol grav pentru persoana sa ori a
altei persoane, ce nu putea fi înl turat în alt mod decât prin s vârşirea contraven iei.
d) Cazul fortuit
Cazul fortuit const în interven ia unei întâmpl ri ce nu putea s fie prev zut sau
înl turat şi care determin producerea rezultatului socialmente periculos.
F ptuitorul este exonerat de r spundere contraven ional deoarece nu a avut
posibilitatea s prevad factorul extern care a determinat producerea rezultatului.
Nu intervine aceast cauz de exonerare de r spundere în cazul în care f ptuitorul nu a
prev zut rezultatul, care putea fi prev zut în mod obişnuit de orice persoan .
e) Eroarea de fapt
Prin eroare de fapt se în elege necunoaşterea sau cunoaşterea greşit de c tre
f ptuitor, în momentul s vârşirii contraven iei, a existentei unei împrejur ri de care depinde
caracterul contraven ional al faptei sale.
Dac el ar fi cunoscut în mod corect acea împrejurare, el nu ar mai fi s vârşit fapta
respectiv .
Contradic ia dintre realitatea obiectiv şi reprezentarea sa subiectiv îl împiedic pe
f ptuitor s -şi dea seama de caracterul contraven ional al faptei sale.
Dimpotriv , eroarea de drept, adic necunoaşterea unei norme juridice, nu
exonereaz de r spundere, potrivit principiului c nimeni nu se poate ap ra invocând
necunoaşterea legii.
f) Iresponsabilitatea şi infirmitatea
Iresponsabilitatea constituie o cauz care exonereaz de r spundere, deoarece
persoana iresponsabil nu posed capacitatea psihic (discern mânt, ra iune etc.) spre a putea
aprecia în mod corect fapta sa, consecin ele acesteia, caracterul ei licit sau ilicit.
Starea de iresponsabilitate poate fi permanent , de exemplu o debilitate mintal
congenital , sau temporar (intermitent ), producându-se numai în anumite momente, de
exemplu, în cazul unei epilepsii.

173
 Deşi nu r spunde contraven ional, împotriva f ptuitorului se pot lua m suri de
siguran , cu caracter medical ca, de exemplu, obligarea la un tratament medical de
specialitate.
Infirmitatea poate s constituie, în anumite situa ii, o cauz care înl tur
r spunderea contraven ional .
g) Minoritatea
Fapta s vârşit de un minor sub 14 ani nu este considerat contraven ie chiar dac ,
potrivit legii, prezint caracteristicile unei contraven ii. Lipsa discern mântului îl exonereaz pe
minorul sub 14 ani de r spundere contraven ional .
Pentru minorii între 14 - 18 ani, sanc iunea contraven ional se reduce la jum tate.
h) Be ia accidental complet
Fapta celui care, în momentul s vârşirii acesteia se afla, datorit unor împrejur ri
independente de voin a sa, în stare de be ie complet , provocat de alcool sau alte substan e,
nu constituie infrac iune.
Be ia este o stare psihic anormal , ca urmare a efectelor produse asupra organismului,
în special asupra facult ilor mintale, de anumite substan e consumate de persoana în cauz , cea
mai frecvent fiind alcoolul (be ia alcoolic sau intoxica ia etilic ).
Be ia accidental complet poate fi consecin a inhal rii unor vapori de alcool, neofalin
ori alte substan e din mediu în care persoana îşi desf şoar activitatea curent sau se afl din
întâmplare, situa ie în care acea persoan nu mai este responsabil de faptele sale.
În cazul în care o asemenea persoan s vârşeşte o contraven ie, va fi exonerat de
r spundere.

8.4.3. R spunderea contraven ional si r spunderea civil .

Este posibil ca, printr-o fapt socotit contraven ie, s se produc daune altor persoane.
Chiar dac persoana care a s vârşit acea fapt este exonerat de r spundere contraven ional , ea
r mâne, totuşi, obligat s repare prejudiciul pe care 1-a provocat prin fapta sa.
Exonerarea de r spundere contraven ional priveşte numai aplicarea de sanc iuni
contraven ionale şi nicidecum obliga ia de a repara pagubele produse prin acea fapt .
În cazul în care prin s vârşirea contraven iei a fost pricinuit o pagub şi exist tarif de
evaluare a acesteia, agentul constatator, dac are dreptul s aplice sanc iunea, stabileşte
desp gubirea pe baz de tarif, f când men iune despre aceasta în procesul-verbal.

174
 În ceea ce priveşte desp gubirile civile, pe care contravenientul este obligat s le pl teasc
p r ii v t mate, pentru paguba pe care aceasta a suferit-o ca urmare a s vârşirii contraven iei, în
procesul-verbal, dup descrierea faptei cauzatoare de prejudiciu, se va men iona, în mod
am nun it, în ce a constat paguba, de exemplu, ce bunuri au fost distruse, degradate ori
însuşite de la partea v t mat , cui apar in bunurile respective, precum şi orice alt element
necesar pentru evaluarea cât mai exact a pagubei şi pentru identificarea p r ii v t mate.
În cazul în care agentul constatator este competent s aplice sanc iunea
contraven ional , el va calcula valoarea prejudiciului, pe baza tarifului legal, iar suma va fi
consemnat în procesul-verbal.
Dac agentul constatator nu este competent s aplice sanc iunea, desp gubirile vor fi
stabilite de c tre organul competent s aplice sanc iunea contraven ional , la cererea p r ii
v t mate.
Agentul constatator este obligat s aduc la cunoştin p r ii v t mate m sura
adoptat , pentru ca aceasta s poat ob ine de la contravenient suma datorat de acesta, prin
trimiterea unor copii de pe procesul-verbal de constatare a contraven iei.

8.4.4. Sanc iunile contraven ionale:

Avertismentul
Cea mai blând sanc iune contraven ional este avertismentul. Avertismentul constă în
atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite,
însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale. (O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001, art. 7(1))
Avertismentul este, deci, o sanc iune f r efecte juridice, asem n tor unei sanc iuni
morale. În general, avertismentul se prezint sub form verbal .
Amenda
Cea mai frecvent sanc iune contraven ional este amenda.
Amenda const în plata unei sume de bani, care variaz în func ie de natura şi gravitatea
faptei. De regul , actele normative prev d, pentru fiecare contraven ie în parte, o limit minim
şi una maxim , pentru ca amenda s poat fi aplicat inându-se seama de împrejur rile concrete
în care a fost s vârşit contraven ia, cu alte cuvinte, sanc iunea s poat fi individualizat .
În mod excep ional, unele acte normative nu prev d limite minime şi maxime ale
amenzilor, ci calcularea şi aplicarea lor pe baza anumitor criterii.
Amenda contraven ional are caracter administrativ. Pentru contraven iile stabilite
prin hot râri ale Guvernului se pot prevedea amenzi între 50 lei şi 10.000 lei. Pentru

175
contraven iile stabilite prin hot râri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor
sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale consiliilor jude ene ori ale Consiliului General al
Municipiului Bucureşti se pot prevedea amenzi între 25 lei şi 2500 lei129.
În ceea ce priveşte aplicarea amenzii contraven ionale, agentul constatator va ine seama
de limita minim şi limita maxim prev zut de actul normativ care stabileşte acea contraven ie, de
frecventa acelei contraven ii în zona respectiv , mergându-se spre limita maxim dac frecven a
este mare, în func ie de gravitatea faptei, de împrejur rile în care a fost s vârşit , de situa ia
material a contravenientului, de veniturile şi obliga iile de între inere care îi revin etc.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal jum tate din minimul amenzii prev zute în actul normativ, agentul
constatator f când men iune despre aceast posibilitate în procesul-verbal. în actul normativ
de stabilire a contraven iilor aceast posibilitate trebuie men ionat în mod expres.
130
Închisoarea contraven ional
Închisoarea contraven ional este o sanc iune contraven ional prev zut de O.G.
nr. 2/2001 care se poate institui numai prin lege şi care se aplic în cazul s vârşirii unor
fapte de un grad mai ridicat de pericol social.
În prezent, Sanc iunea închisorii contraven ionale a fost desfiin at conform
Ordonan ei de urgen nr. 108 din 24 octombrie 2003 pentru desfiin area închisorii
contraven ionale, şi înlocuit cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
Prestarea unei activit i în folosul comunit ii poate fi stabilit numai prin lege şi
numai pe o durat ce nu poate dep şi 300 de ore. Sanc iunea prev zut se stabileşte alternativ
cu amenda.
Prestarea unei activit i în folosul comunit ii
Sediul materiei : Ordonan a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al
sanc iunilor prest rii unei activit i în folosul comunit ii şi închisorii contraven ionale,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 30 august 2002, aprobat prin
Legea nr. 641/2002, a fost modificat de Ordonan a de urgen nr. 108 din 24 octombrie
2003 pentru desfiin area închisorii contraven ionale, purtând titlul : ORDONAN
privind regimul juridic al sanc iunii prest rii unei activit i în folosul comunit ii”.
Sanc iunea prest rii unei activit i în folosul comunit ii poate fi prev zut numai în
legi sau în ordonan e ale Guvernului, prin care se stabilesc şi se sanc ioneaz anumite fapte ce

129
Cuantumul amenzilor se actualizeaz periodic prin hot râre de guvern
130
Ordonan de urgen nr. 108 din 24 octombrie 2003 pentru desfiin area închisorii contraven ionale
176
constituie contraven ii. Sanc iunea contraven ional prestării unei activităţi în folosul
comunităţii se stabileşte întotdeauna alternativ cu amenda şi poate fi aplicat numai de
instan a de judecat .
Confiscarea
Confiscarea este o sanc iune contraven ional complementar , ea constând în
re inerea for at a unor bunuri, anume a celor care au servit la s vârşirea contraven iei, dac
aceste bunuri apar in contravenientului.
Uneori, confiscarea are un caracter temporar. Astfel, autovehiculele sau remorcile
sta ionate neregulamentar pot fi blocate sau ridicate, transportate şi depozitate în spa ii
special amenajate stabilite de consiliile locale, pân la eliberarea acestora proprietarilor lor.110
Suspendarea activit ii şi anularea autoriza iei de func ionare
În unele acte normative este prev zut şi sanc iunea suspend rii activit ii
agentului economic în cazul s vârşirii anumitor contraven ii.
De exemplu, în cazul servirii de b uturi alcoolice consumatorilor afla i în v dit stare
de ebrietate, minorilor, precum şi al refuzului responsabililor sau patronilor localurilor
publice de a acorda sprijin organelor de poli ie în restabilirea, ordinii publice, se poate
suspenda activitatea localului public pe o perioad cuprins între 10 şi 30 de zile.112
Aceast sanc iune are un caracter complementar, ea aplicându-se pe lâng
sanc iunea principal , amenda sau închisoarea contraven ional .
Nu este îns o sanc iune obligatorie, l sându-se la aprecierea agentului
constatator dac s dispun sau nu suspendarea activit ii agentului economic.
Închiderea contului bancar
M sura închiderii contului bancar echivaleaz , în fapt, cu suspendarea sau chiar cu
încetarea activit ii agentului economic, întrucât închiderea contului îl pune în imposibilitate
pe acesta de a-şi desf şura activitatea în viitor.

8.4.5. Stabilirea si constatarea contraven iei

Constituie contraven ie fapta s vârşit cu vinov ie, stabilit şi sanc ionat ca atare
prin lege, prin hot râre a Guvernului ori prin hot râre a consiliului local al comunei, oraşului,
municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului jude ean ori a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti.
Prin legi sau prin hot râri ale Guvernului se pot stabili şi sanc iona contraven ii în toate
domeniile de activitate. Prin hot râri ale autorit ilor administra iei publice locale sau

177
jude ene se stabilesc şi se sanc ioneaz contraven ii în toate domeniile de activitate în care
acestora li s-au stabilit atribu ii prin lege, în m sura în care în domeniile respective nu sunt
stabilite contraven ii prin legi sau prin hot râri ale Guvernului.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot stabili şi sanc iona
contraven ii în urm toarele domenii: salubritate; activitatea din pie e, cur enia şi
igienizarea acestora; între inerea parcurilor şi spa iilor verzi, a spa iilor şi locurilor de joac
pentru copii; amenajarea şi cur enia spa iilor din jurul blocurilor de locuin e; între inerea
bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; între inerea str zilor şi
trotuarelor, a şcolilor şi a altor institu ii de educa ie şi cultur ; între inerea cl dirilor,
împrejmuirilor şi a altor construc ii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor
menajere.

8.4.6. Constatarea contraven iilor

Conform art. 15 din O.G. 2/2001, contraven ia se constat printr-un proces-verbal
încheiat de persoanele anume prev zute în actul normativ care stabileşte şi
sanc ioneaz contraven ia, denumite în mod generic agen i constatatori.
Pot fi agen i constatatori: primarii, ofi erii şi subofi erii din cadrul Ministerului
Administra iei şi Internelor, special abilita i, persoanele împuternicite în acest scop de
miniştri şi de al i conduc tori ai autorit ilor administra iei publice centrale, de prefec i,
preşedin i ai consiliilor jude ene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti,
precum şi de alte persoane prev zute în legi speciale.
Procesul-verbal de constatare a contraven iei va cuprinde în mod obligatoriu:
• data şi locul unde este încheiat;
• numele, prenumele, calitatea şi institu ia din care face parte agentul constatator;
• datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal,
ocupa ia şi locul de munc ale contravenientului;
• descrierea faptei contraven ionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost
s vârşit , precum şi ar tarea tuturor împrejur rilor ce pot servi la aprecierea gravit ii
faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
• indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sanc ioneaz contraven ia;
• indicarea societ ii de asigur ri, în situa ia în care fapta a avut ca urmare
producerea unui accident de circula ie;

178
 • posibilitatea achit rii în termen de 48 de ore a jum tate din minimul amenzii
prev zute de actul normativ, dac acesta prevede o asemenea posibilitate;
• termenul de exercitare a c ii de atac şi organul la care se depune plângerea.
Dac o persoan s vârşeşte mai multe contraven ii constatate în acelaşi timp de acelaşi
agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
Pentru aceeaşi fapt nu se pot aplica dou sau mai multe sanc iuni principale,
repetate.

8.4.7. Aplicarea sanc iunilor contraven ionale

Potrivit art. 21 din O.G. 2/2001, în cazul în care prin actul normativ de stabilire şi
sanc ionare a contraven iilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de
constatare, aplic şi sanc iunea.
Dac , potrivit actului normativ de stabilire şi sanc ionare a contraven iei, agentul
constatator nu are dreptul s aplice şi sanc iunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
îndat organului sau persoanei competente s aplice sanc iunea, în acest caz sanc iunea se
aplic prin rezolu ie scris pe procesul-verbal.
Sanc iunea se aplic în limitele prev zute de actul normativ şi trebuie s fie
propor ional cu gradul de pericol social al faptei s vârşite, inându-se seama de
împrejur rile în care a fost s vârşit fapta, de modul şi mijloacele de s vârşire a acesteia, de
scopul urm rit, de urmarea produs , precum şi de circumstan ele personale ale
contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

8.4.8. C ile de atac împotriva actelor de aplicare a sanc iunilor contraven ionale
Potrivit art. 31 din O.G. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a
contraven iei şi de aplicare a sanc iunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la
data înmân rii sau comunic rii acestuia.
Partea v t mat poate face plângere numai în ceea ce priveşte desp gubirea, iar cel
c ruia îi apar in bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte
m sura confisc rii.
Conform art.32 alin.1 din Ordonan a Guvernului nr. 2/2001, plângerea înso it de
copia de pe procesul-verbal de constatare a contraven iei se depune la organul din care face

179
parte agentul constatator, acesta fiind obligat s o primeasc şi s înmâneze depun torului o
dovad în acest sens sau direct la instan a de judecat .131
Plângerea împreun cu dosarul cauzei se trimit de îndat judec toriei în a c rei
circumscrip ie a fost s vârşit contraven ia. Plângerea suspend executarea.
Judec toria va fixa termen de judecat , care nu va dep şi 30 de zile, şi va dispune
citarea contravenientului sau, dup caz, a persoanei care a f cut plângerea, a organului care
a aplicat sanc iunea, a martorilor indica i în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a
oric ror alte persoane în m sur s contribuie la rezolvarea temeinic a cauzei.

8.4.9. Executarea sanc iunilor contraven ionale

Potrivit art. 37 din O. G. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul de 15 zile
precum şi hot rârea judec toreasc irevocabil prin care s-a solu ionat plângerea
constituie titlu executoriu, f r vreo alt formalitate.
Avertismentul se adreseaz oral atunci când contravenientul este prezent la
constatarea contraven iei şi sanc iunea este aplicat de agentul constatator.
Împotriva actelor de executare se poate face contesta ie la executare, în condi iile legii.
Executarea sanc iunilor contraven ionale complementare se face potrivit
dispozi iilor legale. Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceast
m sur , în condi iile legii, în caz de anulare sau de constatare a nulit ii procesului-verbal
bunurile confiscate, cu excep ia celor a c ror de inere sau circula ie este interzis prin lege,
se restituie de îndat celui în drept.

131
Prin Decizia Cur ii Constitu ionale nr. 953 din 19 decembrie 2006 s-a admis excep ia de neconstitu ionalitate
şi constat c dispozi iile art. 32 alin. (1) din Ordonan a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraven iilor sunt neconstitu ionale. Din acest punct de vedere, textul criticat, prev zând c “plângerea
înso it de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraven iei se depune la organul din care face parte
agentul constatator, acesta fiind obligat s o primeasc şi s înmâneze depun torului o dovad în acest sens”,
contravine textelor constitu ionale enun ate mai sus, îngr deşte accesul direct la justi ie atâta timp cât nu prevede
ca alternativ şi posibilitatea ca plângerea s poat fi depus şi la instan a de judecat .
180
 CAPITOLUL 9. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

9.1. Considera ii introductive

Administra ia public este activitatea de organizare a execut rii şi de executare în

concret a legii. Prin natura sa aceast activitate este derivat din lege şi trebuie s se
conformeze legii.
Autorit ile administra iei publice ca şi celelalte autorit i administrative care
ac ioneaz în vederea organiz rii execut rii şi execut rii legi, în conformitate cu competen ele
pe care le au, pot înc lca drepturi ce apar in persoanelor fizice sau juridice şi prin aceasta se
creeaz litigii ce trebuie solu ionate pe calea activit ii jurisdic ionale.
Este astfel necesar ca cei administra i s aib dreptul de a se adresa unui judec tor
când le-au fost înc lcate drepturile, ca urmare a unor abuzuri sau a unor greşeli.
În sens larg, totalitatea litigiilor dintre administra ia public şi cei administra i,
indiferent de natura juridica a litigiilor, constituie contenciosul administrativ132.
În sens restrâns no iunea de contencios administrativ se refer doar la acele litigii în
care autorit ile administra iei publice şi alte organiza ii folosesc regimul juridic
administrativ, în baza competen ei pe care le-o confer legea133.
Puterea “discre ionar ” a autorit ilor administra iei publice nu este nelimitat . În
primul rând atribu iile unei autorit i administrative sunt prev zute într-un act normativ (lege,
hot râre de guvern etc.), acesta din urm trebuind la rândul sau s fie conform cu Constitu ia
României sau cu alte acte de for juridic superioar .
Pentru respectarea legalit ii în cadrul activit ii executive exist mai multe
instrumente juridice de control. Ne oprim îns la controlul jurisdic ional al legalit ii
activit ii administra iei publice. Importan a acestui tip de control a fost subliniat în

132
A se vedea Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice “E.
Mârvan”, 1929, p. 429 şi urm.
133
A se vedea Ilie Iovănaş, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 1997, p. 119-180; Dumitru Brezoianu,
Contenciosul administrativ, Universitatea Creştin “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiin e Juridice şi
Administrative, Bucureşti, 1995; Verginia Vedinaş, Introducere în dreptul contenciosului administrativ, Ed.
Funda iei “România de Mâine”, Universitatea “Spiru Haret”, Bucureşti, 1999
181
Constitu ia României, care îl reglementeaz în felul urm tor, în art.48(1): “Persoana
vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea
dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.”

Reglementarea contenciosului administrativ prin Legea nr. 554 din 2 decembrie

2004, publicat în M.O. nr. 1154 din 7 decembrie 2004.

9.2. Dispozi ii generale. Subiectele de sezin .

Orice persoan care se consider v t mat într-un drept al s u ori într-un interes
legitim, de c tre o autoritate public , printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea în
termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan ei de contencios administrativ competente,
pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea
pagubei ce i-a fost cauzat . Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Se poate adresa instan ei de contencios administrativ şi persoana v t mat într-un
drept al s u sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual,
adresat altui subiect de drept.
Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, în
baza unei sesiz ri a unei persoane fizice, dac apreciaz c ilegalitatea actului sau excesul de
putere al autorit ii administrative nu poate fi înl turat decât prin justi ie, poate sesiza instan a
competent de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Peti ionarul dobândeşte,
de drept, calitatea de reclamant, urmând a fi citat în aceast calitate.
Ministerul Public134, atunci când, în urma exercit rii atribu iilor prev zute de legea sa
organic , apreciaz c înc lc rile drepturilor, libert ilor şi intereselor legitime ale persoanelor
se datoreaz existen ei unor acte administrative unilaterale individuale ale autorit ilor publice
emise cu exces de putere, sesizeaz instan a de contencios administrativ de la domiciliul

134
Conform O.U.G. nr.190/2005 pentru realizarea unor m suri necesare în procesul de integrare european Art.
IV. - Alineatul (9) al articolului 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, se modific şi va avea urm torul cuprins:
"(9) Cererile în contencios administrativ se solu ioneaz f r participarea reprezentantului Ministerului
Public. Pentru situa ia prev zut la alin. (5), instan a, din oficiu sau la cerere, poate introduce în cauz
organismele sociale cu personalitate juridic interesate."
182
persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice v t mate. Peti ionarul dobândeşte, de
drept, calitatea de reclamant, urmând a fi citat în aceast calitate.
Când Ministerul Public apreciaz c , prin excesul de putere, concretizat în emiterea
unui act administrativ normativ, se vat m un interes public, va sesiza instan a de contencios
administrativ competent de la sediul autorit ii publice emitente. Pentru aceast situa ie,
instan a, din oficiu sau la cerere, poate introduce în cauz organismele sociale cu personalitate
juridic interesate.
Autoritatea public emitent a unui act administrativ nelegal poate s solicite instan ei
constatarea nulit ii acestuia, în situa ia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat
în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii ac iunii, instan a se va pronun a,
la cerere, şi asupra legalit ii actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal,
precum şi asupra efectelor civile produse.
Persoana v t mat în drepturile sale sau în interesele sale legitime, prin ordonan e sau
dispozi ii din ordonan e ale Guvernului neconstitu ionale, se poate adresa instan ei de
contencios administrativ, în condi iile prezentei legi.
În condi iile prezentei legi, ac iunile în contencios administrativ pot fi introduse de
prefect şi de Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, precum şi de orice persoan de drept
public v t mat într-un drept sau, dup caz, când s-a v t mat un interes legitim. Participarea
în instan a reprezentantului Ministerului Public este obligatorie.

9.3. Semnifica ia unor termeni utiliza i în Legea nr.554/2004:

a) persoana v t mat - orice persoan fizic sau juridic ori grup de persoane fizice,
titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private v t mate prin acte
administrative; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei v t mate şi organismele
sociale care invoc v t marea unui interes public prin actul administrativ atacat;
b) autoritatea public - orice organ de stat sau al unit ilor administrativ-teritoriale care
ac ioneaz , în regim de putere public , pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate
autorit ilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit
legii, au ob inut statut de utilitate public sau sunt autorizate s presteze un serviciu public;
c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o
autoritate public în vederea execut rii ori a organiz rii execut rii legii, dând naştere,
modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul

183
prezentei legi, şi contractele încheiate de autorit ile publice care au ca obiect: 1) punerea în
valoare a bunurilor proprietate public ; 2) executarea lucr rilor de interes public; 3) prestarea
serviciilor publice; 4) achizi iile publice;
d) act administrativ-jurisdic ional - actul juridic emis de o autoritate administrativ cu
atribu ii jurisdic ionale în solu ionarea unui conflict, dup o procedur bazat pe
contradictorialitate şi cu asigurarea dreptului la ap rare;
e) contenciosul administrativ - activitatea de solu ionare, de c tre instan ele de contencios
administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel pu in una dintre p r i este o
autoritate public , iar conflictul s-a n scut fie din emiterea sau încheierea, dup caz, a unui act
administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesolu ionarea în termenul legal ori din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
f) instan a de contencios administrativ, denumit în continuare instan - Sec ia de
contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie, sec iile de contencios
administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale;
g) nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu r spunde solicitantului
în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dac prin lege nu se prevede alt termen;
h) refuzul nejustificat de a solu iona o cerere - exprimarea explicit , cu exces de putere,
a voin ei de a nu rezolva cererea;
i) plângere prealabil - plângerea prin care se solicit autorit ii publice emitente sau celei
ierarhic superioare, dup caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau
normativ, în sensul revoc rii acestuia;
j) act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la problemele
strict militare ale activit ii din cadrul for elor armate, specifice organiz rii militare, care
presupun dreptul comandan ilor de a da ordine subordona ilor în aspecte privitoare la
conducerea trupei, în timp de pace sau r zboi, sau, dup caz, la îndeplinirea serviciului
militar;
k) serviciu public - activitatea organizat sau autorizat de o autoritate public , în scopul
satisfacerii, dup caz, a unui interes public;
l) interes public - interesul care vizeaz ordinea de drept şi democra ia constitu ional ,
garantarea drepturilor, libert ilor şi îndatoririlor fundamentale ale cet enilor, satisfacerea
nevoilor comunitare, realizarea competen ei autorit ilor publice;

184
 m) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere, apar inând autorit ilor
administra iei publice, prin înc lcarea drepturilor şi libert ilor fundamentale ale cet enilor,
prev zute de Constitu ie sau de lege;
n) drept v t mat - orice drept fundamental prev zut de Constitu ie sau de lege, c ruia i se
aduce o atingere printr-un act administrativ;
o) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumit conduit , în considerarea
realiz rii unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;
p) interes legitim public - posibilitatea de a pretinde o anumit conduit , în considerarea
realiz rii unui drept fundamental care se exercit în colectiv ori, dup caz, în considerarea
ap r rii unui interes public;
r) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asocia ii, funda ii
şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protec ia drepturilor diferitelor categorii de
cet eni sau, dup caz, buna func ionare a serviciilor publice administrative;
s) pagub iminent - prejudiciu material viitor, dar previzibil cu eviden sau, dup caz,
perturbarea previzibil grav a func ion rii unei autorit i publice ori a unui serviciu public;
ş) instan de executare - instan care a solu ionat fondul litigiului de contencios
administrativ.
Se asimileaz actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o
cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dup caz, faptul de a nu r spunde
solicitantului în termenul legal.

9.4. Tutela administrativ

Prefectul poate ataca, în termenele prev zute de lege (a se vedea pct. 7. e) Termenul
de introducere a ac iunii), în fa a instan ei de contencios administrativ, actele emise de
autorit ile administra iei publice locale, dac le consider nelegale.
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici poate ataca în fa a instan ei de contencios
administrativ actele autorit ilor publice centrale şi locale prin care se încalc legisla ia
privind func ia public , în condi iile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul
func ionarilor publici, republicat .
Pân la solu ionarea cauzei, actul atacat, în ambele situa ii (atacare de c tre prefect sau
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici) este suspendat de drept.

185
 9.5. Excep ia de nelegalitate

Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetat oricând în cadrul unui
proces, pe cale de excep ie, din oficiu sau la cererea p r ii interesate. În acest caz, instan a,
constatând c de actul administrativ depinde solu ionarea litigiului pe fond, va sesiza prin
încheiere motivat instan a de contencios administrativ competent , suspendând cauza.
Instan a de contencios administrativ se pronun , dup procedura de urgen , în şedin
public , cu citarea p r ilor.
Solu ia instan ei de contencios administrativ este supus recursului, care se declar în
48 de ore de la pronun are ori de la comunicare şi se judec în 3 zile de la înregistrare, cu
citarea p r ilor prin publicitate.
În cazul în care instan a de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului,
instan a în fa a c reia s-a ridicat excep ia va solu iona cauza, f r a ine seama de actul a c rui
nelegalitate a fost constatat .

9.6. Actele nesupuse controlului şi limitele controlului

Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: a) actele administrative ale autorit ilor

publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul; b) actele de comandament cu
caracter militar.
Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru
modificarea sau desfiin area c rora se prevede, prin lege organic , o alt procedur judiciar .
Actele administrative emise pentru aplicarea regimului st rii de r zboi, al st rii de asediu
sau al celei de urgen , cele care privesc ap rarea şi securitatea na ional ori cele emise pentru
restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înl turarea consecin elor calamit ilor naturale,
epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. În cazul acestor litigii
nu sunt aplicabile prevederile art. 14 (a se vedea pct. 7.h) Suspendarea execut rii actului) şi
art. 21 ( a se vedea pct.7 0) Judecarea recursului în situa ii deosebite).

9.7. Actele administrativ-jurisdic ionale

Jurisdic iile administrative speciale sunt facultative şi gratuite. Actele administrativ-

jurisdic ionale pot fi atacate direct la instan a de contencios administrativ competent potrivit
art. 10, în termen de 15 zile de la comunicare, dac partea nu exercit c ile administrativ-

186
jurisdic ionale de atac. Dac partea care a optat pentru jurisdic ia administrativ special
în elege s nu utilizeze calea administrativ-jurisdic ional de atac, va notifica aceasta
organului administrativ-jurisdic ional competent. Termenul prev zut mai sus începe s curg
de la data notific rii.
Dac partea care a optat pentru jurisdic ia administrativ special în elege s renun e
la calea administrativ-jurisdic ional în timpul solu ion rii acestui litigiu, va notifica inten ia
sa organului administrativ-jurisdic ional sesizat, care emite o decizie ce atest renun area la
jurisdic ia administrativ special . Termenul prev zut de 15 zile, începe s curg de la data
comunic rii acestei decizii.

9.8. Procedura de solu ionare a cererilor în contenciosul administrativ

a) Procedura prealabil (recursul administrativ)

Înainte de a se adresa instan ei de contencios administrativ competente, persoana care
se consider v t mat într-un drept al s u sau într-un interes legitim, printr-un act
administrativ unilateral, trebuie s solicite autorit ii publice emitente, în termen de 30 de zile
de la data comunic rii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate
adresa în egal m sur organului ierarhic superior, dac acesta exist . Plângerea prealabil ,
formulat potrivit acestor prevederi se solu ioneaz în termenul prev zut la art. 2 alin. (1) lit.
g)135.
Aceste prevederi sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea special prevede o
procedur administrativ-jurisdic ional , iar partea nu a optat pentru aceasta.
Este îndrept it s introduc plângere prealabil şi persoana v t mat într-un drept al
s u sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştin , pe orice cale, de existen a acestuia, în
limitele termenului de 6 luni prev zut la alin. (7)136.
În cazul ac iunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public,
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor v t ma i
prin ordonan e sau dispozi ii din ordonan e, precum şi în cazul prev zut la art. 4 alin. (2) (în

135
Textul art. 2 alin. (1) lit. g) este urm torul: nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu
r spunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dac prin lege nu se prevede alt termen;
136
Textul art. 7 alin (7) este urm torul: Plângerea prealabil în cazul actelor administrative unilaterale se poate
introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prev zut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data
emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescrip ie.
187
cazul excep iei de nelegalitate, când instan a de contencios administrativ se pronun , dup
procedura de urgen , în şedin public , cu citarea p r ilor), nu este obligatorie procedura
prealabil .
Plângerea prealabil în cazul ac iunilor care au ca obiect contractele administrative are
semnifica ia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozi iile din Codul de procedur
civil fiind aplicabile în mod corespunz tor.
Plângerea prealabil în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce,
pentru motive temeinice, şi peste termenul prev zut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de
la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescrip ie.

Procedura în fa a instan ei de contencios administrativ începe cu introducerea

ac iunii în contencios administrativ, dar cu respectarea prevederilor legale privind termenul de
introducere a acesteia (a ac iunii) — art. 11 din Legea nr. 554/2004.

b) Obiectul ac iunilor în contencios administrativ

Sfera actelor ce pot face obiectul unei ac iuni în contencios administrativ a fost l rgit .
Astfel, no iunea de act administrativ a fost redefinit şi completat . Potrivit noii reglement ri,
actele administrative se împart în acte administrative individuale şi normative. Pe lâng
acestea intr sub inciden a legii şi contractele administrative (în care se includ, printre altele,
anumite contracte încheiate de autorit ile publice).
Vor putea fi atacate şi Ordonan ele Guvernului, precum şi actele administrative
individuale adresate altui subiect, dac prin acestea se aduce o v t mare unui drept, ori interes
legitim propriu.

c) Subiectele raportului în contencios administrativ

Este semnificativ extins şi categoria persoanelor care pot ataca un act în fa a instan ei
de contencios administrativ. Pân acum acest drept revenea numai persoanelor fizice şi
juridice.
Pot formula ac iuni în contencios administrativ şi entit i care nu au personalitate
juridic (de ex. grupuri de persoane), precum şi persoanele de drept public.

188
Persoanele fizice şi juridice

Potrivit art. l, orice persoan care se consider v t mat într-un drept al s u ori într-un
interes legitim, de c tre o autoritate public , printr-un act administrativ sau prin
nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan ei de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a in-
teresului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzat . Interesul legitim poate fi atât privat,
cât şi public.
Se poate adresa instan ei de contencios administrativ şi persoana v t mat într-un
drept al s u sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual,
adresat altui subiect de drept.
Potrivit art. 4, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetat oricând în
cadrul unui proces, pe cale de excep ie, din oficiu sau la cererea p r ii interesate. In acest caz,
instan a, constatând c de actul administrativ depinde solu ionarea litigiului pe fond, va sesiza
prin încheiere motivat instan a de contencios administrativ competent , suspendând cauza.
Potrivit art. 9, persoana v t mat într-un drept al s u ori într-un interes legitim prin
ordonan e sau dispozi ii din ordonan e introduce ac iune la instan a de contencios
administrativ, înso it de excep ia de neconstitu ionalitate.
Potrivit art. 6, Jurisdic iile administrative speciale sunt facultative şi gratuite.
Actele administrativ -jurisdic ionale pot fi atacate direct la instan a de contencios
administrativ competent , în termen de 15 zile de la comunicare, dac partea nu exercit c ile
administra iv-jurisdic ionale de atac.

Avocatul Poporului

Potrivit art. 1, Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale
organice, în baza unei sesiz ri a unei persoane fizice, dac apreciaz c ilegalitatea actului sau
excesul de putere al autorit ii administrative nu poate fi înl turat decât prin justi ie, poate
sesiza instan a competent de contencios administrativ de la domiciliul petentului.
Peti ionarul dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant, urmând a fi citat în aceast
calitate.

189
Ministerul Public

Potrivit art. l, Ministerul Public, atunci când, în urma exercit rii atribu iilor prev zute
de legea sa organic , apreciaz c înc lc rile drepturilor, libert ilor şi intereselor legitime ale
persoanelor se datoreaz existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale
autorit ilor publice emise cu exces de putere, sesizeaz instan a de contencios administrativ
de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice v t mate.
Peti ionarul dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant, urmând a fi citat în aceast
calitate.
Când Ministerul Public apreciaz c , prin excesul de putere, concretizat în emiterea
unui act administrativ normativ, se v t ma un interes public, va sesiza instan a de contencios
administrativ competent de la sediul autorit ii publice emitente.
Participarea în instan a reprezentantului Ministerului Public nu este obligatorie.,
conform art.IV din O.U.G. nr. 190/2005.

Autoritatea public emitent

Potrivit art. l, Autoritatea public emitent a unui act administrativ nelegal poate s
solicite instan ei constatarea nulit ii acestuia, în situa ia în care actul nu mai poate fi revocat,
întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice.
In cazul admiterii ac iunii, instan a se va pronun a, la cerere, şi asupra legalit ii
actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor civile
produse.

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici

Potrivit art. l, ac iunile în contencios administrativ pot fi introduse de prefect şi de

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, precum şi de orice persoan de drept public
v t mat într-un drept sau, dup caz, când s-a v t mat un interes legitim.
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici poate ataca în fa a instan ei de contencios
administrativ actele autorit ilor publice centrale şi locale prin care se încalc legisla ia
privind func ia public .

190
Prefectul

Potrivit art. 3, Prefectul poate ataca în fa a instan ei de contencios administrativ, actele

emise de autorit ile administra iei publice locale, dac le consider nelegale.

d) Sesizarea instan ei

Conform legii, reclamantul va putea formula ac iune şi personal împotriva persoanei

fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, dup caz, care se face vinovat de refuzul
de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dac se solicit
plata unor desp gubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. Persoana ac ionat astfel
în justi ie îl poate chema în garan ie pe superiorul s u ierarhic, de la care a primit ordin scris
s elaboreze sau s nu elaboreze actul.
Reclamantul va anexa la ac iunea depus la instan competent copia actului
administrativ pe care îl atac sau, dup caz, r spunsul autorit ii publice prin care i se
comunic refuzul rezolv rii cererii sale. In situa ia în care reclamantul nu a primit nici un
r spuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificat prin num rul şi data
înregistr rii la autoritatea public , precum şi orice înscris care face dovada îndeplinirii proce-
durii prealabile. De asemenea, reclamantul trebuie s ataşeze la ac iunea introductiv de
instan şi dovada achit rii taxei de timbru.
La primirea cererii, instan a va dispune citarea p r ilor şi va putea cere autorit ii al
c rei act este atacat s îi comunice de urgen acel act, împreun cu întreaga documenta ie
care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucr ri necesare pentru solu ionarea cauzei.
De asemenea, în situa ia în care reclamant este un ter în sensul art. l alin. 2 din Legea
nr. 554/2004 sau când ac iunea este introdus de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public,
instan a va cere autorit ii publice emitente s îi comunice de urgen actul atacat împreun cu
documenta ia care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucr ri necesare pentru
solu ionarea cauzei.
Potrivit legii, în mod similar celui mai sus expus se va proceda şi în cazul ac iunilor
care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un
interes legitim.
Potrivit art. 13 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, dac autoritatea public nu trimite în
termenul stabilit de instan lucr rile cerute, conduc torul acesteia va fi obligat, prin încheiere

191
interlocutorie, s pl teasc statului, cu titlu de amend judiciar , 10% din salariul minim brut
pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificat .
Revenind la judecarea ac iunilor introductive de instan , legea prevede c astfel de
cereri se judec de urgen şi cu prec dere în şedin a public , în completul stabilit de lege.
Hot rârile vor fi redactate şi motivate de urgen , în cel mult 10 zile de la pronun are.

e) Instan a competent

Potrivit art. 10, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorit ile
publice locale şi jude ene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribu ii, datorii
vamale si accesorii ale acestora, de pân la 5 miliarde lei, se solu ioneaz , în fond, de tri-
bunalele administrativ-fiscale.
Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorit ile publice
centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribu ii, datorii vamale şi accesorii
ale acestora, mai mari de 5 miliarde Iei, se solu ioneaz , în fond, de sec iile de contencios
administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel, dac prin lege special nu se prevede altfel.
Recursul împotriva sentin elor pronun ate de tribunalele administrativ-fiscale se
judec de sec iile de contencios administrativ şi fiscal ale cur ilor de apel, iar recursul
împotriva sentin elor pronun ate de sec iile de contencios administrativ şi fiscal ale cur ilor de
apel se judec de Sec ia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei Cur i de Casa ie şi
Justi ie, dac prin lege special nu se prevede altfel.
Reclamantul se poate adresa instan ei de la domiciliul s u sau celei de la domiciliul
pârâtului.
Dac reclamantul a optat pentru instan a de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca
excep ia necompeten ei teritoriale.
Potrivit art. 8, persoana v t mat într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes
legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemul umit de r spunsul primit la plângerea
prealabil adresat autorit ii publice emitente sau dac nu a primit nici un r spuns în terme-
nul de 30 de zile, poate sesiza instan a de contencios administrativ competent , pentru a
solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, repara ii
pentru daune morale.

192
 De asemenea, se poate adresa instan ei de contencios administrativ şi cel care se
consider v t mat într-un drept al s u, recunoscut de lege, prin nesolu ionarea în termen sau
prin refuzul nejustificat de solu ionare a cererii.
Instan a de contencios administrativ este competent s solu ioneze litigiile care apar
în fazele premerg toare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de
aplicarea şi executarea contractului administrativ. La solu ionarea litigiilor se va avea în
vedere regula dup care principiul libert ii contractuale este subordonat principiului
priorit ii interesului public.
Potrivit art. 16, cererile în justi ie vor putea fi formulate şi personal împotriva
persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, dup caz, care se face vinovat
de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dac
se solicit plata unor desp gubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
In cazul în care ac iunea se admite, persoana respectiv va putea fi obligat la plata
desp gubirilor, solidar cu autoritatea public respectiv .
Persoana ac ionat astfel în justi ie îl poate chema în garan ie pe superiorul s u
ierarhic, de la care a primit ordin scris s elaboreze sau s nu elaboreze actul.

f) Termenul de introducere

Potrivit art. 11, cererile prin care se solicit anularea unui act administrativ individual
sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de
6 luni de la:
- data primirii r spunsului la plângerea prealabil sau, dup caz, data comunic rii
refuzului, considerat nejustificat, de solu ionare a cererii;
- data expir rii termenului legal de solu ionare a cererii, f r a dep şi termenul de
un an de la data emiterii actului;
- data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul
contractelor administrative.
Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi
introdus şi peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
In cazul ac iunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut
existen a actului nelegal, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.

193
 Ordonan ele sau dispozi iile din ordonan e care se consider a fi neconstitutionale,
precum şi actele administrative cu caracter normativ care se consider a fi nelegale pot fi
atacate oricând.
Termenul principal de 6 luni este termen de prescrip ie, iar termenul de un an este
termen de dec dere.

g) Suspendarea execut rii actului

Suspendarea anterior sesiz rii prin ac iune a instan ei

Potrivit art. 14, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o
dat cu sesizarea, prin plângere prealabil , a autorit ii publice care a emis actul, persoana
v t mat poate s cear instan ei competente s dispun suspendarea execut rii actului ad-
ministrativ pân la pronun area instan ei de fond.
Instan a va rezolva cererea de suspendare, de urgen , cu citarea p r ilor.
Când în cauza este un interes public major, de natur a perturba grav func ionarea unui
serviciu public administrativ de importan na ional , cererea de suspendare a actului
administrativ normativ poate fi introdus şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare.
Încheierea sau, dup caz, sentin a prin care se pronun suspendarea este executorie de drept.
Ea poate fi atacat cu recurs în termen de 5 zile de la pronun are.

Suspendarea prin ac iunea principal

Potrivit art. 15, suspendarea execut rii actului administrativ unilateral poate fi
solicitat de reclamant şi prin cererea adresat instan ei competente pentru anularea, în tot sau
în parte, a actului atacat.
În acest caz, instan a va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pân
la solu ionarea definitiv şi irevocabil a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o
dat cu ac iunea principal sau printr-o ac iune separat , pân la solu ionarea ac iunii în fond.
Hot rârea dat cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea
recursului nu suspend executarea.

194
 h) Introducerea în cauz a func ionarului
Cererile în justi ie prev zute de prezenta lege vor putea fi formulate şi personal
împotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, dup caz, care se
face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes
legitim, dac se solicit plata unor desp gubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.
În cazul în care ac iunea se admite, persoana respectiv va putea fi obligat la plata
desp gubirilor, solidar cu autoritatea public respectiv .
Persoana ac ionat astfel în justi ie îl poate chema în garan ie pe superiorul s u
ierarhic, de la care a primit ordin scris s elaboreze sau s nu elaboreze actul.

i) Solu iile instan ei

Potrivit art. 18, instan a, solu ionând cererea poate, dup caz, s anuleze, în tot sau în
parte, actul administrativ, s oblige autoritatea public s emit un act administrativ ori sa
elibereze un certificat, o adeverin sau orice alt înscris.
In cazul solu ion rii cererii, instan a va hot rî şi asupra desp gubirilor pentru daunele
materiale şi morale cauzate, dac reclamantul a solicitat acest lucru.
Atunci când obiectul ac iunii în contencios administrativ îl formeaz un contract
administrativ, în func ie de starea de fapt, instan a poate:
• dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
• oblig autoritatea public s încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
• impune uneia dintre p r i îndeplinirea unei anumite obliga ii;
• suplini consim mântul unei p r i, când interesul public o cere;
• oblig la plata unor desp gubiri pentru daunele materiale şi morale.
Legiuitorul arat c solu iile prev zute la art. 18 alin. l şi la alin. 4 lit. b şi c din Legea
nr. 554/2004 pot fi stabilite sub sanc iunea unei penalit i pentru fiecare zi de întârziere.

j) Recursul

Potrivit art. 20, hot rârea pronun at în prima instan poate fi atacat cu recurs, în
termen de 15 zile de la pronun are ori de la comunicare. Recursul suspend executarea şi se
judec de urgen .

195
 Potrivit art. 20 alin. l din Legea nr. 554/2004, hot rârea pronun at în prima instan
poate fî atacat cu recurs, în termen de 15 zile de la pronun are ori de la comunicare. Recursul
suspend executarea şi se judec de urgen .
În cazul admiterii recursului, instan a de recurs, casând sentin a, va rejudeca litigiul în
fond, dac nu sunt motive de casare cu trimitere. Când hot rârea primei instan e a fost dat cu
înc lcarea dispozi iilor referitoare la competen a material din prezenta lege, cauza se va
trimite la instan a competent .
Recursul în situa ii deosebite
Potrivit art. 21, recurentul, în situa ii deosebite, cum ar fi împlinirea termenului pân la
care îşi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita preşedintelui instan ei competente s
solu ioneze recursul şi stabilirea termenului de judecat a recursului chiar înainte de primirea
dosarului.
Cererea de fixare a unui termen de urgen , înso it de dovada înregistr rii recursului
la instan a de fond, se solu ioneaz în termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia
preşedintelui instan ei de recurs.
Solu ia de admitere a cererii se comunic de îndat instan ei de fond, care are obliga ia
redact rii hot rârii atacate, a comunic rii acesteia p r ilor, precum şi a expedierii dosarului,
într-un termen de 5 zile.
Motivarea recursului se poate face, sub sanc iunea nulit ii pentru tardivitate, în
termen de dou zile de la comunicare.
Procedura de citare a p r ilor şi de comunicare a motivelor de recurs se va efectua cu
prescurtarea termenului la 48 de ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de
comunicare a informa iilor scrise.

k) Termenul de prescrip ie pentru desp gubiri

Potrivit art. 19, când persoana v t mat a cerut anularea actului administrativ, f r a
cere în acelaşi timp şi desp gubiri, termenul de prescrip ie pentru cererea de desp gubire
curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia s cunoasc întinderea pagubei.
Cererile se adreseaz instan elor de contencios administrativ competente, în termenul
de un an de la data emiterii actului. Cererile se supun normelor legii contenciosului
administrativ în ceea ce priveşte procedura de judecat , iar taxele de timbru sunt cele

196
prev zute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, pentru cauzele
neevaluabile în bani.

l) Executarea hot rârilor

Titlul executoriu

Potrivit art. 22, hot rârile judec toreşti definitive şi irevocabile, prin care s-au admis
ac iunile constituie titluri executorii.

Obliga ia public rii

Potrivit art. 23, hot rârile judec toreşti definitive şi irevocabile, prin care s-au anulat
acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii şi au putere numai pentru
viitor. Ele se public în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, dup caz, în monitoarele
oficiale ale jude elor ori al municipiului Bucureşti, la cererea instan ei de executare ori a
reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

Obliga ia execut rii

Potrivit art. 24, dac în urma admiterii ac iunii autoritatea public este obligat s
încheie, s înlocuiasc sau s modifice actul administrativ, s elibereze un certificat, o
adeverin sau orice alt înscris, executarea hot rârii definitive şi irevocabile se va face în
termenul prev zut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la
data r mânerii irevocabile a hot rârii.
In cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica conduc torului autorit ii
publice sau, dup caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe
economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la desp gubiri pentru întârziere.
Neexecutarea sau nerespectarea hot rârilor judec toreşti definitive şi irevocabile
pronun ate de instan a de contencios administrativ şi dup aplicarea amenzii, constituie
infrac iune şi se sanc ioneaz cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend de la 2500 lei
la 10.000 lei.

197
 m) Instan a de executare

Potrivit art. 25, sanc iunea şi desp gubirile de întârziere se aplic , respectiv se acord ,
de instan a de executare, la cererea reclamantului. Hot rârea se ia în camera de consiliu, de
urgen , cu citarea p r ilor. Cererea este scutit de taxa de timbru.
Hot rârea pronun at de instan a de executare poate fi atacat cu recurs în termen de 5
zile de la pronun are.
Prevederile se aplic , în mod corespunz tor, şi pentru punerea în executare a
hot rârilor instan elor de contencios administrativ date pentru solu ionarea litigiilor ce au avut
ca obiect contracte administrative.
Ac iunea în regres
Potrivit art. 26, conduc torul autorit ii publice se poate îndrepta cu ac iune împotriva
celor vinova i de neexecutarea hot rârii, potrivit dreptului comun.
In cazul în care cei vinova i sunt func ionari publici, se vor aplica reglement rile
speciale.

198
 BIBLIOGRAFIE

A. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

I. AUTORI ROMÂNI

1. Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol.I, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
2. Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol.II, Edit.All Beck, Bucureşti, 2004
3. Emanuel Albu, Administra ia ministerial în România, Edit. All Beck, Bucureşti, 2004
4. Corneliu Bîrsan, Conven ia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole
Vol.I. Drepturi şi libert i, Edit. All Beck, Bucureşti, 2005 şi vol.II. Procedura în fa a
Cur ii . Executarea hot rârilor, Edit. C.H.Beck, Bucureşti, 2006
5. Constantin Brânzan, Avocatul Poporului, Editura Juridic , Bucureşti, 2002
6. Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina T n sescu,
Constitu ia României revizuit - comentarii şi explica ii, Edit.All Beck, 2004
7. Dacian Cosmin Dragoş, Legea contenciosului administrativ, Comentarii şi explica ii,
Ed.All Beck, Bucureşti, 2005
8. Tudor Dr ganu, Liberul acces la justi ie, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003
9. Augustin Fuerea, Drept comunitar european. Partea general , Editura All Beck,
Bucureşti, 2003
10. Bianca Selejan Gu an, „Excep ia de neconstitu ionalitate” Edit. All Beck, Bucureşti,
2005
11. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Edi ia a 4-a, revizuit , vol.I şi II,
Editura All Beck, 2005
12. Antonie Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, Genez şi explica ii, şi
jurispruden , Edi ia a II-a, Edit. Kullusys, Bucureşti, 2006
13. Ilie Iov naş, Drept administrativ, Editura Servo - Sat, Arad, 1997
14. Rozalia-Ana Laz r, Legalitatea actului administrativ. Drept românesc şi drept
comparat, Edit. All Beck, Bucureşti, 2004
15. Rodica Narcisa Petresscu, Drept administrativ, Edit. Accent, Cluj-Napoca, 2004
199
16. Nicolae Popa, Teoria general a dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002
17. Corneliu Liviu Popescu, Autonomia local şi integrarea european , Editura All Beck,
Bucureşti, 1999; Bucureşti, 2002
18. Sorin Popescu, Victoria nd reanu, Probleme actuale alte tehnicii legislative,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003
19. Mircea Preda, Drept administrativ. Partea general , ed.a-III-a, Edit.Lumina Lex,
Bucureşti 2004
20. Valentin I. Pris caru, Tratat de drept administrativ român, Partea general ed. a III-a,
rev zut şi ad ugit , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
21. Constantin G.Rarincescu, Contenciosul administrativ român, ed.a II-a, Editura
Universala Alcalay & Co, Bucureşti,1936
22. Ioan Santai, Drept administrativ şi Ştiin a administra iei, vol.I şi vol.II, Editura
Risoprint SRL Cluj-Napoca, 2005
23. Anibal Teodorescu, Tratat de drept administrativ, ed.I, Institutul de Arte Grafice
„Eminescu” SA Bucureşti, 1929, vol.I, II
24. Anton Tr ilescu, Actele administra iei publice locale, Editura All Beck, Bucureşti,
2002
25. Anton Tr ilescu, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2005
26. Verginia Vedinaş, Drept administrativ şi institu ii politico-administrative. Manual
practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
27. Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006
28.

II. AUTORI STR INI

1. Michael Allen & Brian Thompson, Cases and Materials on Constitutional &
th
Administrative Law, 6 edition, Blackstone Press Limited, London, 2001
2. Jean Boulouis, Marco Darmon et Jean Guy Huglo, Contentieux
Communnautaire, 2e ed., Ed. Dalloz, 2001
3. René Chapus, Droit administratif général , Tome 1, 15e edition, Paris Edit.
Montchrestien E.J.A. Paris, 2001

200
4. Paul P. Craig, Administrative Law, fourth edition, Sweet & Maxwell, London, 1999
5. Jürgen Schwarze, Droit Administratif Européen, Office des Publications Officielles
des Communautés Européennes, Bruylant, 1994
6. Agathe Van Lang, Geneviève Gondouin, Véronique Inserquet-Brisset,
Dictionnaire de Droit Administratif, 3e edition Armand Colin, Paris, 2002
7. Jacqueline Morand-Deviller, Cours de droit administratif, 7e ed. Montchrestien,
E.J.A., Paris, 2001
8. Laurent Richer, Droit des contrats administratif, 3e edition, L.G.D.J., Paris, 2001
9. Jean Rivero, Jean Waline, Droit administratif, 18eed.Dalloz, Paris, 2000

B.ARTICOLE, STUDII

I. Autori români

1. Ruxandra Anescu, Vlad Anescu, Procedura aprob rii tacite, Edit.Tribuna

Economic ,- Supliment economic legislativ, nr.33/2003
2. Dana Apostol Tofan, Unele considera ii în leg tur cu Legea privind transparen a
decizional în administra ia public , în Curierul judiciar nr.3/2003
3. Dana Apostol Tofan, Modific rile esen iale aduse institu iei contenciosului
administrativ prin noua lege cadru în materie (I), Curierul judiciar nr.3/2005
4. Alexandru Sorin-Ciobanu, Suspendarea judiciar a execut rii actelor administrative
în baza Legii contenciosului administrativ, Revista de drept public nr.1/2005, p.78
5. Mihai Constantinescu, Suprema ia legii, principiu fundamental de drept, în Revista
de drept public nr.1-2/1996
6. Mihail Constantin Eremia, Ierarhia actelor juridice cu putere normativ în sistemul
de drept în România, în Revista de drept public nr.2/2001
7. Antonie Iorgovan, Regimul juridic al decretelor preziden iale şi al r spunderii
Preşedintelui României pentru emiterea acestora, Revista de drept public nr.1/2005,
p.53
8. Antonie Iorgovan, Considera ii teoretice pe marginea unor solu ii ale instan elor de
contencios administrativ. Revista de Drept Public nr.1/2006

201
9. Ana Rozalia Laz r, Rela ia legalitate- oportunitate din perspectiva practicii
instan elor na ionale şi comunitare, Curierul judiciar nr.9/2003
10. Ana Rozalia Laz r, Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative. Câteva
considerente privind procedura aprob rii tacite, Revista de Drept Public nr.3/2003
11. Rodica Narcisa Petrescu, Considera ii asupra noii legi administrative privind
descentralizarea, Revista de drept public nr.1/2005, p.35
12. Ioan Santai, Noul cadru legal al activit ii de solu ionare a peti iilor (O.G.nr.27/2002,
Legea nr.233/2002) în Revista Dreptul nr.6/2002
13. Nicolae Scutea şi Mihaela M. Popa - Unele controverse doctrinare privind legea
contenciosului administrativ la un an de la intrarea sa în vigoare. Revista de Drept
Public nr.1/2006

II. Autori str ini

1. Frédérique Aubert, Simplification et rationalisation de le législation de l’Union,

L’Actualité juridique-Droit administratif, nr.7/2003, Editions Dalloz
2. Jean-Marc Belorgey, Stéphane Gervason, Cristian Lambert, Actualité du droit
communautaire, l’Actualité juridique-Droit administratif nr.8/2003, et L’Actualité
juridique-Droit administratif nr.20/2003, Edition Dalloz
3. Laurence Desfonds, La notion de mesure préparatoire en droit administratif français,
L’Actualité juridique - Droit administratif, 1/2003, Editions Dalloz
4. Jean-François Flauss, Actualité de la Convention européenne des droits de l’homme
(octobre 2002- février 2003), L’Actualité juridique- Droit administratif, nr.12/2003,
Editions Dalloz
5. Renaud Denoix de Saint Marc, La question de l’administration contractuelle,
L’Actualité juridique- Droit administratif, nr.19/2003, Editions Dalloz

C. CULEGERI, CODURI, PROIECTE

202
1. Vincent Berger, Jurispruden a Cur ii Europene a drepturilor Omului, Edi ia a 5-a în
limba român , Institutul Român pentru Drepturile Omului, Bucureşti, Edit. IRDO,
2005
2. Corneliu Bîrsan, Conven ia european a drepturilor omului, Comentarii pe articole,
vol.I Drepturi şi libert i, Ed.All Beck, Bucureşti, 2005
3. Corneliu- Liviu Popescu, Jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului (1999-
2002), Edit. All Beck, Bucureşti, 2003
4. Corneliu- Liviu Popescu, Drepturile de procedur în jurispruden a Cur ii Europene a
Drepturilor Omului (2001-2002), Edit. All Beck, Bucureşti, 2003
5. Curtea Suprem de Justi ie, Buletinul jurispruden ei, Culegerea de decizii pe anul
1993, Editurile „Continent XXI” şi „Universul”, Bucureşti, 1994
6. Tratate ale Consiliului Europei - Texte esen iale – Les editions du Conseil de
l’Europe, 2002
1. Buletinul Jurispruden ei 1990-2004 , De la Curtea Suprem de Justi ie la Înalta
Curte de Casa ie şi Justi ie, Edit. All Beck, 2004 şi forma pe suport electronic
actualizat
2. Buletinul Casa iei, Revista oficial a Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie, Jurispruden ,
doctrin , comunic ri, Edit. All Beck (trimestrial , începând cu 2005)
3. Proiectul Codului de procedur administrativ ,în Revista de drept public,
nr.4/2004, Edit. All Beck, Bucureşti, 2004
4. Tratatul de Instituire a unei Constitu ii pentru Europa, Institutul European din
România, ed-a 2-a revizuit Bucureşti, 2005

203