ARTA CONVERSATIEI

Ştim să comunicăm
unii cu alţii?
 O BUNĂ COMUNICARE
Comunicarea are două sensuri , de la “mine către tine” şi de la
“tine către mine”. Aceasta înseamnă să fim dispuşi să îi ascultăm
pe alţii când au să ne spună ceva şi la rândul nostru când avem
ceva de comunicat să o facem aşa încât celuilalt să îi fie uşor să
recepteze mesajul nostru!

Comunicarea pretinde
conversaţie, dialog - a
vorbi unul cu altul şi nu
doar a se adresa unul
altuia fără a acorda vreo
consideraţie reacţiei
celuilalt.
 De ce comunicăm?
Omul trăieşte în societate … este
înconjurat de OAMENI CU CARE
VINE ÎN CONTACT în familie, la
şcoală, la locul de muncă, pe
stradă, oriunde

Medicii şi psihologii ne sfătuiesc să avem relaţii bune

cu alţii în primul rând pentru propria noastră bunăstare,
pentru sănătatea noastră… O persoană paşnică, altruistă,
care se gândeşte şi la binele altora şi este preocupată
de binele altora este o persoană mai veselă şi
sănătoasă. Egoismul, dimpotrivă conduce la probleme ale
inimii, la stres şi nelinişte.
 Procesul de comunicare

Ascultare activă

Feed - back

Comunicarea există numai dacă devenim,

alternativ, emiţători şi receptori =>
schimb de informaţii în ambele sensuri.
 FORMELE COMUNICĂRII
I Comunicarea umană foloseşte stmuli şi semnale care aparţin următoarelor
categorii de limbaj:

Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE

Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI ŞI SEMNALE

transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii

Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli şi semnale transmise

prin: FIZIONOMIE, MIMICĂ, GESTICĂ, POSTURĂ

II Paralimbajul şi limbajul nonverbal au rolul de a :

susţine mesajele verbale: “E haios” – râs
accentuarea mesajelor verbale: “Ieşiţi!” – braţul întins spre ieşire
Înlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) înlocuit de ducerea
degetului arătător la buze
Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am supărat pe tine” – zâmbet larg, râs
 Ce presupune comunicarea?

A comunica presupune cunoaştere de sine şi

stimă de sine
A comunica presupune conştientizarea nevoilor
celuilalt
A comunica presupune a şti să asculţi
A comunica presupune a înţelege mesajele
A comunica presupune a şti să îţi exprimi
sentimentele
A comunica presupune a accepta conflictele
 Reviste
Adunări/şedinţe Publicaţii
videoconferinţe
Conferinţe informative

Scrisori Internet
Telegrame Canale de
Mail/Chat
Fax-uri comunicare

Televiziune Discuţii
între 4 ochi Telefon
Radio
 ARTA COMUNICĂRII EFICIENTE
Arta ascultării

“Motivul pentru care avem două

urechi şi o gură este pentru a vorbi
mai puţin şi a asculta mai mult.”
Zeno din Citium

Arta ascultării este un dar extraordinar pe care îl putem face

celorlalţi, dar şi nouă inşine. Când îi ascultăm pe ceilalţi, le
demonstrăm că ceea ce au ei de spus este important. Le inspirăm
încredere. Chiar şi dacă ce au ei de spus nu ne ajută, trebuie să
fim conştienţi că a-i asculta îi va ajuta pe ei, pentru că aşa cum
florile înfloresc în lumina soarelui, tot aşa oamenii se dezvoltă
când sunt ascultaţi de cineva.
 Ascultare activă
Când îi ascultăm pe cei din jur, putem învăţa. Ascultarea activă este un principiu de
bază pentru dezvoltarea personală. Henry Kaiser spunea: “Evoluez în momentul în
care am în jur oameni mai inteligenţi decât mine pe care îi ascult. Şi cred cu tărie
că oricine este mai informat decât mine în privinţa unui subiect.”

Nu este uşor să fim buni ascultători. Cea mai uşoară

formă de ascultare este aceea de a asculta radioul. În
rest, este extrem de dificil. Ce face ascultatul să fie
atât de dificil? Ego-ul nostru. Adesea pretindem că
ascultăm, dar mintea noastră e în cu totul altă parte,
încercând să găsească ceva de spus. Nevoia de a
întrerupe şi de a vorbi este foarte puternică. Vrem să
ne auzim şi pe noi înşine într-o conversaţie, doar
pentru a ne confirma şi valida existenţa. Şi dacă
partenerul îndrăzneşte să vorbească, în loc să ne
oprim după ce ne-am spus părerea, continuăm să
vorbim spre propria satisfacţie
 Limbajul tăcerii
A şti să taci când trebuie este o calitate a
omului, preţuită din cele mai vechi timpuri.
Chiar şi prin tăcere oamenii comunică
ceva: aprobare, dezaprobare, discreţie,
raţiune, păstrarea unei taine, admiraţie.

Folosind cu atenţie tăcerea în momente

cheie - cu alte cuvinte pregătindu-ne să
ascultam - putem încuraja vorbitorul să
continue sau să-şi exprime sentimente
şi atitudini pe care, fără îndoială, altfel nu
le-ar fi făcut. Tăcerea este, deci, un
instrument puternic de comunicare, dar
care trebuie folosit cu abilitate.
 Limbajul culorilor
Culorile influenţează şi ele comunicarea. Ele evidenţiează atitudinea
omului faţă de viaţă şi faţă de cei din jur. Culoarea vestimentaţiei
folosită de către manager ne comunică o serie de lucruri despre acesta.
Culorile şi semnificaţia lor
Roşu - om sentimental
Roz - îi place să iubească, să fie iubit şi să aibă grijă de alţii
Portocaliu - este organizat si hotarat sa-si realizeze planul
Galben - doreşte să discute
Verde - îi place schimbarea
Bleu, Albastru - este inventiv
Bleumarin - îi place să fie şef şi să dea ordine
Negru - ştie foarte bine ce are de făcut

Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea iar cele

reci (gri, verde, albastru) o inhibă. Comunicarea se desfăşoară greoi şi în
cazul monotoniei sau varietăţii excesive de culori.
În final, fiecare om îşi adaptează aceste limbaje non-verbale la propriul său
stil de viaţă.
 Comunicarea nonverbala
Comunicarea
nonverbala este o
componenta esentiala in
viata de zi cu zi. Fie ca
ne ducem la un interviu,
ca tinem un discurs, ca
avem o discutie sau
suntem intr-o situatie
care solicita mult
autocontrol,
comunicarea
nonverbala este factorul
de care depinde uneori
intregul nostru succes.
 MIMICA –PRIVIREA - GESTICA
Din totalul mesajelor transmise de o persoana si retinute de interlocutor:
7% sunt verbale, 38% sunt paraverbale iar 55% sunt nonverbale.

Cand ceea ce spuneti nu

Acest tip de comunicare are
relevanta mai mare decat
semnalele verbale si paraverbale
(tonul vocii, accent, tonalitate
etc). Aceasta axioma enunta
urmatorul lucru:
este in concordanta cu ceea
ce faceti, interlocutorul va
crede ceea ce vede, adica
semnalele nonverbale ale
corpului dumneavoastra.
Limbajul nonverbal (body
language) este alcatuit din trei
componente:
mimica, privirea si gestica.
 MIMICA
Mimica se refera la toate
fenomenele pe care le putem
observa pe fata unui om :
miscarile capului, contactul
vizual, directia privirii, zambetul.

PRIVIREA
In privinta privirii, pentru a construi o relatie de comunicare
trebuie sa pastram contactul vizual cam 60% - 70% din timp.
De asemenea, exista mai multe tipuri de priviri:
oficiala, intima, laterala, care atunci cand e insotita de zambet
inseamna interes, iar atunci cand e iinsotita de
incruntarea sprancenelor inseamna ostilitate. La fel,
inchiderea ochilor inseamna dorinta de a finaliza interactiunea.
 GESTICA
Gestica se refera la limbajul mainilor
in termeni de viteza a miscarii, grad
de tensiune, pozitii, zone de miscare,
mod de tinere a degetelor, distanta
dintre maini si corp.

Mai jos sunt cateva imagini cu

posibile posturi pe care le poate
adopta cineva in timpul unei
discutii si cu decodificarea lor din
registrul nonverbal in cel verbal
Pozitia mainilor ne poate da nenumarate indicii despre starea cuiva.
Enumeram mai jos cateva pozitii ale mainilor si semnificatia lor in
contextul limbajului corpului:
 Postura si orientarea corpului

Se refera la felul in care un om sta la un moment dat si la modalitatile prin

care isi modifica postura corpului. Astfel, exista cateva pozitii de baza din care
putem identifica starea de spirit a oamenilor care fac parte dintr-o audienta.
Identifică mesajele transmise de figurile următoare!

?
?
 Stilurile de comunicare
Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii,
Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca rezolvarea unor probleme)
Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii)
Stilul directiv
Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam)
Stilul asertiv
 BARIELE COMUNICĂRII
Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea
pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.
Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea

Alte bariere pot fi:

- a judeca – “ Esti un naiv ca ai
facut.....”
- a da solutii – “Daca as fi in locul
tau cu siguranta l-as refuza”
- a da ordine – “Fa-ti tema imediat!”
- amenintarea – “O vei face sau
daca nu....”
- moralizarea – “Trebuie sa-ti ceri
scuze de la el”
- evitarea – “Mai bine sa vorbim
despre”
- folosirea excesiva a intrebarilor
 Povestea
iepuraşului
Această poveste este despre un iepuraş care
Dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să citiţi
povestioara şi să meditaţi puţin asupra moralei!
Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are o tigaie în care să le prăjească. Stă el, se
gândeşte, şi îşi aduce aminte că ursul are o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul
ursului să-i ceară tigaia cu împrumut! Mergând… mergând, iepuraşul se întreaba:
-Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai
rămân eu cu 6 şi asta e, mi-ajung 6!
Merge el ce merge, şi se întreabă din nou:
-Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din
pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte
jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4 mai rămân şi eu cu 4 şi îmi ajung şi astea
până la urmă!
Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee:
-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam
nesimţit, cred că o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să
rămân doar cu 2 ouă?
Delicată situaţie, dar, asta e! Până la urmă decât să mor de foame, îi dau
lui 6 şi eu sunt mai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină de
foame astăzi!
În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu din nou pe gânduri,
era din ce în ce mai stresat, pentru că în tot acest timp el s-a gândit să-l
împace şi pe urs şi pe el şi a tras nişte concluzii clare. Dar nu-şi pusese o
singură întrebare:
-Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi foarte delicat!!!
Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet larg şi spune:
-Zi-mi iepuraşule, ce problema ai, cu ce te pot ajuta?
Iepuraşul:
-Mai ursule, ştii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoi îi întoarce
spatele şi pleacă!
Morala: etichetarea prietenilor,
a colegilor sau a şefilor, fără măcar
să le ascultăm punctul de vedere,
conduce la un eşec ferm în comunicare!
 Comunicarea asertiva

►EXPRIMAREA EMOŢIILOR ŞI CONVINGERILOR

FĂRĂ A ATACA ŞI AFECTA DREPTURILE ALTORA
► COMUNICARE DIRECTĂ, DECHISĂ ŞI ONESTĂ
► INIŢIEREA, MENŢINEREA ŞI ÎNCHEIEREA UNEI
CONVERSAŢII ÎNTR-UN MOD PLĂCUT
► A FACE COMPLIMENTE ŞI A LE ACCEPTA
► A SPUNE NU FĂRĂ A TE SIMŢI VINOVAT SAU JENAT
► RESPECTAREA DREPTURILOR CELORLALTE PERSOANE
 Drepturi asertive

Am dreptul să…

→mă respect pentru cine sunt şi pentru ceea ce fac.

→ decid care sunt priorităţile mele şi cum îmi stabilesc
obiectivele personale.
→ am propriile valori, credinţe.
→ le spun celorlalţi cum doresc să fiu tratat.
→ mă răzgândesc şi să greşesc fără să fiu ridiculizat.
→ am relaţii sociale pozitive, în care să mă simt în
siguranţă şi respectat(ă).
→ spun „NU” , să refuz ceva atunci când ştiu că nu mi se
potriveşte, fără să mă simt vinovat(ă).
→ cer informaţii, atunci când mă intereseză ceva.
→ fiu ascultat(ă) şi luat(ă) în serios.
→ fiu fericit(ă).
Ce poţi face pentru a avea un comportament
şi o comunicare asertivă?
◘→exprimă-te clar şi concis;
◘→evită să fii sarcastic;
◘→evită să faci generalizări;
◘→evită să foloseşti etichete;
◘→cere feed-back;
◘→evită comportamentul agresiv;
◘→evită reacţiile impulsive;
◘→evită monopolizarea discuţiei;
◘→evită să faci presupuneri;
◘→conştientizează ce tip de comunicare
foloseşti (agresiv, asertiv, pasiv sau
agresiv-pasiv).

Succes în
comunicare!
Bibliografie -internet

Succes în
comunicare!