Cazuri Clinice Rezolv-1

Bilet Nr:1
În timpul exploziei o persoană a suferit o leziune a brațului stâng în 1/3 medie. E adus la
clinică în stare gravă peste 3 ore de la traumatism. Pulsul 104 bătăi/1 min. La braţ este aplicat
garoul. Pansamentul e îmbibat cu sânge, e ferit. Se determină o plagă 4X3 cm. Hemoragie în
plagă nu este. Membrul toracic este fixat cu imobilizare moale, cu eșarfă. Se determină o
diformitatea brațului.
1. Care este diagnosticul ? crush-sindrom gradul 1 (pana la 4 ore)
2. Greşelile asistenţei medicale ?
Primul ajutor
Scopul - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei accelerate
- eliberarea traumatizatului din compresie +
- aplicarea garoului la baza membrului comprimat+
- pansament aseptic (la necesitate)+
- pansament compresiv pe tot membrul compresat de la baza lui spre periferie-
- scoaterea garoului. Garoul nu se scoate la o compresiune de 15 ore şi mai mult.-
- hipotermia locală (16-18ºC)-
- imobilizarea pentru transportare+
- antidoloranţi nu se stie
- saturarea cu mult lichid alcalin (soluţie de 2% de NaHCO3) nu se stie
- evacuarea de urgenţă.
3. Asistenţa medicală la etapa spitalicească.

Ajutor medical
1.) Efectuarea componentelor primului ajutor în cazurile neaplicării lui.
• 2.) Infuzia substituenţilor de sînge coloidali şi cristaloizi substituienţi ai sîngelui coloidali, cristaloizi
• hemosorbţia
• hemodializa
3.) Profilaxia hipercaliemiei (clorid de calciu, gluconat de calciu, soluţie de NaCl şi alt. )
4.) Continuarea hipotermiei locale
5.) Asistenţa simptomatică
6.) Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase (antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)
7.) Administrarea preparatelor antidolorante-intra vascular

Comentați R-grama:
Care este D-cul ? fractura
Cum se va aplica tracția continuă ?
Care este tratamentul specializat ?
Bilet Nr:2
În salon, medicul pediatru a observat la băiețelul M. Că din ambele părţi călcâile sunt ridicate,
antipiciorul se găseşte în poziţie de flexie plantară, extenzia în articulaţia talocrurală este
imposibilă, antipiciorul este în poziţie de adducţie, marginea laterală este rotungită, deplasată
în jos.
1. Diagnosticul D-voastră ? Picorul stramb congenital echin
2. Care este gradul afecţiunii ? Grava- extenzia în articulaţia talocrurală este imposibilă
3. Care este conduita de tratament la copil până la vârsta de 3-4 săptămâni ? Aparat
gipsat 2 luni se schimba fiecare 7-10 zile, control radiologic gimnastica curativa, reducerea
manuala, cizmulete
4. Care este conduita de tratament la copil după vârsta de 3-4 săptămâni ? Trat
chirurgical – 1) apparat capsulo ligamentar muschii in hipetonus 2) apparat osos – rezectia in
clin, artrodeza tripla
Comentați R-grama: AP articulatiei coxo-femorale, traectul fracturii de sus in jos, din afara
inauntru
Care este D-cul ? Fractura perthrohanterica tip 1 Evans
Cum se va aplica tracția continuă ? Condili femurului/ tuberozitate tibiei
ORIF – daca e imposibila reductia inchisa
Reducere inchisa, verificata prin radiografia
Etapa a doua – fixarea fragmentelor reduse cu DHS\ Proximal femoral nail
Bilet Nr:3
Cu un transport sanitar a fost adus un militar cu leziune prin armă de foc a regiunii femurale
pe dreapta 1/3 proximală. La internare starea pacientului e gravă. Pacientul conștient, dar într-
o stare de inhibiție, la întrebări răspunde cu întârziere şi cu greu. Puls 120 bătăi 1 min., T/A
80/60 mm Hg. Pe partea internă a coapsei drepte orificiul de intrare cu un diametru de 0,5 cm
cu marginile bine conturate. Pe partea externă -posterioară orificiul de ieșire 7,0 X 4,5 cm cu
marginilor rupte, festonate. Plăgile sângerează moderat. Planta piciorului rece la palpare,
pulsul la vasele sanguine periferice absent, mișcările degetelor pasive -păstrate, dar cele active
- absente.
1. Diagnosticul D-voastră ? socul traumatic faza torpida gradul III (dupa indexul Algover
pulsul/tensiune sistolica)
2. Care este conduita de tratament la etape spitalicească ?
intervenţia chirurgicală care constă în deschiderea largă atât în direcţia longitudinală proximală cât şi distală pentru a
efectua o revizie completă a zonei de traumatizate, cu excizia tuturor ţesuturilor mortificate
 I zonă – canalul plăgii. În unele cazuri conţine glontele, corpi străini, bucăţi
de ţesuturi necrotizate, sânge, microbi;
 II zonă – zona de necroză primară, cauzată de acţiunea energiei cinetice
transmise de la glonţ. Conţine ţesuturi devitalizate îmbibate cu sânge;
 III zonă – zona de comoţie moleculară sau necroză secundară. Este alcătuită
de ţesuturi cu metabolism dereglat şi elemente celulare distruse. Cauza nemijlocită al
acestor modificări este microtrombozele apărute ca rezultat al dereglărilor intercelulare în
urma mişcărilor ondulatorii al ţesuturilor.
restabilirea continuităţii a.femurale, drenarea plăgii, tracţiune scheletală.
• TRATAMENTUL ŞOCUL TRAUMATIC
• ( acţiuni de ordin local )
• 1.) Anestezie locală în focar sau trunculară, regională
• 2.) Imobilizarea perfectă cu restabilirea maximal posibilă a poziţiei segmentului

traumatisat.
• 3.) Hemostază locală in leziunile deschise
• 4.) Profilaxia asimilării produselor necrozei locale in leziunile masive, grave prin hipotermie,
pansamente compresive şi alt.
• 5.) Profilaxia proceselor infecţioase locale prin administrarea locală şi generală a antibioticelor,
preparatelor antiseptice.
( Terapia generală antişoc )
1.) Restituţia volumului sîngelui circulant se efectuează prin infuzia soluţiilor coloidale şi cristaloide şi transfuziei
sîngelui şi preparatelor sanguine:
• În şoc de gr. I – infuzia în volum de 1500-2000 ml a soluţiilor coloidale – cristaloide în raport

1:1, cu o viteză medie de 200 ml/oră;
• În şoc de gr. II – infuzia-transfuzia soluţiilor coloidale –cristaloide- sînge şi preparatele lui în

raport 1:1:1 în volum de 2000-3500 ml cu o viteză medie de 300 ml/oră;
• În şoc de gr. III – transfuzia-infuzia sângelui –colidale- cristaloide în raport 2:1:1 în volum de
până la 6000 ml cu o viteză medie de 600 ml/oră.
2.) Tratamentul antialgic şi corecţia funcţiei sistemului nervos central:
• antidolorante, inclusiv şi preparate narcotice
• trancvilizatori şi alte preparate anarcotice

• blocaje cu anestetice
• cetamine somnifere, sedative
3.) Menţinerea sistemului de transportare a O :
• sînge şi preparatele sîngelui (plasmă, masă eritrocitară şi alt.)
• substituenţi ai sîngelui coloidali şi cristaloizi.
4.) Compensarea activităţii cardiace: preparate cardiotonice ( sol. CaCl2, glucozide cardiace )
• preparate cardiostimulatoare ( izadrin şi alt.)
• vazopresori (noradrenalină, metazon, dopamin)
5.) Combaterea stresului psihoemoţional:
• trancvilizatori ( fenozepam, seduxen, dlazepam, etc. )
6.) Restabilirea metabolismului proteic şi carbonic:
• plasma nativă, proteină, albumină, plasma secca.
7.) Licidarea hipoxiei:
• Vit C, B 6, B 12
• soluţii de glucoza
• O2
• ventilaţia pulmonară asistată
8.) Normalizarea activităţii endocriniene
• corticosteroide şi alt.
9.) Normalizarea funcţiei renale
• diuretice osmotice - manitol, sorbitol
10.) Corecţia echilibrului acido - bazic şi dereglărilor electrolitice:
• substituenţi cristaloizi
• soluţii - bufer
• soluţii 2 - 4% de NaHCO3
11.) Normalizarea calităţilor reologice a sîngelui
12.) Lichidarea hipercuagulaţiei ( anticoagulanţi )
13.) Restabilirea metabolismului transcapilar
• preparate antihistaminice
14.) Combaterea intoxicaţiei
• substituenţi ai sîngelui cu destinaţie detoxica (hemodeză, polideză)
• hemosorbţia, limfosorbţia, plasmoforeza
• imunomodulatori
• În stare de şoc este admisă efectuarea numai
• unor intervenţii chirurgicale, care au destinaţie antişoc:

• 1. Trefinaţiile, trepanaţiile craniene în cazurile prezenţei manifestărilor clinice de accelerată
dezvoltare a hematoamelor epi- subdurale şi altele cu compresia creerului;
• 2. Toracotomia în masive hemoragii intra- şi extrapleurale, în leziuni grave de cord, pulmoni;
• 3. Laparatomii – în hemoragii masive intra abdominale cu leziuni a organelor parenhimatoase,

marelor vase sangvine şi alt.
• 4. În leziuni complete a vaselor sangvine magistrale periferice cu restituţia lor şi restabilirea

circulaţiei sangvine.
Comentați R-grama:
Care este D-cul ? fractura luxatie Monteggia -Stanciulescu
Tipul leziunii ?
Care este tratamentul specializat ? Tratamentul ortopedic este indicat în fracturile-luxaţii reducti- bile şi
stabile, cu o ulterioară aplicare a aparatului ghipsat pe un termen de 1,5 luni. Tratamentul chirurgical include:
reducerea fracturii cubitusului şi osteosinteza cu placă cu şurub, tijă centromedulară şi aparat extern. Capul osului
radial redus în articulaţie se fixează prin artrosinteza cu broşe Kirshner.
Bilet Nr:4
O doamnă în etate s-a alunecat în stradă şi a căzut cu sprijin în mâna dreaptă în extenzie.
Acuză dureri în regiunea articulației pumnului. Obiectiv: edem moderat în regiunea articulației
radiocarpiene, dureri acute la mișcări. Diformitatea articulaţiei pumnului tip ”baionetă”.
Efortul axial cu dureri acute în pumn.
1. Diagnosticul D-voastră ? fractura Colles (Fracturile osului radial în loc tipic)
2. clasificarea propusă de A. Kapangi (1987), care conţine şi recomandări de tratament pentru fiecare tip de
fractură.
3. Tiupul 0. Fractură fără deplasare. Se recomandă tratament ortopedic, imobilizare în atelă ghipsată.
4. Tipul 1. Fractură extensorică cu sau fără fractura stiloidei ulnei. Fractura tip Pouteau-Colles. Fractura cu
compresie- extensie şi deplasare posteriodorsală a fragmentului distal. Se re- 226 comandă osteosinteza intrafocară
clasică după procedeul Kapandji.
5. Tiupul 2. Fractură extensorică cu un fragment suplimentar. Este o fractură de tipul Pouteau-Colles cu un
fragment suplimentar medioposterior, mai rar anterior. Se recomandă osteosinte- ză intrafocară cu două broşe a
fragmentului de bază şi cu o broşă suplimentară a fragmentului medioposterior. Dacă fragmentul suplimentar este
anteromedial, atunci şi broşa suplimentară va fi anteromedială.
6. Tipul 3. Fractură supra-intraarticulară cu traiect intraarticular frontal. Mai frecvent aceste fracturi sunt cu
deplasare unghiulară a fragmentului posterior. Se recomandă osteosinteză intrafocară, dar manipulările vor fi
efectuate fin, pentru a evita ,,transformarea” în fractură flexorie.
7. Tipul 4. Fractură supra-intraarticulară cu traiect intraarticular sagital. Se formează două fragmente distale:
medial şi lateral. Se recomandă osteosinteză intrafocară, dar primele două broşe trebuie să stabilizeze fragmentul
stiloidian, iar pentru reducerea şi fixarea fragmentului medial pot fi folosite a treia şi a patra broşă.
8. Tipul 5. Fractura stiloidei radiale (totală sau parţială), de tipul Hutchinson. Se recomandă osteosinteza
intrafocară cu 2 broşe introduse perpendicular cu linia de fractură.
9. Tipul 6. Fractura marginii posterioare (de tipul Rhea- Barton) a osului radial este o fractură cu subluxarea sau
luxarea posterioară a mâinii. Se recomandă osteosinteză intrafocară cu două broşe introduse conform procedeului
clasic Kapandji.
10. Tipul 7. Fractura marginii anterioare, cu subluxarea sau luxarea anterioară a mâinii, tip Letenneur. Se poate
recomanda osteosinteză intrafocară ,,inversată” cu două broşe, dar numai cu respectarea topografiei anatomice a
pachetului neurovascular la acest nivel.
11. Tipul 8. Fractură flexorie a metaepifizei distale a osului radial de tipul Goyrand-Smith. Fractură cu compresie-
flexie şi deplasare anterioară. Se poate recomanda osteosinteză intrafocară 227 ,,inversată” cu broşe, dar numai cu
respectarea şi protejarea anatomiei topografice a pachetului neurovascular. Tipul 9. Fractură supraarticulară ,,în
cruce”, cu două pla- nuri încrucişate. Se recomandă osteosinteză deschisă cu placă în- şurubată, în unele cazuri
folosind chiar şi două căi de acces.
12. Tipul 10. Fractura extremităţii inferioare a ambelor oase ale antebraţului. Fractura supra-intraarticulară
cominutivă a metaepifizei distale a osului radial concomitent cu fractura extremităţii distale a ulnei. Se recomandă
osteosinteză deschisă a ambelor oase ale antebraţului.
13. Tipul 11. Fractură vicios consolidată a osului radial. Se recomandă osteotomie (osteoclazie) cu osteosinteză
osteoplastică a fragmentelor.
2. Ce investigații suplimentare o să numiți ? radiografie in doua incidente,

3. Tactica de tratament ?
Fracturile fără deplasare se tratează prin imobilizare cu atelă ghipsată, cu fixarea mâinii în poziţie funcţională pe 4
săptă- mâni În primele 24–48 de ore, bolnavii cu fracturi de radius reduse trebuie să se afle sub supravegherea
medicului, deoarece există pericolul de comprimare a nervilor şi vaselor de edemul ţesuturilor moi. Metoda de
reducere în fracturile cu deplasare în flexie este inversă celei din fracturile cu deplasare în extensie.
Chirurgical
constă în reducerea sângerândă a fragmentelor şi osteosinteza cu broşe, şuruburi în fracturile stiloi- diene şi
marginale. În fracturile Colles şi Smith instabile prioritatea în tratament îi revine osteosintezei intrafocare Kapangi
(1986) (fig. 105), urmată de reeducarea funcţională imediată. Această metodă previne şi tasarea epimetafizei radiale
după consolidare, din cauza resorbţiei ţesutului osos din fractură.
Comentați R-grama:
Care este D-cul ? fractura colului femurului mediocervicala ? garden 4
Clasificarea anatomo-topografică (Delbert) :
• subcapitale;
• mediocervicale;
• cervicotrohanteriene (bazale, bazicervicale).
Clasificarea clinico-radiografică Garden rezultă din aspectul radiologic al liniilor trabeculare, din evantaiul de susţinere
al lui Delbert în imaginea radiologică anteroposterioară.
Garden I – fracturi incomplete. Corticala superioară se fracturează, impactându-se în capul femural, iar corticala
inferioară rămâne întreagă, cortexul nefracturat asigură vascularizarea fragmentului proximal.
Garden II – fracturi complete fără dislocare. Prognosticul pentru regenerare este favorabil.
Garden III – fracturi complete cu angulaţia traveelor în varus, la care se mai speră că fragmentul proximal s-ar nutri
prin vasele sinoviei parţial rămase întregi, rezervaţi în declararea prognosticului de regenerare.
Garden IV – fracturi cu dislocare totală, unde sinovia este distrusă împreună cu sistemele vasculare retinacular şi
endostal.
Clasificarea biomecanică (Pawels)
cu unghi de până la 30º;
• cu unghi între 30º şi 50º;
• cu unghi între 50º şi 70º.
Această clasificare este importantă, deoarece, în funcţie de unghiul format cu axul orizontal, la nivelul fracturii
predomină forţele de compactare sau cele de dezangrenare. Cu cât unghiul format este mai avansat, cu atât fractura este
mai instabilă

Tratamentul
la locul accidentului constă din aplicarea unei imobilizări, analgezice, transportare în secţia ortopedie. În timpul
transportării, planta se va menţine în poziţie verticală uşor rotată în exterior (10–15º).
În staţionar se recomandă imobilizare temporară prin tracţiune scheletică ori botină derotatorie, blocaj analgezic.
Starea generală a pacientului determină tactica de tratament în continuare. În cazul în care starea generală a pacientului
este compromisă de mai multe maladii concomitente, care fac imposibilă intervenţia chirurgicală, medicul va decide în
favoarea unui tratament ortopedic, axat pe următoarele principii:
 înlăturarea durerilor la nivelul focarului şi activizarea cât mai precoce a mişcărilor în membrul fracturat;
 tratamentul (profilaxia) concomitent al maladiilor de altă origine;
 profilaxia complicaţiilor imediate;
 reeducarea precoce a mersului pacientului
Tratamentul chirurgical include obligator două etape: reducerea fragmentelor şi osteosinteza lor în poziţie redusă. În
funcţie de gradul fracturii, de vârsta pacientului şi starea lui generală, se alege metoda de osteosinteză.
Pentru osteosinteza fracturilor de col femural se folosesc:
– şuruburi AO pentru os spongios;
– şuruburi AO canulate;
– şuruburi cu compresiune HDS (High Dinamic Screw);
– lamă-placă;
– osteosinteză cu compresiune prin aplicarea şurubului cu resort.
Bilet Nr:5
La punctul medical s-a adresat un tânăr de 28 de ani, care cu 3 ore în urmă a fost agresat de
un necunoscut cu un băț. Apărându-se a opus antebrațul peste care a fost lovit. Se determină
diformitatea antebrațului treimea media, partea postero-medială, un unghi deschis posterior.
Pronația supinația este dereglată ...
1. Diagnosticul D-voastră ? fractura diafizei antebratului (ambele oase pentru ca este

deformatie)
2. Ce investigații suplimentare o să numiți ? radiografie in doua incidente
ortopedic este indicat în fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă, în fracturile în care trebuie redusă numai
angulaţia. Toate fracturile cu deplasare necesită un tratament chirurgical, cu efectuarea următoarelor manopere:
1) restabilirea curburilor normale ale radiusului;
2) menţinerea anatomiei de lungime între cubitus şi radius;
3) păstrarea axei de rotaţie a antebraţului.
Pentru fixarea fragmentelor se folosesc: tije centromedulare în combinaţie cu aparatul Ilizarov din 2 inele. Cea mai
recomandabilă este osteosinteza funcţional-stabilă cu plăci cu şuruburi
Fractură transversală a ambelor oase de antebraţ în treimea medie. Osteosinteza fracturii de ulnă cu placă AO.
Comentați R-grama:
Care este D-cul ? fractura cu deformarea inelului pelvian
clasifi care:
o fracturi izolate (marginale ale cristei şi aripii, spinei iliace. sacrului, coccisului;
o fracturile inelului osos pelvian, fără deformarea lui ;
o fracturi cu deformarea inelului pelvian ;
o fracturi duble cu traiectul vertical (fractura Malgaigne)
o fracturile cotiloidului (sprîncenei, prin înfundarea cotîloidului -
fractură cu luxaţie centrală a femurului) ;
o fracturile bazinului combinate cu leziunea viscerelor pelviene.

Primul ajutor medical la locul accidentului:combaterea durerii şi transportul în poziţia culcat pe targa cu scut sau aţele
de sîrmă legate între ele în poziţie dorsală, în caz de anurie şi dilatarea vezicii urinare se impune puncţia suprapubică.
La spital durerea va fi ocupată prin procedeul Şkolnikov—Selivanov: injectarea în spaţiul pelvian a soluţiei de
novocaina 0,25%. în caz de fracturi unilaterale ale bazinului:300—500 ml, bilaterale -500—700 ml. Injectarea se face
după anestezia pielii în regiunea spinei anterio-superioare, cu un ac de 14—15 cm lungime, prin care treptat se
infiltrează soluţia de novocaina, iar acul,alunecind pe fata interna a aripii iliace, coboara pina la regiunea sacroiliaca.
Bilet Nr: 6
Un tânăr apărându-se de o lovitură cu un obiect dur ca protecție a opus antebrațul în flexie în
cot.
Vizual: în 1/3 medie a antebrațului un hematom subcutanat şi o deformație nepronunțată
partea ulnară. Palparea - durei locale. Efortul axial cu dureri acute, mișcările în articulație
cotului limitate din cauza durerilor acute
1. Diagnosticul D-voastră ? fractura inchisa a antebratului izolata (ulnei)
2. Ce investigații suplimentare o să indicați ? radiografie 2 incidente
ortopedic este indicat în fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă, în fracturile în care trebuie redusă numai
angulaţia. Toate fracturile cu deplasare necesită un tratament chirurgical, cu efectuarea următoarelor manopere:
Comentați R-grama:
Care este D-cul ? fractura femurului epifiza distala supracondiliana cu dislocare
Clasificarea fracturilor supracondiliene:
 fără deplasare;  cu dislocare;  cu impactare;  cominutive.

Clasificarea fracturilor condililor femurali:
 sagitale, cu sau fără deplasarea unui condil;  bicondiliene;
 coronale, cu deplasare;  combinate (sagitale şi coronale).
Ce complicații pot surveni ? Complicaţii

Locale imediate:  deschiderea focarului;  lezarea nervului sciatic popliteu extern;  lezarea arterei poplitee.
Locale tardive:  consolidare vicioasă;  redoare de genunchi;  pseudoartroză;  osteite cronice.
De ce investigații aveți nevoie ? radiografie, rmn,

Tratamentul La locul accidentului se recomandă imobilizare, analgezice. În cazul fracturilor deschise sau al leziunilor
vasculonervoase, se aplică garou şi pansament compresiv. În staţionar – blocaj analgezic, tracţiune scheletică, puncţia
articulaţiei genunchiului cu evacuarea hemartrozei.
Tratamentul chirurgical, care constă în reducerea deschisă şi osteosinteza fragmentelor în poziţie redusă, are un şir de
avantaje. Pe lângă faptul că în tratamentul chirurgical fragmentele osului fracturat pot fi reduse ideal, fixarea lor rigid ă
cu fixatori moderni permite într-un timp imediat postoperator reeducarea mişcărilor în articulaţia genunchiului. Astfel se
obţine un rezultat funcţional satisfăcător. În situaţiile când starea generală a pacientului compromite, prin maladii
concomitente, operaţia indicată, tratamentul ortopedic prin tracţie continuă, până la formarea unui calus primar, cu
imobilizare ghipsată, în continuare rămânând metoda de elecţie. În timpul tracţiei se vor lua în considerare forţele care
formează angulaţia fragmentelor descrise mai sus. De aceea, tracţia se va aplica de tuberozitatea tibiei cu membrul
inferior pe o atelă, cu o flexie moderată a gambei. În fracturile condiţionate de aceleaşi situaţii, dar fără dislocarea
fragmentelor, imobilizarea ghipsată este indicată chiar de la început. Mijloacele de osteosinteză în fracturile femurului
distal:
 placă-lamă AO la 90;  placă condiliană la 95;
 osteosinteză combinată (placă-lamă cu şuruburi şi, suplimentar, şuruburi pentru os spongios);
 şuruburi pentru os spongios.
Bilet Nr: 7
La serviciu un tânăr este lovit cu manivela mașinii peste antebrațul stâng. Obiectiv: edem
moderat 1/3 medie a antebrațului, partea radială o echimoză. Efortul axial cu dureri acute.
Mișcările în articulația pumnului limitate, cu dureri acute.
1. Diagnosticul D-voastră ? fractura izolata a radiusului in treime medie

2. Ce investigații suplimentare o să numiți ? radiografie
3. Tactica de tratament ? : ortopedic este indicat în fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă, în
fracturile în care trebuie redusă numai angulaţia. Toate fracturile cu deplasare necesită un tratament chirurgical, cu
efectuarea următoarelor manopere:
Comentați R-grama:
Care este D-cul ?
Care este mecanismul leziunii ?
Bilet Nr: 8
În clinică este adus un militar în stare gravă cu leziunea prin armă de foc a femurului stâng.
Leziunea este oarbă primită cu 8 ore în urmă. La punctul medical i s-a administrat preparate
analgezic, s-a aplicat atela Cramer. La internare puls 120 pe 1 min. T/A 80 / 60 mm Hg.
Pansamentul şi hainele sunt abundent îmbibate cu sânge. Atela Cramer s-a slăbit.
1. Ce complicație s-a manifestat la rănit?
Se manifestă șocul traumatic în faza torpida de gradul doi
Şocul traumatic este un proces patologic tipic, ce s-a format la om evolutiv,

cauzat de leziuni corporale grave, şi se dezvoltă în perioada acută a maladiei traumatice.
Șocul traumatic apare în două faze - excitația (erectilă) și inhibarea

(torpida).
Faza erectilă
-conștiința este păstrată, dar, sunt încălcate orientările spațiale și temporale

-victima subestimeaza gravitatea stării sale.
-apare imediat după o accidentare și se manifestă prin agitație motorie și de
vorbire, anxietate și teamă
-răspunde corect la întrebări, se plânge periodic de durere, pielea este palidă
respirația este accelerată, tahicardia este exprimată, un puls de umplere și

tensiune suficientă, tensiunea arterială este normală sau ușor ridicată.
Faza torpida se dezvoltă odată cu creșterea insuficienței circulatorii și se

caracterizează prin conștiința afectată
-victima este inhibată, nu se plânge de durere, se află nemișcată, privirea lui

rătăcește, nu este fixată pe nimic.
-răspunde la întrebări într-o voce liniștită, pentru a obține un răspuns, de multe

ori trebuie să repetați întrebarea.
-pielea și mucoasele vizibile sunt palide, cu o nuanță cenușie. Pielea poate avea
un model marmorat (semn al scăderii aportului de sânge și stagnării sângelui în vasele mici),
acoperit cu transpirație rece.
-membrele sunt reci, se remarcă acrocianoza, respirația superficială, rapidă.
-Pulsul este frecvent, slab, filiform - semn al scăderii volumului de sânge

circulant.
-tensiunea arterială este scăzută
Severitatea stării în faza torpidă a șocului este evaluată prin frecvența

pulsului și presiunea arterială și este indicată de gradul respectiv.
Șocul gradului I este ușor. Starea victimei este compensată, conștiința este
limpede, pulsul este de 90-100 bătăi pe minut, tensiunea arterială maximă este de 90-100 mm
Hg. Art.
Șoc de gradul doi - moderat. Victima este inhibată, pielea este palidă, pulsul
este frecvent - până la 140 de bătăi pe minut, umplutură slabă, tensiunea arterială maximă este
redusă la 90–80 mm RT. Art. Respirația superficială, rapidă. Prognoza este serioasă. Pentru a
salva vieți, sunt necesare măsuri anti-șoc.
Șocul de gradul al treilea este sever. Starea victimei este foarte gravă.
Conștiința confundată sau absentă cu totul. Pielea este palidă, acoperită de transpirație rece,
acrocianoza este pronunțată. Pulsul este filiform - 130-180 bătăi pe minut, determinat doar pe
artere mari (carotide, femurale). Prognoza este foarte serioasă.
Un șoc de gradul al patrulea este o stare terminală. Piele inconștientă, cenușie,

buze albăstrui, tensiune arterială sub 50 mm Hg. Art., Adesea deloc determinat. Pulsul abia se
observă în arterele centrale. Respirația este superficială, rară (plângând), pupilele sunt dilatate,
nu există reflexe și reacții la iritarea durerii. Prognosticul este aproape întotdeauna
defavorabil.
2. Care sunt greșelile în asistența medicală la etapa prespitalicească ?
La etapa prespitaliceasca nu a fost oprita sangerarea și nu a fost asigurata dezinfectarea ranii

cu amplicarea pansamentului steril pentru a preveni complicațiile.
3. Diagnosticul D-voastră?
Leziunea mecanica prin arma de foc a femurului stâng , agravat cu socul traumatic în faza
torpida de gradul 2.
4. Ce investigații suplimentare o să numiți ?
Metoda radiologică , misroscopia conținutului plagii, hemoleucograma , angiografie?
Tratamentul șocului traumatic include niște etape

----primul grup de măsuri anti-șoc, care vizează eliminarea sindromului durerii și a
complicațiilor
 introducerea analgezicelor narcotice și non-narcotice
 anestezie reginală (blocaj novocainic, lidocainic)
 imobizarea segmentului deteriorat al membrului sau coloanei vertebrale
 transport ușor;
 anestezie generală în instituțile medicale
-----Al doile grup include oprirea sîngerării externe sau interne
 aplicarea unui garou sau a unei cleme
 ligarea vasului sau refacerea integrității acestuia (suturarea locului de

vătămare) sângerare externă
 hemotoraxul, hemopericardul și hemoperitoneul necesită punerea în

aplicare a unor măsuri care vizează eliminarea cauzei sângerărilor interne și eliminarea
consecințelor acumulării de sânge turnat în cavitate.
 cei mai buni agenți de perfuzie pentru înlocuirea volumului sunt plasma și
preparatele omoloage din fracțiunile sale (albumina, proteine). Soluțiile coloidale-
dextrani (poliglucină, macrodex), gelatinol, polivinol au un efect pronunțat de substituție
 agenții farmacologici (in caz de hipotensiune): noradrenalina, mezaton,

prednisolon, dexametazona.
-----Al treilea grup include combaterea cu insuficiența respiratorie

 oxygenoterapia
 ventilația asistată
-----Ultimul, al patrulea grup include
restabilirea metabolismului și funcțiilor glandelor endocrine
 Pentru combaterea acidozei, care este deosebit de frecventă la zdrobirea

țesuturilor moi, se injectează intravenos soluție de bicarbonat de sodiu (3-5% - 100-200
ml) și soluții tampon speciale
 Din medicamente hormonale pot fi utilizate: norepinefrină, ACTH,

hidrocortizon. Dacă scăde diureza, care se dezvoltă cu hipotensiune prelungită sau ca
urmare a intoxicației din țesuturile zdrobite - folosim osmodiuretice (manitol, urogluk,
lazix).
 Cea mai importantă componentă a tratamentului șocului este indeplenirea

manipulațiilor necesare imediat, fară pierderea de timp.
Prelucrarea chirurgicală primara a plăgii care constă în deschiderea largă atât în direcţia
longitudinală proximală cât şi distală pentru a efectua o revizie completă a zonei de
traumatizate, cu extragerea alicelor , cu excizia tuturor ţesuturilor mortificate şi restabilirea
continuităţii vaselor cu oprirea sangerarii, drenarea plăgii, tracţiune scheletală. Apoi corecţia
hipovolemiei, anemiei şi hipoproteinemiei, dereglărilor grave a echilibrului acido-bazic,
hidroelectrolitic, dereglărilor reologice a circulaţiei sangvine şi sistemului de coagulare şi alt.
Se imobilizeaza fragmentul locomotor afectat.
În tratamentul complex al leziunilor aparatului locomotor prin armă de foc parte

indispensabila cu rol major a constituit asistenţa anestezică şi terapia intensivă (pre-intra- şi
postoperator).
Dupa restabilirea starii pacientului se efectuiaza osteosinteză în aparat mixt, care trebuie de
menţinut până la consolidarea definitivă a fragmentelor osoase (6 luni), defectul tegumentar se
restituieste pe baza ţesuturilor locale.
Comentați R-grama: Care este D-cul ? Ce complicații pot surveni ? Care este tratamentul
specializat ?
Comentați R-grama:
Pe radiograma evedentiam luxatia anterioara a genunchiului cu deplasarea gambei spre anterior.

platoul tibial se situează înaintea condililor femurali, iar rotula – pe faţa articulară a tibiei.
Care este D-cul ?
Luxatia anterioara a genunchiului (Luxația anterioară - constau în deplasarea gambei spre

anterior. - în timpul deplasării se rup consecutiv capsula posterioară, ligamentele încrucişate,
muşchiul gastrocnemian şi intervine ruperea prin elongare a nervului fibular comun - platoul tibial
se situează înaintea condililor femurali, iar rotula – pe faţa articulară a tibiei. Ligamentele
colaterale rămân intacte.
La palpare condilii femurali sunt situaţi în spaţiul popliteu, iar gamba se află fie în semiflexie,
fie în extensie. Membrul inferior devine mai scurt cu cca 2–3 cm.)
Ce complicații pot surveni ?

Locale imediate:
• leziuni vasculare (pachetul vascular popliteu);
• leziuni nervoase (nervul fibular comun);
• leziuni ale meniscurilor;
• leziuni ale ligamentelor încrucişate, colaterale
• fracturi ale proeminenţei intercondiliene;
• leziuni musculare
• interpunerea tendoanelor şi ireductibilitatea luxaţiei.
Locale tardive:
• redori articulare;
• laxităţi posttraumatice de genunchi;
• luxaţii vechi;
• luxaţii recidivante;
• gonartroze;
• miozită osificantă
-reducerea membrului luxat sub anestezie generală pe cale inversă luxaţiei, până la restabilirea
anatomică corectă a suprafeţelor articulare
-se efectuează prin tracţiune treptată pe axul membrului inferior
- verificarea rezultatului reducerii se face radiologic
- menţinerea segmentului în poziţie redusă se face prin aplicarea unui bandaj ghipsat sau prin
tracţiune scheletică continuă pe 3 săptămâni, apoi a unui aparat ghipsat femuropodal încă pe 3
săptămâni
Bilet Nr: 9
Autocarul în viteză s-a deplasat de pe drum şi s-a răsturnat de câteva ori. Unul din pasageri s-a
ales cu un traumatism al articulației șoldului drept. Dureri, nu se poate sprijini pe picior. La
examinarea vizuală: articulația susnumită este deformată, membrul pelvian puțin flectat în
articulația șoldului şi genunchiului, aducție. Mișcările active în articulație lipsesc, cele pasive -
cu elasticitate. Piciorul este scurtat.
1. Diagnosticul D-voastră ?
Luxatia șoldului: 1) anterioară înaltă ( pubiană) - Capul femural este situat înaintea ramurii
orizontale a pubelui și se palpează sub arcada femurală - se scurtează membrul cu 1-2 cm -
mișcările de abducție și rotație internă sunt imposibile
Sau 2)posterioară înaltă (iliacă) - Capul femural

ascensionează înapoia cotilului în fosa iliacă externă - membrul inferior în extetensie aproape
completă+adducție +rotație internă - scurtarea poate atinge 6-7 cm - mișcările de abducție și
rotație externă imposibile
Sau 3) posterioară joasă (ischiadică) - Capul femural este

în contact cu tuberozitatea iscadică - membrul inferior în flexie la 90 + rotație internă+adducție
- capul femural se palpeaza deasupra și înapoia ischionului - scurtarea poate atinge 3-5 cm( se
flextează coapsa sănătoasă pe bazin ) - mișcările de abducție și rotație externă sunt imposibile
****Luxațiile atipice- suprapubiană, supracotiloidiană, perineală, subischiadică
• Semne probabile: dureri vii şi impotenţă funcţională totală.

• Semne de certitudine: atitudine vicioasă a membrului.
2. Ce investigaţii suplimentare o să numiţi ?
Radiografie in diferite profile , hemoleucograma
• reducerea de urgenţă a luxaţiei sub anestezie generală.

• în cazul fracturilor-luxaţii, după reducerea luxaţiei se va interveni chirurgical
• Operaţia are drept scop reducerea fragmentelor şi
osteosinteza lor, obţinându-se totodată aducerea în scop profilactic a unei surse noi de
vascularizare spre cap.
Metodele recomandate pentru reducerea luxaţiilor:
• · anterioare – cele propuse de Allis, Bigelow, Stimson, Geanelidze;

• · posterioare – cele propuse de Allis, Bigelow, Stimson, Kohler, Kefer
Complicații Locale imediate:
- compresiunea nervului obturator în luxaţiile anterioare
- compresiunea nervului sciatic în luxaţiile posterioare
- leziuni capsulo-ligamentare ale şoldului
- comprimarea vaselor femurale; fracturi ale acetabulului şi ale femurului;

Locale tardive:
-luxaţii recidivante, datorită unor breşe în capsula articulară;
-necroză avasculară de cap femural;
-coxartroză; -osificări periarticulare.
Comentați R-grama: Care este D-cul ? Cum se va aplica tracția continuă ? Care este
tratamentul specializat ?
Comentați R-grama:
• La radiografie evidentiam o curbura pronunțata a axei coloanei vertebrale și si

deformarea cutiei toracice. Unghiul deformatiei este aproximativ mai mult de 60 ce indica
gradul 4 a scoleozei dupa clasificarea lui Cobb-Lippmann (unghiul diformităţii scoliotice se
formează la intersecţia perpendicularelor pe liniile drepte, trasate de-a lungul plăcilor ter-
minale, cranial şi caudal, ale vertebrelor neutre)
Care este D-cul ?
Scolioza structutala unica (numai o curba) reductibila (fara rotatiei vertebrelor) de gradul 4
(unghiul >60 de grade) la nivelul toraco-lombar
Clasificarea scoliozei structurale (R.Winter)
• Scoliozele idiopatice :
 Infantile (vârsta 0–3 ani):
 progresive;
 staţionare;
 Juvenile (3–10 ani);
 Ale adolescenților (10-18 ani)
 Ale maturilor (mai mari de 18 ani)
Scolioze neuromusculare
 Neuropatice:
1) prin afectarea motoneuronului superior:
– paralizie cerebrală infantilă;
– seringomielie;
– tumori ale măduvei spinării;
– traumatism vertebro-medular;
– maladia Friedrich;
– maladia Charcot-Marie;
– maladia Roussy-Levy;
2) prin afectarea motoneuronului inferior:
– poliomielită;
– mielite de origine virală;
– traumatism;
– atrofii vertebro-musculare
* maladia Werdnig-Hoffman
* maladia Kugelberg- Welander
* Mielomeningocel
 Miopatice
– artrogripoze
– distrofii musculare
– hipotonie musculară congenitală
– miotonie distrofică
– etc.
Scolioze congenitale
• dereglări ale morfogenezei:

- vertebre cuneiforme;
- hemivertebre;
• dereglări de segmentare vertebrală, uni- sau bilaterală;
• anomalii mixte.
Scoliozele nestructurale
• Posturale
• Antalgice
• Radiculare( hernia de disc, afecțiuni tumorale)
• Isterice
• Inflamatorii( de ex. Apendicita)
• Scurtare de membru
• Redorile articulațiilor mari ale membrului pelvin
Alte clasificari
• Reductibilitatea scolioze:
- reductibilă
- ireductibilă
• Numarul de curburi:
- scolioză unica
- scolioză dublă
- scolioză triplă
• Orentarea concavității curburii:
- dxtroconvexă
- dextroconcavă
• Proba firului de plumb:
- scolioze echilibrate
- scolioze neechilibrate
cauza torsiunii vertebrlor necesită efectuarea radiografii în incidențe speciale (radiografii după
tehnica Stagnara)
• Metoda Nash-Moe reprezintă determi-narea poziţiei proiecţiei istmului

vertebral, comparativ cu partea laterală a corpului vertebral de partea concavă.
• Prin mijlocul corpului vertebrei se trasează o linie verticală, urmând ca
jumătatea corpului vertebrei, de partea concavă, să fie împărţită în 3 părţi egale
• Torsiunea gradul I- asimetria istmului în treimea externă
• Torsiunea gradul II și III- istmul se proiectează pe treiea medie și medială
• Torsiunea gradul IV- istmul se proiectează pe juăatea contralaterală a corpului
vertebral
• Metoda Cobb- poziția apofizei spinoas în raport cu părțile laterale ale corpului
vertebral
Tractiunea continua Este o tractiune constanta aplicata pe perioade de la cateva

minute,la jumatate de ora.Utilizarea unui pat cu plan mobil,reduce frecarea si da
maximul de eficienta lombara al tractiunii prelungite.Elementul de tractiune poate fii
constituit fie de greutati pendulare,fie de un aparat mecanic construit special pentru
producerea tractiunii.In cazul in care se foloseste un aparat mecanic,e important ca
acesta sa mentina constanta tractiunea pe tot parcursul procedurii.Tractiunea
continua poate fii definita ca o tractiune statica.
 Tractiune mecanica intermitenta Acest tip de tractiune se aplica cu

ajutorul unui aparat mecanic,care alternativ actioneaza si intrerupe tractiunea la
intervale de cateva secunde.
 Tractiunea manuala Este efectuata de catre un terapeut,care
imobilizeaza pacientul,aplicandu-i acestuia manevre de tractiune manuala.Se aplica
pentru perioade scurte de cateva secunde,sau cu ajutorul unui impuls rapid.De
obicei,pacientul intampina greutate in a se relaxa la tractiunile aplicate de catre un
terapeut.
 Tractiunea posturala Aceasta forma de tractiune se aplica pozitionand
pacientul in diferite posturi si utilizand perne,saculeti de nisip si varii accesorii in
scopul obtinerii unei tractiuni longitudinale a coloanei cat mai confortabila pentru
pacient.
 Autotractiunea(lombara) Se realizeaza pe un pat de tractiuni
special,constituit din 2 sectiuni ce pot fii angulate si rotate individual.Tractiunea se
face de catre insusi pacientul,prin intermediul unui efort depus cu ajutorul
bratelor.Directia tractiunii poate fii modificata de pacient in functie de procedura de
terapie.Sedintele pot avea o durata de maxim 1 ora.
Tratament conservator:
- gimnastica curativă, masaj, înot, electrostimularea mușchilor paravertebrali
-Copilul trebuie sa doarmă pe un pat semidur
-Copii ce au gradele II, III – pe langa fizioterapie li se indică și purtarea corsetelor
Tratament ortotic este indicată în scoliozele cu curbura deformaţiei mai mare de 25 de grade
sau cu deformaţii mai mici, dar cu un risc înalt de progresare. Corset Cheneau Corset 3 valve
Corset 4 valve Corset Milwauke Corset 3D Corset Garchois Corset Garchois cu minervă
Tratament Chirurgical
Este indicat în caz de eşuare a tratamentului conservator şi de progresare a scoliozelor până la
gradele II, III şi IV (cu unghiul deformaţiei mai mare de 40 de grade).
Intervenția chirurgicală se efectuează la 13 ani la fete și 15 la băieți (stadiul Risser 1)
Atunci coloana este flexibilă, iar corecția poate fi aproape completă, și nu sunt riscuri de
deformare pein creștere reziduală a rahisului.
• Operații pe mușchi și tendoane- operațiide transpoziție musculară, secționarea

ligamentelor intertransversale
• Operații pe schelet –epifiziodezele și agrafele vertebrale
• Metode de fixare a coloanei vertebrale prin efectuarea artrodezelor
intersomatice cu autogrefe
• Fuziune vertebrală după redresare endoprotetică.
• Operaţii combinate (rahisinteză după Harington cu auto- grefare)
• Intervenţii de derotare vertebrală cu dispozitive speciale.
• Osteotomii vertebrale de corecţie.
• Operaţii estetice (rezecţia marginii mediale a scapulei, re- zecţia proceselor
costiforme lombare).
• Tehnici chirurgicale moderne: fixarea segmentară dupa Luke, tehnica J.Resin,
metoda universală Cotrell-Dubousset
• Corecția diformităților scoliotice prin metoda endoscopică
Bilet Nr: 10
Un muncitor, 44 ani, lucrând la şantierul de construcţie a căzut de la etajul 3 pe o movilă de
nisip. În punctul traumatologic la examinare s-a depistat femurul drept este mai scurt şi
deformat în 1/3 medie. Palparea dureroasă. Se apreciază mișcări patologice, crepitație. Pe
partea antero-laterală în 1/3 medie - 2 plăgi 2x4 cm.
Fractura deschisa a femurului drept la nivelul diafizar în 1/3 medie cu deplasarea proximala a
fragmentelui distal? Sau luxatie (femurul drept este mai scurt).
Investigatie radiologica in diferite profile , hemoleicograma , microscopie , poate angiografie
Tratamentul. combaterea durerii cupantopon, promedol, tramadol şi imobilizarea pe atelă de

transport.
în staţionar, în caz de şoc traumatic tratament antisoc şi profilaxia lui.
Tratamentul fracturilor diafizare ale femurului conform indicaţiilor individuale (caracterul şi

gradul de dislocare a fragmentelor osoase, starea accidentatului ş. a.) poate fi conservator sau
prin intervenţie chirurgicală. Fracturile fără mari deplasări si complicaţii vor fi tratate
conservator. La nivelul fracturii în hematon se va injecta soluţie de novocaină 2% (30—40 ml)
şi se va aplica tracţiunea continuă trans-osoasă din regiunea supracondiliană, cu greutăţi de 7
—9 kg. Peste l—2 zile, radiografie, se controlează poziţia fragmentelor şi după necesitate se
adaugă sau se scade greutatea de tracţiune. După 3—4 săptămîni în cazuri pozitive de
tratament se va aplica aparat ghipsat pînă la consolidarea definitivă a fracturii (2 1/2—3 1/2
luni). Paralel-trata-ment funcţional, fizioterapeutic, masaj, gimnastică
curativă.Restabilirea capacităţii de muncă peste 5—6 luni. Fracturile ireductibile, cu

interpoziţie a ţesuturilor moi, transversale cu complicaţii ne urovasculare trebuie tratate cît mai
precoce, chirurgical. Dintre procedeele de osteosinteză mai răspîndite sînt cele intramedulare
cu folosirea tijelor metalice. Fracturile diafizare în treimea superioară a femurului sînt stabil
fixate cu tija-şurub Sivaş, cele în treimea inferioară--cu tijă cu secţiune pătrată (ŢITO), plăci
metalice şi şuruburi. In indicaţii individuale-tratament cu folosirea aparatelor Ilizarov,
Kalnberz,Volkov—Oganesean ş.a.
Comentați R-grama: Care este D-cul ? Ce complcații pot surveni ? și cauza lor ? Care este
tratamentul specializat ?
Comentați R-grama:
Intreruperea integritatii a humerusului la nivelul distal a diafizei , care se manifesta prin zona
oblica de hipertransparenta . Fragmentele fracturii cu dislocare.
Care este D-cul ?
Fractura complete oblica a humerusului la nivelul distal a diafizei cu dislocarea fragmentelor.
Ce complcații pot surveni ? și cauza lor ?
Leziunea înaltă a nervului radial se delimitează de la foramenul humero-tricipital până la

articulaţia cotului. Clinic se determină (în continuare la cele descrise mai sus): c. Paralizia m.
triceps – cu dereglarea extensiei în articulaţia cotului. d. Paralizia extensorilor radiali lung şi scurt
ai carpului, extensorului ulnar al carpului – cu imposibilitatea extensiei active a pumnului.
Clinic, mâna „cade” în flexie şi înclinare cubitală . e. Dereglările senzitive se exprimă prin
hipoestezia părţii dorsale a antebraţului, mâinii, degetelor I–II–1/2 III, până la anestezia primului
spaţiu interdigital, regiunii „tabacherei anatomice”
Deseori, nervul radial se lezează la nivelul 1 /3 distală a humerusului, unde trece în imediata
apropiere de os, prin canalul spiroidal, cu tabloul clinic expus în punctele a, b, d, e.
Este importantă depistarea precoce a unei complicaţii frecvente, şi anume: lezarea sau
compresiunea n. radial de către fragmentele osoase în fractura treimii medii-inferioare.
Tratamentul preferat, dacă nu-i lezat n. radial şi nu-s evidente deplasări, este cel ortopedic.
Humerusul are o capacitate mare de consolidare, chiar dacă reducerea nu este completă.
Imobilizarea se face cu atelă ghipsată înaltă, aparat ghipsat toraco-brahial, atelă tip Sarmiento pe
8–10 săptămâni.
Tratamentul chirurgical este indicat în fracturile deschise, ireductibile, cu interpoziţia ţesuturilor

moi, în cele etajate şi complicate cu lezarea n. radial. În aceste cazuri se efectuează reducerea
deschisă a fragmentelor şi osteosinteza cu tijă centromedulară, placă înşurubată (fig. 85 a, b),
osteosinteza extrafocală cu aparat extern (Ilizarov, tijat sau combinat).
Termenul de consolidare – circa 8–10 săptămâni.
Bilet Nr: 11
Un ofiţer a primit o fractură a gambei prin explozie. În regiunea 1/3 distale - medii 4 plăgi de
diferite dimensiuni. Plăgile sângerează moderat, așchii de os în 2 plăgi din regiunea popliteia,
mișcări patologice. Sensibilitatea plantei este dereglată (amorțire).
Fractura deschisa a oaselor gambei la nivelul 1/3 distale – medii complicata cu leziunea nervului
tibial(Sensibilitatea plantei este dereglată )
Fracturile oaselor gambei au anumite particularităţi. Tibia din partea anterioară şi medială este
lipsită de acoperiş muscular, stratul de ţesut adipos subţire si slab aprovizionat de vase sanguine,
iar acoperişul cutanat este subţire. Se creează condiţii pentru dezvoltarea complicaţiilor
posttraumatice, cum este necroza ţesuturilor lezate, infectarea focarului de fractură. Toate aceste
fenomene sînt cu mult mai frecvente decît în alte regiuni.
Fracturile tibiei în treimea inferioară se consolidează relativ încet. Aceasta se explică prin
particularităţile ei anatomice cum este insuficienţa de vase hrănitoare, ţesut muscular care acoperă
această regiune numai cu tendoanele sale.
anamneza+obiectiv+Radiografia în două proiecţii
Tratamentul. infiltrare în hematom soluţie de novocaină 2% (20—25 ml). Fracturile fără

deplasare-tratament conservator. Imobilizare cu aparat ghipsat, de la vîrful degetelor pînă la
treimea medie a femurului, cu flexie în articulaţia genunchiului la 170°, timp de 3 luni.
+fizioterapie, tratament funcţional de reabilitare. Fracturile izolate ale fibulei, după combaterea
durerii, prin anestezia focarului, se imobilizează cu atelă ghipsată timp de 3 săptămîni. în
continuare tratament funcţional şi fizioterapeutic.
Fracturile cu traiect transversal parţial aşchiate şi dislocate, cu deformarea axei, se reduc prin
manevre manuale externe: prin tracţiune continuă se corectează axa, iar chirurgul cu mîinile
corectează reducerea, apăsînd pe capătul fragmentului deplasat. Aparat ghipsat pe 3—4 luni.
Paralel se aplică tratament funcţional, fizioterapeutic şi gimnastică medicală. In fracturile
aşchiate, oblice, spiroide, cu leziunea pielii, dermatite după combaterea durerii prin anestezie în
focarul de fractură, membrul cu fractură este aşezat pe atela Braun—Bohler. Prin călcîi se
introduce o broşa şi se aplică tensiunea de corecţie cu o greutate de la 5 pînă la 7—8 kg, ea va fi
mărită treptat. După reducere (peste 3—5 zile), dacă învelişul cutanat o permite, rezultatul pozitiv
obţinut se poate fixa cu două broşe încrucişat introduse trans-cutanat intraosos şi imobilizarea cu
aparat ghipsat. Dacă aceasta este imposibil; tracţiunea se va prelungi pînă la formarea căluşului
moale (3—4 săptămîni), după care se va aplica aparat ghipsat pînă la consolidarea fracturii.
Fracturile cu deplasare-osteosinteză cu folosirea tijelor metalice-intramedulare, supraosoase cu

plăci metalice, şuruburi, sau după repoziţie-aplicarea aparatelor tip Ilizarov.
Restabilirea capacităţii de muncă peste 5—6 luni.

Comentați R-grama: Care este D-cul ? Cum se va trata ? Expuneți procedeele de reducere ?
Comentați R-grama:
La radiografie se observa deplasarea capului humeral . Luxaţii anterointerne subcoracoida
Care este D-cul ?
Diagnosticul clinic este relativ uşor: umărul are forma unui epolet (în comparaţie cu cel sănătos),
deoarece acromionul se reliefează, fosa subclaviculară dispare sau devine globuloasă, iar la cea
axială dispare relieful capului humeral, braţul este în abducţie şi rotaţie externă. Cotul este
susţinut de mâna sănătoasă. Trebuie descoperite semnele de compresiune vasculară sau nervoasă.
La încercarea de a apropia braţul de trunchi, el revine ca un resort la poziţia iniţială (semnul
Berger). În articulaţia umărului lipsesc mişcările active.
Cum se va trata ? Expuneți procedeele de reducere ?
Tratamentul în cazurile recente este cel ortopedic. Procedeul chirurgical este excepţional şi se
recurge la el în luxaţiile vechi ireductibile sau recidivante. Procedeele ortopedice se aplică la
reducerea capului humeral: mişcările se fac în direcţie inversă traseului parcurs în timpul luxaţiei
(legea lui Gun). Procedeul Hipocrate se execută în decubit dorsal. Medicul apucă cu ambele mâini
braţul şi efectuează tracţiune cu o uşoară rotaţie a mâinii, aşezând călcâiul în fosa axilară a
pacientului, ca contraextensie . Aceste mişcări conduc la reducerea capului humeral în glenă/
Procedeul Mothes se execută în următorul mod : toracele se înfăşoară din partea luxaţiei cu un
cearşaf, cu ajutorul căruia un asistent efectuează contraextensia. Medicul efectuează tracţia şi
rotaţia membrului luxat până la reducerea articulaţiei. După reducere, se face un examen
radiografic. Pentru a evita recidivele, membrul toracic se imobilizează pentru 4–6 săptămâni – la
sportivi, lucrători cu efort fizic mare, sau pentru 3–4 săptămâni – la pacienţii cu o activitate fizică
obişnuită
Bilet Nr: 12
O pacientă în etate a lunecat pe gheață şi a căzut pe spate cu sprijin în măna dreaptă. S-a
adresat la punctul medical traumatologic. Poziția de umilință, susținând brațul în abducție.
Cotul flectat la 90 grade. Pozitiv semnul de epoleț. Mişcările active absente, cele pasive cu
rezistență elastică şi dureri acute.
Luxaţii scapulohumerala anterointerna sub- sau intracoracoida.
umărul are forma unui epolet (în comparaţie cu cel sănătos), deoarece acromionul se
reliefează, fosa subclaviculară dispare sau devine globuloasă, iar la cea axială dispare relieful
capului humeral, braţul este în abducţie şi rotaţie externă. Cotul este susţinut de mâna
sănătoasă. Trebuie descoperite semnele de compresiune vasculară sau nervoasă. La încercarea
de a apropia braţul de trunchi, el revine ca un resort la poziţia iniţială (semnul Berger). În
articulaţia umărului lipsesc mişcările active.
2. Ce investigaţii suplimentare o să numiţi ?
În toate cazurile este indicată radiografia, pentru a depista şi a confirma clinic luxaţiile şi
posibilele fracturi concomitente de cap, col humeral şi glenă.
Tratamentul în cazurile recente este cel ortopedic. Procedeul chirurgical este excepţional şi se
recurge la el în luxaţiile vechi ireductibile sau recidivante. Procedeele ortopedice se aplică la
reducerea capului humeral: mişcările se fac în direcţie inversă traseului parcurs în timpul
luxaţiei (legea lui Gun). Procedeul Hipocrate se execută în decubit dorsal. Medicul apucă cu
ambele mâini braţul şi efectuează tracţiune cu o uşoară rotaţie a mâinii, aşezând călcâiul în
fosa axilară a pacientului, ca contraextensie . Aceste mişcări conduc la reducerea capului
humeral în glenă/ Procedeul Mothes se execută în următorul mod : toracele se înfăşoară din
partea luxaţiei cu un cearşaf, cu ajutorul căruia un asistent efectuează contraextensia. Medicul
efectuează tracţia şi rotaţia membrului luxat până la reducerea articulaţiei. După reducere, se
face un examen radiografic. Pentru a evita recidivele, membrul toracic se imobilizează pentru
4–6 săptămâni – la sportivi, lucrători cu efort fizic mare, sau pentru 3–4 săptămâni – la
pacienţii cu o activitate fizică obişnuită
Care este D-cul ? Cum se va aplica tracția continuă ? Care este tratamentul specializat ?
Comentați R-grama:
Pe radiografie se observa intreruperea integritatii pelvisului prin fractura osului iliac ,pubis si
ishiadic pe partea stanga
Care este D-cul ?
Fractura dubla cu traiectul vertical (fractura Malgaigne) - двусторонний перелом

передней и задней части тазового кольца, при котором линия перелома
проходит спереди через лобковые и седалищные кости, а сзади через правую и
левую подвздошные кости
Fracturile verticale duble, din cauza tracţiunii musculare din partea leziunii, pot fi dislocate
proximal. Gradul de dislocare se determină comparind distanţa de la vîrful xifoidului şi pînă la
spina iliacă anterio-superioară. Fracturile coccisului sînt însoţite de dureri, accidentatul nu
poate şedea. Prin palpare se constată durere în capetele fragmentelor osoase. Simptome
similare sînt specifice fracturilor cu deplasări ale cotilului. Hemoragiile retroperitoneale
provoacă bombarea abdomenului şi defans muscular. Poate fi pareza intestinală pe fondul
iritării reflexe a peritoneului, oliguriei.
Не нашла нигде , может это про позицию в кровати в виде лягушки
Tratament:Primul ajutor medical la locul accidentului:combaterea durerii şi transportul în

poziţia culcat pe targa cu scut sau aţele de sîrmă legate între ele în poziţie dorsală, în caz de
anurie şi dilatarea vezicii urinare se impune puncţia suprapubică.
La spital durerea va fi cupată prin procedeul Şkolnikov—Selivanov: injectarea în spaţiul

pelvian a soluţiei de novocaina 0,25%. în caz de fracturi unilaterale ale bazinului:300—500
ml, bilaterale -500—700 ml. Injectarea se face după anestezia pielii în regiunea spinei anterio-
superioare, cu un ac de 14—15 cm lungime, prin care treptat se infiltrează soluţia de
novocaina, iar acul,alunecind pe fata interna a aripii iliace, coboara pina la regiunea
sacroiliaca.
Fracturile izolate ale bazinului, după anestezie, se vor trata conservator pe pat cu scut dur (sub
genunchi se vor aplica pernuţe moi) sau pe aţele tip Braun—Boller. +Fizioterapie, masaj,
gimnastică de reabilitare.
În cazul fracturilor inelului pelvian fără dislocarea fragmentelor, în focar se va injecta soluţie
de novocaină 2% (15—20 ml), iar accidentatul în pat cu scut dur ocupă poziţia Volkovici (cu
vălătuc sub articulaţiile genunchilor, cu coapsele în abducţie 20—30°). +Fizioterapie,
gimnastică de reabilitare. Restabilirea capacităţii de muncă — peste 8—12 săptămîni.
În fracturile duble verticale (de tip Malgaigne), fără dislocaţie, bolnavul ocupă în pat cu scut
dur poziţia de „broască", în care va rămîne timp de 2—3 luni. +tratament fizioterapeutic,
masaj, gimnastică curativă. În cazul fracturilor cu deplasarea fragmentelor din partea leziunii
se aplică tensiune transosoasă prin epicondili femuruli cu o greutate de 8—12 kg, pentru
reducerea fragmentelor dislocate .
Fracturile gropii cotiloidiene fără dislocarea fragmentelor se tratează conservator respectînd

condiţiile staţionare fără împovărarea piciorului timp de 4—5 săptămîni, +fizioterapie, masaj,
gimnastica medicală, în cazurile cu deplasarea fragmentelor şi prăbuşirea capului femural, în
cavitatea pelviană se aplică tracţiune transosoasă în abducţie la 25—30°, cu o greutate de 8—
10 kg, pînă la reducerea luxaţiei. După reducerea luxaţiei greutatea se micşorează pînă la 4—5
kg şi tracţiunea continua încă timp de 7—8 săptămîni. Capacitatea de muncă a bolnavului se
restabileşte peste 5—6 luni.
Fracturile segmentare ale sprincenei cotiloide sînt însoţite frecvent de luxaţia posterioară a
capului femural, necesită tratament chirurgical şi osteosinteză cu şuruburi a fragmentului osos.
Paralel cu consolidarea fracturilor bazinului se aplică tratament funcţional fizioterapeutic şi
gimnastică de reabilitare. Capacitatea de muncă a accidentaţilor se restabileşte peste 4—5 luni.
Bilet Nr: 13
O persoană la traversarea străzii a fost lovit de un autocar. S-a ales cu un traumatism al
șoldului pe dreaptă. La sosirea ambulanței pacientul culcat pe spate. Membrul pelvian rotat
extern. Impotența ridicării membrului de pe suprafața orizontală în extenzie. Starea gravă.
Pulsul 120 bătăi 1 min, T/A 85/55 mm Hg. La palparea abdomenului dureri în regiunea
rebordului subcostal stâng, semnele iritării de peritoneu.
Fractura ale oaselor bazinului asociata cu leziunea viscerelor pelviene si complicat cu socul
traumatic de gradul 2(moderat)
Fracturile compuse ale bazinului, însoţite de leziuni ale viscerelor pelviene, de hemoragii şi şoc
provoacă accidentatului o stare foarte gravă. Ca regulă, accidentatul se află în poziţie dorsală, cu
picioarele în semiflexie şi cu mică rotaţie externă, în caz de fracturi prin înfundare a cotilului
(luxaţia centrală a capului femural), membrul inferior se află în mică flexie, rotaţie externă şi
adducţie. Hemoragia infiltrativă subcutanată suprainghinală însoţeşte fracturile pubicelor şi
ischiene -cu hemoragii ale regiunii genitale. Prin palpare se percepe compresarea aripilor pelviene
sau desfacerea lor, ea provoacă durere în focar. Ruptura simfiziei cu deplasarea fragmentelor
provoacă diastază. Fracturile cotilului şi luxaţiile centrale ale capului femural limitează pînă la
impotenţă mişcările în articulaţia coxofemurală.
Radiografie , USG organelor peritoneale, hemoleucograma

complicațiilor

hemotoraxul, hemopericardul și hemoperitoneul necesită punerea în aplicare a unor

măsuri care vizează eliminarea cauzei sângerărilor interne și eliminarea consecințelor
acumulării de sânge turnat în cavitate.
preparatele omoloage din fracțiunile sale (albumina, proteine). Soluțiile coloidale-dextrani
(poliglucină, macrodex), gelatinol, polivinol au un efect pronunțat de substituție

 oxygenoterapia


țesuturilor moi, se injectează intravenos soluție de bicarbonat de sodiu (3-5% - 100-200 ml)
și soluții tampon speciale

lazix).

Primul ajutor medical la locul accidentului:combaterea durerii şi transportul în poziţia culcat pe

targa cu scut sau aţele de sîrmă legate între ele în poziţie dorsală, în caz de anurie şi dilatarea
vezicii urinare se impune puncţia suprapubică.
La spital durerea va fi cupată prin procedeul Şkolnikov—Selivanov: injectarea în spaţiul pelvian a

soluţiei de novocaina 0,25%. în caz de fracturi unilaterale ale bazinului:300—500 ml, bilaterale
-500—700 ml. Injectarea se face după anestezia pielii în regiunea spinei anterio-superioare, cu un
ac de 14—15 cm lungime, prin care treptat se infiltrează soluţia de novocaina, iar acul,alunecind
pe fata interna a aripii iliace, coboara pina la regiunea sacroiliaca.
Fracturile izolate ale bazinului, după anestezie, se vor trata conservator pe pat cu scut dur (sub
genunchi se vor aplica pernuţe moi) sau pe aţele tip Braun—Boller. +Fizioterapie, masaj,
gimnastică de reabilitare.
În cazul fracturilor inelului pelvian fără dislocarea fragmentelor, în focar se va injecta soluţie de
novocaină 2% (15—20 ml), iar accidentatul în pat cu scut dur ocupă poziţia Volkovici (cu vălătuc
sub articulaţiile genunchilor, cu coapsele în abducţie 20—30°). +Fizioterapie, gimnastică de
reabilitare. Restabilirea capacităţii de muncă — peste 8—12 săptămîni.
În fracturile duble verticale (de tip Malgaigne), fără dislocaţie, bolnavul ocupă în pat cu scut dur
poziţia de „broască", în care va rămîne timp de 2—3 luni. +tratament fizioterapeutic, masaj,
gimnastică curativă. În cazul fracturilor cu deplasarea fragmentelor din partea leziunii se aplică
tensiune transosoasă prin epicondili femuruli cu o greutate de 8—12 kg, pentru reducerea
fragmentelor dislocate .
Fracturile gropii cotiloidiene fără dislocarea fragmentelor se tratează conservator respectînd

condiţiile staţionare fără împovărarea piciorului timp de 4—5 săptămîni, +fizioterapie, masaj,
gimnastica medicală, în cazurile cu deplasarea fragmentelor şi prăbuşirea capului femural, în
cavitatea pelviană se aplică tracţiune transosoasă în abducţie la 25—30°, cu o greutate de 8—10
kg, pînă la reducerea luxaţiei. După reducerea luxaţiei greutatea se micşorează pînă la 4—5 kg şi
tracţiunea continua încă timp de 7—8 săptămîni. Capacitatea de muncă a bolnavului se
restabileşte peste 5—6 luni.
Fracturile segmentare ale sprincenei cotiloide sînt însoţite frecvent de luxaţia posterioară a capului
femural, necesită tratament chirurgical şi osteosinteză cu şuruburi a fragmentului osos. Paralel cu
consolidarea fracturilor bazinului se aplică tratament funcţional fizioterapeutic şi gimnastică de
reabilitare. Capacitatea de muncă a accidentaţilor se restabileşte peste 4—5 luni.
Care este D-cul ? Care este tratamentul specializat ?
Comentați R-grama:
La radiografie se observa intreruperea integritatii oaselor antebratului prin fractura completa

transversala a ulnei si oblica a radiusului cu dislocarea fragmentelor proximal
Care este D-cul ?
Fractura completa inchisa ale ambelor oase antibratului cu luxatie.
Tratamentul: ortopedic este indicat în fracturile fără deplasare sau cu deplasare minimă, în
fracturile în care trebuie redusă numai angulaţia. Toate fracturile cu deplasare necesită un
tratament chirurgical, cu efectuarea următoarelor manopere:
Pentru fixarea fragmentelor se folosesc: tije centromedulare în combinaţie cu aparatul Ilizarov din
2 inele. Cea mai recomandabilă este osteosinteza funcţional-stabilă cu plăci cu şuruburi Fractură
transversală a ambelor oase de antebraţ în treimea medie. Osteosinteza fracturii de ulnă cu placă
AO. Fracturile-luxaţii ale antebraţului Antebraţul este un segment cu oase duble.
Prin urmare, dacă unul din oase este fracturat şi deplasat, numaidecât se produce şi luxaţia
celuilalt os. De aici rezultă că trebuie, neapărat, să exami- năm clinic şi radiografic articulaţia
cotului sau a pumnului. În aceste cazuri pot fi depistate următoarele patologii osteoarticulare:
1) fractură-luxaţie Monteggia-Stănciulescu;
2) fractură-luxaţie Galleazzi.
Fractura-luxaţie Monteggia-Stănciulescu Este o traumă a antebraţului proximal, compusă din

fractura treimii proximale-medii a diafizei cubitale, asociată cu luxaţia capului radiusului Prezintă
două forme: cu luxaţie anteri- oară şi cu luxaţie posterioară a capului radiusului. Prima formă
întâlneşte mai frecvent. Mecanismul de producere poate fi: lovirea suprafeţei cubitale a
antebraţului proximal-mediu de (cu) un corp dur sau căderea cu antebraţul pe o margine ascuţită.
Fig. 99. Schema fracturii-luxaţii (leziune) Monteggia-Stănciulescu Tratamentul ortopedic este
indicat în fracturile-luxaţii reducti- bile şi stabile, cu o ulterioară aplicare a aparatului ghipsat pe
un termen de 1,5 luni. Tratamentul chirurgical include: reducerea fracturii cubitusului şi
osteosinteza cu placă cu şurub, tijă centromedulară şi aparat extern. Capul osului radial redus în
articulaţie se fixează prin artrosinteza cu broşe Kirshner.
Fractura-luxaţie Galleazzi Reprezintă fractura diafizei distale a osului radial cu luxaţia capului
Leziunea Galleazzi: fractura osului radial şi luxaţia capului ulnar. Clinica este asemănătoare cu
cea a leziunii Monteggia-Stăn- ciulescu, dar inversată – examinare radiografică a treimii distale de
antebraţ şi articulaţiei pumnului. Tratamentul ortopedic este dificil. Mai accesibil şi mai efi- cient
este cel chirurgical – reducerea deschisă a fragmentelor osului radial şi osteosinteza cu placă cu
şuruburi, iar capul cubitusului redus – cu broşă prin metafiza radiusului. Imobilizarea ghipsată
durează 1,5 luni, cu continuarea tratamentului fizioterapeutic.
Bilet Nr: 14
La punctul medical al brigăzii într-o stare gravă a fost adus un ostaș cu leziunea femurului
stâng. Leziunea e oarbă, primită cu 8 ore în urmă. La punctul medical al batalionului i s-a
administrat preparate analgezice, s-a aplicat atela Cramer. La internare pulsul 120 bătăi pe
1min, T/a 80/60 am mmHg. Pansamentul şi hainele sunt abundent îmbibate cu sânge. Atela
Cramer s-a slăbit.
1. Ce complicație s-a manifestat la rănit?
Se manifestă șocul traumatic în faza torpida de gradul doi
Şocul traumatic este un proces patologic tipic, ce s-a format la om evolutiv,

cauzat de leziuni corporale grave, şi se dezvoltă în perioada acută a maladiei traumatice.
Șocul traumatic apare în două faze - excitația (erectilă) și inhibarea

(torpida).
Faza erectilă
-conștiința este păstrată, dar, sunt încălcate orientările spațiale și temporale

-victima subestimeaza gravitatea stării sale.
-apare imediat după o accidentare și se manifestă prin agitație motorie și de

vorbire, anxietate și teamă
-răspunde corect la întrebări, se plânge periodic de durere, pielea este palidă

respirația este accelerată, tahicardia este exprimată, un puls de umplere și
tensiune suficientă, tensiunea arterială este normală sau ușor ridicată.
Faza torpida se dezvoltă odată cu creșterea insuficienței circulatorii și se

caracterizează prin conștiința afectată
-victima este inhibată, nu se plânge de durere, se află nemișcată, privirea lui

rătăcește, nu este fixată pe nimic.
-răspunde la întrebări într-o voce liniștită, pentru a obține un răspuns, de multe

ori trebuie să repetați întrebarea.
-pielea și mucoasele vizibile sunt palide, cu o nuanță cenușie. Pielea poate avea
un model marmorat (semn al scăderii aportului de sânge și stagnării sângelui în vasele mici),
acoperit cu transpirație rece.
-membrele sunt reci, se remarcă acrocianoza, respirația superficială, rapidă.
-Pulsul este frecvent, slab, filiform - semn al scăderii volumului de sânge

circulant.
-tensiunea arterială este scăzută
Severitatea stării în faza torpidă a șocului este evaluată prin frecvența

pulsului și presiunea arterială și este indicată de gradul respectiv.
Șocul gradului I este ușor. Starea victimei este compensată, conștiința este
limpede, pulsul este de 90-100 bătăi pe minut, tensiunea arterială maximă este de 90-100 mm
Hg. Art.
Șoc de gradul doi - moderat. Victima este inhibată, pielea este palidă, pulsul
este frecvent - până la 140 de bătăi pe minut, umplutură slabă, tensiunea arterială maximă este
redusă la 90–80 mm RT. Art. Respirația superficială, rapidă. Prognoza este serioasă. Pentru a
salva vieți, sunt necesare măsuri anti-șoc.
Șocul de gradul al treilea este sever. Starea victimei este foarte gravă.
Conștiința confundată sau absentă cu totul. Pielea este palidă, acoperită de transpirație rece,
acrocianoza este pronunțată. Pulsul este filiform - 130-180 bătăi pe minut, determinat doar pe
artere mari (carotide, femurale). Prognoza este foarte serioasă.
Un șoc de gradul al patrulea este o stare terminală. Piele inconștientă, cenușie,

buze albăstrui, tensiune arterială sub 50 mm Hg. Art., Adesea deloc determinat. Pulsul abia se
observă în arterele centrale. Respirația este superficială, rară (plângând), pupilele sunt dilatate,
nu există reflexe și reacții la iritarea durerii. Prognosticul este aproape întotdeauna
defavorabil.
2. Ce greșeală s-a făcut la punctul medical al batalionului?

La etapa prespitaliceasca nu a fost oprita sangerarea și nu a fost asigurata dezinfectarea ranii
cu amplicarea pansamentului steril pentru a preveni complicațiile.
3. Manipulaţiile D-stră la etapa actuală?

complicațiilor

 hemotoraxul, hemopericardul și hemoperitoneul necesită punerea în

aplicare a unor măsuri care vizează eliminarea cauzei sângerărilor interne și eliminarea
consecințelor acumulării de sânge turnat în cavitate.
preparatele omoloage din fracțiunile sale (albumina, proteine). Soluțiile coloidale-
dextrani (poliglucină, macrodex), gelatinol, polivinol au un efect pronunțat de substituție

 oxygenoterapia

țesuturilor moi, se injectează intravenos soluție de bicarbonat de sodiu (3-5% - 100-200
ml) și soluții tampon speciale
lazix).

Prelucrarea chirurgicală primara a plăgii care constă în deschiderea largă atât în direcţia
longitudinală proximală cât şi distală pentru a efectua o revizie completă a zonei de
traumatizate, cu extragerea alicelor , cu excizia tuturor ţesuturilor mortificate şi restabilirea
continuităţii vaselor cu oprirea sangerarii, drenarea plăgii, tracţiune scheletală. Apoi corecţia
hipovolemiei, anemiei şi hipoproteinemiei, dereglărilor grave a echilibrului acido-bazic,
hidroelectrolitic, dereglărilor reologice a circulaţiei sangvine şi sistemului de coagulare şi alt.
Se imobilizeaza fragmentul locomotor afectat.
În tratamentul complex al leziunilor aparatului locomotor prin armă de foc parte

indispensabila cu rol major a constituit asistenţa anestezică şi terapia intensivă (pre-intra- şi
postoperator).
Dupa restabilirea starii pacientului se efectuiaza osteosinteză în aparat mixt, care trebuie de
menţinut până la consolidarea definitivă a fragmentelor osoase (6 luni), defectul tegumentar se
restituieste pe baza ţesuturilor locale
Comentați R-grama: Care este D-cul ? Care sunt procedeele de reducere ? Ce anestezie se va
utiliza ?
Comentați R-grama:
Pe hadiografie se evidentiaza dereglarea articulatiei cotului ; scheletul antebrahial rămâne întreg ,

dar este deplasat în bloc faţă de paleta humerală posterior.
Care este D-cul ?
I. Luxaţie convergenta cu deplasare posterioară este cea mai frecventă. Relieful cotului este mult
schimbat, tumefacţia globală, olecranul proeminent posterior, antebraţul se află în semiflexie
(60°) şi este susţinut de mâna oprită în poziţie „de umilinţă”. Antebraţul se blochează în flexie şi
extensie şi apar mişcări anormale de lateralizare.La palpare, olecranul este proeminent posterior şi
situat deasupra liniei epitrohleo-epicondiliene, iar paleta humerală se palpează înainte. Mobilitatea
cotului lipseşte şi orice tentativă de mişcare pasivă este foarte dureroasă. Examenul radiografic
obligatoriu confirma deducţia clinică .
Care sunt procedeele de reducere ?
Tratamentul este cel ortopedic. Regula generală: toate luxaţiile cotului trebuie reduse de urgenţă şi
sub anestezie generală. Bolnavul este aşezat în decubit dorsal. Metoda de reducere: chirurgul ţine
braţul cu ambele mâini: cu policele aşezate pe olecran, iar celelalte degete înaintea braţului;
asistentul trage de antebraţ, care este treptat flexat şi în supinaţie, iar chirurgul apasă pe olecran în
anterior, pe când paleta humerală o trage în posterior. Controlul reducerii se face prin mişcări
pasive în articulaţie şi radiografic. Imobilizarea se face în atelă ghipsată posterioară cu antebraţul
în flexie de 90° pentru 2 săptămâni, după care imediat începe un curs de gimnastică curativă,
proceduri fizioterapeutice.
Ce anestezie se va utiliza
Regula generală: toate luxaţiile cotului trebuie reduse de urgenţă şi sub anestezie generală
Bilet Nr: 15
În timpul exploziei soldatul a suferit o leziune a brațului pe stînga în 1/3 medie. E adus la
punctul medical al brigăzii într-o stare gravă peste 3 ore de la traumatizare. Pulsul 104/1. La
braţ e aplicat garoul. Pansamentul e îmbibat cu sânge, e ferit, se determină o plagă 4x3 cm.
Hemoragie în plaga nu este. Membrul toracic e fixat cu imobilizare moale. Se determină o
deformația a brațului.
1. Care este diagnosticul preventiv?
Fractura deschisa a bratului pe stînga în 1/3 medie , complicat cu șocul traumatic de gradul 2 si cu
o infectarea plagii cu anoerobi.
2. Asistența medicală la punctul medical al brigăzii?

complicațiilor
-----Al doile grup include oprirea sîngerării externe sau interne aplicarea unui garou sau a
unei cleme
 segmentului deteriorat al membrului sau coloanei vertebrale
 oxygenoterapia

țesuturilor moi, se injectează intravenos soluție de bicarbonat de sodiu (3-5% - 100-200 ml)
și soluții tampon speciale

lazix).

Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase (antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)
Tratamentul chirurgical este indicat în fracturile deschise, ireductibile, cu interpoziţia ţesuturilor

moi, în cele etajate şi complicate cu lezarea n. radial. În aceste cazuri se efectuează reducerea
deschisă a fragmentelor şi osteosinteza cu tijă centromedulară, placă înşurubată (fig. 85 a, b),
osteosinteza extrafocală cu aparat extern (Ilizarov, tijat sau combinat).
Termenul de consolidare – circa 8–10 săptămâni.

Comentați R-grama: Care este D-cul ? Care este tratamentul specializat ?

Cazuri Clinice Rezolv-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cazuri Clinice Rezolv-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilet Nr:1

Scopul - profilaxia hipovolemiei şi intoxicaţiei accelerate

- eliberarea traumatizatului din compresie +

- aplicarea garoului la baza membrului comprimat+

- pansament aseptic (la necesitate)+

- pansament compresiv pe tot membrul compresat de la baza lui spre periferie-

- scoaterea garoului. Garoul nu se scoate la o compresiune de 15 ore şi mai mult.-

- hipotermia locală (16-18ºC)-

- imobilizarea pentru transportare+

- saturarea cu mult lichid alcalin (soluţie de 2% de NaHCO3) nu se stie

3. Asistenţa medicală la etapa spitalicească.

1.) Efectuarea componentelor primului ajutor în cazurile neaplicării lui.

4.) Continuarea hipotermiei locale

5.) Asistenţa simptomatică

6.) Profilaxia complicaţiilor locale infecţioase (antibiotice, ser, anatoxină antitetanică)

7.) Administrarea preparatelor antidolorante-intra vascular

restabilirea continuităţii a.femurale, drenarea plăgii, tracţiune scheletală.

• TRATAMENTUL ŞOCUL TRAUMATIC

• ( acţiuni de ordin local )

• 1.) Anestezie locală în focar sau trunculară, regională

• 2.) Imobilizarea perfectă cu restabilirea maximal posibilă a poziţiei segmentului

• 3.) Hemostază locală in leziunile deschise

( Terapia generală antişoc )

• În şoc de gr. I – infuzia în volum de 1500-2000 ml a soluţiilor coloidale – cristaloide în raport

• În şoc de gr. II – infuzia-transfuzia soluţiilor coloidale –cristaloide- sînge şi preparatele lui în

2.) Tratamentul antialgic şi corecţia funcţiei sistemului nervos central:

• antidolorante, inclusiv şi preparate narcotice

• trancvilizatori şi alte preparate anarcotice

• cetamine somnifere, sedative

3.) Menţinerea sistemului de transportare a O :

• sînge şi preparatele sîngelui (plasmă, masă eritrocitară şi alt.)

• substituenţi ai sîngelui coloidali şi cristaloizi.

• preparate cardiostimulatoare ( izadrin şi alt.)

• vazopresori (noradrenalină, metazon, dopamin)

5.) Combaterea stresului psihoemoţional:

• trancvilizatori ( fenozepam, seduxen, dlazepam, etc. )

6.) Restabilirea metabolismului proteic şi carbonic:

• plasma nativă, proteină, albumină, plasma secca.

7.) Licidarea hipoxiei:

• ventilaţia pulmonară asistată

8.) Normalizarea activităţii endocriniene

9.) Normalizarea funcţiei renale

• diuretice osmotice - manitol, sorbitol

10.) Corecţia echilibrului acido - bazic şi dereglărilor electrolitice:

11.) Normalizarea calităţilor reologice a sîngelui

12.) Lichidarea hipercuagulaţiei ( anticoagulanţi )

13.) Restabilirea metabolismului transcapilar

14.) Combaterea intoxicaţiei

• substituenţi ai sîngelui cu destinaţie detoxica (hemodeză, polideză)

• hemosorbţia, limfosorbţia, plasmoforeza

• În stare de şoc este admisă efectuarea numai

• unor intervenţii chirurgicale, care au destinaţie antişoc:

• 2. Toracotomia în masive hemoragii intra- şi extrapleurale, în leziuni grave de cord, pulmoni;

• 3. Laparatomii – în hemoragii masive intra abdominale cu leziuni a organelor parenhimatoase,

• 4. În leziuni complete a vaselor sangvine magistrale periferice cu restituţia lor şi restabilirea

2. Ce investigații suplimentare o să numiți ? radiografie in doua incidente,

Care este tratamentul specializat ?

1. Diagnosticul D-voastră ? fractura diafizei antebratului (ambele oase pentru ca este

1) restabilirea curburilor normale ale radiusului;

2) menţinerea anatomiei de lungime între cubitus şi radius;

3) păstrarea axei de rotaţie a antebraţului.

Cum se va aplica tracția continuă ?

1) restabilirea curburilor normale ale radiusului;