FLOR M Co NSA Lys O ISTORKE SV NCE “4 PARTEA a Il-a. Ae PO PORK rey" ISTORIA MEDIEVALA Rom en BUC, 2002i CAPITOLUL | CONSTITUIREA STATELOR FEUDALE ROMANESTI CNEZATE $1 VOIEVODATE tive si ccarpatie de un lor), 0 cronicd iy arat. clu rege ind spre Bela al stabil tar) al romanilor* une este desemnati cu numele ,, Terra fra de dincolo de pidure", 0 variant a numelui n zona Podigului care are acelasi infeles ~ prin urmart Cluj si, treia, cea a lui Glad, cu reyedinta Ia Keve, pe malul sting al Dundirii (in Banatul sarbesc), despre a cirui armati Anonymus, spune cl era alextuiti din ,cumani, bulgari $i roméni (Intrucat la acea dati cuinanii nu pitrunseser tn spatiul romanese, este de presu} utorul fi avea in vedere pe pecent Istoriografia ungari contest autenticitate: consider ci Anonymus, care a scris 1a peste dou secole de la des figurarea evenimentelor relatate, a inventat aceste personaje (de pilds, Gelu ar fi fost derivat din localitatea Giliu). N. Torga pistra gi el mari rezerve fat de istoricitatea episoadelor narate de notarul anonim: ,avemnIsto a face cu o injghebare literard tie7 vremea Asinestilor consider Vise unese cw o interpretare. i, a cintecelor epice despre cuc incercarea stingace d wit al numelor geogs conchidea: intrarea lor OAMENI] PAMANTULUI $I NOMAZII TURANICI Anonymus, npevtnte pent erect reale sa imaginare — ale luptelor dine reaitatea fundamental ba ungard Ecdély, do unde a deri romanese ngurii eau gisit pe rombni, care le rezistent, Sub ta vreme cf pr ne statale. i. Ele sunt ‘In secolele X-XIII, cnezat fai, microstate — sunt semnal ékpresia progresului inre re autohtoni romanesc. In i actionau ca delegati ai acestora, Structurile ei (asa cum se va intampla in secolelé’ ice si culturale ale Re; I progresi erate TF Ftmomemul este mal ugor observabil la Dundrea de Jos © inca romano-bizantin, apo cea Dulgar,prcum $2 fn au Iavorizat diferente socio-economice din carl popula cast Povestea ea al Kiewalt al edn cena era = peidenificatf — unde, potsivt aur, esr, vin i ferite nur gi cea ‘mare denstate jonind existenta 2 80 de goroduri erat, dar reflctand multimea aezirilor _judex (judecstor), pri romano-slave termenul it cel de cneaz, care il desemna pe conduciitorul obsti -e. Dovada cea mai elocventd cit a fost vorba numai de un <0 inscriptie fn limba slava, descoperit’ in comuna Mircea-Vodi, inteste de un jupan Dimitrie, dar nici anul 943, nici cuvintele ,pe greci™ nprejuriilor in care a trait acest sef local. in 971 si campania impart gg BEG loanTzimiskes impotriva aceluiasi Sviatoslav, asediat 1a Durostorum epee ee skes impotriva acewet 6 Comstitnirea statelor feu mstituire a cUrenos serie c& la implirat s-au, Constanteia (poate Con: Dunare nua rimas fri urmiri si pentru romanitatea sud-duniirean’, ncolo de Istru”, care au ccrut iertare (probal la Dundes de Jos, in timpul lui Toan lor cu Sviatoslav) si au acceptat autoritatea impirat cetiti, precum si inst Astle] de cetiti vor fi fo dour cet de resedintd a cipet pentru pactizarea 9 asupra acestor i izoane bizantine in interiorul lor. Revenirea Imper ‘Taimiskes, a fos a singeroasel cerau patru frat de primejdie: Victoria lui ‘Anghelos a gen bulgar a readus Bi cu o mare riscoals, Marea Neagrii a devenit thema bizantind (provincia) Paristrion sau ‘Asan gt Ionita. VI Paradunavon (in traducere, ,de lng’ Duntie"). Confirmare a infor: {de populatie romaneasc’ — de cum pare si fi fost Nicul pe conducitorii ac ‘oragelor paristriene™ sau lor si teritoriilor de Ja Dunds Jor era atat de Mnsemnatii, ineat ele s-au riscul impotriva misurilor luate d “Fora 172-1073, {implica apartenenta lor Ia stn Relatand izbucnirea riscoalei, cr i imaginea vietii vi estarhol Nestor, trimis si reprime riscoala. {In aceeasi zona, scurt timp dupa insciunarea lui Alexios. Comnenul, se manifesta din now fortele locale, care, in a pecenegii — populate tranici, vent pastorali a vlahilor sud-dundreni nu exclud insi si existenta > agricole: acelasi cronic: joneaz arderea, in cursul de ciitre oastea bizantind a ,clilor de grine" ale vial jntr-un moment critic al confruntirii cu fortcle imperial trece la nord de Dundre gi, in urma infeleg (N, Choniates), cu care revine la sud de fluviu, peitra a continua lupta, Din 1186, cumanii sunt mereu alituri de vlahii sud-duniireni in lupta impotriva Bizantului. Intocmai ca in cazul asocierii dintre avari i slavi — primii reprezentand Forta de control politic si mili- tar —, tot astfel, sub numele cumanilor — semnalati de N. Choniates —, este de inteles cooperarea dintre cumani, turanicii dominatori la nord de Iv si Satza, stip $1 celelalte™ orage paristriene. Examinarea riguroasi a surselor nt Indreptsteste opinia ci aceste eSpetenii locale s-ar fi allat in f unor formatiuni politic romnesti. Este de pre populatiei de o mare diversitate sa suprapus o pturd dominatoare pecenegd, din rindurile cireias-au rdicat eet we conducitori, Victoria lui Alexios I Comnenal in bata de la Lebun (1091) a pus capt rolutu politic Tnruditiindeaproape cu ei, cuma apartia in secoll al roméno-trez sa inaugurand o {ambele formule apartin ccolaboratie romano-turc’intrucat ipuri de zone ui getic (nordul ‘matea stat rominesti, cu o raporturi tributare cu dominal jel-si nord-vestul Muntenici), ‘sau juxtapus cu pecenego. flgstals de toponime terminate in - Mf foldovei,, Covurlui ctc. sau derivate din insusi (Pecenieaga, Comana) ete. sintocmai ca, mai tarziu, Uta i de step nu unde percepeau ipato-dundirean, Colabora roméno-bulgar dincolo de fluviu. Din peri. periu la nord de Dunaire dateaza introducerea litugh an, ca si puternicele influ VOIEVODATUL TRANSILVANIEL le semnalate de notaral anonim al re unui efort indelungat al Regatului ungar, dupi crestinarea I/Stefan T (incotonat in 1001), de luare in stipe a interiorului i'Carpatic, fort prelungit pind la sfarsitul secolului al XI-lea. Dupit il dite Stefan si ,gyula* (con Jui Béla au ey Imperiului bizantin, a acti i Dundre, a modelului bizantin gi a insur Ss Includerea spafiului romanesc in aria de civilizatie bizantina — 8 pant ce au fostatingi Carpa au Facut apel la alte elemente et erin migratia lor, pentru a-si consolida controlul asupra ausiNae i a administra noua achizitie teritoriala. Hustativ, din acest jinctde Nedere, este prezenta in Transilvania a baschirilor si cont jexetsfoianii. Populatie tiurcica din zona Uralului de Sud, baschirii je'asttzi o republic autonomé in cadrul Federatici Ruse. In 1,}X-lea, 0 parte a lor sau alaturat unguritor, aflai in migeare tpanitorii — adic’, vechime nu si-au precupeti In intreaga arie carpato-danubiand procesul de formare a st medievale sintetizcazi trei clemente fundamentale: autohtonii roms dominatorii turanici (numele insusi de Basarab(a) al dinastiei fondatgrUuebuit si aceepte \utohtone, rimast 2Céipati, printre cumani ‘Aducerea cav i polities de i: rezultal dfn conflict: in bi pe cea lati asezat in zona grup numara circa 500 de in evul mediu, agricol4. Noi grup. vaniei $i.in col in fond, creatia fost consem (Andreanum) In cadrul Regatal papi Prezenta unor episcopi ortodocsi st considerati inc slavii, dar confinutul, asa cum s-a a decitre i pentru administrarea Transilvaniei a fost considerata romani ea 0 dovadki a prezen erca episcopie catolice . episcopii ortodoesistoria n Toan, intrucat, aga cum s-a viz in zone de ses. {In cuprinsul acestor forma ‘mati pman Existenta unei organiziri militare es 1 de regele ungar, de a-i ajuta pe ioaniti Noievodul Litovoi — cel din 1247 sau conflict cu Regat 4 structurilor pol Litovoi a fost infrint si ucis (1277/1279), iar fra uat prizonier, a trebuit si pliteasc’ o insemnati riscumpiirare, pentru _assi redobandi libertatea, si pani acur m romanilor aga cum I-au stipanit acest mitate intre rege ic si foloasele ce se vor strange pe seams’ i Litovoi a deplasat in stinga Oltului centrul px orialt gi institut ei. Exponentul acest afar’ de fara lui Seneslau Voievodul rominilor, pe care le-am lisat-o acelora, aga cum au stipanit-o: fini acum, de unde veniturile urmau a intemeietorului secolul al XUlF-lea in zona de fiun indiciw nucleu de rege gi cavale Diploma ioanitilor relevi existenta a trei categorii de formation teritoriale: Tara Severinului, de fapt, Bat regalititii ungare, in jurul anului 1230, cu functie precumpiinitor m getic, condus de Litovoi, celilalt, in nord-vest Sn sfairgit, dou formatiuni, de rang inferior, cnezatcl ea acestuia din Wtero a tae deg Basarab a formatiunilor dint Carpli3 yelegore ca yi prin fore, Cron priveste pe Tu a Sagdja ( or de Fier, unde se lui Litovoi-Birbat, ai Tui Ioan si autoritatea voievodu a explicat excelent iste 0 adeviratl sintezi, grupul cuces Hlaolaltd, in dauna populatis : local se putea es ‘and pe seama propric vechiul sistem (Carpati si Dunire, sunt de a 1. No ssi romanesc de la sud de Ca “ de un episod al campaniei regelui Carol-Robert al Ungari care se va percepe dupii intemeierea stat ‘impotriva lui, Basarab: in faz: suv deriva din mongolul iis, ceca ce ii voievodul roman i-a oferit, in schimbul retragerii ostii ungare, suma de “3 nit in Moldova, cu sensi d 7 000 marci de argint, adic echivalentul a citca 74 kg de aur, mrturie oe de care dispunea Basarab (de ret siriri din captivitate ale vestitului Bertrand du Guesc! ccchivalente cu 106 kg aur in-1360 gi 155 kg in 1367) Al doilea factor implicat in geneza statului medieval si Duniire a fost dominajia mongol. Spatiul mol sub controlul uneia dintre cel Hoardei de Aur: Nogay,care izbutise si-si asigure o adevéirati autonomic, spat joldoveans, aparatul de st ncepuse Si se const mongole si cl, 0 dat cu dispuritia control “aptrute In vremea Jor au trecut sub aupannd Tara Mol bastea atacatoare a fost BSEiSpre dcoscbire de procesul pete Ga doi armura cua uni credincios — aia ipar asemanator in mullet afl et sub dominateiclia de protector ale edrui puncte latinilor din Constantinopol (1261), venefieni — artizanii deturnarii cruci insemnate avantaje co Neagrai. Gurile Dut certitudine, loca Micin) si Chil Tara Roméneasci si Moldova au fost Dunirié de comerul practicat acolo. In imprejurict nel 3 ‘acum, cea dintai a stipanit in secolul al XIV-lea zone din nordul bratuluii de Basarabia, dupit ume di (Tara Basarabeascii); Tara Moldovei a romtnesi 1a sud gi est de Cerpayi a vt Elisennate ucmiti asupra romfnilor transilvineni. Voievodat cul carpatic exprima, prin Ins origina sa romfneascd, iduallate pollico-administaivi tn cuprinsul Regaty ESurctura sn social-poiticd era earactrizail — ca in fntreaga lume na ,ateloe” sit or de un ansamblu de priv cit si Cetatea Albi In acetasi secot al XIV: Dae coprindca, © formatiune politics tertorila’ — aviind ca nuclew de formare , Tara fee “mai Cavarnei* — ai eitei conduettori, semnatati de izvoare, au Fost (1354-1386) si Ivanco (1386-1391). Originea lor etnici a Ricut obiect de comtroverst fntre istorici, cae ji consider fie Vnationes, care la acea dati nu tura pristoria medievata 78 tip senior ,credincioast slujbi" domnului, 0 copie de la Constantinopol. Autori se) din produse, indatorirea cea mai principalele i datorea7S poritia superioar fn societate Tn data Tor calitate, de mati stipini de pimant si de drepitori domnesti. Raporl re cele dou ipostaze are un dubla sens: domnl face apel la acest terrae” pentsw adminisiratea fart, pentru ca sant bogati si Spe ar-dregitorul, prin ealitatea sa de agent domnese, capitis putere si bogitie. iy SSpre deoscbite de feudalism apusean, in foudaismul romdnesé, ca sin cel bizantin, nu au exisatceremoni de depunere a omagiului de cite boiei gi de primire din partea domnului a stipSnirih funciace B0 Cele dowd ES Romaneasc’ si ccampaniile sale militare si a-i aduce cetele de luptitor, reerutate pees mosiile lor, in timp de pace, ei i! asistt pe domn in administrarea riisikeg) 3, boierii sunt niste mici suverani, maj primit privilegiul imunititii, adica beneficiaza de scut interdictia p&trunderii pe domeniui a agentilor| prin propria putere, au instituit imunitatea (aga-numita imunitt adic niscuti prin actul de violen{ al stipanului de pi Fora politic’ a bojerimii a de pimdnt, detinerea unorintinse politice roménesti a fost confirmati yi icolac-Alexandru (1352-1364) si 1374) in Tara Romfncasci si Lateu (1365-1375) 391) in Moldova, inoasterea f unt evidente atat tent controlul asupra teritori javoial; adi far plimint, acceptaji pe domeni indatorirle lor fat de stipanul domeniCAPrTOLUL 2 IN LUPTA CU SEMILUNA este constns i joace de putere necesare unei uni ofensive de durata an al VI-lea Cant, ieee Stefan Dusan al Serbici, turcii ocupi Galpt de atac in Europa; ei cucerese Adrianopii 1 regedi ul Murad I. (1365756 care fae baz: in 1362), unde 2drobese pe sarbi in bit de Vidin (1396). La sfirgt ‘otomani stipanese S rprindere. Harquirea adversarul ina teptatefec~ demoraliza trupa, prin starea de insecuri Cirmen, Imperiu bi dupii cea de la Kossovopolje, Serbia devine v: atinsi si ea tinde si devin’ frontiera nordicé a ariei don Tire romaine au fost ccepti si pl se gindise sii izbandeaseX in din tara sa dincolo de munti $i | De asemenea a poruncit ca toate grancle si boaiclor, conflictelor asimetrice. Desi c conflicte post irarca conflictulut a aflati in inferioritate nu poate s% obtini succese de valoare st cimp deschis si cu atat mai putin st ameninte direct tertori Duca o victorie milirara hotiratoare nu poate fi slab, Si obing deoarece use C4 gseste {ara imbelgugatd in grine si plsuni, cum este ca Fadeviir sia gisit-o desartd de oameni si pretutindeni se ridiea un prat fit Incat umplea cerul de fur gi de cAte ori ajungeam, si hainele noastre depani la adeziunea Ja conk re al XI-tea, directi a scaunului papal, ca si im si cclor doi arhiepiscopi din Ungaria, piscopic care sii cuprind’ o «parte @ titari a Re; eel atoament pent vapor revirsirle hunilor seater yuna cli Sa ee? Renna 1 : i psec bidet pen ia otategi al consol Intemeiera mitropo 1382) a fost expresia repli ofensivei ungaro-c: indeplinit o dubla Funct Tapio 1386), cocesie fa de nord ale Moldovei, Petru Musat iagi popor, cel roman. iperiu] si patriarhia, au recun« aceasti unitate de baz a celor dou’ state romanesti, care in terminologia Maurovlahia". Laboieri au dispiirut de indati ce prezenta tonic si obtin’ ajutorul marilor soasa de la cucerirca Const si Moldovei in cruciada participantitor la cruciad, astel ci domnit roméni au primit incurajet sporadic si, de cele mai mul fe naine, cici el isi dusese de pe ogoare gi din sate in contruntarea cu Impesiul otomas ele, dar chiar si toate cele tebuitoare trai e acordat Tirilor roméne a rimasIstoria medievala mult de trupi: uneori ataca tot gros ‘cum la aceasta Si, dupal ce ripun Pani si se adune fugea iarsi in piduri s& dea lupta in conditi Relatarea lui Bocignol Hispus si recuno Sjiigtea Virii — Radu cel cu de Lieut. Biruitor aparfine cronicarului in viitor? venise, fit prada, Prd izbanda si dup’ ce a pier Este limpede, ete eee oe co oa s¥ obfint un succes militar hlddtorimpouiva lel Vled Tepe —rm—e Eyecul eam boterime. Atgt infrant Roménest nigorii (boier ignoli — scipati de“ teama dusmanului, uiténd tot binele ce au avut de la Dragul, au inceput st urzeasci lovituri dusminoase intru rpunerea lui Dragul, s& se dea in.” ot ribda si-i ib dea cu pirerea ci trebuie incheiati o aliantt ake De ere cuci chiar cu stabilirea unui tribut* eee Epistola lui Bocignoli pune in lumina ref Mchmed al II-lea suferise un esec, de a le fn care sultanul fusese silits& se retrag’ din Tari Romanease?, 4 boicrimea, in conflict cu domnul, ca urmare a polit ‘autoritii centrale, si ingrijoratti de consecintele de Iungi duratd ale fortului militar antiotoman, a considerat ci era in interest si pun’ capit colaboririi cu Vlad Tepes si si giseasci o formuli de ccompromis cu Poarta otoman’. Ea le-a fost oferitd de domnia fratelui lui Vlad Tepes, Radu cel Frumos. intre un domn autoritar, adversar necrufifor al anarhici boieresti regatit, asadar, si accepte sacri itorile administrate direct de Pe - recunoasterea statutului de autonomie al Tarilor romane prin acte scr la cate se refer Buonaccorsi), demumite in terminologia otomand ahdname, iar in cea europeand capits #2 (care nu trebuie confundat cu termentl Feare se fixcazi conditiile de predare inLovitura viza pe acei cre de pradi la acoper’ in toate partile tara, s nici tesne de cucerit, Si tinandu-se pe un , dnd lupte, cd vreo unitate dt doua jumitate Rominest burg, ca urmare nai vechi privind Banatul Batrdn ‘cucmirul de Sinop (Anatol atae asupra bazei de achi cu plata tibutului ragterea statutului de autonomie a Tisii Romanestitra (¢. 1407-1408). Dor ns teritor IL cruciade’ -gunzi — din Europa Apuseant: ide Luxembu de Mircea in confry i preferind si dea 1395-1396 au avut 0 semnitate capi Mehmed, ercat Si ridice pe adpostit $i el ESE pe un alt fu al lui eae E25 Sinsneascd (1415). Reacia lui Mehmed a sultatulufasese de -Printr-un atac combinat coboriite pe Dunire, solu art inediti la care Mchmed Ia trebuit si renunje in urma infringe: lui Mehmed, incurajind activitatea unui partizan al Bedreddin, reformator social si religios eu mare sitesti. Adspostit ia, declansiind ris Ankara (100) imoniat desu, Mircea so olan sabe atl Sle crest coastal const de Comma aul dn'Timevoaeocapat Dobroges (1408) sain fipsratului Manuel de 2-1 retine pe pretendent la Constantinopol gg }Oudatl cu moartea lui Bedreddin gi cu esecul hui Mustafa lua sf lui Mircea, Domnul romiin trebuiaJn tua ew SF Toan de cu domnul, Alexandru ipostaza, ci Mehmed aventureze intr-o = acorespu ia si Unga va randuri pr Peingard asupra Moldovei si x Hetinus al drum © cele dou regate — dominatia Moldovei —, Alex: Wu (15 martie 1412) tre Vladislav Jagictto 100-1432) 0 mare oper de organizare pol Potrivit cronicii (probabil a interpolatorului Mi ia. Era pentru prima dati cand sparta sa dintre Carpati si Nistru ri puteri. De observat Be Uttara, Chilia,asadar, cel Be: “Gurion de coment, a c pe losif,o rudi a lui Petru Musat, ca episcop. Prel astfel cH fara a cizut in secolul al XP Re ‘ e : sub stipinirea Moldovci — la o data ce nu poate fi ror Moldovei i seal seit cu cxacttate — a sport itcresul Regatuli ungar pentru are Te Bee Fomineasca de la est de Carpatic Polonia $i Ordin din 1422, le moldo-polone Moldovei. politice $i 4h # hu exist o hotirdre elaboraté de elen 2cu-Roma prin nevoia elimintiii ere cl s-a ariitat cel mai dispus s? eee ortodox prezidat (februarie 1697) s-a acest prilej de iezui si bencficieze-de aceleasi drey nace ea | ind deschisd promovarea in ierarhia publi 5 toatt legea noastei, slujba beseari a »UNIREA"” CU ROMA Participarea romar cexprimat dubla lor nemultumire: fat stipanii de domenii si fara de neindey care acceptaser’ ‘Custea din Viena diiduse starilor Trans! priveste deplina libertate religioast (fat de re Pind inst in situatia de ,tolerata"), dar ea nu intentiona sa renunte:} iradiilor bisericestsdievald NEGOCIER] CU VIENA Brincoveanu s-a aliturat sprijine pe candidatul lor in Transilvania (Emeric infrant pe imperiali la Zmesti (11 august 1690), ismul catolic promovat de Curtea de la Viena in principatul intracarpatic au ficut ca domnii Tarii Romanesti si Moldovei s rezentau drept succesori Viziunea lor — a treia Roma, Comunitatea de confesiune ortodox’ didea Rusiei un extern a Tailor ip (Rusia nu va ajunge si "fi cu Moldova decit in 1792-1793), dar victoria lui Petru | asupra regelui Suediei, Carol al XUl-lea, la Poltava (1709) a sporit kituri de cres Constantin Cant boier — nus evider impotriva re} ee atonomia Pineal contracandidatul sat, Antioh Canternir, nedispunind de suma ceruti de his aonomia Peni BE Poarts ponir acordareadomiei — dar ea constuia in tpt pchediad un posi obstaco in calea expansiuni Impertl hebsbursi Gals fact pasul decisiv si deschis al si domnia eredi restaurare a Imper Curtea din Vier Incordarea, generat de autoritarismul domnul boierii si, mai ales, interventia hi Cantemir au pus capit domniei lui Nicolae Mavrocordat, si de domnie de la lasi a urcat Dimitrie Cantemir. Ha ‘ase recomandarea prin nevoia de a avea Moldova un domn in misurd sit anihileze orice tentativa de iesire a lui Constantin Brancoveanu de sub suzeranitatea Portii $i de a-l remite turcilor pe domnul ,hain* (triditor) nese eee Fins solia in drum spre Viena, Succesorul. ei i Shilibru intre imper habsburgic, otoman ea 7 pepe s lor nu apiirea la Viena pentru a16s Tarite roméne si lescreyte Brancoveanu si se indrepte spre Rusia —, unde trimite ca emisar al s cum s-a vizut — pentru a zidimnici defectiunea ast Brancoveanu, urmeaz: egal misurd si insd aceeasi orientate un tatat eu tarul Petru I (13/24 aprilie 1711) prin care se stip va rimine, prin descendent masculin’, (rupta) intee vistierie gi an termene. lesire ‘a avut drept urmare printr-n flux important de gira | Moldova, Trans ‘Campania ai de la Stinilesti (171 refugieze in Rusia, unde a rimas pin Defectiunea celui considerat a fi un fid si atitudi ambigus a Brancoveanu (ir el brasovenilor in 1705 — ci ajungand tara. <5 4 la mare preu de vreme ce is-au dus numelé ~ expectativi, pentru a vedea cui revine victoria, spitarul Ton n e& inteaceastt tar’ s-au strénsu atta E Cantacuzino a trecut deschis de partea rusilor) au determinat Poarta si dn fara turciase si den fara ungureascai si den Pe eaenice ste pling de oameni st romne, pe punct de a se fa Bogitia {ri fi pune d fn focul fugarului Cantemir, a pentru 6 mare politic el obtine, mai imi, erat BS scimocontan, ator de con Constantinopol,instalarea in domnia Moldove a ginerelui su, Constantin aan 703), apoi pentru cl insusi domnia pe visti ° meagtepa 0) Antrucat ta Poarti astel de deci ’ in Brincoveanu se simte in primejdie cind este chemat I 1703, si accept o crestere important haraciului oareerea in {arf este perceputS ins de domn ca t ip ce domnul a rimas nti a relatiilor eu imperial sm in Transilvania lac Mavrocordat (1716)al artei, firturari — stolnicul 2, patron al cult i cei ir — shexiste Ar fi fost de asteptat ca intre un do na fost Constantin Brancoveanu Constantin C; ‘mai ales cl erau si rude. in strinse, ncoveanu, iar Cantemir si-a exprimat satisfactia pentru sfarsitul tragic al Brancovenilor si Cantacwinilor. Tincepea epoca fanariot SENSIBILITATEA BAROCA iN CULTURA SI ARTA Secolul al XVil-lea este considerat .epoca de aur* a literaturii caturii si artei romfnesti in acest in injelesul dat de romiine vechi. Operele remarcat secol sunt expresia literatul roman Edgar Papu: mani ins amenintati a fi supusd defensiva cu totul special’, aparindu-se printr-o explozie de strilucirc, care se substituic baroc" 'Atit pe plan cultural cat si pe plan artistic, sensibilitatea de tip baroe intelesul definit mai sus — se manifesti plenar. Societatea romaneasci, apisatti permanent de ameninfarca otomans, adopta 0 atitudine de apirare, iar elita ei politic — domnul §i boierii — privat de puterea efectivis, ca urmare a subordoniri fat de Poarta otomant — cultural si artistic’. jt era agravati de esecul care i-ar fi asigurat in tard controlul autoritatii domnesti. Din randurile marii boierimi, constient’ de forta ei si mandri de trecutul ei, au ridicat marii cronicari, care au conferit strilucire 1 mane din secolul al XVIl-lea: Grigore Ureche si Miron Costin in Moldova, stolnicul Constantin Cantacuzino in Tara Romancasc’ Ideea fundamentali a scrierilor lor, care abandoneazt vegmantul slavon si sunt redactate in limba roman’ — istorii ale Moldovei uteri otomane se la Ram autor si el al unui Wt sub unghiul —sconsacrito ostin (1633-169. lei — opera cea mi mea continutului si distinc nul moleloveni sugestive $1 ispundem (numim — n.n.) acum moldovéni Inéste>» deck Ja din radcind nu si muta oastre, Moldovei si Tardi Muntenesti (1640-1716) ambitioneazi o Iucrare decat cele ale contemporanilor sii moldoveni: istoria Tati fe la originile sale cele mai inde din secolu! al XVIl-lea care, o dati cu re roménilor, mentioneaza si pe geto-daci si prezinta sinteza dintre acesti autohtoni si colonistit romani. $i mai apisat subliniazi el continuitatea si unitatea roménilor din aria vechii Daci ii gi alesi romani -au pierdut, $i apoi si al Tasat agezati ac infeleg nu numai cestea de aici (din Tara Romineascd —n.n.) ce si den Ardeal, catii ined m s-aut zis mai sus, tot romani izvorat si cur‘ovatesti cu prisosint) a a fost determinata de dorinta ne cel mai puternic fel spus, functia ideologicé a cercetirii istorice, cand serie dete, dari, eae -muntene prin aceasti p e sale insusiti pe marele voievod era pare ca un model al colaborarit dintre domn gi clasa boiereasc’, id caracterizat plastic drept ,matck far’ ac mmentul tragicul n Cost acestor cron} piistreazi; memor Cu acest gand s- proportii: traducerea uunei echipe de © oper de steidania Radu gi Serban Greceanu, n 1688, Biblia lui Serban semnditate 169 Tarile romdne st ,descresterea” puter punet de vedere, ed 1646, poartd ti jatura de la pravilele imparatesti si de ta alte judefe. Mitropolitul Varlaam pub © Cazanie pentru ,toatd semi a Carte roméneasca de invaranura, romanesc. Expresie deo} Fe va cunoaste 0 larga di trivia compet atiei* prin culturt a wal romanease’, dar si a reactiei in 1647 a traducitorul rele’ de cum calea pribegici versuri (ti din i + apaiutt in 1669 — ogic Alexei Mihailovici a fost toriei si o Descriere a Chine La cumpaina dintre secolele al XVII-lea si al XVI activitatea cultural Dimitrie Cantemir, a earui lucrare aparuts Divanul sau galceava injeleptului cu lume seu giudetul sufte upul, este prima oper’ ori losofic din cultura romang, Se secolului urmitor Activitatea tuturor acestor cronicari si cirturari dé contur unui i clasie, apiirut in jea, din care a selectat gi adaptat un sir desir de lucriri reprezentati romanease — a urmirit deca {i viziune despre om decat ce: tai baruce, generat de re: dantele din piatri ce © imbraci in inte I wi de Vasile Lupu in 1639. Roméneasci,lunga domnic a tui (1688-1714) concord’ cu afirmarea unui st 1690-1697 si pict — in frunte cu Constantinos —, care s-au af ‘mai importante scoli de pictur’ din arta noastra, im faza de (rant Ja ev mediu la modern, Pentru cuvin amintite cuvinte Brancoveanu, dupi ce fusese luat prizonicr in batilia de la Ziimesti (1690): Nu te bucura de aceasti intamplare, cf de am pierdut noi igboiul, impiiratul nosteu mai are ca noi multi, ci te bucurd de vrjmagul tio, de Baliceanu (ginerele fostului domn Serban Cant ch au pierit, ci eu ca si-1 mantuiese pe dans rob, astizi esti rob de cind se stia ,unsul Jui Dun icuta perceptic a sit leu din Bizant ave anului, care il putea mazil bunul su pi std existent precar’ si sau — mai it — executa dup’ tcc de fast nd permanent a edutat compensarea real istorice — destinati si releve ot crearea uneiCAPITOLUL 4 ABSOLUTISMUL LUMINAT POLITICA DE REFORMA A FANARIOTILOR fext strategic i habsburgic si rus jerarbia de stat Fag de domi pimanten si colaboreze cu adversi in secolul are. Alegerea d formal’ — a fost defi Ricdind alanta si incline, in chip hotrat partea cel jot nu a fost pérceputd ca o cezurk de jnte de 171111716 in scaunete de \e Mavrocordat, ¢ jgurat regimul Fanari principate domnise — cum s-a vazut — in Moldova (1709-1710), era inrudit cu Constantin Brincoveanu si, devenit do (1400-1432) fanario -si faci simtite efectel ulti neereati si de Brincoveanu), lor Ricea posibili sta Reformele fiscale din 1700 s1 1701 au cima alte sectoare. {fn cazul domnitor fanariofi— mai Mavrocordat, Alexandru si Constantin Ips fost pe cat de amplu pe atat de sistem Tntocmai ca si Antioh Cantemi s: au fost confruntati cu crize demofiscal ruso-austro-turce, desfigural domni fa i de agravarea considerabili a regimului obligayiilor materiale clitre Poarti. Toate provocau evaziunea fiscal’ prin ascunderea sau fuga contribuat Secolul al XVITF-lea marcheaz, dupS sfryitutsecolull al XVI-lea, La aceste exigente s¢ adiiugau sumele considerabile plat famariofi pentru a obfine domnia sau a se mentine in scaun. S-au piistrat rapoartele din perioada august 1741—decembrie 1742 eapuchehaielelor Poarta ale lui Constantin Mavrocordat, personal 1 Fanarioli adevaratt diplomatic a bacsisului™,incercind si cistige, prin daruri de bani, bliinuri, obiecte pretioase, bundvointa inaltilor dregatori ai Port Schimbarea frecventi a dor bani fiind, de regult, obi. le taiale”). I Portii ~ n.n.) — Si ceardt si schimbe pe domni J nu se face m ‘ingur om, i — nun.) pentru ci beit (do de acelasi capuchchaie in martie, — nun.) sunt suparati cl nu primese fim pe toi, nu ajung ni mai ales in vren acestea, Domnii satisfacerea i concurenta pentru domnie condamnau la esce prin fixarea exact a Mavrocordat, au incercat reorganizarea sistemului fis: din urma preluat generalizarea ruptci, adic introducerea unci ybale, ce urma a fi platiti Ja patru termene, abolirea rispunderii fiscale jabililor era afectati de existenta servitutli corporale, care il punea pe iranul serb sub autoritatea deplini a stipinului stu, precum si de abuzurile administrative gi judiciare. jiminarea tuturor acestor realititi, generatoare de nemultumiri deci, de fug’ — fenomen Moldova si Muntenia — se asocia, in politica de al doilea obiectiv major al andurile grin al XVIII-lea reform’ a domnilor fanarioti, cu cel d in dous eategori: tin i craw fixate prin niste marginal demonstrat ca Geause ceva ce explicit de ce le statului muntean iranilor serbi, di — sau chiar al ne: semna cd oblig o reglementare. In privind indatoriie fh de acest, domnia intrucatintre dona gi tran serbi se intepunca stipinului de domenin, in paima jumtate constat, curent, prezent sin Tara Romiineascd, se manifest unul de sens contra, adic fixarea unui regim de ob! la, practi12 zile elacd pe imi din xe in bat a8 vor deveni oameni liberi, O astfel de misurd nu putea fi urmat decat rbiei, Ea s-a Picut, la 5 august 1746, pe importanti a rentei feu in Moldova, unde rezis ata pe rani serbi intocmai ca pe robii i pot parsi satul si au obligatia de a presta 0 clacd anual, Diferenta de cuantum a clicii — 12 zi liberi eu invoiald si 24 zile vecini ia.un Factor d astfel c¥, in 1766, Grigore Ghica a de clacii pe an, dar a introdus nartul (norma de mune), ceea ce sporea, numarul zilelor de claci, intrucat normele fixate nu putead fi 17 abuzuri Mavrocor dregittorilor, care se retribuiau pe seama supusitor, Constantin (a introdus. wea dregitor -a introdus protacolul, care fixa in scris, in condica domneasci, judecata si sentinta domnul ite ample coduri de legi precum Pravilniceascu Condiva a Alexandru Ipsilanti (1780), Legiuirea Caragea (1818) in Ti imachi (1816-1817) in Moldova, in cuprinsul tor f loc infuente franceze (Legiuirea Caragea) sau austriece (Codul Callimachi). ica de reform a dom (rucit alituri de cérmuitori luminati precum Nicolae si Constantin si Constantin Ipsilanti s-au aflat personalititi cea ce a fost mult mai grav, si ori, Egecul ei a fost vietii publice — era anulat in regimul de obligat ornamento (aducere 1a zi) al strueturi societ3ii moldo-muntene — domnii fanarioti s-au integrat marclui curent Moldova cu patra decenii fnainte de misura simi in Transilvania). A existat insi o deosebire de al XVIII-lea: in timp ce acestia din urmi au incercat integrarca I pe acesta, dar domnnii fanarioti au incercat modemizarea iru perfectiona mec: fe exploatare ‘otomant — prin arbitrarul ei — constituia lca dezvoltirii capitalismului in societatea area acestei societifi mai intai in cadrul lupit intrarea ei in circuitul european, in urma pi otoman, apoi, delaintentia tarului Alexandru I fusese s# anexeze ambcle tinue wustriece, ca, de pild’, Galitia Pe miisuri deteriorarii raporturilor cu Franfa $i in fata refi de ace in 1787. asc, boierié att corut c rg, si anuleze jercase’ §i i Ie rest sm am avut de la cei izboiului ruso-austro-ture di ‘ocupat temporar Tara Romi francez, fin nici un moment al tat Petersburg nu au invoca viitoarei Basar: iului dintre Prut si Nistru, velor ruso-turce, reprezentanfii Curt supra principatelor sau a in functie de raporturife de putere lemungate de a fi vru suave su, spre a ne da sate intregi, pre‘ Stata al Principatelor dundirene a constituit o problem’ care s-a bucurat de un interes tot mai sporit din partea cabinctelor marilor puteri ture din anii 1768-1774, de exemplu, de anexare a Moldovei si Tirii Romanesti de citre Jul efrora, temporar, Moldova si Tara sau fos sustrase Rusia, ale clirei trupe ocupaseri cele douk Titi romine, a intimpinat i ‘ca urmare a ocuparii Jor de cite trupele austriece a viguroast a Curti din Viena. Tensiunea austro-rus amenintind armat si si antreneze — in virtutea i de alianti dintre Rusia si Prusia — ¢i pe aceasta din urn * nizboi, regele Frederic al T-lea a propus ca dunirene — genera cul anexirii Principatelor are de conflict — Rusi PROBLEMA ORIENTALA SI TARILE ROMANE intarea dintre Viena si Petersburg privind ‘omninesti si Moldov in noua fazii a Probleme’ orienta Politica a societitii moldo- _ Muntene s-a angajat in elaborarea unui numar tot mai mare de memorii te privind reorganizarea structurilor politico-adm lor si stat ational. je adresate marilor puteri a fost reconfirmarca i depline a Moldovei si Tarii Roménesti de citre Poarta ‘otoman, potrivit vechilor de pace de la Focsani § anata sins cineca : juluj bolnav™ care incepea a fi Imperiul Coarse nd Moldova sara Rone ce ronaon esc grave de dura tes Wor serowit (71 = ai ae ‘a anexat Banatul gi Oltenia, cea din uri Saale lui ruso-austro-ture din anii Bucovina (tion 1768-1774, Imperiul habsburgic: oe anii 1806-1812, Rusia a anexat teritoriul di tne Prat si Nistru (Basarabia).180 in esent’, realitatea UN MARE LUPTATOR PENTRU DREPTURILE ROMANILOR TRANSILVANENI (migearea lui Visarion Sar 1757-1761), episcopul Biseri fatea in drepturi a rominilor cu cele: tunite, Inochentie Micu declanseazi re main -e din Transilvania. Devenit episcop in 1729, Inochentie Micu a incercat, in rastimp de douk decenii (1732-1751), s8 obtind aceleasi drepturi politice pentru fineni, de care se bucuran maghianii, sasit si secuii. fn sale, Inochentic Micu a invocat faptul c& roménii erat fn raport cu maghiarit, sag acopereau cea mai mare parte (fiind ajoritari) a cheltuiclilor publice. prezentate de Inochentic Micu Dictei transilvane § i de 1a Viena au intimpinat rezistenta inversunati a privilegiate din Transilvania. Pe misura desfisuri Inochentic Micu a trecut de la conceptul medieval al iat a unci combnitati etnice) Ia cet modem, de drepturile cerute RASCOALA LUI HOREA (1784) Juptei Ink Inochentic Micu (in 1751, ela fost consteins si renunfe la demmnitatea episco jece 1a Roma, unde a gi urit) a. deplasat confruntarea din Dieta Transilvaniet Trcurajat de ,demo! exponentul cel (Vasile Ursu iobag fiscal de pe dome pentru a prezenta impiratauisituatia gave amersla Viena u Giranii romani, si bun de exploatat Nemultumi 1784. Taranii speraser%, inigial, si curentl de emanc din condija de iobog! SuspendareaInscieiora Seon igh Fa Indep spre fgagel Miotenei Adu ein 31 octombrie), fran. cond de Crsan obag din Zarand, hotdeser pl invla ca gritoeconvingi et aceasta ra deat areta pe Cris a Cech (1 noiembie) a seat de cite iran wei dregton sper de Capea cone Sub conducerea lui Horea, Closca (Ion Oargt,iobag din Cirpinis) ini atack resedinfele nobiliare, jefuiese, ucid sau constedng Pe nobill si se boteze ortodox, iar fetele nobile si se eisttoreascik de indatk es, ocuparea Devei. La 11 noiembric, ei prezinti un ultimatu i refugiate Ia Deva, care cuprinde programul riscoalea structurilor feudale: mpi o dati pentru orul de rand 1p porunca ceo lcologiei nationale a lor si se imparat Prodan, exegetul eminent al riscoalei, releva caracterut departe decit Pamantur CULTURA IN EPOCA FANARIOTA SIA LUMINILOR cle agrare ale revotutiei secol pta social a obi J Inainte de toate, pentru c’ iobigimea romani constituic pa i Fransilvani u determinat pe To Pringi, Horea si Cloyca aut fost in inchisoare: reprimarea risco’ cotati cu roata, Crisan La 22 august 1785, losif al Transilvania gi a acordat fir romnne ca mijoe de Mavrocordit‘ednd bo on greceste? Au asteptati si-t dim noi logorit st scrie rumaneste? Sie cauti logotetal sii ne seri ran ‘e" Constantin SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM ‘ fled can ama fost in misuri si continue marca creatic isto Nite Direetia in care se indrepta crot oe ae ea. st ler de en Dime Caner care tee Dupi eprimarea elscosei Ini Horea, nteletuaitatearomins din a Tonmati mai aes din ii" care avuseser’ posibilitatea ide invatamant superior la Viena si Roma, reia tea in drepturi a romanilor Nasi sf secu Reprezentantit cei mai de seam ctunoscuti sub numele de Scoala ardeleant: Samail Micu, Gheorghe Sineai, Petru Maior, Ton Budai-Deleanu, dr. Joan ‘Molnar ete redactat un memoriy, inaintat Curt din Viena, tie 1791 —- Supplex Libellus Valachorum, in care era reluatt $i a rotundatt argomentatia lui Inochentic Mica (inte altele,eranvocat pe baza croniit Notan Béla, desco Pnteriontatea rominior fat de maghiari fn Transilva saree deplina egattate in drepturi a romAnilor si reprezentarca cnpostionald in diet si in aparatal de stat, ccea ce, in condiile aeoeseatice din Transilvania, arf dus (a precampinirea clement ‘eamanese.Intoctoai ea si cere lui Inochentie Miu, i Supplexul a fst uu pentru egali i prima prezentare interdiscip! nee184 Despre aceastt critic sever’, dar dreapt, Rlcutti de Dimitrie Noica scria: ,Daci vreun roman citeste Descriptio acesta — cum limba romana cu litere b fa Viena in 1779. in anu toric, a proicetato mare sinter de sore amusris (cu excepi nui agmen tip aceaspiving, Pet Maior spl tora pent incepund romeo francezii, sermn al deosebitei ei pretui mare cronicar moldovean a fost fon Neculee cu al stu pe Miron Costin, a domnie a lui Constantin sfitos, sugub’ cronicari, romani sau greci (Nicolae Chiparissa, Petru“ Depasta, Nicolae Muste, Enache Kogilniceanu) st = de interes pentn 4st realizare bless’ a hega, pe Jor romni din perioada SeolitAndelne: Tiga odai-Deleanu, om cu desivargire ocide SSranulelardlean” (George Ca alegorica, o imagine sat : ‘au risdrit construc (1716-1722), etitorie a lui Nicolae Mavrocordat, cea mai mare zidi ssud-estul Europei in secolul al XVIII-lea (demolati de i mica bijuterie care este biserica Stavropoleos (172: ce ar fi fos Frumoasi, ui Cu gindul fa st de inferioritate, ci s-au striduit si itor, si-a asumat 1e este cunoscutt sub numele de Scoala