Psihologia

Psihologia ca ştiinţă posedă calităţi deosebite, care o diferenţiază de alte disciplini. Ca

sistem de cunoştinţe demonstrate psihologia nu este cunoscută de prea mulţi; în linii generale de
cei, care se ocupă de ea în special, soluţionând probleme teoretice şi practice. în acelaşi timp
drept sistem de evenimente vitale psihologia este cunoscută fiecărui om. Ea este reprezentată
prin senzaţii proprii, imagini, fenomene ale memoriei, gândirii, vorbirii, voinţei, imaginaţiei,
motivelor, necesităţilor, emoţiilor şi sentimentelor etc. Fenomenele psihice de bază noi putem să
le depistăm nemijlocit la sine şi indirect să le observăm la alţi oameni.

Psihologia contemporana este stiinta despre realitatea psihocomportamentala,ca unitate

contradictorie si dinamica a laturii subiective, interna(perceptii,reprezentari,gandire) si externa
(reactii,actiuni,activitati).

In traducere din limba greacă psihologia a provenit din contopirea a două cuvinte greceşti
„psiuhe” (suflet) şi „logos” (ştiinţă, învăţătură), ceea ce înseamnă „ştiinţa despre suflet”. Iniţial
noţiunea de „suflet” era înţeleasă (şi azi mai este considerată de către idealişti şi oamenii
religioşi) drept o fiinţă nemuritoare şi materială, care există în corpul omului, iar în momentul
morţii îl părăseşte. Se considera că fenomenele psihice sunt proprietăţile, manifestările acestui
suflet.

Psihologia este o ştiinţă foarte veche, care în acelaşi timp e şi foarte tânără. Pe de o parte,
vârsta ei numără cca 2400 ani, iar pe de altă parte, abia în secolul XIX ea se constituie ca ştiinţă
independentă. Prima expunere sistematică a fenomenelor psihice a fost efectuată de către
savantul grec din antichitate Aristotel în tratatul său „Despre suflet” („De anima”). El a expus
psihologia ca domeniu specific (original) de cunoştinţe şi pentru prima dată a înaintat ideea
nedivizării sufletului şi corpului viu. Aristotel a făcut primele referiri consistente asupra
psihicului. Sufletul (psihicul) se manifestă în diverse capacităţi (abilităţi) spre activitate: hrănitor,
simţitor, mişcător (mobil), gânditor; capacităţile superioare apar din cele inferioare şi se dezvoltă
pe baza lor. Aristotel este considerat întemeietorul psihologiei. Termenul „psihologie” datează
din secolul al XVI-lea (titlul unei cărţi a lui M. Marulic, a. 1520) şi se pare că era folosit destul
de frecvent încă din a. 1560 de către Melanchton. Blancard (1693) a apelat la termenul
„psihologie” pentru a desemna „acea cunoaştere, care se referă la suflet”. Cu toate acestea,
termenul s-a difuzat într-o concepţie modernă începând abia cu secolul al XVIII-lea datorită
filosofului german Cristian Von Wolff (1679-1754), pentru a desemna ştiinţa sufletului. Acest
termen a fost utilizat în cartea sa „Psychologia Rationalis”

 Unele ramuri ale psihologiei sunt diferite de altele, în special probleme complexe și
provocări care rezolvă un anumit domeniu științific. Cu toate acestea, toate ramurile psihologiei
pot fi împărțite în baze și aplicate in industriile fundamentale. Stiință psihologică este de o
importanță generală pentru înțelegerea și explicarea diferitelor fenomene psihice. Aceasta este
baza care aduce nu numai împreună toate ramurile psihologiei, dar, de asemenea, servește ca
bază pentru dezvoltarea lor. Industriile fundamentale au tendința de a combina termenul de
„psihologie generală“.

Psihologie generală este o ramură a științei psihologice, inclusiv a studiilor teoretice și

experimentale care identifică modelele cele mai comune psihologice, principiile teoretice și
metodele psihologiei, conceptele sale de bază și categoriile. Conceptele de bază ale psihologiei
generale sunt: procesele mentale, proprietăți mentale, stări mentale.

Apariția psihologiei generale ca o ramură independentă și fundamentală a psihologiei

asociate cu numele Rubinstein, elaborat și publicat în 1942, rezumând majore de lucru „Bazele
psihologiei generale“, care include cele mai recente realizări ale științei, atât interne și mondiale.
Cererile se numesc ramuri ale psihologiei, realizarea care este utilizat în practică. În cele mai
multe cazuri, folosind ramuri ale psihologiei aplicate rezolva probleme specifice în anumite
domenii, cum ar fi:

-psihologia educației studiază problemele psihologice, legile de dezvoltare a individului în

procesul de formare și educație;
-psihologie studiază legile etapele de dezvoltare mentală și formarea persoanei, de la naștere
până la bătrânețe, și, prin urmare, divizat nadetskuyu psihologia, psihologia vârsta adolescenței
izrelogo, în vârstă de psihologie vârstă (gerontopsychology);
- psihologie diferențială studiază diferențele dintre indivizi, între grupuri de indivizi, precum și
cauzele și consecințele acestor diferențe;
- Psihologie socială studii ale comportamentului și activităților persoanelor implicate în grupuri
sociale, caracteristicile psihologice ale grupurilor, compatibilitatea socială și psihologică a
persoanelor;

-psihologia politică studiază componentele psihologice ale vieții politice și activitatea oamenilor,
starea lor de spirit, opinii, sentimente, valori, și așa mai departe, etc..;

- psihologia artei studiază proprietățile și starea persoanei sau grupului de persoane care

contribuie la crearea și perceperea de comori de artă, precum și impactul acestor valori asupra
vieții atât a individului și a societății în ansamblu;
- Psihologie clinică studiază caracteristicile psihologice ale activității de medic si
comportamentul pacientului, simptomele și cauzele diferitelor tulburări în psihicul și
comportamentul care apar în timpul schimbărilor în boli mintale, dezvolta tratamente psihologice
si psihoterapie;
-psihologie juridică analizează caracteristicile psihologice ale participanților în cadrul
procedurilor penale, precum și problemele psihologice ale comportamentului și formarea
contravenientului.
În afară de acestea, există alte, nu mai puțin interesante pentru cercetare și nu mai puțin
importante pentru ramuri de activitate umană practice ale psihologiei, inclusiv: psihologia
muncii, psihologia inginerie, psihologie militară, psihologia de publicitate, psihologia mediului,
sport psihologie psihologie animală, spațiu psihologie, și altele.
David Tontian